Katherine Rundell

ffArsfrffHffi
rffi
Tiaducere din limba englezit
de Iulian Curuia

jfl- Bookletl
}tlficfiron rors

W \r
 Pruncul a fost g[sit plutind intr-o cutie de violoncel, in mijlocul
Canalului Minecii, in dimineala primei sale anivers[ri.
Era singura fipturi vie pe o intindere de kilometri' Doar
bebelugul, citeva scaune de sufragerie gi vArful unui vapor displrind
in apele oceanului. Se ascultase muzici in sala de mese gi muzica
fusese atit de puternicl, at6t de frumoasl, incAt nimeni nu a vlzut
apa n[vllind peste covoare. Viorile s-au mai tAnguit o vreme Ei dupi
ce au inceput lipetele. lJneori, lip[tul unui pasager fbcea duet cu un
mi inalt.
CAnd a fost glsit, bebelugul era invelit in partitura unei simfonii
de Beethoven, s[-i !in[ cald, pesemne. Valurile il purtaseri cam la
un kilometru Ei jumltate de vapor gi a fost ultimul salvat. B[rbatul
care l-a tras in barca de salvare fusese gi el pasager pe vapor; era un
cirturar. E treaba c[rturarilor s[ observe lucruri. Iar el a observat
ci bebeluEul era o fetili cu plr de culoarea fulgerului gi zimbet de
persoanl timidi.
Gindili-vi la un miez de noapte cuvAntltor. Sau inchipuili-v[
cum ar vorbi luna ori cerneala, daci cerneala ar avea coarde vocale.
Adlugali Ia toate acestea un chip prelung, aristocratic, cu sprin-
cene arcuite, picioare gi brafe lungi gi veli afla ce avilzutfetila cdnd

...7 ...
 a fost scoasi din cutia de violoncel gi dus[ la loc sigur. il chema
-Daros[fiumaii
Charles Maxim si, cum o [inea a;a in palmele lui mari - cit mai departe violoncel.
de el, de parcl ar fi $nut un ghiveci spart -, a hotirit s-o plstreze. Casa lui Charles era fr
Fetila avea mai mult ca sigur un an. $tiau asta de la rozeta rogie sciri, podele alunecoase gi
prinsi cu acul de pieptul ei, pe care scria,,l!".
- O s[ cumplr niEtc

- Sau mai degrabi, a spus Charles Maxim, ori copilul are un all, covoare groase gi roqii! D
ori a ci;tigat locul intii la o competi(ie. Cred totuqi c[ bebelugii nu Presupun c[ tu nu gtii, nq
se dau in vAnt s[ participe la competi(ii sportive. Si presupunem Sophie n-a rlspuns, h
aqadar cd e prima variant[? vorbeascl. $i adormise.
Copilul il trigea cu degetele de lobul urechii. S-a trezit cind au tras p

- La mu\i ani, copila mea! a spus el. de cal. Lui Sophie i-a plicr
Charles nu numai ci i-a dat fetilei o zi de nagtere, dar i-a dat qi vopsite ln cel mai striluc
un nume. A ales si-i zicl Sophie inci din prima zi, dintr-un motiv intuneric. in beci linea ci
pe care nimeni nu l-ar fi putut contesta. se aflau Ei citeva specii
Ai avut o zi suficient de dramatici gi zbuciumat[, copil[, i-a p[s[rilor. Charles locuia i
-
, spus. Ar fi bine s[ ai cel mai banal nume posibil. Pofi s[ fii Mary, Acasi, dupl o baie fied
Bettie sau Sophie. Sau Mildred - dar la limitl. Tu alegi. gi fragill. Charles nu-gi in
Sophie a zAmbit cAnd a spus ,,Sophie", aqa ci Sophie a r[mas. insplimintitor de mic. Pi
Apoi Charles gi-a luat haina, a infbgurat-o in ea qi a dus-o acasi cu uqurat cflnd a auzit un cio
trlsura. Ploua pufin, dar niciunul dintre ei nu se sinchisea de asta. cu un volum din Shakeq
De obicei lui Charles nu-i plsa de vreme, iar Sophie supraviefuise cite dou[.
deja unui potop in ziua aceea. Cind s-a intors, era inr
Charles nu mai avusese de-a face cu niciun copil pini atunci. era cam umed, iar Sophie
A avut griji s[-i spuni fetei micar atita lucru in drumul spre casi. qi a aqezat-o in alti partr

- Mi-e teami ci lnfeleg cirfile mult mai bine decdt inleleg col!, partea de sus a cufl
oamenii. Te infelegi mult mai usor cu cir{ile. cu sprincene gi cu ochi c
Drumul cu trisura a durat patru ore; Charles o tinea pe Sophie Te rog s[ nu-[i fi
pe genunchi gi ii povestea despre el de parcd ar fi luat ceaiul cu o
-
accidente, Sophie.
cunogtin{i. Avea treizeci gi gase de ani gi un metru nouizeci. Vorbea Apoi i-a fbcut femeii c
in englez[ cu oamenii,infrancezl cu pisicile qi in latini cu pis[rile.
Odatl, a fost cit pe ce s[ moarl cind a lncercat s[ cilireascl un cal
- Si v[ fac cunoEti4
Agenlia Nalionall pentn
gi sd citeascl in acelagi timp. este Sophie, din ocean.

...8...
1S dusi la loc sigur. il chema
frde lui mari - cit mai departe
trnrt -, hoti.rit s-o pdstreze.
a Casa
m- $tiau asta de la rozeta rosie
nia -l!'.
sllaxim, ori copilul are un an,
pe Cred totugi ci bebelugii nu
fi[ii sportive. Si presupunem
bul urechii.
sd
li o zi de nastere, dar i-a dat gi
ldin prima zi, dintr-un motiv
TA
Iicn qi zbuciumati,
copili, i-a
rrme posibil. Pogi si fii Mary,
rhlimita. Tir alegi.
phie', aqa ci Sophie a r6mas.
lrt-o in ea gi a dus-o acasi cu
fre ei nu se sinchisea de asta.
me, iar Sophie supraviefuise
I o
niciun copil pAnl atunci.
le lucru in drumul spre casi.
mult mai bine decit infeleg
lci4ile.
rc Charles o tinea pe Sophie
dc parca ar fi luat ceaiul cu o
it,rn metru nouizeci. Vorbea
tiricile gi in latinl cu pisirile.
lhcercat si cilireasc[ un cal
Dar o si fiu mai atent acum, c[ te am pe tine, bebeluqul
-
violoncel.
lui Charles era frumoasi, dar nu era siguri. Era plin[ de
sciri, podele alunecoase gi colpri ascu(ite.
$i o si avem
- O s[ cumpir nigte scaune mai mici, a spus.lumea
covoare groase gi rogii! Degi... oare cum cump[r[ covoare?
Presupun c[ tu nu gtii, nu, Sophie?
Sophie n-a rispuns, lucru deloc surprinzltor. Era prea mici sI
vorbeasci. $i adormise.
S-a trezit cdnd au tras pe o stradi care mirosea a copaci gi a balegl
de cal. Lui Sophie i-a plicut casa de la bun inceput. Cir[mizile erau
vopsite in cel mai strllucitor alb din Londra Ei luceau chiar gi pe
intuneric. in beci linea clrlile gi picturile de prisos, alituri de care
se aflau gi cdteva specii de piianjeni. Iar acoperigul aparlinea
p[sirilor. Charles locuia in spaliul dintre beci gi acoperiE.
Acasi, dup[ o baie fierbinte in fala cuptorului, Sophie plrea alb[
gi fragil[. Charles nu-gi inchipuise c[ un bebelug poate si fie atit de
inspiimint[tor de mic. Pdrea prea mic[ in bralele lui. A fost aproape
ugurat cind a auzit un ciocinit la uEi; a pus-o cu griji Pe un scaun,
cu un volum din Shakespeare drept spltar, $i a urcat treptele doui
cAte dou[.
Cind s-a intors, era inso(it de o femeie voinicl, cu pir gri. Hamlet
era cam umed, iar Sophie pirea pulin stinjenitl. Charles a ridicat-o
gi a agezat-o in alti parte, ezitAnd intre un suport de umbrele din
col(, partea de sus a.cuptorului, sau in[untrul chiuvetei. A zimbit
cu sprAncene qi cu ochi cu tot.
Te rog s[ nu-[i faci griji, i-a zis. Cu tofii avem parte de
-
accidente, Sophie.
Apoi i-a flcut femeii o pleciciune.
- Si v[ fac cunogtin{i.Proteclia
Sophie, ea este domnigoara Eliot, de la
Agenlia Na{ionali pentru Copilului. Domnigoari Eliot, ea
este Sophie, din ocean.
...9 ...
m\ffi
 Femeia a oftat - un soi de oftat protocolar, i se va fi pirut lui Dar ce avelide gind si I
Sophie, aflatl in chiuvet[ - Ei s-a lncruntat, scolind dintr-un colet
-
Charles pirea confuz.
nigte haine curate.
Dali-mi-o mie. - Am de gind s-o iubesr
- ceva de capul tuturor poeziih
Charles a luat hainele de la ea. Charles i-a dat lui Sophie r
- Am scos copilul din mare, domnisoar[. l-a frecat de mineca hainei pi
Sophie ii privea cu ochi holbafi.
- Sunt sigur, a continuat
- N-are pe nimeni care si aib[ griji de ea. Fie ci-mi place, fie obscure gi pline de mister cu
ci nu, este responsabilitatea mea. pltruns.
- Nu pentru totdeauna. Charles a luat copilul in p
- Pardon? citeasc[ cu voce tare din l.rszl
- Sunte{i tutorele copilului. Nu tatdl ei. probabil ci nu era cel mai t
Era genul de femeie care vorbea in italice. Puteai paria ci avea ceva potenlial.
pasiunea ei era s[-i organizeze pe ceilalti.
Este un aranjament temporar.
-
- Ti., si v[ contrazic, a spus Charles. Dar ne putem certa pe
seama asta gi mai tdrziu. Copilului ii e frig.
I-a dat vesta lui Sophie, care ab[gat-o in guri. I-a luat-o inapoi
gi a imbricat-o cu ea. Apoi a ridicat-o pe mAini, de parcl ar fi
lncercat s[-i ghiceascl greutatea, privind-o indeaproape.
Vedeli? Pare a fi un bebeluE foarte inteligent.
-
Sophie, vizuse el, avea degete lungi, subliri gi dibace.

- $i pnrul ei are culoarea fulgerului, cum ai putea s[-i rezigti?

Va trebui si vin in viziti s[ o verific qi chiar n-am timp de
-
pierdut. Un bdrbat nu poate sdfacd ata ceva de unul singur.

- Sigur, vi
rog, veni{i, a spus Charles - adiugAnd, de parci nu
s-ar fi putut abline: daci credeli cd nu puteli sta deoparte. Eu m[
voi stridui si fiu recunosc[tor. Dar acest copil este responsabilitatea
mea. infelege(i?

- Dar e sn copill Dumneavoastri sunteli un bdrbatl

- Puterea dumneavoastri de observa{ie este formidabill, a spus
Charles. ii faceli onoare oftalmologului dumneavoastr[.

... 10 ...
 ircva fi pirut lui 1.Dar cea,iielide gind si faceti cu ea?
dintr-un colet Charles p[rea confuz.
Am de gAnd s-o iubesc. Asta ar trebui si fie suficient, dacl e
-
ceva de capul tuturor poeziilor pe care le-am citit.
Charles i-a dat lui Sophie un rntrr rogu; apoi i l-a luat ind[rlt gi
l-a frecat de mineca hainei pani cAnd gi-a putut vedea fa[a in el.
sigur, a continuat eI, ci secretele creqterii copiilor, aga
Fie ci-mi place, fie
- Sunt
obscure gi pline de mister cum vor fi fiind, nu sunt totugi de ne-
pitruns.
Charles a luat copilul in poali, i-a dat rntrrul qi a inceput s[-i
citeasci cu voce tare din Visul unei noPti de Yard.
Probabil c[ nu era cel mai bun mod de a incepe o noul via]i, dar
Puteai paria c[ avea ceva potenfial.

ne put€m certa pe

gurn- I-a luat-o inapoi

nriini, de pmei.ar fi

i qi dibace.
ai putea si-i reziqti?
driar n-am timp de
unul singur.
de parcl nu
sta deoparte. Eu mI
este re$ponsabilftatea

wbdrbatl
formid*bill, aspus
 inimioarl! Cel pulin cred
Shakespeare aniversar?
Sophie avea obiceiulsi ry
de pe copertaVisului unei m
mineca gi a deschis cartea P
niEte Titanir
- imi citeEti
Sophie s-a strimbat.
s[ fiu Pu&
- Aq prefera
A incercat citeva versuri
,
C cind Charles a intors privire
gi s-a ridicat in miini Pe ea
Charles a rAs.
in Agen{ia Nalionali pentru Proteclia Copilului din Westminster Bravo! a strigat, batand
-
era un dulap gi in acel dulap era un dosar ro$u pe care scria ,,Tutori: Sophie a cbzut, lovindu-s
'dosarul
fige de caracter". in rogu era unul albastru, mai mic, gi a incercat s[ stea iar in rnl
,,Maxim, Charles". in el scria: ,C. P. Maxim este pasionat de c[r!i, Minunat! Egti tot mail
-
aga cum e de agteptat de Ia un clrturar. Aparent generos, stdngaci, Doar aproaPe?
foarte muncitor. E neobignuit de inalt, dar rapoartele doctorilor
-
Sophie s-a leglnat pe miii
sugereazi c[ nu are probleme de sinitate. Se inciplfineazd, sd, incepuser[ s[ o usture ot
creadi ci e capabil si indeplineasci sarcinile unui tutore de parte picioarele I
- Nu imi lin Genunchit
femeiasc[."
- Aproape.
Poate cd astfel de trlslturi sunt contagioase, c[ci Sophie a crescut nimeni nu e perfect. Nimen
gi ea inalt6, generoas[,interesati de cir(i, stingace. Cand a implinit
gapte ani, avea picioare lungi qi subliri ca nigte umbrele de golf gi,
pe deasupra, tot felul de convingeri la care tinea cu indiritnice.
Pentru aniversarea de gapte ani, Charles i-a fhcut un tort de Mai tirziu, in Pat, SoP
ciocolatl. Nu fusese tocmai un succes, pentru ci se lisase la mijloc, perfect", ii spusese Charles'
dar Sophie a declarat cu loialitate cd. erafelul ei preferat de tort. plrul de culoarea balustra

- Pentru cI gaura din mijloc las[ loc pentru mai multl glazurd., MoEtenise casa gitoate hain
spunea ea. imi place ca glazuramea si fie extragavantd. vremuri, din mltase Savile
- Me bucur sd aud asta, a spus Charles. Degi de obicei cuvAntul acum erau cincizeci la suti
se pronunf[ ,,extravagant". Aga cred. Oricum, $apte ani fericifi, nu avea instrumente muzic

... t2 ...

Eu Proteqia Copilului din Westminster
cnr un dosar rogu pe care scria,,Tutori:
ul rogu era unul albastru, mai mic,
t -C. P. Maxim este pasionat de c[r[i,
m cirturar. Aparent generos, stingaci,
nit de inalt, dar rapoartele doctorilor
me de sinitate. Se incip[lAneazl sl
lineasci sarcinile unui tutore de parte
isnt contagioase, cici Sophie
a crescut
:rdi de cirfi, stingace. Cind a implinit
I gi subliri ca nigte umbrele de golf gi,
:iryeri la care finea cu indir6tnice.
;ie ani, Charles i-a frcut un tort de
rn succes, pentru c[ se l[sase la mijloc,
hete ci era felul ei preferat de tort.
foc lase loc pentru mai multi glazuri,
rnl mea sd.fie extragavantd.
t3pus Charles. Degi de obicei cuvAntul
A+a cred. Oricum, qapte ani ferici{i,
-.. t2 ...
inimioari! Cel pu{in cred ci sunt gapte. Ce zici, citim nigte
Shakespeare aniversar?
Sophie avea obiceiul s[ spargi farfurii, aga ci-gi mincari tortul
de pe coperta Visului unei nop{i de vard. Charles a gters coperta cu
mineca gi a deschis cartea pe la jumate.
- imi citegti niqte Titania?
Sophie s-a strimbat.
- Ag prefera si fiuversuri,
Puck.
dar mergea anevoie. A aqteptat pini
A lncercat citeva
cind Charles a intors privirea, dupl care a aruncat cartea pe podea
in miini pe ea.
gi s-a ridicat
Charles a ris.
Bravo! a strigat, betand cu palma ln mas6. Ai sto{I de spiridug.
-
Sophie a cdzrtt,lovindu-se de masa din bucitlrie, dar s-a ridicat
in miini, de data asta sprijinindu-se de u95.
gi a incercat s[ stea iar
- Minunat! Egti tot mai priceputi! E aproape perfect.
- Doars-aaproape?
legdnat pe mAini Ei a mijit ochii la el, cu capul in jos.
Sophie
incepuseri si o usture ochii, dar a r[mas unde era.
- Nu imi lin Genunchiul
picioarele drepte? '
sting pare putin nesigur. Oricum,
- Aproape.
nimeni nu e perfect. Nimeni de la Shakespeare incoace.
Mai tirziu, in pat, Sophie s-a gAndit la asta. ,,Nimeni nu e
perfect", ii spusese Charles, dar se inEela. Charles era perfect. Avea
pirul de culoarea balustradei, iar ochii lui erau plini de magie.
MoEtenise casa gitoate hainele de la tatll lui. Fuseser[ frumoase pe
vremuri, din mitase Savile Row suti la sut[, care-li fura ochii, dar
acum erat cincizeci la sutd mltase, cincizeci la suti gluri. Charles
nu avea instrumente muzicale, dar ii cinta din gur[; 9i cind Sophie
...13...
erain alt[ parte, le cAnta pislrilor sau insectelor care mai invadau Aveli ce?. a intrebat domniEoara Eliot
-
din cind in cind buc[tiria. Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca Mie-mi place pegtele la conservi, a sps!
-
un zbor. Chiar aga? N-am vdzuto felie dg 5.nd
-
Citeodati, lui Sophie i se p[rea ci e din nou pe nava care se in fiecare zi! in ortce caz, adiuga ea, I
-
scufundi si, cu noaptea in cap, trebuia si glseasci repede ceva pe decit i-ar fi plicut s[ fie, avem citeodatl $
care si se ca{ere. C[![ratul era singurul lucru care o ftcea si se simtl beau juma' de litru de lapte la fiecare mic d!
in siguranfi. Charles ii dldea voie s[ doarml pe gifonier. El dormea poate Charles si te lase si tl
- Dar cumpentru
pe podea, chiar al6turi, pentru orice eventualitate. cred c[ e bine un copil. Nu e normd,
Sophie nu-lin{elegea in totalitate. Charles minca pu{in, dormea De fapt, se descurcau foarte bine, dar do
rar gi nu zdmbea la fel de des ca al{i oameni. Dar acolo unde alpi inlelegea. CXnd domnigoara Eliot spunea J
aveau plimini, el avea bun[tate, iar politegea era pentru el un lucru civrea si spunl,,ordonat". Sophie gi Charla
de la sine lnleles. Cind, citind gi mergind in acelasi timp, se in- n-aveai nevoie de ordine ca si fii fericit-
timpla si Eliot, ideea este, spunea{
se izbeasc[ de un felinar, igi cerea scuze gi cerceta ca nu
- Domnigoarl Charles spune ci a
cumva felinarul si fi pilit ceva. fa![ care s[ arate pllcut.
O dimineali pe sdptlmAn[, domnisoara Eliot venea pe la ei ,,ca cauza petelot vedeli dumneavoastre.
s[ rezolve problemele care apireau". (Sophie ar fi putut intreba: ,,ce Pielea lui Sophie era prea palidi gi se pb
probleme?", dar a invilat repede s[ nu zic[ nimic.) Domnigoara Eliot p[rul ei s[ fi fost vreodatl altfel decit incekj
se uita prin casa in care vopseaua incepuse si se cogcoveasci pe la pentru c[ in amintirile ei, maicl-sa avea acss
colluri,la piianjenii din c[mara goall gi dldea din cap. era sigurl c[ mama ei era frumoasi. Era sigl
a aer proasplt qi funingine gi c[ purta pantel
- De mkncat, ce minca{i voi?
Mincarea din casa lor era mai interesant[ decdt cea din casele De fapt, pantalonii au fost inceputul trfi
prietenilor lui Sophie. CAteodati, Charles uita s[ ia carne cu lunile. s-a apropiat de opt ani, i-a cerut lui Charler
pefr
Farfuriile curate plreau s[ se spargl de cite ori Sophie se apropia
- Pantaloni? Nu e camNuneobiEnuit
cred. Mamapt
de ele, aga c[ mincau cartofi preji{i pe atlase geografice, deschise la
- Nu, a spus Sophie.
harta Ungariei. De fapt, el ar fi fost mullumit s[ triiasci numai cu Sophie, copila mea.
- Purta, negri. Dar ag wea ca ai i
biscui(i, ceai gi nigte whisky la culcare. Cind Sophie a invllat si
- Poartd. Erau
citeasci, Charles a inceput si-gi lini whislg-ul intr-o sticll etichetatl
- Hm, n-ai vrea mai bine o fust[?
,,urini de mA[a", pentru ca Sophie si nu se atingl de el; dar ea a scos P[rea ingrijorat.
dopul sticlei, a luat o sorbitur[ gi apoi s-a dus si miroasi pisica din Sophie s-a strAmbat.
vecini sub coad[. Mirosurile nu semlnau deloc, deqi erau Ia fel de Nu, chiar vreau pantaloni. Te rog.
-
neplicute. in magazine nu erau pantaloni care sii-
Avem piine, a spus Sophie. $i pegte la conservl. pantaloni scurli, gri, din aceia pe care ii po
-
...14 ... ...15...
le pisirilor
sau insectelor care mai invadau
Eria- Nu falsa niciodati. Glasul lui suna ca
tic i se pirea ci e din nou pe nava care se
t in cap, trebuia si giseascd repede ceva pe
hl era singurul lucru care o fbcea sl se simti
itsdea voie si doarmi pe gifonier. El dormea
Pentru orice eYentualitate.
rin totalitate. Charles minca pulin, dormea
& des ca alli oameni. Dar acolo unde allii
hnitate, iar polite(ea era pentru el un lucru
L citind gi mergind in acelaqi timp, se in-
b un ielinar, igi cerea scuze gi cerceta ca nu
p - Domnigoarl
ceva.
fuand, domnigoara Eliot venea pe la ei ,,ca
le apd.reau". (Sophie ar
fi putut intreba: ,,ce
trtpede si nu zic[ nimic.) Domnigoara Eliot
incepuse sI se cogcoveasc[ pe la
'uopseaua
tcimara goal[ gi didea din cap.
nca{i voi?
tr era mai interesanti decit cea din casele
l&eodati, Charles uita si ia carne cu lunile.
rse se spargi de cite ori Sophie se apropia
rtofi prejili pe atlase geografice, deschise la
, d ar fi fost mullumit s6 tr[iascl numai cu
hisla'la culcare. CAnd Sophie a invl{at s[
ri sa-Ei finn whislcy-ul intr-o sticll etichetati
€ Sophie si nu se atingi de el; dar ea a scos
iliruri gi apoi s-a dus s[ miroasi pisica din
[rile nu seminau deloc, degi erau la fel de
r Sophie. $i pegte la conservi.
... 14...
Aveli ce? aintrebat domnigoara Eliot.
-
Mie-mi place peqtele la consery[, a spus Sophie. $i avem qi guncl.
-
Chiar aga? N-am vizut o felie de Euncl in toati casa.
-
in fiecare z|t. in orice caz, adiuga ea, fiindc[ era mai sinceri
-
decit i-ar fi pldcut si fie, avem cateodatl. $i brdnzd,. $i mere. Iar eu
beau jumd de litru de lapte la fiecare mic dejun.
cum poate Charles si te lase sd trdie;ti in halul [sta? Nu
- Dar
cred ci e bine pentru un copil. Nu e normal.
De fapt, se descurcau foarte bine, dar domnigoara Eliot nu prea
infelegea. Cind domnigoara Eliot spunea,,normal", Sophie credea
c[wea s[ spun[,,ordonat". Sophie gi Charles nu trdiau ordonat, dar
n-aveai nevoie de ordine ca s[ fii fericit.
Eliot, ideea este, spunea ea, c[ eu n-am genul de
fa![ care s[ arate pilcut. Charles spune c[ am obraji neingriji{i. Din
cauza petelor, vede{i dumneavoastri.
Pielea lui Sophie era prea palidl gi se p[ta la frig; nu-s,i amintea ca
p[rul ei s[ fi fost weodatl altfel dec6t incAlcit. Dar asta nu o sup[ra,
pentru ci in amintirile ei, maici-sa avea aceeagi piele gi acelagi pir; gi
era siguri ci mama ei era frumoasl. Era sigur[ ci mami-sa mirosea
a aer proaspit 9i funingine gi ci purta pantaloni peticili la glezne.
De fapt, pantalonii au fost inceputul tuturor problemelor. CAnd
s-a apropiat de opt ani, i-a cerut lui Charles o pereche de pantaloni.
pentru fete?
- Pantaloni? Nu e camNuneobignuit
cred. Mama poart[ pantaloni.
- Nu, a spus Sophie.
- Purta, Sophie, copilaDar mea.
ag vrea ca ai mei s[ fie roEii.
Erau negri.
- Poartd.
- Hm, n-ai vrea mai bine o fusti?
Pirea ingrijorat.
Sophie s-a strAmbat.
Nu, chiar vreau pantaloni. Te rog.
-
in magazine nu erau pantaloni care si-i vinl bine, in afari de
pantaloni scurfi, gri, din aceia pe care ii poart[ b[ie{ii.
...15...