Proiectia splinei

In hipocondrul stang. Axul splinei se proeiecteaza de-a lungul coastei 10, extremitatea suprioara a
acesteia ajunge pana la coasta 9 iar cea inferioara pana la coasta 11.
Peritoneul splinei
Splina este acoperita de peritoneu in intregime, cele mai importante ligamente ale splinei sunt
ligamentul gastrolienal, intre foitele caruia merg vasele gastrice scurte, si ligamentul renolienal, intre foitele
caruia se gasesc vasele lienale si coada pancreasului. Intre cele doua ligamente se delimiteaza prelungirea
splenica a bursei omentale.
Structura splinei
La exterior splina este acoperita de o capsula conjunctiva formata din fibre colagene si elastice plus
cateva fibre musculare netede. Capsula trimite spre interior prelungiri numite trabecule. Intre trabecule se
gasesc celulele splenice care formeaza cordoanele bilroth si sinusoidele splinei. Acestea formeaza pulpa
rosie a splinei. In interiorul trabeculelor se gasesc artera trabeculare ramuri din artera splenica. La un
moment dat acestea parasesc trabeculele si intra in parenchimul splinei unde se impart in artere centrale.
In jurul arterelor centrale se gasesc teci limfatice periarteriale.
Arterele centrale se impart la un moment dat in arteriole penicilate. La locul de ramificare se gasesc
foliculi sau noduli limfatici. Nodulii limfatici si tecile limfatice periarteriale alcatuiesc pulpa alba a splinei.
Intre pulpa alba si cea rosie exista zona marginala la nivelul careia se realizeaza cooperarea imunologica
intre limfocitele B si T avand ca rezultat formarea plasmocitelor care secreta anticorpi. In jurul arteriolelor
penicilate exista numeroase histocite sau macrofage care au capacitatea de a distruge hematiile
imbatranite. Arteriolele penicilate se impart in capilare glumare aceste pot avea doua tipuri de
comportament in functie de doua teorii:
1. Teoria circulatiei inchise a splinei care afirma ca aceste capilare se deschid in sinusoidele splinei
2. Teoria circulatiei deschise in care capilarele glumare se termina in parenchimul splinei.
 Vascularizatie si inervatie
Artera splenica, anterior de pancreas si in apropierea hilului se bifurca in doua trunchiuri: superior
si inferior. Trunchiul superior se imparte intr-o artera polara superioara si mezolienala superioara.
Trunchiul inferior se imparte intr-o ramura polara inferioara si una mezolienala inferioara, aceste ramuri
fiind considerate arterele segmentare ale splinei. Din arterele segmentare se desprind arterele trabeculare.
Venele splinei sunt reprezentate de sinusoidele splinei, care se varsa in venele trabeculare, care se
varsa in venele segmentare, iar acestea formeaza vena lienala. Ea mege inferior de artera si are traiect
rectiliniu, spre deosebire de artera care este sinuoasa.
Limfaticele dreneaza in ganglionii pancreaticolienali. Inervatia este predominant simpatica din
plexul celiac.

Caile biliare
Sunt intra si extrahepatice. Caile biliare intrahepatice initial nu au perete propriu, bile se scurge
printre fetele care se privesc ale hepatocitelor. Hepatocitele sunt strans unite prin desmozomi pentru a nu
permite bilei sa iasa in spatiul intercelular. Spre periferia lobulului canaliculele biliare capata perete si se
numesc colangiole. Ele se varsa in canaliculele biliare interlobulare iar acestea la randul lor se unes pentru
a forma canale segmentare iar acestea la randul lor canalele hepatice drept si stang.
Caile biliare extrahepatice se impart in cale biliara principala formata din canalul hepatic comun si
canalul coledoc si cale biliara accesorie formata din vezica biliara si canalul cistic.

Vezica biliara
Este situata in fosa vezicii biliare de pe fata viscerala a ficatului. I se descriu 3 parti: fund, corp si col.
Fundul detemina la nivelul marginii inferioare a ficatului incizura omonima. El este zona cea mai de cliva
a vezicii unde se formeaza cel mai frecvent calculi. Corpul are doua fete: superioara, separata de fata
viscerala a ficatului prin tesut conjunctiv strabatut de artere si vene, si inferioara acoperita de peritoneu.
Uneori vezica biliara este acoperita de peritoneu si pe fata superioara si in acest caz vezica biliara are
mezocist. Colul vezicii biliare are forma conica si se continua cu canalul cistic. Intre el si corp se formeaza
un unghi deschis la stanga la nivelul caruia se gaseste un ganglion limfatic.
 Vascularizatie vezica biliara
Vascularizatia provine din artera cistica care poate fi scurta, daca se desprinde din ramura dreapta
a arterei hepatice proprii, si lunga daca este ramura din hepatica proprie. Uneori pot exista doua artere
cistice. Artera cistica merge la stanga canalului cistic si in dreptul colului se imparte intr-o ramura
superioara si una inferioara pentru fetele vezicii biliare. Cele doua ramuri se unesc la nivelul fundului. Fata
superioara a vezicii mai este vascularizata si de ramuri perforante din ramificatiile intrahepatice ale arterei
hepatice proprii.
Sangele venos de pe fata inferioara a vezicii dreneaza in vena cistica, iar aceasta in porta. Sangele
venos de pe fata superioara dreneaza in vene porte accesorii care se varsa direct in ramurile intrahepatice
ale portei. Limfaticele vezicii biliare dreneaza in ganglionii hepatici.
Proiectia vezicii biliare se face in punctul cistic situat la intersectia rebordului costal drept cu
marginea laterala a dreptului abdominal.

Canalul cistic
Se intinde de la colul vezicii biliare pana al unirea cu canalul hepatic comun pentru a forma canalul
Coledoc. Canalul cistic are raport la stanga cu artera cistica. Exista mai multe moduri de unire a canalului
hepatic comun si canalului cistic.
 Angular in care canalul cistic se deschide in unghi ascutit pe flancul drept al canalului hepatic
comun.
 Tipul paralel canalul cistic si canalul hepatic comun au o portiune de traiect mai lunga si paralele
dupa care canalul cistic se deschide tot pe flancul drept al canalulu hepatic comun.
 Tipul spiral in care canalul cistic inconjoara anterior sau posterior canalul hepatic comun si se
deschide pe flancul stang al acestuia.
Vascularizatie ca la vezica biliara.
 Canalul hepatic comun
Se formeaza prin unirea canalelor hepatice drept si stang sau a celor 4 canale segmentare. Unirea
canalelor hepatice se face superior de bifurcatia arterei hepatice proprii astfel : ramura dreapta a hepaticei
proprii va incrucisa posterior canalul hepatic comun deja format, canalul hepatic comun intra in
alcatuirea pediculului hepatic (…), canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si formeaza canalul
Coledoc. Este vascularizat de artera si vena cistica.

Canalul Coledoc
Se intide de la unirea canalulu hepatic comun cu canalul cistic pana la unirea cu canalul Wirsung
pentru a forma ampula Vater. Lungimea caii biliare prncipale este intre 5 si 15 cm. Lungimea coledocului
este invers proportionala cu cea a canalului hepatic comun. I se descriu 4 portiuni:
 Supraduodenala, descrisa de chirurgi. Coledocul este in pediculul hepatic (…)
 Retroduodenala, in care are anterior duodenul 1, la stanga artera gastroduodenala si posterior vena
porta.
 Retropancreatica in care avem anterior pancreas, la stanga artera retroduodenala si posterior vena
cava inferioara prin fascia de coalescenta Treitz
 Intraparietal