ROMÂNIA Ex.

unic
ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII
"MIHAI VITEAZUL"
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE
DE MASTER DE CERCETARE
_______________________________

PROIECTUL LUCRĂRII DE DIZERTAŢIE

1. DATE PERSONALE ALE STUDENTULUI:

STOICA ELENA ROXANA
Date de contact: email elena.roxana_stoica@yaoo.ro, telefon:0751980609

2. TITLUL LUCRĂRII:

Loialitatea constituţională în prevenirea şi combaterea terorismului

3. TERMENI CHEIE:
Introduceţi un singur termen pe câmp cu o explicaţie minima pentru fiecare.

1 1 Terorismul
2 J Cadrul juridic
3 Loialitate constituţională
4 Prevenire
5 Combatere

4. DURATA PROIECTULUI: 31.03 - 30.06.2018

5. REZUMATUL LUCRĂRII

5.1. Stadiul cercetării în domeniu şi motivaţia alegerii temei (argumente personale

pentru abordarea temei propuse)

În prezent, după parcurgerea modulelor din cadrul programului de master „Mangamentul

informaţiilor în prvenirea şi combatrera terorismului”, pot spun ca mi-am format în primul rând, o
cultură respectiv o educaţie în domeniul securităţii, prin însuşirea aspectelor generale ce privesc

1/6
securitatea internă şi internaţională cu accente pe segmental de prevenirea și combaterea
terorismului. De asemenea prin parcurgerea modulelor acestui program de master am conştintizat
amploarea pe care a atins-o pe plan internaţional flagelul terorism, mai ales după momentul 11
Septembrie 2001.
Atacurile asupra Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York au schimbat dramatic
modul în care lumea a început să se raporteze la terorism şi la implicaţiile sale social şi omenirea a
înţeles că terorismul nu a mai fost doar o problemă a unora dintre noi, ci a noastră a tuturor, iar ca
prim răspuns organizaţiile internaţionale de securitate au adoptate noi doctrine care au ca scop
gestionarea amenințările teroriste.
Pentru ca tereorismul a devenit, din păcate o realitate cotidiană transpusă într-o amninţare
asimetică la adresa democraţie dar mai ales a vieţii, integrităţii corporale, a libertăţii şi demnităţii
oamenilor, serviciile de informaţii din întreaga lumea şi-au reorganizat politica de luptă antiteroristă
având ca pricipale obiective: previziunea, prevenirea, descurajarea şi reacţia, este şi cazul Serviciul
Român de Informaţii, care din anul 2001 prin hoărăre a Consiliului Suprem de Apărarea ţării este
autoritate naţională în prevenirea şi combatrea terorismului.
Prin parcurgerea modulelor prezentului program de master am înţeles, cum se raportează ţara
nostră la problematica terorismului, dar şi care este concepţia României pe segmentul de prevenire
şi combare, iar în acest sens în anul 2002 România este printre primele ţării care îşi dezvoltă o
Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere Terorismului, aprobată de CSAT, iar pe baza
Strategiei este înfiinţat tot în anul 2002 Sistemul Naţional de Prevenire şi Combaterea Terorismului,
care include 21 de autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi în domeniu, şi al cărui
coordonator tehnic este SRI.
În alegerea temei pentru proiectul de disertaţie am avut în vedere doi termeni diametral opuşi şi
anume: terorism respectiv securitate naţională şi am pornit de la premis că terorismul există, deci
reprezintă un pericol pentru valorile sociale reunite în jurul securităţii naţionale şi în acest contex
mi-am pus întrebare care sunt masurile la nivel legislativ ce au întreprins de România pentru a
preveni respectiv a combate fenomenul terorist.
Astfel, am ales ca temă pentru proiectu de diseratie „Loialitatea constituţională în prevenirea şi
combaterea terorismului” deoarece consider că pentru a putea duce o campanie de prevenire şi
combatere a terorismului trebuie sa avem înainte de toate o legislatie bine definită precum şi
instituţii juridice care să o pună în aplicare, la care se adaugă vectorul militar, intelligence-ul,
politicul.Este bine cunoscut faptul că în plan juridic, activitate de prevenire şi combatere a
terorismului se concretizează prin crearea unor instrumente juridice care să facă posibilă
încadrearea şi sancţionarea din punct de vedere a dreptului penal a faptelor considerate ca fiind
infracţiuni de terorism.

2/6
 Un alt argument pentru care am ales prezenta tema este acela că, în calitatea mea de absolventă a
facultăţii de “Drept” raportând terorismul la normele penale rezultă cea mai gravă infracţiune
îndreptată împotriva drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, incriminată de toate
legislaţiile penale.
Aşa cum deja am precizat, România achiesează şi ea la măsurile propuse de comunitatea
internaţională pe segmentul de prevenire şi combaterea terorismului, prin adoptare şi dezvoltarea
unui cadru legisaltiv adecvat, astfel fie că ne referim la Strategia Naţională de Prevenire şi
Combatere a Terorismului, prevederile din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea
terorismului sau la dispoziţiile legeii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României , unde
terorismul este încadrat în categoria ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, iar acest cadru
legislativ, aşa cum vom demonstra prin arumente juridice în cuprinsul lucrării este în acord cu
valorile constituționale, cu pactele şi tratatele privitore la drepturile omului la care România este
parte.
De asemenea consider că, problematica terorismului şi implicit modalităţile de prevenire şi
combatre ar trebui să privească întreaga societate democratică, astfel încât într-un viitoar nu foarte
îndepărtat să existe din ce în ce mai puţin adepţi ai teroriei care consideră terorismul ca fiind este
singura modaliate de a purifica, respective de a mântui lumea de păcatul “occidental”.
Şi nu în ultimul rând am ales această temă pentru a evidenţia preocuparea constantă a instituţiilor în
cauză, cu privire la problematica ameninţării teroriste.

5.2. Obiectivul general

Îl reprezintă demonstrarea prin arumente juridice că înreaga activite de prevenire şi combatere

a terorismului este bine determinată la nivelul Romaniei, iar colaborarea între insistuţiile din cadrul
SNPCT se bazează pe principiul loialităţii în tot ceea ce înseamnă îndeplinirea cu bună credință a
atribuţiilor şi responsabilităţile specifice fiecărui membru.

5.3. Ipoteza de lucru/direcţii de cercetare propuse

În principal ipoteza de lucru se axează pe de o parte pe actualitatea fenomenului terorist, prin

raportare la momentul 11 Septembrie 2001, iar pe de altă parte subliniază implicaţiile principiului
loialităţii constituţionale pe componentele de prevenire şi combatere a terorismului la nivelelul
României.

5.4. Concluzii şi propuneri prezumate în urma întocmirii lucrării

Ceea ce imi propun eu prin întocmirea prezentei lucrării urmareşte:

-descrierea fenomenului terorist şi amploare generată de acest fenomen, mai ales că în ultimul timp
modalităţile de exprimare ale teorsmului s-a diversificat;

3/6
-evidenţierea rolului principalor instrumente juridice, internaţionale cât şi naţionale care
incriminează actele de terorism şi care fac posibilă activitatea de prevenire şi combatere cu accente
pe Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului, Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea şi combaterea terorismului, Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;
- descrierea mecanismului de cooperare între SRI cu rol de coordonator tehnic şi cele 21 de instituţii
din cadrul SNPCT; este vorba de o cooperarea loială între instituţiile statului în vederea menţinerii
stării de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica unde cetăţenii să îşi
poată exrcita în deplină siguranţă drepturile, libertaţile şi îndatoririle fundamentale.
Consider că, trebuie materializată propunerea venită din partea fostului ministru român de
Externe Bogdan Auresc aceea de se creată o Curte Internațională împotriva Terorismului.
Având în vedere faptul că fenomenul terorist este, din păcate, într-o continuă dezvoltare areciez că
ar util la nivel naţional educarea populaţie în domeniul antiterorist pentru ca oameni să devină mai
responsabili , având în vedere atât prevederilor articolului 9 din Legea 535/2004 precum şi existenţa
unui TELVERDE, o linie telefonică gratuită la care cetăţenii pot semnala situaţii suspecte a genera
acţiuni teroriste.

6. PREZENTAREA PROIECTULUI LUCRĂRII

6.1. Tema propusă/desfăşurarea pe capitole:

Tema aleasă pentru proiectul de cercetare ştiinţifică se va axa pe analiza/interpretarea dispoziţiilor legal în
domeniul prevenirii şi combaterii terorismului din legislaţia naţională şi anume Legea 535/2004 privind
prevenirea şi combatererea terorismului respectiv Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României,unde
terorismul este încadrat la categoria ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, iar pe parcursul întocmirii
lucrării voi urmări să dezvolt următoarele aspecte de interes: aspectele generale care privesc fenomenul terorist,
cadrul juridic internaţional şi intern care reglementează problematica terorismului, cooperarea între cele 21 de
instituţi din cadrul SNPCT .
În acest sens, voi urmări aprofundarea şi explicitarea cadrului legal naţional şi implicit mecanismului
operaţional în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, care vor constitui şi capitolele de bază ale lucrării:

Capitolul 1: Aspecte generale privind fenomenul „terorism”

1.1. Etimologia terorismului
1.1.1.Definiţii atribuite noţiunii de „terorism”
1.2. O scurtă istorie a flagelului terorism
1.2.1Cauze şi forme de manifestare a terorismului
1.2.2.Finanţarea terorismului
1.2.3Organizaţii teroriste
1.3. Actualitatea fenomenului terorist

Capitolul 2: Terorismul-concept juridic

2.1. Cadrul juridic internaţional care reglementează problema terorismului
2.1.1.Instrumente juridice universale
2.1.2. Instrumente juridice regionale
2.2. Cadrul juridic intern care reglementează problema terorismului
2.2.1. Reglementări naţionale privind terorismul
2.2.2. Conţinutul juridic al infracţiunilor de terorism
2.2.3. Analiza juridico-penală a infracţiunilor de terorism

4/6
 Capitolul 3: Cooperarea interinstituţională în cadrul Sistemului naţional de prevenire şi combater
terorismului
3.1. România sub aspectul ameninţării teroriste
3.2.Implicaţiile principiului loialităţii constituţionale prvind prevenirea şi combaterea terorismului
3.3.Serviciul Român de Informaţii-autoritate naţională în prevenirea şi combaterea terosmului
3.4. Sistemul national de prevenire si combatere a terorismului-atribuţii specifice pe linia de preveire şi
combatere a terorismului

Concluzii

Bibliografie

NOTA: Având în vedere dinamismul şi schimbările legate de fenomenul studiat cuprinsu

conţinutul capitolelor vor fi îmbunătăţite pe timpul studiului, documentării şi elaborării efective
lucrării.

6.2. Bibliografia selectivă, română şi străină, propusă pentru tema aleasă:

Au fost identificate următoarele referinţe bibliografice, care denotă interesul acordat acestui subiect
către comunitatea oamenilor de ştiinţă,
atât pe plan internaţional:

cât şi pe plan naţional:

-Legea nr. 535 privind prevenirea şi combaterea terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1161 d
8 decembrie 2004;
- Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei,
- Constituţia României publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003;
- Cristian Barna-Forme de manifestare a terorismului contemporan, note de curs universitar, Editura
Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”, Bucureşti 2014
- Mirela Atanasiu,Filofteia Repez- Securitatea şi apărarea ţării în contextul ameninţărilor teroriste ,
Editura Universităţi Naţionale de Apărare “Carol I”,Bucureşti 2013;
- Ion Ristea- Drept Penal, Partea specială, vol. 1, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014;
- Dumitru Virgil Diaconu – Terorismul. Repere juridice și istorice, Editura All Beck, București, 2004;
- Centrul de studii strategice de securitate; Terorismul.Dimensiune geopolitică şi geostrategică.Război
terorist.Războiul împotriva terorismului;Bucureşti 2012;

6.3. Metodologia de cercetare propusă (analiză a datelor, previziune, validare et

inclusiv fezabilitatea cercetării (disponibilitatea datelor etc.):
Metodele de cercetare pe care le voi aborda vor fi, în principal, următoarele:
- documentarea, prin consultarea unor surse bibliografice relevante şi de noutate pentru tema lucrării
- emiterea unor ipoteze de lucru şi folosirea unor metode de cercetare ştiinţifică;
- culegerea/prelucrarea datelor obţinute în urma folosirii unor metode de cercetare ştiinţifică;
- analiza şi interpretarea datelor şi a indicatorilor de risc şi de impact;
- concluzii, prognoze şi previziuni pe baza rezultatelor obţinute.

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Popa Cristian
STUDENT,

5/6
 Stoica Elena Roxana

6/6