1

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu”

Catedra de boli infectioase, tropicale si parazitologie medicala a

USMF “N. Testimitanu”
Seful de catedra, professor universitar, d-nul Tiberiu Holban
Lector, conferenţiar universitar, d-na Elena Mihnevici

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ A BOLNAVEI

Gorbatencaia Maria
Diagnosticul clinic: Hepatita cronica de etiologie virala C cu trecere in
ciroza hepatica.
Complicatii: Hepatosplenomegalie. Hipertensiune portala usoara.
Boli concomitente: Colecistita cronica acalculoasa in remisie.
Pancreatita cronica in remisie. Boala ulceroasa (rezectie gastrica-
2006)

A efectuat : studenta gupei 1614, Pascal Rodica

Chisinau, 2013

Pascal Rodica, gr. 1614

 2

I. Date generale

Date de paşaport :

Numele şi prenumele : Gorbatencaia Maria

Virsta: 22.09.1950

Sex: feminin

Naţionalitatea: moldoveanca

Locul de trai : or. Chisinau, str. Bariera Orhei 4, ap.10

Starea socială : căsătorita

Grupa sanguina :A(II) Rh +

Data si ora internarii: 29.08.2013

Data si ora externarii: 07.09.2013

II. Anamneza
Acuze:

Bolnava acuză slabiciune generala, astenie, fatigabilitate, dureri in hipocondrul

drept moderate dupa mese copioase, rar- epstaxis, gingivoragii, uneori greata.

Istoricul actualei boli (anamnesis morbi):

Pacienta se considera bolnav din iunie-iulie 2013 cind, acuzind edematierea

membrelor inferioare, dureri surde in hipocondrul drept, astenie, a efectuat
markerii biochimici ai singelui , unde ureea- 3,8 , creatinina-7,1 , ALT-44,3 , AST-
109,2; investigatii serologice pentru depistarea VHC si VHB, care ulterior au
relevat: HbsAg-negativ, anti-HBs-negativ, anti-Hbcor sumar- negativ, anti-HCV
sumar-pozitiv;
la scintigrafia ficatului s-au depistat modificari difuze in parenchim si semne
secundare de hipertensiune hepatica; si la USG organelor interne- schimbari
difuze in parenchimul ficatului, hepatosplenomegali, ascita, dedublarea peretilor
colecistului. Ulterior a fost diagnosticata cu Hepatita cronica de etiologie virala C
cutrecere in ciroza hepatica. Hepatosplenomegalie. Ascita. Hipertensiune portala.
Colecistita cronica acalculoasa in remisie. A urmat tratament ambulator timp de 3
luni cu Pintilin Hepasol, Arginina, Cvamatel. Actualmente este internata
programat cu rezultate la investigatii expuse mai sus, pentru corijarea
tratamentului de fon shi instituirea unui tratament antiviral, in sectia 1al IMSP
SCBI “T. Ciorba”.

Pascal Rodica, gr. 1614

 3

Istoricul vieţii bolnavului (anamnesis vitae):

Pacienta s-a nascut in or. Chisinau fiind in familie 2 copii(un baiat si o fata).
Carenta de alimente si exces de prduse alimentare bogate in grasimi,
condimentate si iuti-neaga. Nu practica sportul. Conditii de trai bune. Nu
prezimta sedentarism .Noxe profesionale- neaga. Suprasolicitare intelectuala
neaga. Respecta in mare parte regimul de munca si odihna. . Fumatul, consumul
de etanol, droguri, abuz de sare, lichide, substante tonizante( cafea, Coca-cola)-
neaga. Traumatisme- neaga. Boli associate- Boala ulceroasa, stare dupa rezectie
totala a stomacului. Contactul cu bolnavi de tuberculoza sau alte boli
contagioase-neaga. Alergii la medicamente, vaccinuri, produse alimentare si alti
alergeni- neaga. Boli de care au suferit parintii sau rudele: ereditare, contagioase
–neaga.

Anamneza epidemiologica:

Pacienta a suferit multiple interventii stomatologice pe parcursul vietii, iar in 2006

a suportat interventie chirurgicala- Boala ulceroasa. Rezectie de stomac. Contact
cu persoane infectate cu VHC neaga.

III. Examenul obiectiv ( status praesens ):

1. Inspectie generala:
Starea generală a bolnavului este semigrava. Tipul constituţional este
normostenic :unghiul epigastral este de 90° . Poziţia bolnavului este activa.
Conştiinţa este păstrată, clară, expresia feţei – obişnuită.

Pielea şi mucoasele vizibile :

Pielea şi mucoasele vizibile de nuanta roz- pala, pielea uscata şi turgorul scazut ,
unghiile hasurate. Cavitatea bucală – mucoasele curate, roz-pale, limba uscata,
cu depuneri alb-galbui .

Ţesutul adipos subcutanat:

Ţesutul adipos este dezvoltat satisfăcător, grosimea plicii în regiunea inghinala
este de 1,5 cm. Normoponderal . Edeme ale membrelor inferioare nu se
determină.

Sistemul limfatic:
Palpator ganglionii submandibulari, cervicali, supra- şi subclaviculari, axilari ,
inghinali, poplitei nu se determină.

Muşchii:
Pascal Rodica, gr. 1614
 4

Muşchii sînt dezvoltaţi satisfăcător, tonusul şi forţa musculară normoton.

Oasele:
Oasele vizual şi palpator fără deformaţii, ,fără puncte dureroase la percuţie.

Articulaţiile:
În toate articulaţiile este păstrat volumul deplin al mişcărilor, fără dureri sau
deformaţii, palpator crepitaţii nu se determină.

Gîtul:
Este simetric, fără fistule externe, ganglionii limfatici cervicali palpator nu se
determină. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deteremină, la palpaţie
indoloră, fără pulsaţie. Auscultativ pe glanda tiroidă suflu de” titirez” ( semn de
hiperfuncţie ) nu se determină.

2.Sistemul respirator:

Inspecţia: Nu prezinta herpes nazal,rinore,obstructie nazala. Vocea neschimbata.

Forma cutiei toracice este conică. Deformări globale sau locale , „scapulae
alatate” nu se determină. Fosele supra- şi infraclaviculare sînt păstrate, uniforme
de ambele părţi, bombări sau retracţii ale spaţiilor intercostale nu se determină.
Respiraţia este ritmică, liberă, frecvenţa mişcărilor respiratorii este de 18/min.,
ambele hemitorace participă în actul de respiraţie.
Palpaţia: Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe
ariile simetrice ale toracelui. Puncte dureroase palpator nu se determină.
Percuţia comparativă: Deasupra întregii arii pulmonare la percuţie – sunet clar
pulmonar.
Percuţia topografică:
1. Limitele pulmonare Dreapta St?nga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare inferioare Dreapta Stinga

după liniile topografice
clasice
a) parasternală
b) medioclaviculară
Spaţiul intercostal 6
Marginea superioară a
coastei 6

Pascal Rodica, gr. 1614

 5
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a costei 7
coastei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a costei 8
coastei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a costei 9
coastei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a costei
coastei 10 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei pulmonare 7 cm 7 cm
pe linia axilară medie
Auscultaţia:Frecvenţa respiraţiei este 18/min., corelaţia inspir : expir este 3: 1.
Pe regiunile superioaresi inferioare ale ambilor plămîni auscultativ – respiraţie
veziculara. Modificari ale transmiterii vocii nu s-au depistat.
3.Sistemul cardiovascular:
Pulsul: Pulsul este de 80/min., ritmic, plin, tensiunea şi amplituda pulsului pe
artera radială sînt normale. Pulsul se determină bine pe arterele femurale,
poplitei, tibialis posterior şi dorsalis pedis ale ambelor picioare.
Inspecţia regiunii precordiale: Vizual dansul carotidelor, turgescenta venoasa
exagerata nu se observa. Bombare precordiala, cifoscolioza, pulsatii in spatiile
intercostale III si IV din stinga, ,,edem in perelina,, , ,,cianoza in perelina,, ,socul
apexian, socul cardiac, pulsatia parasternala, pulsatia in epigasrtru nu se
determina.
Palpaţia regiunii precordiale : La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul
intercostal stîng 5, cu 1 cm medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului
apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă. Şocul
cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Percuţia cordului: Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se
află în spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului;
limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1 cm medial de linia
medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală stîngă, la nivelul
coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 5
cm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului
este normală.
Auscultaţia cordului: Frecvenţa contracţiilor cardiace este de 80/min.
Contracţiile sînt ritmice, regulate, sonore.Fenomene acustice cardiace
supraadaugate – absente.

Inspecţia venelor si arterelor: schimbari patologice la nivelul vaselor nu s-au

determinat.
Tensiunea arterială: TA este 110/70 mm. Hg.

Pascal Rodica, gr. 1614

 6

4.Sistemul digestiv:
Inspecţia cavităţii bucale: Mucoasa giingiilor este roz-pală, curată. Limba
uscata, cu depuneri alb-galbui. Nu prezinta modificari ale mucoasei oro-
faringiana, dantura este protezata total prin metoda de invelire a radacinilor.
Inspecţia abdomenului: Forma abdomenului –normala, abdomenul este
asimetric, cu o tumefiere in epigastru, participă partial în actul de respiraţie.
Colaterale venoase ( capul meduzei ), cicatrice medio-mediana post rezectie
gastrica (2006), hernii nu se determină. Nu sunt prezente stelute vasculare. Sunt
prezente „pete de rubin”(caracteristice afectarii cronice a pancreasului).
Palpaţia superficială: La palpaţia superficială în decubit abdomenul suplu, se
atesta prezenta unei unei formatiuni tumorale in tot etajul epigastric, apare o jena
la palpare in hipocondrul drept.
Palpaţia profundă glisantă după Obrazţov – Strajesco: Colonul sigmoid la
palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, indolor. Cecul cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric,
indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale,
cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Colonul descendent cilindric, indolor, moale,
cu suprafaţă netedă, puţin mobil. Stomacul şi regiunea bulbului duodenal la
palpare moale, indolor.
Percuţia: La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului,
excluzind etajul superior, unde avem matitate. În cavitatea abdominală nu se
determină lichid liber sau incapsulat .
Auscultaţia: La auscultaţie se determină garguiment intestinal minim. Frotaţie
peritoneală nu se auscultă.

Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală aproximativ
6 cm.
Palpaţia
Palpator splina proiemina de sub rebordul costal sting cu 1 cm. Suprafata
elastica, moale,.

Ficatul şi vezica biliară

Inspecţia
Proeminenţă rebordul costal drept şi hipocondrul drept se determină.
Percuţia

Pascal Rodica, gr. 1614

 7

Dimensiunile ficatului după Curlov: intre punctul 1 şi 2 – 14 cm; între punctul 3 şi

4 –13 cm; între punctul 3 şi 5 – 12 cm.
Palpaţia
Ficatul proiemina mai jos de rebordului costal drept cu 3-4cm pe linia mediana
din contul lobului sting, cu 5 cm pe linia medioclaviculara din contul lobului
drept. La palpare nedureros, dur, suprafata neteda, marginea este rotunda.
Vezica biliara nu se palpeaza.
5.Sistemul uro – genital:
Inspecţia regiunii lombare: Nu se determină modificări – hiperemie, tumefiere
sau retracţii în regiunea lombelor. Edeme nu se determina.
Palpare: Puncte dureroase nu se determina.Rinichii nu sunt palpabili la palpare
bimanuala. Palparea vezicii urinare nu prezinta modificari.
Percuţia regiunii lombare: Simptomul Jordani- negativ pe stînga, negativ pe
dreapta.
Auscultaţia regiunii lombare: Deasupra rinichilor suflu nu se auscultă.

6.Sistemul nervos:
Constienta pastrata ,clara. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă este normală.
Zone de hipo-, an- şi hiperstezii cutanate nu se determină. Dureri pe parcursul
nervilor periferici nu se determină. Mersul este coordonat, vorbirea clară,
coordonată, bolnavul răspunde clar şi adecvat la întrebările puse.

IV. Diagnostic prezumtiv

În baza
 acuzelor bolnavei : slabiciune generala, astenie, fatigabilitate, dureri in
hipocondrul drept moderate dupa mese copioase, rar- epstaxis,
gingivoragii, uneori greata.
 istoricul actualei boli: pacienta se considera bolnav din iunie-iulie
2013 cind, acuzind edematierea membrelor inferioare, dureri surde in
hipocondrul drept, astenie, a efectuat markerii biochimici ai singelui ,
unde ureea- 3,8 , creatinina-7,1 , ALT-44,3 , AST-109,2; investigatii
serologice pentru depistarea VHC si VHB, care ulterior au relevat:
HbsAg-negativ, anti-HBs-negativ, anti-Hbcor sumar- negativ, anti-HCV
sumar-pozitiv; la scintigrafia ficatului s-au depistat modificari difuze in
parenchim si semne secundare de hipertensiune hepatica; si la USG
organelor interne- schimbari difuze in parenchimul ficatului,
hepatosplenomegali, ascita, dedublarea peretilor colecistului. Ulterior a
fost diagnosticata cu Hepatita cronica de etiologie virala C cutrecere in
ciroza hepatica. Hepatosplenomegalie. Ascita. Hipertensiune portala
usoara. Colecistita cronica acalculoasa in remisie. A urmat tratament
ambulator timp de 3 luni cu Pintilin Hepasol, Arginina, Cvamatel.
Actualmente este internata programat cu rezultate la investigatii expuse

Pascal Rodica, gr. 1614

 8

mai sus, pentru corijarea tratamentului de fon shi instituirea unui

tratament antiviral, in sectia 1al IMSP SCBI “T. Ciorba”.
 istoricul vietii: a suportat multiple interventii stomatologice, iar in 2006-
BU, stare dupa rezectie totala a stomacului.
 examenului obiectiv: Starea generală a bolnavei este semigrava. Poziţia
bolnavei este activa. TA este 110/70 mm. Hg. La inspecţia cavităţii
bucale- limba uscata, cu depuneri alb-galbui. La inspecţia
abdomenului-abdomenul este asimetric, cu o tumefiere in epigastru,,
cicatrice medio-mediana post rezectie gastrica (2006), sunt prezente
„pete de rubin”(caracteristice afectarii cronice a pancreasului).La
palpaţia superficială în decubit abdomenul suplu, se atesta prezenta
unei unei formatiuni tumorale in tot etajul epigastric, apare o jena la
palpare in hipocondrul drept.La percuţie se determină sunet timpanic în
toate regiunile abdomenului, excluzind etajul superior, unde avem
matitate. Splina- la inspecţie nu se determină proeminenţă în
hipocondrul stîng, la percutie- dimensiunile splinei – longitudinală
aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6 cm, palpator splina
proiemina de sub rebordul costal sting cu 1 cm. Suprafata elastica,
moale, dureros. Ficatul şi vezica biliară: La inspecţia se determină
usoara proeminenţă rebordul costal drept şi hipocondrul drept si sting.
La percuţie- dimensiunile ficatului după Curlov: intre punctul 1 şi 2 – 14
cm; între punctul 3 şi 4 –13 cm; între punctul 3 şi 5 – 12 cm. La
palpaţia- ficatul proiemina mai jos de rebordului costal drept cu 3-4cm
pe linia mediana din contul lobului sting, cu 5 cm pe linia
medioclaviculara din contul lobului drept. La palpare nedureros, dur,
suprafata neteda, marginea este rotunda. Vezica biliara nu se palpeaza,
dar apare o jena in hipocondrul drept.

diagnosticul prezumtiv este:

Hepatita cronica de etiologie virala C cu trecere in ciroza hepatica.
Hepatosplenomegalie. Hipertensiune portala usoara. Colecistita cronica
acalculoasa in remisie. Pancreatita cronica in remisie. Boala ulceroasa (rezectie
gastrica- 2006).

V. Planul investigaţiilor de laborator şi instrumentale

Pentru determinarea stării generale la moment a bolnavei si compararea cu datele

anterioare pentru a elabora o sinteza a evolutiei bolii, se recomandă efectuarea
următoarelor analize:

1. Analiza generală a sîngelui- pentru depistarea unui eventual sindrom

anemic sau imunoinflamator (nesegmentate, limfocite, VSH).
2. Analiza generală a urinei( depistarea unor anormalitati din partea
sistemului urinar si a compusilor de degradare ai bilirubinei).

Pascal Rodica, gr. 1614

 9

3. Analiza biochimică a sîngelui- ALT, AST, monofosfataldolaza, Fe seric (sdr.

citolitic), bilirubina si fractiile sale, fosfataza alcalina, 5-nucleotidaza,
GGTP, colesterol, trigliceridele, beta-lipoproteinele (sdr colestatic), proba
cu timol, α1-, α2-, γ-globulinele, Ig A/G/M totale (sdr. imunoinflamator),
proteina totala, protrombina, factorii de coagulare, fibrinogenul (sdr.
hepatopriv), toleranta la gucoza (sdr. dishormonozei).
4. Analiza markerilor hepatici- comfirmarea diagnosticului. Cantitatea de
ADN viral.
5. Analiza coprologica(profilactic).
6. USG abdominala- evaluarea gradului de evolutie a proceselor patologice.

Rezultatele examenului paraclinic:

Analiza generală a sîngelui pe 20.08.2013:
Indici de laborator Rezultat Indici de laborator Rezultat
Hb (g/l) 110 Bazofile % 0
Eritrocite (mln/ 3,5 Limfocite % 34
ml)
Indice culoare 0,94 Bazofile % 0
Trombocite (mln/l) 218 Monocite % 10
Leucocite (mii/ml) 5,8 VSH (mm/h) 50
Nesegmentate % 7 Anizocitoza -
Segmentate % 25 Hipocromie -
Eozinofile % 24 Poichilocitoza -
Conluzie: eozinofilie indica alergizarea organismului, cresterea vitezei de
sedimentare a hematiilor indica sindromul inflamator.

Analiza biochimică a sîngelui pe 20.08.2013:

Indici Rezultat 12.09 Norme
Bilirubina totala (μmol/l) 48,2 5-21
Conjugata (μmol/l) 23,0 0-3,4
Libera (μmol/l) 25,2 5-21
ALAT (mmol/l) 0,50 0,1-0,68
ASAT (mmol/l) 74,0 0-46
Glucoza (mmol/l) 5,3 3,8-5,8
GGTP (mmol/l) 132,2 5-32
Proba cu timol (mmol/l) 7,1 0-4
Protrombina (%) 70,8 90-100
Concluzie: este prezent sindromul de citoliza – AST majorat; colestaza-majorarea
bilirubinei totale si fractiilor ei si majorarea semnificativa a GGTP; inflamatiei
mezenchimale-proba cu timol majorata si sdr. hepatopriv-scaderea nivelului de
protrombina.

Analiza generală a urinei pe 20.08.2013

Indicii de laborator Rezultat Norme
Pascal Rodica, gr. 1614
 10

Cantitate (ml) 100,0 100,0

Culoare Galben-paios galben
Densitate 1014 1010-1015
Reactia Acida alcalina
Transparenta Putin tulbure transparenta
Proteine (g/l) 0,032 negativ
Epiteliul plat (celule in cimp de 0 0
vedere)
Leucocite (celule in cimp de 3-4 0
vedere)
Eritrocite (celule in cimp de 1-2 0
vedere)
Mucozitate - -
Concluzie: prezenta leucocitelor si a aciditatii indica schimbari biochimice in
singe si inflamatia reactiva a epiteliului tractului urinar.

Marckerii hepatitei virale efectuati anterior:

Indicii de laborator Rezultate
Anti HVC Pozitiv
Concluzie: se determina prezenta anticorpilor virusului hepatitei C .

Analiza coprologica pe 20.08.2013: la helminti si protozoare. Oua absente.

USG: pe 21.08.2013
Ficat –contur regulat
Lob drept- 17,2 cm
Lob sting- 9,7 cm
Parenchim slab neomogen , ecogenitate scazuta, moderat crescuta.
Cai biliare-intrahepatici contin lichid liber.
V.porte-1,2 cm;
Colecist- deformat, dimensiuni 2,5x 7,0 cm
Peretii igrosati – 0,2-0,3 cm
Cudura la nivelul corp, col
Calculi absenti
Coledoc - 0,2 cm, cu pereti dedublati.
Pancreas- contur regulat, dimensiuni normale, structura neomogena, ecogenitate
crescuta.
Splina-cu dimensiuni 9,0 x 3,8 cm, ecogenitate crescuta.
Concluzie: Hepatosplenomegalie. Semne de hepatita cronica. Hipertenzie portala
moderata. Schimbari in parenchimul pancreatic. Semne de inflamatie a colecistului.

Pascal Rodica, gr. 1614

 11

VI. Diagnosticul diferential:

Semne si HVC Mononucleoza Leptospiroza Coledocolitiaza
sindroame infectioasa
Etiologie Virusul hepatitei C, Virusul Epstein- Leptospira Migrarea unui
tip ARN, Barr, tip interogans calcul de la
din familia
ADNd.c., din familia nivelul vezicii
Flaviviridae
din familia Spirochetacee biliare prin
herpesvirus canalul cystic.
Mecanismu Transmis Contact Fecal-oral, Neinfectios
l de parenteral, sexual, apropiat, prin cutanata
Transmiter vertical
sarut
e posttransfuzii, prin
ace, seringi
echipament medical
taietor contaminat,
Perioada de 50 – 180 zile 14- 21 zile Minim 2-3 zile si Absenta
incubaţie maxim 18-20 zile
(zile)
Perioada majoritatea Absenta Absenta Absenta
prodromală cazurilor
(preicterică rămin inaparente.
) ü cazurile
simptomatice
prezintă debut
gradat,
elementele clinice
fiind
discrete
Tipul de treptat Insidious, Debut acut- Brutal,
debut imbraca tablouc violent caracteristic
Caracteristi
unei angine caracterizat prin prin triada:
c
febrile, cu frisoane si febra, durere, febra,
sindrom cefalee, mialgia icter
pseudogripal, gastrocnemienilo
adenopatii r, fata tumefiata
superficiale, cu sclere
hepato- injectate, sdr de
splenomegalie, intoxicatie,
exantem eruptii herpetice,
maculo- hepato-
papulos, splenomegalie,
enantem,
edeme
palpebrale

Pascal Rodica, gr. 1614

 12

Febra subfebrilitate 38-39°C 39-40°C 38-39°C

Perioada de sunt prezente in majoritatea Icter, sdr. -durerea in zona
stare sindromul cazurilor hemoragic si epigastrica
(icterică) astenic şi minime
simptomatologi meningial, (zona
manifestări
dispeptice a se remite, deregmari stomacului) si in
ü mai puţin de 25% bolnavii redevin cardiovasculare. parte superioara
din apetenţi, fără Icterul care dreapta a
cazuri evoluează cu acuze subiective coreleaza cu abdomenului,
icter ü este adesea gravitatea aria subcostala
ü cel mai frecvent,
insoţită de icter malodoei, dreapta,
evoluţia
este ondulantă, cu (50 pină la 80% modificari ale - impiedica
repetate de cazuri la SNC- cefalee, efectuarea unor
recăderi, spre adulţi) etc...oligurie, miscari
cronicizare durata icterului proteinurie, respiratorii
rapidă este de 2-4 insuficieta renala normale si
ü frecvent, datorită
săptămini ( fiind acuta profunde
unor
mecanisme mai - dureaza de la
autoimune, prelungită la 15 minute pana
apar manifestări adulţi) la 24 ore
extrahepatice: ü evoluţia este (frecvent,
vasculita, mai uşoara la dureaza intre 1
crioglobulinemie,
copil, posibil si 5 ore)
sialadenita,
xerostomie, ondulantă la - apare noaptea,
porfirie, tiroidita, adult (la care fiind atat de
glomerulonefrita, pot apare si severa incat sa
limfoame formele intrerupa somnu
colestatice si l
foarte - apare dupa
rar, forme mese.
fulminante) - ingalbenirea
pielii si a
portiunii albe a
ochiului (icter)
- inchiderea la
culoare a urinii
(urini
hipercrome)
- scaune
deschise la
culoare (acolice)
- febra si frisoan
Ficatul obiectiv se constată hepatomegalia Hepatomegalie si ficatul de

Pascal Rodica, gr. 1614

 13

hepatosplenomegali persistă pe icter persistent dimensiuni

e toată perioada normale,
persistentă şi de
de stare, indolor la
mici
dimensiuni corelează cu palpare, durera
gravitatea bolii fiind cauzata de
şi se remite lent spasmul
in reflector al caii
convalescenţă biliare principale
ü ficatul la migrarea
ajungind la calculului biliar
dimensiuni
normale la 4 – 6
luni de la
debutul bolii
Testul transaminazele creşterea Majorarea
biochimic prezintă precoce a bilirubinei pe
creşteri mai mici
transaminazelor seama fractiei
decit in
hepatita A sau B, cu ; conjugate si
fluctuaţii bi-sau testul timol cu majorarea
multifazice valori crescute fosfatazei
in dinamica; alcaline
ü bilirubinemie
totală si directă
Prognosticu in majoritatea favorabil Favorabil, se Favorabil daca
l cazurilor sfirseste cu icterul este
(>75%) prognosticul
insanatosire. rezolvat la timp
este
rezervat datorită Letalitatea si nu au reusit sa
evoluţiei oscileaza intre3- se instaleze
pe termen lung 4%. complicatiile.
(spre
hepatita cronică,
ciroză,
hepatocarcinom)

VII. Diagnostic clinic :

 În baza
 acuzelor bolnavei : slabiciune generala, astenie, fatigabilitate, dureri in
hipocondrul drept moderate dupa mese copioase, rar- epstaxis,
gingivoragii, uneori greata.
 istoricul actualei boli: pacienta se considera bolnav din iunie-iulie
2013 cind, acuzind edematierea membrelor inferioare, dureri surde in

Pascal Rodica, gr. 1614

 14

hipocondrul drept, astenie, a efectuat markerii biochimici ai singelui ,

unde ureea- 3,8 , creatinina-7,1 , ALT-44,3 , AST-109,2; investigatii
serologice pentru depistarea VHC si VHB, care ulterior au relevat:
HbsAg-negativ, anti-HBs-negativ, anti-Hbcor sumar- negativ, anti-HCV
sumar-pozitiv; la scintigrafia ficatului s-au depistat modificari difuze in
parenchim si semne secundare de hipertensiune hepatica; si la USG
organelor interne- schimbari difuze in parenchimul ficatului,
hepatosplenomegali, ascita, dedublarea peretilor colecistului. Ulterior a
fost diagnosticata cu Hepatita cronica de etiologie virala C cutrecere in
ciroza hepatica. Hepatosplenomegalie. Ascita. Hipertensiune portala
usoara. Colecistita cronica acalculoasa in remisie. A urmat tratament
ambulator timp de 3 luni cu Pintilin Hepasol, Arginina, Cvamatel.
Actualmente este internata programat cu rezultate la investigatii expuse
mai sus, pentru corijarea tratamentului de fon shi instituirea unui
tratament antiviral, in sectia 1al IMSP SCBI “T. Ciorba”.
 istoricul vietii: a suportat multiple interventii stomatologice, iar in 2006-
BU, stare dupa rezectie totala a stomacului.
 examenului obiectiv: Starea generală a bolnavei este semigrava. Poziţia
bolnavei este activa. TA este 110/70 mm. Hg. La inspecţia cavităţii
bucale- limba uscata, cu depuneri alb-galbui. La inspecţia
abdomenului-abdomenul este asimetric, cu o tumefiere in epigastru,,
cicatrice medio-mediana post rezectie gastrica (2006), sunt prezente
„pete de rubin”(caracteristice afectarii cronice a pancreasului).La
palpaţia superficială în decubit abdomenul suplu, se atesta prezenta
unei unei formatiuni tumorale in tot etajul epigastric, apare o jena la
palpare in hipocondrul drept.La percuţie se determină sunet timpanic în
toate regiunile abdomenului, excluzind etajul superior, unde avem
matitate. Splina- la inspecţie nu se determină proeminenţă în
hipocondrul stîng, la percutie- dimensiunile splinei – longitudinală
aproximativ 11 cm, transversală aproximativ 6 cm, palpator splina
proiemina de sub rebordul costal sting cu 1 cm. Suprafata elastica,
moale, dureros. Ficatul şi vezica biliară: La inspecţia se determină
usoara proeminenţă rebordul costal drept şi hipocondrul drept si sting.
La percuţie- dimensiunile ficatului după Curlov: intre punctul 1 şi 2 – 14
cm; între punctul 3 şi 4 –13 cm; între punctul 3 şi 5 – 12 cm. La
palpaţia- ficatul proiemina mai jos de rebordului costal drept cu 3-4cm
pe linia mediana din contul lobului sting, cu 5 cm pe linia
medioclaviculara din contul lobului drept. La palpare nedureros, dur,
suprafata neteda, marginea este rotunda. Vezica biliara nu se palpeaza,
dar apare o jena in hipocondrul drept.
 rezultatele investigatiilor: analiza generală a sîngelui-eozinofilie indica
alergizarea organismului, cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor
indica sindromul inflamator; analiza biochimică a sîngelui- este prezent
sindromul de citoliza – AST majorat; colestaza-majorarea bilirubinei
totale si fractiilor ei si majorarea semnificativa a GGTP; inflamatiei
Pascal Rodica, gr. 1614
 15

mezenchimale-proba cu timol majorata si sdr. hepatopriv-scaderea

nivelului de protrombina; analiza generală a urinei-prezenta
leucocitelor si a aciditatii indica schimbari biochimice in singe si
inflamatia reactiva a epiteliului tractului urinar; marckerii hepatitei
virale efectuati anterior-se determina prezenta antiHCVsumar-
pozitiv;USG-hepatosplenomegalie, semne de hepatita cronica,
hipertenzie portala moderata, schimbari in parenchimul pancreatic,
semne de inflamatie a colecistului.

Diagnosticul clinic:
Hepatita cronica de etiologie virala C cu trecere in ciroza hepatica.
Hepatosplenomegalie. Hipertensiune portala usoara. Colecistita cronica
acalculoasa in remisie. Pancreatita cronica in remisie. Boala ulceroasa (rezectie
gastrica- 2006).

VIII.Evoluţia bolii
02.09.2013
Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Bolnava acuză slabiciune
generala, astenie, fatigabilitate, jena in hipocondrul drept Temperatura – 36,8,
FCC – 80/min., TA-110/70 mm. Hg. Respiraţie veziculară, zgomote cardiace
ritmice, sonore. Abdomenul suplu, sensibil la palpare in hipocondrul drept, ficatul
depaseste rebordul costal cu 3-4 cm. Diureza este pozitiva. Pacienta
Urmeaza tratament in stationar conform foii de indicatii.

03.09.2013
Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Bolnava acuză slabiciune
generala, astenie, fatigabilitate, jena in hipocondrul drept. Temperatura – 36,7,
FCC – 78/min., TA-110/70 mm. Hg Respiraţie veziculară, zgomote cardiace
ritmice, sonore. Abdomenul suplu, sensibil la palpare in hipocondrul drept, ficatul
depaseste rebordul costal cu 3-4 cm. Diureza este pozitiva. Pacienta
Urmeaza tratament in stationar conform foii de indicatii

IX .Tratament
1. Nemedicamentos
 Dieta nr . 5 dupa Pevzner(excluderea alimentelor condimentate, prajite,
sarate sau afumate)
 Evitarea cresterii in greutate si a aportului hipercaloric
 Excluderea efortului fizic si evitarea stresului psihoemotional
 Alimentatie fractionata (5-6 ori/zi) ,valoare fiziologica completa
 Evitarea contactului cu substante hepatotoxice
2. Medicamentos
 Tratamentul hipertensiunii portale
-sol. Spironolactona 50mg/ zi i.v

Pascal Rodica, gr. 1614

 16

 Tratamentul sdr. de malabsorbtie

-sol. Riboxini 2%-10,0 i.v
-Ascorutin 50 mg x 3 /zi
 Corectia coagulopatiei
-sol. MgSO4 25%-5,0 + NaCl 0,9% -15,0 i.v lent
Tratamentul protectiei mucoasei gastrice
- Comp.Ranitidină 150mg per os x2 ori/zi
-Mezim 1pastila per os x3 /zi
Medicamente 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 18.09 19.09
NaCl 0,9%- + + + + + + + + +
250ml
Riboxini 2%- + + + + + + + + +
10,0
Mezim 1px3/zi + + + + + + + + +
Ascorutin + + + + + + + + +
1px3/zi
Arginini 250ml + +
Spironolactona +
50 mg
Ranitidin 150 ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++
mgx2/zi
KCl 4%-30,0 + +
MgSO4 25%- + + + +
5,0

X. Epicriza 03.10.2011

Pacienta Gorbatencaia Maria internata pe data 20.08.2013 cu acuze de: Bolnava

acuză slabiciune generala, astenie, fatigabilitate, dureri in hipocondrul drept
moderate dupa mese copioase, rar- epstaxis, gingivoragii, uneori greata; cu
diagnosticul de Hepatita cronica de etiologie virala C cutrecere in ciroza
hepatica. Hepatosplenomegalie. Ascita. Hipertensiune portala. Colecistita cronica
acalculoasa in remisie. S-au efectuat urmatoarele examene paraclinice : analiza
generală a sîngelui-eozinofilie indica alergizarea organismului, cresterea vitezei
de sedimentare a hematiilor indica sindromul inflamator; analiza biochimică a
sîngelui- este prezent sindromul de citoliza – AST majorat; colestaza-majorarea
bilirubinei totale si fractiilor ei si majorarea semnificativa a GGTP; inflamatiei
mezenchimale-proba cu timol majorata si sdr. hepatopriv-scaderea nivelului de
protrombina; analiza generală a urinei-prezenta leucocitelor si a aciditatii indica
schimbari biochimice in singe si inflamatia reactiva a epiteliului tractului urinar;
marckerii hepatitei virale efectuati anterior-se determina prezenta antiHCVsumar-
pozitiv;USG-hepatosplenomegalie, semne de hepatita cronica, hipertenzie portala

Pascal Rodica, gr. 1614

 17

moderata, schimbari in parenchimul pancreatic, semne de inflamatie a

colecistului. S-a stabilit diagnosticul clinic de : Hepatita cronica de etiologie
virala C cu trecere in ciroza hepatica. Hepatosplenomegalie. Hipertensiune
portala usoara. Colecistita cronica acalculoasa in remisie. Pancreatita cronica
in remisie. Boala ulceroasa (rezectie gastrica- 2006). S-a efectuat tratament
medicamentos, cu: NaCl 0,9%-250ml; Riboxini 2%-10,0; Mezim 1px3/zi;
Ascorutin 1px3/zi; Infezoli 250ml; Arginini 250ml; Spironolactona 50 mg;
Ranitidin 150 mgx2/zi.Pe parcursul tratamentului s-a evidentiat o dinamica in
evolutie buna.

Recomandari : Dieta nr.5, 10.

 Evidenta si control la medicul de familie peste o luna
 Control la medic gastroenterolog , hepatolog de 2 ori/an
 Hemoleucograma, trombocite, reticulocite de 2 ori/an
 Analiza biochimica a singelui de 2 ori pe an
 Investigatie ADN HVC(test cantitativ);
 A-fetoproteina ( in sreeningul cancerului hepatic primar) de 2 ori/an
 USG organelor abdominale de 2 ori pe an
 FGDS (pentru aprecierea varicelor esofagiene/ gastrice si pentru
evaluarea riscului de hemoragie)1-2 ori pe an
 Analiza generala a urinei , ECG, microradiografia cutiei toracice o data
pe an.
 Hepatoprotectoare si antioxidanti
-silimarine(antioxidant si antifibrotic) 140mg/zi o luna
-acidul ursodezoxicolic( sdr de colestaza) 5-25 mg/ kg /corp 1luna

X. Prognostic

Pentru viata –rezervat.

Pentru munca – favorabil.

Pascal Rodica, gr. 1614