Tubajul digestiv

Introducere a unei sonde in tubul digestiv inalt (stomac, duoden) pentru a evacua
secretiile gastrice sau pentru a le preleva in scopul analizarii lor din punct de vedere biologic
si bacteriologic.

Indicatii - Tubajul gastric, folosit si in cazul spalaturii stomacale, permite explorarea

functiei secretorii a acestui organ. In caz de ulcer rezistent la tratamentul medical sau
chirurgical, tubajul duodenal permite studiul calitativ al sucului gastric (acid clorhidric) si
verificarea existentei unei secretii acide anormale. Tubajul gastric constituie un examen
esential in caz de suspiciune de sindrom al lui zollinger-ellison (tumora secretanta). El mai
permite si cautarea bacilului Koch (B.K.) care provine dintr-o secretie traheobronsica inghitita
de bolnav, tubajul ajutand astfel la stabilirea diagnostiului unei tuberculoze pulmonare.

Pregatire si desfasurare - Examenul, neplacut dar nedureros, se efectueaza fara

anestezie deoarece cooperarea pacientului este importanta. Acesta, care trebuie sa nu fi
mancat nimic in ultimele 12 ore, sta in pozitie culcata sau sezanda. Sonda este introdusa prin
nas sau prin gura, la nevoie dupa stimularea secretiei acide a stomacului prin injectarea unei
substante (insulina, histamina, pentagastrina). Tubajul poate fi repetat timp de 3 zile
consecutive. Orice tratament antisecretor sau antiacid trebuie sa fie oprit de cel putin 24 ore.
De asemenea, pacientul trebuie sa se abtina sa fumeze timp de 24 ore inaintea examenului.

Tubajul gastric consta in introducerea unui tub in stomac pentru recoltarea sucului
gastric. Pentru aceasta se foloseste tubul (sonda) Einhorn, confectionat din cauciuc, lung de
1,5 metri si gros pana la 3 • 5 mm, gradat din 5 in 5 cm; la un capat, tubul este prevazut cu o
oliva metalica cu mai multe orificii. in afara de tubul Einhorn mai sunt necesare: o seringa de
20 ml, un stativ cu eprubete numerotate, o tavita renala si substantele folosite pentru excitarea
secretiei gastrice. Ca excitanti ai secretiei gastrice s-au dovedit mai eficiente histamina, pentru
acidul clorhidric si insulina, pentru pepsina.

Inainte de a se proceda la efectuarea tubajului gastric, bolnavul trebuie sa fie pregatit,

explicandu-i-se necesitatea acestui examen si faptul ca este lipsit de pericol. Tubajul se face
dimineata, pe stomacul gol. Bolnavul va sta la marginea patului, fie in salon, fie intr-o camera
aparte. Este invitat sa deschida gura mare, sa dea capul pe spate, iar capatul sondei cu oliva
umezita se pune la baza limbii si se impinge usor inainte. Apoi pacientul face miscari de
inghitire, la fiecare deglutitie, sora impingand sonda usor. Pacientul este sfatuit sa respire
adanc, apoi sa inghita din nou. Cand reflexul de varsatura este prea accentuat, se poate
introduce sonda pe nas, dupa ce a fost unsa in prealabil cu ulei de parafina.
Cand gradatia de 45 cm a ajuns la arcada dentara, se considera ca oliva este la
nivelul cardiei. Se mai impinge tubul inca 10 cm si se incepe recoltarea sucului
gastric. Se aspira cu seringa tot continutul gastric existent pe nemancate; acesta atinge in mod
normal 20 - 80 ml si constituie staza gastrica. Se noteaza cantitatea obtinuta si se pune intr-o
eprubeta curata, pentru laborator. Apoi se procedeaza la stimularea secretiei gastrice cu
histamina. Pentru stimularea submaximala sau standard se injecteaza 0,1 mg histamina la 10
kg greutate corporala. Se recolteaza intreaga cantitate de suc gastric din 15 in 15 minute, timp
de o ora si se noteaza pentru fiecare proba cantitatea extrasa, punandu-se in eprubete
etichetate probe pentru examenul clinic. Pentru stimularea maximala se injecteaza 0,4 mg
histamina la 10 kg greutate corporala. Din coroborarea cantitatii de lichid extrase cu cifrele
aciditatii gastrice se stabileste debitul acid-orar. Valorile normale sunt: pentru secretia bazala,
1,5-4 mEq/ora; pentru secretia stimulata submaximal, 9-22 mEq/ora.

In vederea interventiilor chirurgicale este necesara si stimularea secretiei cu insulina,

pentru a studia secretia vagala (pepsina). Se injecteaza intravenos 0,2 u/ kilocorp.
Stimularea cu alcool etilic 5% in cantitate de 300 ml nu s-a doveidit atat de fidela ca
stimularea cu histamina.

Tubajul duodenal permite recoltarea bilei care se scurge in duoden, iar examenele
macroscopic si de laborator ale bilei aduc informatii pretioase pentru diagnostic. Tubajul
duodenal se practica si in scop terapeutic. Tubajul se face cu ajutorul sondei Einhorn.
Dimineata, pe nemancate, se introduce sonda pana in stomac, la 45 - 55 cm de la arcada
dentara, bolnavul stand asezat. Apoi bolnavul este culcat in decubit lateral drept si i se va
pune o perna, nu prea mare, sub mijloc. Pacientul va inghiti apoi putin cate putin sonda, incet,
cate 1 cm la 1 - 2 minute, pana se ajunge cu diviziunea 65 - 67 la arcada dentara. La aceasta
cifra, oliva metalica ajunge in portiunea a Ii-a duodenala. in acest moment trebuie controlat
daca oliva se afla in duoden sau daca nu cumva s-a incolacit sonda in stomac. Vom sti ca oliva
este in duoden daca se scurge spontan un lichid galben, vascos, alcalin (albastreste hartia de
turnesol) sau daca la aspiratia cu seringa se obtine un asemnea lichid.
Daca nu apare lichidul caracteristic, controlul se face in doua feluri:

- Se injecteaza pe sonda 10 - 20 ml apa sau solutie clorurosodica izotonica usor incalzita

si se aspira imediat; daca lichidul nu revine in seringa, oliva se afla in duoden; daca lichidul
revine in seringa, sonda a ramas cu oliva in stomac.

- Se controleaza radiologie pozitia sondei. Daca sonda nu a patruns in duoden, ea se

trage incet inapoi pana la cifra 50 si va fi inghitita din nou. Daca nici de data aceasta nu se
reuseste, vom introduce pe sonda 10 -15 ml dintr-o solutie calduta de procaina 1% sau dintr-o
solutie calduta Bourget sau se face o injectie cu Atropina sau Papaverina. La bolnavii iritabili,
este bine sa se procedeze la o sedare inainte de tubaj.

Dupa patrunderea sondei in duoden, se scurge un lichid galben-inchis, pe care-1

colectam in eprubete; aceasta este bila A sau bila coledociana. Dupa ce fluxul de bila A se
micsoreaza, se introduce pe sonda o substanta colecistokinetica: 30 ml solutie de sulfat de
magneziu 33%, calduta, sau 25 - 30 ml untdelemn caldut; se mai poate face o injectie cu
extract de retrohipofiza (Oxiton). Dupa 15 minute se mai scurge putina bila A, apoi vine o bila
de culoare bruna-verzuie, mai vascoasa, care este bila B sau bila veziculara si care, in mod
normal, este in cantitate de circa 50