ÎNCĂRCĂRI TEMPORARE

STAS 10101/1-75 – Acţiuni în c-ţii. Încărcări temporare.

1. DEFINIŢIE
Încărcările temporare = încărcările se aplică în mod intermitent sau cu o intensitate
variabilă în raport cu timpul, putând chiar să lipsească total în anumite intervale de timp.
Încărcările temporare se împart în:
A. Încărcări cvasipermanente
B. Încărcări variabile

A. ÎNCĂRCĂRI CVASIPERMANENTE
1. DEFINIŢIE
Încărcările cvasipermanente = încărcările se aplică intensităţi ridicate pe durate lungi sau în
mod frecvent.

2. DESCRIEREA ACŢIUNILOR
În calculul construcţiilor civile şi industriale se consideră drept încărcări permanente:
- greutatea elementelor nestructurale a căror poziţie poate să se modifice în decursul exploatării (de ex:
pereţi despărţitori);
- greutatea unor utilaje;
- conţinutul din rezervoare, recipiente, conducte, silozuri;
- presiuni ale gazelor, lichidelor sau materialelor pluverulente pe pereţii c-ţiilor;
- încărcările din depozite, arhive, biblioteci, etc;
- greutatea depunerilor de praf tehnologic;
- variaţiile de temperatură tehnologică;
- tasările şi deplasările neuniforme ale fundaţiilor în cazurile curente când nu se datoresc unor
schimbări radicale ale structurii terenului de fundare.

3. ÎNTENSITĂŢI NORMATE
Intensităţile normate ale încărcărilor cvasipermanente sunt date în STAS 10101/1-75 şi STAS
10101/2A 1-75.

4. COEFICIENŢII ÎNCĂRCĂRILOR
În cazul curent în care creşterea încărcărilor are afect defavorabil asupra comportării în secţiunea
analizată, la starea limită considerată, coeficienţii încărcărilor n variază între 1,1 şi 1,3.
 În unele cazuri creşterea încărcărilor poate avea un efect favorabil în situaţia analizată şi atunci
coeficienţii încărcărilor sunt subunitari 0,8 sau în mod curent 0,9. (Întrucât se admite că încărcările
permanente nu pot să lipsească, în aceste situaţii ele se introduc în calcul cu valorile minime probabile
calculate înmulţind intensităţile normate cu coeficienţi ai încărcărilor subunitari.)