Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT DIDACTIC LA MATEMATICĂ

Profesor: Beşliu Aliona


Disciplina de învăţămînt: Matematica
Grupa: ________
Data: ________
Numărul lecţiei în sistemul de lecţii (conform proiectării de lungă durată): 77-78
Numărul lecţiei conform orarului: 7-8
Durata lecţiei: 90 min.
Capitolul: Logaritmul unui număr pozitiv. Funcţia logaritmică. Funcţia exponenţială.
Subiectul lecţiei: Incuaţii exponenţiale.
Subcompetenţele curriculare: 3.9-3.12
Obictivele lecţiei: La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
O1 Să exprime în cuvinte proprii noţiunea de inecuaţie exponenţială;
O2 Să determine metoda optimăde rezolvare a inecuațiilor exponențiale;
O3 Să rezolve inecuaţiile exponenţiale utilizînd proprietățile studiate ale funcțiilor;
O4 Să manifeste independenţă în gîndire şi acţiune în procesul rezolvării exerciţiilor.
Tipul lecţiei: de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor.
Tehnologii didactice:
a) Forme: frontală, în perechi, individuală;
b) Metode: activitatea cu manualul, metoda exerciţiului, analiza, explicaţia;
c) Mijloace de învăţămînt:
1. ACHIRI, V. GARIT, P. EFROS, Manualul Matematica. Manual pentru clasa X-a. Chisinau : Editura Prut International, 2007. 280 P. ISBN 978-
9975-69-893-1;
2. ACHIRI, P. EFROS, V. GARIT, N. PRODAN. Culegeri de exerciţii şi probleme la matematică pentru clasa X-a. Chişinău: Editura Prut
Internaţional, 2001. 199 p. ISBN 9975-69-248-6;
Evaluarea (tipul evaluării: forme, metode, tehnici de evaluare): formativă, lucrare independentă (testare fără aprecieri cu note).
Scenariul lecţiei

Obiectivele
Nr. Secvenţele Activitatea Activitatea Evaluarea

Timpul
ctr. lecţiei profesorului elevilor (de proces)

1 2 3 4 5 6 7
1 Moment 3 Saluta elevii. Pe tabla este scrisa data si tema in Saluta profesorul. Elevul de serviciu anunta absentii. Vizual se
organizatoric clasa.Verificarea pregatirii de lectie. verifica daca
Formularea subiectului şi a obiectivelor lecţiei. elevii au
Astazi vom rezolva cateva ecuatii exponenţiale. rechizitele
necesare
pentru lectie.
2 Verificarea 3 Care a fost tema pentru acasă? De repetat: Mod. 7, §, p. Chestionarea
temei Ce întrebări aveţi la tema pentru acasă? De învăţat: Mod. 7, §, p. orală.
pentru acasă. De rezolvat: ex:
3 Reactualizarea 14 O1 După cum am spus azi vom rezolva inecuaţii Se numeşte inecuaţie exponenţială, inecuaţia în care Întrebări
cunostinţelor şi exponenţiale. Încercaţi să formulaţi cu cuvintele necunoscuta este exponent sau în care exponentul este orale
capacităţilor voastre o definiţie pentru noţiunea de inecuaţie o expresie.
exponenţială.
-Ce înseamnă a rezolva o inecuaţie? A rezolva o inecuaţie înseamnă a afla mulțimea
-Pentru a putea rezolva inecuaţiile exponenţiale soluţiilor ei.
trebuie să cunoaşteţi proprietăţile puterii cu
exponent raţional Enumeraţi proprietăţile La rezolvarea ecuaţiilor şi inacuaţiilor.
puterii cu exponent raţional a două numere 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅+∗ , 𝑦 ∈ 𝑄
x+y x y
egale. 1. a =a · a (aceeaşi bază a) .
2. ax-y = ax : ay (aceeaşi bază ).
3. ax•y=(ax)y
De asemenea trebuie să cunoaşteţi proprietăţile 4. (ab)x=ax•bx (acelaşi exponent).
funcţiei exponenţiale. 5. (a:b)x=ax:bx.
Ce proprietăţi ale funcţiei exponenţiale se
folosesc la rezolvarea ecuaţiilor? Injectivitatea, bijectivitatea funcţiei
Dacă funcţia exponenţială este bijectivă atunci
cum mai este ea?
1 2 3 4 5 6 7
În ce constă injectivitatea funcţiei? Functia exponentiala este injectiva (dacă 𝑓(𝑥1 ) =
Şi care este funcţia ei inversă? 𝑓(𝑥2 ) ⇒ 𝑥1 = 𝑥2 ) şi surjectiva deci şi bijectivă
Voi aţi spus că a rezolva o inecuaţie înseamnă a Inversabilă
afla soluţiile ei. Enumeraţi paşii ce trebuie Logaritmul.
urmaţi pentru a ajunge la mulțimea soluţiilor Pasul 1. se impun condiţii de existenţă exponenţilor
unei inecuaţii exponenţiale bazîndu-vă pe cei şi bazei atunci când este cazul ;
care se referă la rezolvarea oricăror inecuaţii. Pasul 2. se fac transformări echivalente folosind
proprietăţile funcţiei exponenţiale până se obţin
În continuare vom lucra asupra următoarelor inecuaţii agebrice cunoscute ;
tipuri de ecuaţii (PowerPoint): Pasul 3. se verifică dacă valorile obţinute la pasul 2
 𝑎 𝑓(𝑥) = b, a > 0, a ≠ 1, a, b ∈ R aparţin domeniului inecuaţiei sau se fac veificări în
 Rezolvabile prin metoda descompunerii inecuaţia dată iniţial.
 𝑎 𝑓(𝑥) = 𝑎 𝑔(𝑥) , a > 0, a ≠ 1, a ∈ R
a f ( x)  b g ( x) , a  0, a  1, b  0, b  1
 .
 𝑓(𝑎 = 0 𝑥)

 Rezolvabile cu ajutorul proprietăţilor


 ℎ(𝑥) 𝑓(𝑥) = ℎ(𝑥) 𝑔(𝑥) , ℎ(𝑥) > 0azi vom
rezolva cîteva din ele.
Concluzie: Atunci cînd avem de rezolvat o
inecuaţie exponenţială, vom proceda astfel : vom
determina DVA, apoi folosind diverse substituţii
precum si proprietăţile funcţiei exponenţiale, vom
căuta s-o reducem la rezolvarea unor inecuaţii
simple, de regulă de gradul întîi sau al doilea.
4. Consolida- 40 O2 a) Activitatea frontală
rea materiei şi O3 Se proiectează pe ecran cîteva inecuaţii
formularea O4 rezolvate. Se face analiza rezolvării lor
capacităţilor: O5 urmărind totodată paşii de rezolvare a inecuaţiei
exponenţiale.
I. Exerciţiul 1 B pag. 146
Să se rezolve în R inecuaţia:
𝒂) 𝟔𝒙−𝟑 > 𝟑𝟔
𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
1 2 3 4 5 6 7
6𝑥−3 > 62 ⟺ 𝑥 − 3 > 2 ⟺ 𝑥 > 5 Întrebări
𝑆 = (5, +∞) orale
-În baza a ce s-a obţinut inecuaţia echivalentă - Pe baza injectivităţii funcţiei exponenţiale inecuaţia
cu cea initială? dată este echivalentă cu inecuaţia:
-Cum s-a obţinut ea? - 36 = 62
-Cum s-a obţinut soluţia? - Dacă bazele sunt egale atunci şi exponenţii puterilor
sînt egali.
𝟏 𝒙+𝟒 𝟏
b) ( ) <
𝟓 𝟐𝟓
𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
1 𝑥+4 1 2
( ) < ( ) ⇒ 𝑥 + 4 > 2 ⟺ 𝑥 > −2
5 5
𝑆 = (−2, +∞)

f) 𝟐𝒙 ∙ 𝟓𝒙 ≤ 𝟎, 𝟎𝟎𝟏 ∙ (𝟏𝟎𝒙−𝟐 )𝟑
𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
10𝑥 ≤ 10−2 ∙ 103𝑥−6 ⟺ 10𝑥 ≤ 103𝑥−8
⟺ 𝑥 ≤ 3𝑥 − 8 ⟺ −2𝑥 ≤ −8 ⟺ 𝑥 ≥ 4 Pentru obţinerea inecuaţiei echivalente cu cea iniţială
S = (4, +∞) s-a folosit proprietatea puterii cu exponent raţional
Ce proprietăţi sau folosit pentru rezolvarea ax+y=ax · ay , apoi în baza injectivităţii funcţiei
acestei ecuaţii? exponenţiale s-a determinat soluţia ecuaţiei.
-Ce propietate s-a utilizat aici? -Injectivităţii funcţiei exponenţiale f ( x)  g ( x) .
-Ce transformări au fost efectuate? -Odată ce bazele sînt egale s-au egalat şi exponenţii
puterilor, apoi s-au trecut toţi membrii în partea stîngă
I. Exerciţiul 2 B pag. 147 şi s-a obţinut o ecuaţie de gradul doi care a fost
Să se rezolve în R inecuaţia: rezolvată obţinîndu-se soluţia.
a) 𝟐𝟓𝒙 − 𝟓𝒙 − 𝟐𝟎 ≤ 𝟎
𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
(5𝑥 )2 − 5𝑥 − 20 ≤ 0
not 5𝑥 = 𝑡 > 0 ⇒ 𝑡 2 − 𝑡 − 20 ≤ 02
𝑡 2 − 𝑡 − 20 = 0, ∆= 81, 𝑡1 = −4, 𝑡2 = 5
5𝑥 ≤ 5 𝑥≤1
{ 𝑥 ⇒{ ⇒ 𝑥 ∈ (−∞, 1]
5 >0 𝑥∈𝑅
1 2 3 4 5 6 7
b) Activitatea în perechi
I Exerciţiul 3 B pag. 147 𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ [−1, +∞).
Să se rezolve în R inecuaţia: Pe baza proprietății puterii cu exponent raţional
𝑎𝑥
𝑎) 1000 ∙ 0,3√𝑥+1−1 ≥ 27 𝑎 𝑥−𝑦 = 𝑎𝑦 injectivităţii funcţiei exponenţiale ecuaţia
dată este echivalentă cu ecuaţia:
1000 ∙ 0,3√𝑥+1
≥ 1000 ∙ 0,33 ⟺ 0,3√𝑥+1 ≥ 0,34
0,3
√𝑥 + 1 ≥ 4 ⟺ 𝑥 + 1 ≥ 16 ⟺ 𝑥 ≥ 15. Ținând cont
de DVA obținem
𝑆 = [−1,15]

𝑏) (𝑙𝑔4)2𝑥−5 < (log 4 10)2−𝑥 𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅. În baza proprietăţii logaritmilor inecuaţia


dată este echivalentă cu inecuaţia
1 2−𝑥
(𝑙𝑔4)2𝑥−5 < ( ) Evaluare
𝑙𝑔4
2𝑥−5+2−𝑥 orală şi în
(𝑙𝑔4) < 1 ⟺ (𝑙𝑔4)𝑥−3 < 1
scris
Cum 𝑙𝑔4 < 0 ș𝑖 𝑎 𝑥 < 1, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑥 < 0 ⇒
𝑥−3>0⟺𝑥 >3
𝑆 = (3, +∞)
II. Exerciţiul 5(a) B pag.147 𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
2
1 < 5|x −x| < 25 2
50 < 5|x −x| < 52 ⟹ 0 < |x 2 − x| < 2 ⟺
2
{ 𝑥2 − 𝑥 < 2
𝑥 ∈ (−1,2)
{ 𝑥 2− 𝑥 > −2 ⟺ {
𝑥 ∈ (−∞, 0) ∪ (0,1) ∪ (1, +∞)
[𝑥 2 − 𝑥 > 0
𝑥 −𝑥 <0
⟹ 𝑥 ∈ (−1,0) ∪ (0,1) ∪ (1,2)
𝑆 = (−1,0) ∪ (0,1) ∪ (1,2)
1 2 3 4 5 6 7
5. Evaluarea 15 O2 Lucrare independentă instructive. Elevii rezolvă de sine stătător sarcinile propuse. Lucrare
O3 𝐸𝑥1𝑐) Concomitent un elev rezolvă exerciţiile pe partea independentă
O4 2
5𝑥 +𝑥 > 1 opusă a tablei. .
O5 𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
2
5𝑥 +𝑥 > 50
𝑥 2 + 𝑥 > 0 ⟺ 𝑥(𝑥 + 1) > 0 ⟹
𝑥 ∈ (−∞, −1) ∪ (0, +∞)
𝑆 = (−∞, −1) ∪ (0, +∞)

𝐸𝑥3𝑑) 𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
0,6𝑥−3 < 5 ∙ 363−𝑥 0,6𝑥−3 < 5 ∙ 363−𝑥
0,6𝑥 363
< 5 ∙ ⟺ 0,6𝑥 ∙ 36𝑥 < 0,63 ∙ 5 ∙ 363 ⟺
0,63 36𝑥
21,6𝑥 < 5 ∙ 21,63 ⟺ 𝑙𝑔21,6𝑥 < lg(5 ∙ 21,63 ) ⟺
𝑥𝑙𝑔21,6 < 𝑙𝑔5 + 3𝑙𝑔21,6 ⟺ (𝑥 − 3)𝑙𝑔21,6 < 𝑙𝑔5
𝑙𝑔5
𝑥 < 3+
𝑙𝑔21,6
𝑙𝑔5
𝑆 = (−∞, 3 + )
𝑙𝑔21,6
𝐸𝑥4𝑓)
𝑥
𝐷𝑉𝐴: 𝑥 ∈ 𝑅.
√9𝑥 − 3𝑥+2 ≤3 −9 (3𝑥 )2 − 3𝑥 ∙ 9 ≤ (3𝑥 )2 − 18 ∙ 3𝑥 + 81 ⟺
3𝑥 (−9 + 18) ≤ 81 ⟺ 3𝑥 ≤ 9 ⟺ 3𝑥 ≤ 32
⟹𝑥≤2
𝑆 = (−∞, 2]
6. Bilanţul lecţiei 3 a) Cantitativ: Întrebări
Ce noţiuni noi am învăţat azi la lecţie? orale
b) Calitativ:
Se evidenţiază cine şi ce note a obţinut
indicîndu-se realizările fiecăruia. Se apreciază
activitatea clasei în ansamblu.
Se evidenţiază obiectivele care au fost realizate
şi care nu.
7. Tema pentru 2 1) De învăţat: Mod. 7, § 4, p. Notează tema pentru acasă.
acasă 2) De repetat: Mod. 7, §
3) De rezolvat: ex 1-6 din B, pag. 146-147
Mulţumesc pentru lecţie! La revedere!
La revedere!

Ecuaţii exponenţiale cu modul


Exemplul 2
 
Determinaţi toate valorile reale ale parametrului m , pentru care ecuaţia 5  3 x 1  m  10  2  m  3 x nu are soluţii.
Rezolvare:
 
5  3 x1  m  10  2  m  3 x  15  3 x  m  20  10m  3 x  15  3 x  10m  3 x  20  m  15  10m  3 x  20  m
Aceasta este o ecuaţie liniară în raport cu 3x. Deci vom cerceta cazul cînd ecuaţia liniară nu are soluţii. Şi deoarece este o ecuaţie exponenţială, nu
va avea soluţii atunci cînd
15  10m  0
m  1,5
 20  m   m   20;  1,5
 0 m   20;  1,5
15  10m
Răspuns: m   20;  1,5

Rezolvaţi independent:
Determinaţi valorile reale ale parametrului m, pentru care ecuaţia 4m  3m  2 x 1  8  4  2 x admite o singură soluţie reală. Determinaţi această soluţie.
4m  3m  2 x 1  8  4  2 x  4m  6m  2 x  8  4  2 x   6m  4  2 x  8  4m  3m  2  2 x  2m  4
 2
3m  2  0 m  
  3  2
Ecuaţia dată va admite o singură soluţie atunci cînd  2m  4   m    ;    2;   

 3m  2
0 m    ;  2   2;     3

  3
2m  4
Răspuns : Pe intervalul dat soluţia ecuaţiei va fi x  log 2
3m  2

Exemplul 3.
Pentru ce valori ale parametrului real a ecuaţia 3  4 x  2  6  a  a  4 x  2 va admite o soluţie negativă ?
Rezolvare :
3  4 x2  6  a  a  4 x2  3  a   4 x 2  a  6
Aceasta este o ecuaţie exponenţială în raport cu 4x-2 , care se reduce la o ecuaţie liniară şi va avea o soluţie atunci cînd
a  6
 0 a  3;6 
3  a   a  3;6 
a  3 a  3
a6 a6 a6 16a  96
În acest interval ecuaţia va admite soluţia 4 x  2   x  2  log 4  x  2  log 4  x  log 4
3 a 3 a 3a 3a
Să determinăm valorile parametrului real a pentru care soluţia obţinută este negativă. Rezolvăm sistemul:
a  3;6 a  3;6 a  3;6 a  3;6 a  3;6
      99 
 16a  96  16a  96  16a  96  3  a  17a  99   99   a   ;6 


log 4
3 a
0 
 3 a
1 
 3a
0 
 3a
0 a   ;3   17 ;   17 
  
 99 
Răspuns : pentru a   ;6  ecuaţia va avea o soluţie negativă.
 17 

Exemplul 6.
Fie dată ecuaţia : m  4 x  2m  1  2 x  m  2  0, m  R. Pentru ce valori reale ale lui m ecuaţia are o soluţie unică?
Rezolvare :
Pentru ca ecuaţia pătrată exponenţială să admită o soluţie unică e necesar să fie satisfăcute următoarele condiţii:
  1
   0  m  
 2m  12  4mm  2   0   4 m 2  4 m  1  4 m 2  8m  0  4
 m  0    m  0
  2m  1  m  0  m  0 
 0 
 m2m  1  0 m2m  1  0 m   ;0    1 ;   1
 m    2  m   4  m   1   0;2 
   
    4 m  4 m  1  4 m  8m  0 
2m  1  4mm  2   0
 4
m  0;2 
2 2 2
   1
m
   0  m  0  m  0   4
 m  0    
 mm  2   0 mm  2   0  m  0
 m  2  0 m  0;2 
 m 

 1
Răspuns: Pentru m     0;2 ecuaţia va admite o soluţie unică.
 4