MINISTERUL TRANSPORTURILOR

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR

ORDINUL
DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D.
Nr. 45 din 13. 04 .2000

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.1275, privind regulamentul de organizare şi funcţionare al

Administraţiei Naţionale a Drumurilor, cu modificările ulterioare, în baza Contractului de
Management nr. 4121 / AN / 1994, încheiat cu Ministerul Transporturilor, Dănilă Bucşa - manager
al Administraţiei Naţionale a Drumurilor – R.A., emite următorul:

ORDIN:

Art.1. Se aprobă "Instrucţiunile privind protecţia drumurilor publice pe timp de iarnă, combaterea
lunecuşului şi a înzăpezirii" indicativ AND 525-2000.
Art.2. De la data emiterii prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea prevederile "Instrucţiunilor
pentru combaterea înzăpezirii drumurilor publice" - indicativ AND 525-95, aprobate prin Decizia
Directorului General al Administraţiei Naţionale a Drumurilor nr.92/ 11.12.1995.
Art.3. Aducerea la îndeplinire a prezentului ordin revine administratorilor drumurilor publice.

DIRECTOR GENERAL,
Ing.Dănilă BUCŞA

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A DRUMURILOR
INSTRUCŢIE
PRIVIND PROTECŢIA DRUMURILOR PUBLICE PE TIMP DE IARNĂ, COMBATEREA
LUNECUŞULUI Şl ÎNZĂPEZIRII
INDICATIV AND nr. 525-2000
APROBATE PRIN ORD. DIR. GENERALAND nr.45-2000

PARTEA I-a Instrucţie pentru prevenirea şi combaterea lunecuşului, înzăpezirii şi a protecţiei

drumurilor publice.
PARTEA II-a Îndrumător privind prevenirea şi combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor
publice.
-2000-
ELABORATOR: AND – CESTRIN

CUPRINS
GENERALITĂŢI, TERMINOLOGIE, DEFINIŢII Şl BREVIAR
1. Generalităţi
2. Terminologie, definiţii, breviar

PARTEA I - INSTRUCŢIE PRIVIND PREVENIREA Şl COMBATEREA LUNECUŞULUI,

ÎNZĂPEZIRII Şl A PROTECŢIEI DRUMURILOR PUBLICE

CAPITOLUL 1
DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA INTERVENŢIILOR PENTRU ASIGURAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN
PERIOADA DE IARNĂ
CAPITOLUL 3
PREVENIREA Şl COMBATEREA LUNECUŞULUI Şl ÎNZĂPEZIRII DRUMURILOR Şl
APĂRAREA ACESTORA ÎMPOTRIVA DEGRADĂRIl PE TIMP DE DEZGHET
CAPITOLUL 4
CONDUCEREA Şi COORDONAREA ACŢIUNILOR DE PREVENIRE Şl COMBATERE A
LUNECUŞULUI Şl ÎNZĂPEZIRII DRUMURILOR PUBLICE, SISTEMUL DE INFORMARE
PRIVIND STAREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNĂ. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
Si P.S.I.

ANEXE
Anexa nr. 1 - Propuneri de încadrare a drumurilor pe niveluri de viabilitate
Anexa nr. 2 - Planul operativ de acţiune pe timpul iernii
Anexa nr. 2.1. - Centralizatorul materialelor chimice şi antiderapante, ai carburanţilor şi
lubrifianţilor, pe baze si secţii prevăzute în planul de acţiune pe timpul iernii
Anexa nr. 2.2. - Centralizatorul utilajelor, mijloacelor de transport şi al echipamentelor prevăzute în
planul de acţiune pe timpul iernii.
Anexa nr. 2.3. - Centralizatorul bazelor de deszăpezire si al punctelor de sprijin
Anexa nr. 2.4. - Lista bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin
Anexa nr. 2.5. - Centralizatorul panourilor de parazăpezi
Anexa nr. 2.6. - Lista sectoarelor de drum care vor fi apărate cu panouri parazăpezi
Anexa nr. 2.7. - Centralizatorul staţiilor de radio fixe şi mobile
Anexa nr. 2.8. - Lista staţiilor fixe de radio care vor fi folosite în campania de iarnă
Anexa nr. 2.9. - Lista subunităţilor (secţiilor) din cadrul DRDP, cu adresa unităţii, şeful unităţii şi
numere de telefon
Anexa nr. 2.10. - Lista bazelor de deszăpezire cu adresa unităţii, şeful bazei şi numere de telefon
Anexa nr. 2.11. - Lista indicatoarelor de circulaţie fixe şi mobile, specifice semnalizării rutiere de
iarnă.
Anexa nr. 2.12. - Necesarul de carburanţi, lubrifianţi, inventar gospodăresc, echipament de protecţie
PSI la secţia (baza)
Anexa nr. 2.13. - Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează cu sare sau soluţie de sare
Anexa nr. 2.14. - Centralizatorul utilajelor, mijloacelor de transport şi al echipamentelor prevăzute
în planul de acţiune pe timpul iernii
Anexa nr. 2.15. - Lista sectoarelor de drum pe care în perioada de dezgheţ se vor introduce restricţii
temporare de tonaj.
Anexa nr. 3. - Program de punere în ordine a părţii carosabile.
Anexa nr. 4. - Situaţia sectoarelor de drum înzăpezibile
Anexa nr. 5. - Proces verbal de verificare a pregătirilor de iarnă
Anexa nr. 6. - Calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timpul
iernii
Anexa nr. 7. - Jurnal de activitate pe timp de iarnă
Anexa nr. 8. - Buletin meteo - rutier privind starea drumurilor

PARTEA A II-A - ÎNDRUMĂTOR PRIVIND PREVENIREA ŞI COMBATEREA

LUNECUŞULUI Şl A ÎNZĂPEZIRII DRUMURILOR PUBLICE
CAPITOLUL 1
CAUZE CARE PRODUC ÎNZĂPEZIREA DRUMURILOR Şl A LUNECUŞULUI ÎN
PERIOADA FRIGUROASĂ Şl MIJLOACELE DE APÂRARE FOLOSITE ÎMPOTRIVA
ÎNZĂPEZIRILOR, LUNECUŞULUI, AVALANŞELOR DE ZĂPADĂ Şl DEGRADĂRII
DRUMURILOR ÎN PERIOADA DE DEZGHEŢ
1.1. Cauzele care produc înzăpezirea drumurilor.
1.1.1. Înzăpezirea drumurilor produsă de căderea liniştită a zăpezii sau a viscolelor.
1.1.2. Înzăpezirea drumurilor favorizată de situaţii specifice.
1.1.3. Înzăpezirea drumurilor provocată de măsurile necorespunzătoare în acţiunea de deszăpezire,
combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii.
1.2. Determinarea direcţiei şi vitezei vântului.
1.2.1. Direcţia vântului.
1.2.2. Stabilirea direcţiei dominante a vântului.
1.2.3. Viteza vântului.
1.3. Clasificarea drumurilor în funcţie de gradul de înzăpezire.
1.3.1. Evidenţa sectoarelor de drum înzăpezibile şi a măsurilor de apărare.
1.3.1.1. Evidenţa sectoarelor de drum înzăpezibile.
1.4. Mijloace de apărare a drumurilor contra înzăpezirilor şi a avalanşelor de zăpadă
1.4.1. Apărarea drumurilor contra înzăpezirilor prin folosirea panourilor parazăpezi mobile.
1.4.2. Parametrii constructivi ai panourilor parazăpezi.
1.4.2.1.. Panourilor parazăpezi metalice.
1.4.2.2.. Panourilor parazăpezi din lemn.
1.4.2.3.. Panourilor parazăpezi din material plastic.
1.4.3. Apărarea drumurilor contra înzăpezirilor prin plantaţii.
1.4.4. Apărarea drumurilor contra avalanşelor.
1.5. Formarea gheţii şi poleiului, prevenirea şi combaterea acestora.
1.5.1. Formarea pe drum a poleiului, gheţii şi lunecuşului.
1.5.2. Materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului, a straturilor de zăpadă sau gheată,
condiţii tehnice ce trebuie să le îndeplinească, mod de aplicare.
1.6. Combaterea lunecuşului pe poduri, viaducte şi pasaje denivelate.
1.7. Protecţia reţelei rutiere în perioada de dezgheţ.

CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA INTERVENŢIILOR PE TIMP DE IARNĂ
2.1. Stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor.
2.1.1. Nivelurile de viabilitate a drumurilor pe timpul iernii.
2.1.2. Încadrarea drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii.
2.1.3. Nivelurile de intervenţie ale unităţilor operative pe timpul iernii.
2.1.4. Nivelul de intervenţie N.I.1.
2.1.5. Nivelul de intervenţie N.I.2.
2.1.6. Nivelul de intervenţie N.I.3.
2.1.7. Nivelul de intervenţie N.I.4.
2.2. Dotarea cu utilaje de intervenţie a unităţilor operative de acţiune.
2.2.1. Stabilirea caracterului climatic al zonei în care se desfăşoară drumul.
2.2.2. Stabilirea categoriei de înzăpezire a drumurilor.
2.2.3. Stabilirea tipului de dotare cu utilaje a bazelor de deszăpezire.
2.2.4 Stabilirea formaţiilor de utilaje de deszăpezire.
2.3. Organizarea unităţilor operative de acţiune.
2.4. Întocmirea planului operativ.
2.5. Elaborarea programului pregătirilor pentru iarnă.
2.5.1. Punerea în ordine a drumurilor.
2.5.2. Pregătirea bazelor de deszăpezire.
2.5.3. Apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi.
2.5.4. Revizuirea şi repararea utilajelor şi mijloacelor de transport proprii prevăzute în programul de
iarnă. Contractarea utilajelor închiriate.
2.5.5. Programul aprovizionării cu materiale chimice şi antiderapante, carburanţi şi lubrifianţi,
pregătirea spaţiilor de depozitare şi a instalaţiilor de încărcare.
2.5.6. Organizarea reţelei de coordonare operativă şi de informare.
2.5.7. Programul instruirii personalului.
2.5.8. Asigurarea informării meteorologice şi a prognozei timpului

CAPITOLUL 3
MĂSURI ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN TIMPUL IERNII
3.1. Măsuri pregătitoare
3.1.1. Punerea în ordine a drumurilor şi podurilor
3.1.2. Montarea panourilor parazăpezi
3.1.3. Pregătirea bazelor
3.1.4. Aducerea în bază a utilajelor şi echipamentelor pentru intervenţie.
3.1.5. Instruirea personalului.
3.1.6. Organizarea activităţii de coordonare şi informare.
3.1.7. Modul de colaborare între unităţile de drumuri şi de căi ferate, pentru tronsoane alăturate de
drumuri şi căi ferate.
3.1.8. Controlul realizării pregătirilor de iarnă.
3.2. Măsuri de prevenire a înzăpezirii şi de deszăpezire a drumurilor.
3.2.1. Prevenirea înzăpezirii drumurilor.
3.2.2. Deszăpezirea drumurilor.
3.2.3. Deszăpezirea sectoarelor de drum din zona centrelor industriale sau dens populate
3.2.4. Deszăpezirea trecerilor la nivel cu calea ferată.
3.2.5. Deszăpezirea căii pe poduri şi pasaje denivelate în zonele dens populate sau industriale.
3.2.6. Deszăpezirea staţiilor de benzină şi a locurilor de parcare.
3.2.7. Măsuri pentru combaterea înzăpezirii sectoarelor de drum din jurul centrelor industriale sau
dens populate.
3.3. Măsuri de prevenire şi combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii în grosime redusă.
3.3.1. Depozitarea materialelor chimice şi antiderapante.
3.3.2. Amplasarea depozitelor de materiale.
3.3.3. Încărcarea materialelor.
3.3.4. Modul de utilizare al materialelor chimice şi antiderapante.
3.3.5. Modul de răspândire a materialelor chimice şi antiderapante.
3.3.5.1. Răspândirea preventivă.
3.3.5.2. Răspândirea materialelor chimice în scopul combaterii poleiului, gheţii sau zăpezii.
3.3.6. Utilaje pentru răspândirea materialelor chimice şi antiderapante.
3.3.7. Viteza de lucru a utilajelor de răspândire.
3.3.8. Semnalizarea vehiculelor care răspândesc materiale antiderapante.
3.3.9. Organizarea acţiunii de răspândire a materialelor chimice şi antiderapante.
3.3.10. Evidenţa şi raportarea acţiunilor de răspândire a materialelor chimice sau antiderapante.
3.3.11. Reguli de circulaţie a utilajelor de deszăpezire în timpul lucrului.

CAPITOLUL 4
CONDUCEREA Şl COORDONAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE, SISTEMUL DE
INFORMARE PRIVIND STAREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNĂ.
4.1. Conducerea şi coordonarea acţiunilor de intervenţie pe timpul iernii.
4.2. Colaborarea cu organele poliţiei rutiere, pentru asigurarea circulaţiei pe drumurile publice în
timpul iernii.
4.3. Închiderea temporară a circulaţiei rutiere în timpul iernii din cauza unor fenomene de viscol,
lunecuş generalizat sau ninsoare.
4.4. Modul de realizare a informării privind starea drumurilor pe
timpul iernii.

HĂRŢI
Hartă nr.1. Numărul mediu anual de zile cu polei.
Harta nr.2. Numărul mediu anual de zile cu viscol.

GENERALITĂŢI, TERMINOLOGIE, DEFINIŢII Şl BREVIAR

1. GENERALITĂŢI
Instrucţia prezintă sarcinile ce revin administratorilor drumurilor publice pentru prevenirea şi
combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor, precum şi modul de coordonare şi conducere a
acţiunilor pentru combaterea acestor fenomene, în vederea asigurării unei viabilităţi
corespunzătoare a drumurilor (exclusiv străzile) în perioada de iarnă.
În sensul prezentelor instrucţiuni administrarea drumurilor publice se face în conformitate cu
secţiunea a II-a, respectiv art. 20...23 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997, aprobată prin Legea
nr. 82/1998, republicată.
Pentru situaţii specifice drumurilor din localităţile urbane, instrucţia poate fi completată de către
administratorii drumurilor locale asimilând tipurile de utilaje, materialele chimice şi antiderapante
astfel ca intervenţiile pe străzi să nu producă pagube zonelor adiacente (clădiri, mijloace auto în
staţionare, spaţii verzi, linii de tramvai, canalizare etc.).
Fenomenele meteorologice periculoase, altele decât cele stabilite prin prezentele instrucţiuni se
tratează în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 47/12.08.1994 privind apărarea împotriva
dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cât şi a ordinelor şi instrucţiunilor departamentale în
vigoare.
Instrucţia pentru prevenirea, combaterea lunecuşului şi a înzăpezirii drumurilor publice este
structurată în 2 părţi distincte, după cum urmează:
Partea I - reprezintă instrucţia propriu-zisă privind prevenirea şi combaterea lunecuşului şi
înzăpezirii drumurilor publice (exclusiv străzile) obligatorii pentru toţi administratorii acestor
drumuri, în vederea asigurării unei viabilităţi corespunzătoare în perioada friguroasă, în capitolele:
Capitolul 1 - prezintă dispoziţiile generale referitore la prevenirea şi combaterea lunecuşului cât şi a
înzăpezirii drumurilor.
Capitolul 2 - tratează sarcinile şi termenele de realizare referitoare la pregătirea drumurilor şi la
organizarea intervenţiilor pentru asigurarea circulaţiei rutiere pe timp de iarnă.
Capitolul 3 - prevede obligaţiile şi modul de tratare a prevenirii şi combaterii lunecuşului, a
înzăpezirii drumurilor şi a apărării acestora împotriva degradării în perioada de dezgheţ.
Capitolul 4 - stabileşte obligaţiile unităţilor de administrare a drumurilor referitoare la conducerea şi
coordonarea acţiunilor de intervenţie şi modul de informare asupra stării drumurilor pe timpul
iernii.
În partea finală a instrucţiei sunt prezentate anexele care trebuie să se folosească la întocmirea
planurilor operative de acţiune în timpul iernii, la evidenţierea activităţilor desfăşurate în această
perioadă şi calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitor la pregătirea activităţii pe timp de
iarnă.
Partea II - reprezintă îndrumătorul în domeniu tratând fenomenul în sine privind producerea
lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor, cauzele şi consecinţele acestora asupra traficului rutier şi
foloseşte în pregătirea teoretică a tuturor acelora care lucrează în sectorul întreţinerii drumurilor
publice, pentru a înţelege mai bine modul în care trebuie să se organizeze şi să se acţioneze.
Capitolul 1 - tratează cauzele care produc înzăpezirea drumurilor şi a lunecuşului în perioada
friguroasă şi mijloacele de apărare folosite împotriva înzăpezirilor, a lunecuşului, avalanşelor de
zăpadă şi a degradării drumurilor în perioada de dezgheţ.
Capitolul 2 - tratează modul de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă.
Capitolul 3 - prezintă măsurile în vederea asigurării circulaţiei rutiere în timpul iernii.
Capitolul 4 - prezintă modul de conducere şi coordonare a acţiunilor de intervenţie, respectiv
sistemul de realizare a informării privind starea drumurilor pe timpul iernii.
Unele prevederi din partea II nu se aplică încă în ţara noastră, dar au fost prezentate tocmai pentru a
trezi interesul în vederea experimentării şi aplicării lor în anii ce urmează.

2. TERMINOLOGIE, DEFINIŢII
Terminologia uzuală este cea stabilită prin STAS 4032/1 - lucrări de drumuri - Terminologie, cât şi
prin alte standarde conexe lucrărilor de drumuri.
Pentru terminologia neutilizată în mod curent în domeniul întreţinerii drumurilor, redăm termenii cu
definiţia acestora din dicţionarul explicativ al limbii române, cu interpretarea şi efectele produse
asupra drumurilor.
a. Fenomene meteorologice
- Precipitaţii - Particule de apă lichidă, solidă sau în amestec care cad din nori şi ating suprafaţa
solului. Referirile la cantităţile de precipitaţii se fac de regulă la cantitatea de apă căzută în 24 de
ore. Se măsoară în milimetri (înălţimea stratului de apă depus pe m2 sau echivalentul său în litri.
Dacă precipitaţiile sunt solide, se echivalează grosimea stratului de zăpadă, în funcţie de densitatea
sa cu cantitatea de apă corespunzătoare.).
DEFINIŢII PRIVIND FORMA PRECIPITAŢIILOR
- Ploaie - precipitaţie sub formă de picături de apă, caracterizată prin picături foarte fine de apă;
- Burniţă (bură) - precipitaţie caracterizată prin picături foarte fine de apă şi foarte apropiate între
ele, care cad lent dintr-o pătură noroasă, relativ densă şi în majoritatea cazurilor joasă, care uneori
atinge suprafaţa solului sub formă de ceaţă;
- Ninsoare - precipitaţie sub formă de cristale de gheaţă, izolate sau unite între ele; ninsoarea poate
fi slabă când fulgii sunt rari sau ninsoarea este măruntă (fulguială); ninsoare abundentă. când fulgii
sunt mari şi deşi, sau normală:
- Lapoviţă - precipitaţie constituită dintr-un amestec de picături de apă şi fulgi de zăpadă care cade
la temperaturi în jur de zero grade;
- Grindină - precipitaţie sub formă de particule de gheaţă, fie transparente, fie parţial sau în totalitate
opace, de forma sferoidală, conică sau neregulată; deşi este o formă în care pot cădea precipitaţiile,
grindina are aceleaşi reguli de tratare ca şi fenomenele speciale, din cauza pagubelor deosebite pe
care le poate produce.
FENOMENELE SPECIALE - sunt acelea care au un impact deosebit asupra economiei naţionale,
în transport, în agricultură sau industrie. Acestea sunt:
- Ceaţă (pâclă, negură) - suspensie în atmosferă de picături de apă foarte mici, în general de
dimensiuni microscopice care reduce vizibilitatea (sub un Km) la suprafaţa solului. Ceaţa slabă care
nu reduce vizibilitatea sub un Km, se numeşte aer ceţos;
- Chiciură (promoroacă) - depunere pe obiectele terestre, ca urmare a îngheţării picăturilor de apă
supraîncărcate care se lovesc de suprafeţele obiectelor, fie sub acţiunea mişcării lor dezordonate fie
sub acţiunea vântului;
- Măzăriche - precipitaţie atmosferică sub formă de bobiţe de zăpadă sau de gheaţă;
- Brumă - depunere de gheaţă pe obiectele de pe sol, cu aspect general cristalin, provenită direct din
sublimarea vaporilor de apă conţinuţi în aerul ambiant; frecvent bruma se formează după răsăritul
sau apusul soarelui, dar la fel de bine şi în cursul nopţii. Pe baze statistice s-a stabilit că fenomenul
este obişnuit în intervalul 15 octombrie - 20 martie, după 29 martie brumele sunt considerate târzii
iar înainte de 15 octombrie, timpurii;
- Îngheţ la sol - scăderea temperaturii suprafeţei solului sub zero grade în timp ce temperatura în
adăpost de regulă rămâne superioară acestui prag şi se datorează înainte de toate radiaţiei nocturne;
- Polei - depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general transparentă care provine din îngheţarea
picăturilor de ploaie sau de burniţă suprarăcite pe obiectele a căror suprafaţă au o temperatură
negativă sau puţin mai mare de 0 grade Celsius.
Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheaţa la sol (gheţuşca), formată prin unul din următoarele
procese:
- apa rezultată din precipitaţii lichide îngheţată ulterior pe suprafaţa solului;
- apa provenită din topirea parţială sau totală a stratului de zăpadă care a acoperit solul, îngheaţă din
nou;
- zăpada care acoperă solul devine compactă şi tare (bătătorită şi alunecoasă) datorită circulaţiei
rutiere.
- Vânt - Mişcare a aerului în raport cu suprafaţa solului, caracterizată prin viteză (tărie) şi direcţie de
deplasare care se determină cu instrumente şi repere în teren. În prezentele instrucţiuni, viteza
vântului se determină cu ajutorul giruetei Vild şi .se interpretează conform tabelului Scara Beaufort;
- Viscol - Vânt suficient de puternic şi turbulent, care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufort, însoţit sau
nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafaţa solului; când fenomenul este intens şi
vizibilitatea verticală este redusă nu se poate şti dacă este transportată numai zăpada de la sol sau şi
ninsoarea. Când se poate determina cu precizie dacă e vorba de zăpada de pe sol şi nu ninsoare,
aceasta se va numi zăpadă spulberată şi nu viscolită;
- Vijelie - se caracterizează printr-o variaţie puternică a vântului; viteza vântului creşte brusc (poate
depăşi 100 km/oră) pentru o perioadă de timp scurt, uneori de ordinul minutelor, însoţită şi de o
schimbare a direcţiei, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă. Terminarea fenomenului este la fel de
bruscă. Vijelia precede sau însoţeşte norii orajoşi; momentul ei de declanşare corespunde cu cel al
creşterii bruşte de presiune şi umezeală relativă şi de scădere a temperaturii aerului. Cerul capătă un
aspect întunecat. Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult şi baza norului orajos
nu mai este vizibilă
Ca mod de manifestare viscolele pot fi:
a) Viscolul de sus (viscol cu ninsoare), este produs de vântul puternic concomitent cu ninsoare,
antrenând zăpada în cădere.
b) Viscolul de jos (viscolul de sol), este produs de vânt puternic care spulberă zăpada afânată căzută
anterior pe suprafaţa solului.
c) Viscolul general este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă), concomitent cu viscolul de
jos (antrenarea zăpezii căzută anterior).
Ţinând seama de viteza vântului pot fi:
a) Viscole moderate - când viteza vântului este cuprinsă între 6 şi 10 m/s.
b) Viscole tari - când viteza vântului este cuprinsă între 11 şi 16 m/s.
c) Viscole violente - când viteza vântului este mai mare de 17m/s.
d) Furtuni de zăpadă - viscolul general cu o viteză a vântului mai mare de 17 m/s, când transportul
zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în cazul viscolelor lucrările de deszăpezire
sunt întrerupte.
Vizibilitate - Distanţa maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în
condiţii atmosferice date. în situaţiile privind starea meteo vizibilitatea poate fi micşorată datorită
ploii, ceţii, viscolului. Se consideră:
- Vizibilitate bună pentru distanţe mai mari de 300 m.
- Vizibilitate redusă pentru distanţe cuprinse între 300 şi 50 m.
- Vizibilitate foarte redusă pentru distanţe mai mici de 50 m.
- Zăpadă (omăt, nea, ninsoare) - Precipitaţie solidă sub formă de fulgi albi alcătuiţi din cristale de
apă îngheţată, sau referitor la existenţa acesteia, strat provenit din aglomerarea acestor fulgi când
temperatura solului este sub 0°C.
- Zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheaţă, care se formează primăvara într-un punct al unui râu,
îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, datorită căreia se produc creşteri de
nivel şi inundaţii.
- Zai - Sloiuri de gheaţă care plutesc liber la suprafaţa unei ape.
- Zloată - Amestec de apă cu zăpadă format pe partea carosabilă ca urmare a căderii precipitaţiilor
sub formă de lapoviţă sau a topirii zăpezii datorată creşterii temperaturilor atmosferice sau
acţionării cu materiale chimice.
b. Cu privire la consecinţele fenomenelor meteorologice
- Înzăpezirea - depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori abundente sau
viscole antrenând cantităţi mari de zăpadă, unde poziţia drumului faţă de vânt şi profilul transversal
favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste 0,3 m pe sectoare continue sau discontinue.
- Grad de înzăpezire - etalon sau criteriu pentru aprecierea felului în care se produce înzăpezirea.
Este influenţat de configuraţia profitului transversal al drumului, poziţia drumului faţă de direcţia
vântului, tăria vântului (viteza), volumul de precipitaţii. Exprimă de regulă pericolul de înzăpezire
prin factorii care îl determină, dar şi înzăpezirea produsă la un anumit moment din timpul iernii.
- Fenomene de înzăpezire - mod de depunere a zăpezii, cum ar fi:
- Suluri de zăpadă - depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (parţial sau total), mai înalte
spre partea de unde suflă vântul.
- Înzăpezire continuă - depuneri de zăpadă cu grosime aproape constantă pe o lungime de drum.
c. Cu privire la desfăşurarea traficului rutier
- Accident - (de circulaţie) - eveniment întâmplător care produce avarii, răniri, victime sau blocări
de circulaţie;
- Asigurarea circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru desfăşurarea circulaţiei,
îndepărtarea obstacolelor, îmbunătăţirea condiţiilor de rulare;
- Bariere de dezgheţ - restricţionarea temporară a circulaţiei vehiculelor grele, prin limitarea sarcinii
admise pe osie în perioadă de dezgheţ pentru a proteja sectoarele de drum sensibile la îngheţ-
dezgheţ;
- Blocare - închiderea unei artere de circulaţie, oprirea circulaţiei autovehiculelor, datorită
aglomerării, diminuării condiţiilor de circulaţie sau a unor accidente de circulaţie:
- Coliziune - ciocnire a vehiculelor, circulând în sens opus sau în acelaşi sens. Coliziune în lanţ,
când sunt antrenate în eveniment mai mult de trei autovehicule:
- Derapare - lunecare necontrolată. întâmplătoare a autovehiculelor pe suprafaţa carosabilă în
special în sens transversal, de regulă influenţată de fenomenele meteorologice;
- Devierea circulaţiei pe ruta ocolitoare - dirijarea circulaţiei pe o altă rută decât pe cea obişnuită. Se
folosesc bariere, indicatoare de dirijare şi după caz piloţi de circulaţie;
- Devierea circulaţiei în carosabil - închiderea uneia sau a mai multor benzi de circulaţie şi dirijarea
circulaţiei în mod succesiv pe o singură bandă;
- Lunecare - mişcare a vehiculelor datorită alunecării roţilor, favorizată de pierderea aderenţei
pneurilor la suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere. Se manifestă pe suprafeţe acoperite cu polei, mâzgă,
noroi, zăpadă, gheaţă sau substanţe uleioase existente pe partea carosabilă;
- Siguranţa circulaţiei - ansamblu de măsuri care se iau pentru îndepărtarea riscului de accidente de
circulaţie, avertizarea unor pericole, semnalarea unor restricţii, dirijare sau coordonare a circulaţiei,
creşterea fluenţei circulaţiei;
- Trafic rutier - totalitatea vehiculelor care se deplasează pe un sector de drum, într-o perioadă de
timp.
d. Cu privire la asigurarea condiţiilor de circulaţie
- Baza de deszăpezire - unitate operativă de acţiune în timpul iernii, operativitatea constituind şi
principalul criteriu de organizare pornind de la importanţa economică şi socială a tronsoanelor de
drum ce le deserveşte. Dispune de personal de informare şi intervenţie, mijloace de intervenţie,
spaţii de cazare şi garare, materiale antiderapante, mijloace de informare. Este condusă de un cadru
tehnic de specialitate şi cu experienţă. Este subordonată secţiei de drumuri;
- Combaterea înzăpezirii - ansamblu de măsuri pentru diminuarea sau anularea efectului depunerilor
de zăpadă pe platforma drumului. Încep cu măsurile de menţinere a circulaţiei în timpul ninsorilor,
continuă cu deszăpezirea şi se finalizează cu îndepărtarea zăpezii;
- Combaterea lunecuşului (poleiului) - acţiunea de răspândire de produse chimice: clorura de sodiu,
clorura de calciu în stare granulară sau soluţie, ori în amestec de materiale granulare (nisip, zgură,
cenuşi), pentru îndepărtarea poleiului ori a lunecuşului;
- Deszăpezire - curăţirea ori degajarea zăpezii parţial sau pe toată lăţimea părţii carosabile sau a
platformei drumului, atunci când stratul de zăpadă depăşeşte 15 cm;
- Îndepărtarea zăpezii - acţiune de curăţire a zăpezii de pe toată platforma drumului, inclusiv a
cordoanelor de zăpadă care pot favoriza o altă înzăpezire;
- Nivelul de viabilitate al unui drum sau al unui sector de drum pe timp de iarnă - caracterizează
modul de organizare privind programul de lucru, dotarea de utilaje şi intervalele de timp maxim
necesare intervenţiilor;
- Prevenirea înzăpezirii - ansamblu de măsuri care se iau pentru diminuarea sau îndepărtarea
tendinţei de înzăpezire: panouri parazăpezi, perdele de protecţie, copertine antiavalanşe, corectarea
profilului transversal al drumului, îndepărtarea obstacolelor de pe terenurile limitrofe, patrularea cu
utilaje;
- Prevenirea producerii poleiului - măsura de răspândire preventivă a unor produse chimice (clorura
de sodiu în stare granulară sau soluţie), când se anunţă condiţii favorabile formării poleiului, cu
scopul de a anihila sau de a îndepărta posibilitatea producerii iui;
- Punct de sprijin - subunitate din cadrul sistemului ale cărei dotări sunt utilizate în perioada de
iarnă pentru depozitarea materialelor antiderapante, gararea utilajelor de patrulare, gararea
temporară a utilajelor de intervenţie şi cazarea muncitorilor. Face parte din reţeaua de informare
având şi dotările necesare.
- Punct de informare - orice obiectiv al administraţiei drumurilor, administraţiei de stat, al poliţiei,
agenţi economici, care pot fumiza date sau de la care se pot lua informaţii cu privire la evoluţia
vremii sau condiţiile de circulaţie.
Modul în care fenomenele meteorologice influenţează traficul rutier
- Ceaţa - reduce vizibilitatea atmosferică. În condiţii de temperaturi scăzute indiferent de densitate
produce chiciura, iar pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere-condens. Când se manifestă cu caracter
general, pe zone geografice mai mari este anunţată prin buletinele meteorologice. În multe situaţii
apar instantaneu sau pe sectoare izolate de drum. Poate fi însoţită de burniţă.
- Burniţa - este specifică perioadelor de trecere toamnă - iarnă - primăvară. Apare şi în timpul iernii
în condiţii de temperaturi pozitive şi presiune atmosferică scăzută. Generează mâzga sau noroi pe
partea carosabilă unde activităţile de pe terenurile limitrofe favorizează transportul de noroi. Când
temperatura atmosferică scade spre valori negative, favorizează producerea poleiului. Pe sectoare de
drum cu zăpadă pe partea carosabilă produce lunecuş, mărind riscul unor coliziuni sau accidente.
Favorizează tasarea zăpezii, creşterea gradului de umiditate al acesteia şi transformarea ei în gheaţă
când este tasată şi apare îngheţ brusc. Ajută la reducerea grosimii stratului de zăpadă de pe sol la
formarea unei cruste la suprafaţa acestuia reducând efectul vântului de antrenare a zăpezii şi deci
riscul de viscol.
- Dezgheţul - se manifestă în perioada martie-aprilie pe sectoarele de drum ce conţin în patul
drumului în zona de îngheţ terenuri argiloase sensibile la îngheţ-dezgheţ, prin scăderea capacităţii
portante a sistemului rutier iar prin efectul circulaţiei grele în această perioadă se produce
degradarea puternică a drumului.
- Ploaia - se manifestă şi în perioada de iarnă când condiţiile atmosferice sunt favorabile. Poleiul
provocat de ploaie se produce brusc şi în strat gros. în aceste condiţii măsurile preventive sunt
anihilate iar măsurile de combatere ineficiente. Singura soluţie este oprirea circulaţiei până ta
încetarea fenomenului. Are efect puternic de spălare a sărurilor de pe partea carosabilă răspândite
preventiv sau rămase de la intervenţiile anterioare. În multe cazuri se transformă în ninsoare şi
favorizează aderenţa zăpezii pe suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere. Are efect distructiv asupra zăpezii.
Pe sectoarele unde s-a întârziat acţiunea de deszăpezire apariţia ploii creează dificultăţi la
îndepărtarea zăpezii.
- Ninsoarea - se manifestă în forme variate (vezi capitolul terminologie). De regulă ninsorile în zona
de munte sunt abundente, afectând circulaţia rutieră prin acumularea unui strat gros pe partea
carosabilă şi într-o perioadă scurtă de timp. În cazul unor grosimi de 15-30 cm, se circulă îngreuiat
iar când grosimile sunt mai mari, circulaţia autovehiculelor se poate întrerupe. În timpul ninsorii
vizibilitatea atmosferică se reduce simţitor. Când temperatura aerului este în jurul limitei de îngheţ,
ninsoarea umedă sub acţiunea circulaţiei de tasează şi devine lunecoasă (pod de gheaţă), situaţie în
care traficul greu are dificultăţi pe rampe, iar riscul de lunecuş şi derapaj este iminent.
- Chiciura - nu este periculoasă în timpul formării. Odată cu creşterea temperaturii aerului,
fenomenul de formare a chiciurii se întrerupe temporar sau pentru o durată mai mare. În această
situaţie chiciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format şi cade pe sol. Pe sectoarele de
drum cu plantaţie mare, a cărei coroană se desfăşoară deasupra părţii carosabile, chiciura căzută
creează lunecuş, care, fiind prezent numai în dreptul arborilor, surprinde şi conduce la accidente.
- Viscolul - afectează traficul rutier prin depunerea zăpezii pe platforma drumului. Obstacolele
create sub formă de suluri sau straturi continui, ocupând parţial sau în totalitate platforma
drumurilor, îngreunează circulaţia rutieră sau o întrerupe. Efectul viscolului este dependent de
poziţia şi înălţimea obstacolelor care favorizează înzăpezirea, de volumul de zăpadă pe care îi poate
antrena, de vântul şi de tăria vântului. În această situaţie evoluţia înzăpezirii în timpul viscolului
este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe reţeaua rutieră în această perioadă,
pot fi surprinşi şi blocaţi în zăpadă, cu consecinţe grave. Urmările viscolului sunt mai grave pe
traseele din zonele de podiş şi subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul
de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar ta primele
manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulaţiei este mai
mare şi are legătură directă cu procentul din lungimea reţelei de drumuri acoperită cu zăpadă,
înălţimea stratului de zăpadă şi densitatea acesteia.

ABREVIERI
MT - Ministerul Transporturilor;
AND - Administraţia Naţională a Drumurilor;
DRDP - Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri;
SDN - Secţia de Drumuri Naţionale;
ADL - Administraţia Drumurilor Locale;
DN - Drum Naţional;
DJ - Drum Judeţean;
DC - Drum Comunal;
CJ - Consiliul Judeţean;
INMH - Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie;
PSI - Paza şi Stingerea Incendiilor;
DPR - Direcţia Poliţiei Rutiere;
ARL - Antrepriza de Reparaţii Lucrări;
TAF - Tractor Auto Forestier;
CMMB - Consiliul Municipal al Municipiului Bucureşti.

Bibliografie şi acte normative utilizate:

- Instrucţiuni pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice ind. AND 525-95;
- STAS 4032/1 Terminologie;
- INMH - Definiţii; Harta cu numărul mediu anual de zile cu polei, harta cu numărul mediu anual de
zile cu viscol;
- Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. 1975-Definiţii;
- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată şi aprobată prin Legea
nr. 82/1998;
- Extras din norme finlandeze şi franceze privind întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă;
- Rapoarte privind schimbul de experienţă între AND şi Finlanda privind întreţinerea drumurilor pe
timp de iarnă;
- Documentele Congresului de iarnă;
- Decret 328/1968, cu modificările ulterioare, privind circulaţia pe drumurile publice;
- Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor.

PARTEA I
INSTRUCŢIE PRIVIND PREVENIREA Şl COMBATEREA LUNECUŞULUI, ÎNZĂPEZIRII Şl
A PROTECŢIEI DRUMURILOR PUBLICE

CAPITOLUL l
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1.1. Prezentele instrucţiuni reglementează modul de prevenire şi organizare a intervenţiilor
pentru combatere a lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor publice (exclusiv străzile şi drumurile
vicinale), de conducere şi coordonare a acestei activităţi în vederea asigurării viabilităţii acestor
drumuri în timpul iernii. Ele sunt obligatorii pentru toţi administratorii de drept ai acestor drumuri.
Art. 1.2. La străzi aplicarea acestei instrucţiuni se poate face numai în măsura în care ele corespund
situaţiei concrete privind amplasarea străzilor, organizarea circulaţiei rutiere şi pietonale în
interiorul localităţii şi a altor elemente caracteristice ce le asigură condiţii asemănătoare unui drum
public clasat. Organele administraţiei locale vor stabili prin asimilare cu prezentele instrucţiuni
modul de tratare a acestor probleme pentru străzile ce le au în administrare.
Art. 1.3. Realizarea lucrărilor de prevenire şi combatere a lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor se
face fie în regie proprie, acolo unde administratorul de drept ale acestora are capacitatea tehnico-
organizatorică necesară, cât şi prin contact cu unităţi de profil, abilitate pentru astfel de activităţi, cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 1.4. Răspunderea pentru asigurarea în perioada de iarnă a unei circulaţii rutiere în condiţii de
siguranţă o are administratorul de drept al drumului, indiferent de modul în care se realizează
lucrările de intervenţie.
În aceste condiţii acolo unde efectuarea lucrărilor de prevenire şi combatere se realizează prin
contract, se va avea în vedere ca prevederile acestuia să fie clare şi detaliate cu răspunderi concrete
şi termene de realizare ale executantului faţă de administrator şi participanţii la trafic, cu clauze şi
măsuri în caz de neîndeplinire corespunzătoare a acestora, în care sens administratorul de drept al
drumului îşi va organiza un sistem corespunzător de informare şi control asupra stării drumurilor cât
şi a modului de pregătire şi acţionare pe timp de iarnă.
Art. 1.5. Conducerea şi coordonarea activităţii de prevenire şi intervenţie pentru combaterea
lunecuşului si înzăpezirii drumurilor se realizează prin comandamente instituite la nivel central şi
teritorial, aprobată prin ordine şi decizii.
Art. 1.6. Pe timp de viscol, ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care generează
blocarea căilor rutiere, se va interzice accesul autovehiculelor spre zonele afectate, în scopul
facilitării intervenţiei operative cu utilajele specifice.
Aprobarea pentru închiderea temporară a circulaţiei rutiere pe un sector de drum afectat de
fenomenele menţionate, se dă, pentru drumurile naţionale, de către preşedintele comandamentului
central de iarnă al Ministerului Transporturilor, la iniţiativa Administraţiei Naţionale a Drumurilor,
cu acordul Direcţiei Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, iar pentru drumurile de
interes judeţean sau local de către comandamentele judeţene sau al municipiului Bucureşti cu
acordul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie - Serviciul de circulaţie rutieră.
Art. 1.7. În cazuri de urgenţă când starea timpului impune închiderea circulaţiei rutiere pe un sector
de drum, pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa
participanţilor la trafic şi când sistemul de informare existent nu permite luarea operativă a aprobării
menţionate mai sus, şeful secţiei drumurilor naţionale sau înlocuitorul de drept al acestuia poate
opera închiderea circulaţiei cu respectarea semnalizării corespunzătoare şi a informării
participanţilor la trafic, colaborând în acest sens cu organele poliţiei rutiere din zonă.
În aceste cazuri în termenul cel mai scurt posibil, şeful secţiei va informa simultan asupra măsurilor
luate, conducerea DRDP - ului şi a AND-ului pentru confirmarea acţiunii de închidere.
Art. 1.8. Pe timp de viscol nu se va acţiona pentru deszăpezire sau patrulare decât în situaţii cu totul
excepţionale, când sunt în pericol vieţi omeneşti, datorită surprinderii pe drum a unor persoane,
autovehicule sau utilaje de deszăpezire, în colaborare cu comandamentele judeţene de deszăpezire
în vederea acordării primului ajutor persoanelor afectate de calamităţi.
În aceste cazuri la solicitarea comandamentului judeţean se va acţiona numai cu autofreze sau
buldoexcavatoare în stare corespunzătoare de funcţionare, având obligatoriu asigurată legătura
radio-telefonică sau telefoane mobile în funcţiune şi rezerva necesară de carburanţi pentru minimum
24 ore de funcţionare.
Pentru asemenea acţiuni administratorul teritorial al drumului va obţine aprobarea Direcţiei
Regionale de Drumuri şi Poduri, respectiv a comandamentelor judeţene sau al municipiului
Bucureşti de prevenire şi combatere a înzăpezirii drumurilor.
Art. 1.9. Participanţii la trafic au obligaţia să-şi pregătească corespunzător şi din timp
autovehiculele pentru circulaţia pe timp de iarnă, să le echipeze cu lanţuri, materiale antiderapante
şi sculele necesare, să utilizeze combustibili corespunzători perioadei friguroase şi să se informeze
din timp şi permanent, înainte de plecare, privind starea drumurilor şi prognozele meteo pentru
zonele respective. Aceştia nu se vor deplasa în zone înzăpezite, zone cu viscole sau polei
generalizat sau unde dispeceratele drumurilor îi avertizează asupra situaţiei, cu recomandarea să nu
circule în perioada respectivă.
Art. 1.10. Administratorii drumurilor au obligaţia să informeze din timp participanţii la traficul
rutier privind orice restricţie introdusă pe drum, să le semnalizeze corespunzător normelor în
vigoare şi să se asigure pe cât posibil variante ocolitoare.
Art. 1.11. Pentru nerespectarea dispoziţiilor de competenţa administratorului de drept a drumului şi
întreg personalul care participă la acţiunea de prevenire şi combatere a lunecuşului si înzăpezirii,
cuprinse în prezenta instrucţie, aceştia sunt direct răspunzători şi vor suferi consecinţele legale în
vigoare.
Art. 1.12. Pentru nerespectarea prevederilor de competenta participanţilor la traficul rutier, din
prezenta instrucţie, aceştia sunt direct răspunzători şi vor suferi consecinţele legale în vigoare.
Art. 1.13. Prevederile din partea a II-a constituie îndrumătorul privind prevenirea şi combaterea
lunecuşului si înzăpezirii drumurilor publice.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA INTERVENŢIILOR PENTRU ASIGURAREA CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN
PERIOADA DE IARNĂ

Art. 2.1. Administratorii drumurilor publice au obligaţia să asigure în timpul iernii circulaţia rutieră
pe drumurile din administrare, în care sens vor lua următoarele măsuri:
- măsuri pregătitoare;
- măsuri de prevenire a înzăpezirii şi de deszăpezire;
- măsuri de prevenire şi combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii în grosime redusă;
- măsuri de acţionare efectivă.
Pentru drumurile încadrate la nivelul IV de viabilitate pe timpul iernii, la care cheltuielile necesare
întreţinerii pe timpul iernii sunt nejustificate economic, deszăpezirea lor sau combaterea lunecuşului
se va efectua numai în cazuri deosebite, când situaţia o impune (închiderea altor sectoare de drum
de nivel superior de viabilitate cu imposibilitatea ca acestea să poată fi deschise într-un timp mai
scurt ca cel de nivel IV, prin care se poate rezolva accesul în zonă).
Art. 2.2. În acest sens administratorii drumurilor vor lua măsurile de organizare a intervenţiilor pe
timp de iarnă, care constau în:
- stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor, de intervenţie şi dotare a bazelor de deszăpezire
pe timp de iarnă;
- organizarea unităţilor operative de acţiune;
- întocmirea planului operativ;
- elaborarea programului pregătirilor în vederea iernii.
Art. 2.3. Unităţile de administrare a drumurilor publice vor analiza şi clasifica în fiecare an reţeaua
aferentă pe niveluri de viabilitate şi vor stabili nivelurile de intervenţie, având la bază prevederile
din tabelul nr.1.
Art. 2.4. În acest sens reprezentanţii secţiilor drumurilor naţionale împreună cu reprezentanţii
administraţiilor drumurilor judeţene vor face propuneri de încadrare pe niveluri de viabilitate în
timpul iernii a acestor drumuri, astfel încât să existe o tratare unitară la nivelul fiecărui judeţ,
privind aceste intervenţii.
Propunerile de la Secţii şi de la Consiliile judeţene se vor înscrie conform formularului din anexa
nr.1, vor fi centralizate la nivelul fiecărei Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri, şi se vor înainta
până la 1 iulie Administraţiei Naţionale a Drumurilor, însoţite de un memoriu de prezentare.
Propunerile vor fi aprobate în Consiliul de Administraţie al AND până ta data de 15 iulie, iar până
la 30 iulie acestea vor fi transmise la Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, care la rândul lor le
vor transmite Consiliilor judeţene de pe raza lor de administrare.
Art. 2.5. Pentru drumurile de interes local (comunale, vicinale), fiecare primărie va analiza reţeaua
de drumuri din administrare, stabilind pe aceleaşi principii, nivelurile de viabilitate pe timpul iernii,
care vor fi aprobate în şedinţa Consiliului Permanent.
Art. 2.6. În funcţie de nivelul de viabilitate şi de intervenţie pe timp de iarnă administratorii
drumurilor vor organiza unităţile operative de acţiune (bazele de deszăpezire, punctele de sprijin şi
de informare) şi vor face dotarea acestora cu utilaje şi echipa-mente de intervenţie, respectând
prevederile din tabelul nr. 2.
Art. 2.7. Totodată în baza nivelului de viabilitate şi de intervenţie pe timp de iarnă aprobat
administraţiile drumurilor publice vor întocmi şi transmite la Administraţia Naţională a Drumurilor,
respectiv Consiliile judeţene până la 15 august, planurile operative de acţiune pe timpul iernii, care
se vor analiza, aproba şi transmite DRDP-uri, respectiv administraţiile de drumuri judeţene până la
30 august.

Tabelul 1
CLASIFICAREA DRUMURILOR PE NIVELURI DE INTERVENŢIE (N I) DUPĂ
NIVELURILE DE VIABILITATE ÎN TIMPUL IERNII
Nr. Clasa Clasa Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate
Crt. niveluri de niveluri de în timpul iernii, în funcţie de:
viabilitate intervenţie Clasa Importanţa economică şi administrativă
tehnică a drumurilor
0 1 2 3 4
1 NIVEL I N.I.1 I, II şi o Autostrăzile, drumurilor publice cu 4 benzi
parte din III de circulaţie, drumuri publice cu 2 benzi de
circulaţie, care leagă capitala de oraşele
reşedinţă de judeţ, de municipii şi capitale
de judeţ între ele. Drumurile publice
(naţionale, judeţene sau comunale), care
asigură legătura cu gările, porturile,
aeroporturile şi punctele de treceri de frontieră,
sau care condiţionează aprovizionarea
centrelor economice importante cu materii
prime, alimente sau forţă de muncă.
2 NIVEL II N.I.2 IV şi restul Restul drumurilor naţionale care fac parte
drumurilor din clasa tehnică III şi drumurile judeţene
din clasa care asigură legătura cu centrele de comună
tehnică III
3 NIVEL III N.I.3 V Restul drumurilor judeţene şi comunale care
trebuiesc menţinute în stare de viabilitate.
4 NIVEL IV N.I.4 sub 500 Sectoarele de drumuri publice cu trafic redus
vehicule pentru care cheltuielile necesare menţinerii
în 24 ore în stare de viabilitate, depăşesc cheltuielile
produse prin devierea circulaţiei pe trasee
ocolitoare.

Planul operativ de acţiune în timpul iernii se întocmeşte pe perioada 15 noiembrie a.c. -15 martie
anul viitor şi va cuprinde:
1. Planul operativ de acţiune în timpul iernii pe format A4 conform anexei nr. 2.
2. Centralizatorul materialelor chimice şi antiderapante, al carburanţilor şi lubrifianţilor pe baze şi
secţii conform anexei nr. 2.1.
3. Centralizatorul utilajelor şi echipamentelor de intervenţie pe baze şi secţii conform anexei nr. 2.2.
4. Centralizatorul bazelor de deszăpezire şi al punctelor de sprijin conform anexei nr. 2.3.

Tabelul 2
FORMAŢIA DE UTILAJE Şl ECHIPAMENTE CORESPUNZĂTOARE NIVELELOR DE
INTERVENŢIE Şl A TIPULUI DE DOTARE, FUNCŢIE DE ZONA Şl PONDEREA DE
ÎNZĂPEZIRE A DRUMURILOR
Nivelul Tipul utilajelor din dotare Zone fără ZONE CU VISCOL
Intervenţie viscol Ponderea sectoarelor de drum, care se înzăpezesc la
flecare
repriză de viscol, din lungimea aferentă bazei de
deszăpezire
km* <25%
25-50% >50%
km* de drum aferent
km* de drum aferent km* de drum aferent
unui utilaj
unui utilaj unui utilaj
Formaţia tip A0 A B C D A B C D A B C
D
N I 1 Autofreză 25 25 45 50 45 45 50
60
Buldoexcavator 40-60 40 40 50 60 30 30 35 40 15
15 20 30
Unimog cu lamă (plug) şi răspânditor 80-100 80 80 90 100 65 65
80 90 50 50 65 80
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 40-60 40 40 50 60 30 30 40 40 20 20
25 30
Auto cu răspânditor şi lama 60-75 60 60 70 75 40 40 50 60
50 50 60 70
Tractor cu greder semipurtat sau lamă 30-40 30 30 35 40 30 30
35 35 30 30 40 40
Încărcător frontal pe pneuri 2 buc/bază sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanică 30-40 30 35 40 40 30 35 40 40
30 35 40 40
N12 Autofreză 90 90 100 120 50 50 90
100
Buldoexcavator 80-120 80 80 100 120 60 60 70 80 30
30 40 60
 Unlmog cu lamă (plug) şi răspânditor 180-220 160 160 175 190
130 130 160 175 100 100 130 160
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 80-120 80 80 100 120 60 60 80 80 40 40
50 60
Auto cu răspânditor şl lamă 120-150 120 120 140 150 80 80
100 120 100 100 120 140
Tractor cu greder semipurtat sau lamă 60-80 60 60 70 80 60 60
70 70 60 60 80 80
Încărcător frontal pe pneuri 2 buc/bază sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanică 60-80 60 70 80 80 60 70 80 80
60 70 80 80
N I 3 Autofreză 180 180 200 240 100 100
180 200
Buldozer 60 60 70 80 50 50 60 60 25 25
30 40
Unimog cu lamă (plug) şi răspânditor 350-420 350 350 400 420
300 300 350 400 210 210 280 350
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 160-240 160 160 200 240 120 120 160 160 80
80 100 120
Auto cu răspânditor şi lamă 240-300 240 240 280 300 160 160
200 240 200 200 240 280
Tractor cu greder semipurtat sau lamă 120-160 120 120 140 160
120 120 140 140 120 120 160 160
Încărcător frontal pe pneuri 1 buc/bază

NOTĂ: *) km drum de 7 m lăţime, parte carosabilă

**) pentru drumurile de nivel l de intervenţie, în zonele cu pericole de formare a blocajelor de
maşini (treceri peste munţi sau declivităţi foarte mari) în formaţia de intervenţie din bazele de
deszăpeziri se vor prevede şi mijloace de remorcare sau deblocare (remorchere, macarale etc.),
pentru a se putea interveni operativ în cazuri de vrie.
5. Lista bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin care deservesc zona de munte, conform
anexei nr.2.4.
6. Centralizatorul panourilor de parazăpezi care se vor monta în iarnă conform anexei nr. 2.5.
7. Lista sectoarelor de drum care se vor apăra cu panouri de parazăpezi în iarnă conform anexei care
se regăseşte numai în planul operativ de la bază, secţii şi DRDP (Administraţiile drumurilor locale),
conform anexei nr.2.6.
8. Centralizatorul staţiilor de radio fixe şi mobile şi a telefoanelor mobile care vor funcţiona în iarnă
conform anexei nr. 2.7.
9. Lista staţiilor de radio fixe şi mobile cu indicativele de apel şi a telefoanelor mobile care vor
funcţiona în iarnă conform anexei 2.8. care se regăseşte în planul operativ de la bază, secţie, DRDP
(Administraţia drumurilor locale) pentru unităţile respective.
10. Lista subunităţilor (secţiilor) din cadrul DRDP (Administraţia drumurilor locale) cu adresele şi
nr. de telefon conform anexei nr. 2.9.
11. Lista bazelor de deszăpezire a punctelor de sprijin şi a punctelor de informare care vor funcţiona
în iarnă conform anexei nr. 2.10.
12. Lista indicatoarelor. de circulaţie specifice semnalizării rutiere în iarnă conform anexei nr. 2.11.
13. Necesarul de carburanţi, lubrifianţi, combustibil pentru încălzire, dotări conform anexei nr.
2.12., care se găseşte în planul operativ de la secţie şi baze.
14. Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante conform
anexei nr. 2.13.
15. Lista sectoarelor de drum pe care se acţionează cu sare sau cu soluţie sărată conform anexei
2.14.
16. Lista sectoarelor de drum pe care se vor introduce în caz de nevoie „bariere de dezgheţ" cu
limitele respective de tonaj si cu harta pe care se marchează aceste sectoare conform anexei 2.15.
Art. 2.8. Programul pregătirilor în vederea iernii se elaborează de către unităţile teritoriale de
administrare a drumurilor publice (secţii) şi va cuprinde ansamblul de măsuri necesare/cantităţile de
lucrări şi termenele de realizare pentru:
- punerea în ordine a drumurilor;
- pregătirea bazelor de deszăpezire;
- apărarea drumurilor cu panouri şi parazăpezi;
- revizuirea şi repararea utilajelor, a echipamentelor şi mijloacelor de transport prevăzute în
programul de iarnă;
- aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuşului, pregătirea, completarea şi revizuirea
spaţiilor de depozitare, stabilirea sectoarelor de drum pe care se acţionează cu materiale
antiderapante sau numai cu materiale chimice;
- instruirea personalului;
- organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare;
- asigurarea informării meteorologice şi a prognozei timpului.
Art. 2.9. Programul de punere în ordine a părţii carosabile a drumurilor (reparaţii,
impermeabilizarea părţii carosabile, asigurarea scurgerii apelor, înlăturarea obstacolelor ce ar putea
provoca înzăpezirea drumurilor) se întocmeşte, pentru intervalul 1 septembrie-15 noiembrie
conform anexei nr. 3 la nivel de secţie până pe 20 august şi se aprobă de Direcţia Regională de
Drumuri şi Poduri, respectiv administraţia drumului de interes judeţean sau local până pe 1
septembrie. Începând cu data de 10 septembrie se raportează la Administraţia Naţională a
Drumurilor, respectiv organul teritorial de administrare a drumului, situaţia realizărilor din
programul de punere în ordine, care trebuie finalizate până la data de 15 noiembrie.
Art. 2.10. În vederea pregătirii pentru iarnă a bazelor de deszăpezire şi la punctelor de sprijin, se vor
face din timp verificări pe teren referitoare a starea clădirilor, instalaţiilor electrice, de alimentare cu
apă, sanitare şi canalizare, de încălzire, a mijloacelor de informare radio-telefonie meteorologică,
starea cazarmamentului, echipamentelor de PSI şi protecţie, a depozitelor de carburanţi, lubrifianţi,
materiale antiderapante sau chimice, în urma cărora se vor stabili măsurile necesare, în scopul
creării unor condiţii corespunzătoare desfăşurării operative a activităţii unităţilor pe toată durata
iernii.
În limita fondurilor alocate, Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, respectiv cele de
administrare a celorlalte drumuri publice, vor prevedea în planurile anuale de investiţii, fonduri
pentru asigurarea capacităţilor de depozitare a carburanţilor, lubrifianţilor, a materialelor
antiderapante şi chimice (inclusiv pentru instalaţiile de încărcare şi manipulare).
De asemenea vor fi prevăzute fonduri pentru crearea condiţiilor de cazare a personalului antrenat în
acţiunea de iarnă, de garare corespunzătoare a parcului de autovehicule, utilaje şi echipamente,
pentru completarea pieselor de schimb, accesoriilor, anvelopelor, precum şi dotarea cu mijloace de
telecomunicaţii necesare informării pe timp de iarnă.
Art. 2.1.1. Termenele de realizare a acţiunilor de la articolul precedent, precum şi programarea
lucrărilor de construcţii, instalaţii, dotări, vor fi astfel stabilite încât ele să se încadreze în termenul
final de pregătire a bazelor, respectiv până la 20 octombrie pentru cele din zona de munte şi 1
noiembrie pentru celelalte baze.
Art. 2.12. Sectoarele de drumuri înzăpezibile se vor evidenţia conform anexei nr. 4, iar a acelor ce
vor fi apărate cu panouri de parazăpezi, numărul rândurilor şi lungimea acestora se vor evidenţia
conform anexei din 2.6. şi va fi aprobată de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, respectiv
administraţiile celorlalte drumuri publice, acestea făcând parte integrantă din planul operativ de
acţiune pe timp de iarnă, al unităţilor respective.
Art. 2.13. Panourile de parazăpezi ce urmează a fi folosite pentru apărarea drumurilor, vor fi
revizuite, reparate, îmbăiate şi depozitate corespunzător până la 15 august, iar montarea lor se va
face în funcţie de condiţiile climatice locale în perioada 1 septembrie -1 decembrie.
Tabelul cuprinzând termenele de montare, va fi depus odată cu planul operativ aprobat, la
Comandamentul judeţean de deszăpezire, în vederea acordării sprijinului necesar unităţilor de
drumuri, în relaţiile cu proprietarii terenurilor pe care acestea urmează să se monteze.
Art. 2.14. Utilajele şi echipamentele specifice pentru deszăpezirea drumurilor şi combaterea
lunecuşului, aflate în dotarea administraţiilor de drumuri, vor fi programate pentru revizii, reparaţii
şi completarea cu toate accesoriile necesare încă din timpul verii, astfel ca pregătirea lor să fie
terminată pentru a permite prezentarea lor în bazele de deszăpezire până la 20 octombrie a celor
pentru combaterea lunecuşului în zonele de munte şi 1 noiembrie restul utilajelor şi echipamentelor
pentru toate zonele .
Programele pregătirilor în vederea iernii vor preciza pentru fiecare utilaj sau echipament, data
retragerii de pe şantier, termenul de revizie sau reparaţie, atelierul la care se fac acestea, data când
trebuie dus în baza de deszăpezire.
Aceleaşi date vor fi prevăzute în contractul pentru executarea prin terţi a prestaţiilor respective.
Art. 2.15. Dacă nu se pot asigura din dotarea proprie autovehicule, utilaje şi echipamente specifice
activităţii de iarnă, acestea se pot închiria de la alte unităţi.
Contractele de închiriere pentru acestea se vor încheia până la data de 25 octombrie, de regulă
pentru toată iarna, astfel încât acestea să se prezinte în baze până la 15 noiembrie, cu excepţia celor
utilizate pentru combaterea lunecuşului în zona de munte care vor fi prezente în baze până la 1
noiembrie. În contracte se va stabili regimul de închiriere (cu caracter permanent sau la cerere), în
funcţie de nivelul de viabilitate a sectorului de drum pe care se va acţiona.
Art. 2.16. Programul aprovizionării cu materiale antiderapante (nisip, zgură) se va întocmi
avându-se în vedere că până la 1 noiembrie să fie aprovizionată cel puţin 75% din întreaga cantitate
pentru iarna respectivă, iar până la 30 decembrie să fie aprovizionată integral.
Art. 2.17. Programul aprovizionării cu materiale chimice (sare, soluţie de sare, clorură de calciu)
poate fie extins pe întreaga iarnă cu condiţia amenajării corespunzătoare a spaţiilor de depozitare,
asigurând la fiecare bază până la 1 noiembrie aprovizionarea a 30% din cantitate, până la 31
decembrie 75%, iar până la 30 ianuarie întreaga cantitate necesară pentru iarna respectivă.
Cantitatea aprovizionată de sare pentru zonele unde se acţionează cu amestec de material
antiderapant şi sare va fi direct proporţională cu cantitatea de nisip antiderapant, de regulă 15-30%
din greutatea acestuia.
În condiţiile în care nu sunt suficiente depozite acoperite pentru a se putea face amestecul, în
vederea evitării aglomerării materialului antiderapant prin îngheţ, aprovizionarea cu materiale
chimice se va face în acelaşi procent din necesar ca şi pentru materialele antiderapante.
Art. 2.18. Cantităţile de carburanţi (benzină, motorină) pentru minimum 14 zile de acţionare se vor
stabili în funcţie de numărul autovehiculelor şi utilajelor din flecare bază şi vor fi aprovizionate
până la 20 octombrie în bazele din zona de munte şi până la 1 noiembrie în restul bazelor, şi care se
va menţine la acest nivel, prin completarea pe toată perioada iernii.
Art. 2.19. Se va organiza reţeaua de coordonare operativă şi informare prin care se vor stabili:
- posturile telefonice de la unităţile proprii şi de la alte unităţi amplasate de-a lungul drumurilor,
inclusiv a programului de serviciu pentru informare;
- personalul pentru coordonare şi informare, în funcţie de nivelul de viabilitate pe timp de iarnă, la
fiecare bază, punct de sprijin şi de informare, de pe reţea şi la unităţi şi dispecerate;
- necesarul de posturi telefonice noi, precum şi revizuirea şi completarea celor existente;
- programarea montării staţiilor de radio-telefonie pe utilaje de deszăpezire şi patrulare, conform
planului operativ de iarnă;
- revizuirea listei indicativelor de apel pentru staţiile de radio telefonie din dotare;
- revizuirea colaborărilor cu radiourile teritoriale şi locale privind informarea participanţilor la trafic
pe perioada iernii.
Termenele finale de realizare a acestor acţiuni nu vor depăşi data de 15 octombrie.
Art. 2.20. Întreg personalul din cadrul bazelor de deszăpezire sau a punctelor de sprijin, inclusiv cel
de coordonare şi informare va fi instruit corespunzător specificului activităţii sale pe baza unui
program care va cuprinde pe specialităţi: perioada de instruire, locul unde se va efectua instructajul
şi responsabilul cu instruirea.
Instruirea pe specialităţi, inclusiv pe linie de protecţie a muncii se va face în conformitate cu
prevederile din îndrumătorul privind prevenirea şi combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor
publice, cu termen de finalizare 15 octombrie.
Art. 2.21. Informările şi prognozele meteo primite pe bază de contract de la Institutul Naţional de
Meteorologie şi Hidrologie vor fi transmise în timp util de către Administraţia Naţională a
Drumurilor la Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, care ta rândul lor le vor transmite secţiilor
pentru a se lua măsurile ce se impun.
În mod similar, administraţiile celorlalte drumuri publice se vor informa din timp asupra
prognozelor meteo pentru a acţiona în consecinţă pe drumurile ce le au în administrare.
Pentru a facilita posibilităţile obţinerii unei informări meteo în timp real şi deci a asigurării unor
intervenţii operative pentru combaterea lunecuşului pe drumurile naţionale cu circulaţie
internaţională se va organiza de către Administraţia Naţională a Drumurilor, a monitorizării meteo,
în baza rezultatelor obţinute pe sectorul experimental.
Art. 2.22. Pentru verificarea realizării pregătirilor acţiunilor pe timp de iarnă se vor institui comisii
la nivelul Direcţiilor Regionale de Drumuri şi Poduri pentru drumurile naţionale şi la nivelul
Comisiilor judeţene respectiv locale, pentru celelalte drumuri publice din administrarea acestora.
Comisiile vor fi constituite din:
- directorul, directorul adjunct sau inginerul şef al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri,
respectiv al unităţii de administraţie drumuri judeţene sau locale;
- şeful serviciului, biroului sau compartimentului de întreţinere drumuri care este şi responsabilul cu
problemele de iarnă;
- şeful serviciului, biroului sau compartimentului de utilaj-transport;
- şeful secţiei de drumuri naţionale şi alţi specialişti din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi
Poduri, respectiv administraţiei drumurilor judeţene sau locale.
Art. 2.23. Comisiile constituite au sarcina să verifice pregătirea acţiunilor pentru iarnă, conform
programelor întocmite, să urmărească aplicarea acestor programe de către unităţi, vor informa lunar
conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, respectiv Consiliile judeţene sau locale,
începând cu data de 1 septembrie, conform stadiului pregătirilor şi greutăţilor întâmpinate pentru a
se putea lua din timp măsurile corespunzătoare.
Art. 2.24. în perioada 1 noiembrie - 20 noiembrie aceste comisii vor verifica obligatoriu stadiul
pregătirilor de iarnă la fiecare unitate de drumuri şi bază de deszăpezire.
Rezultatul acestor verificări se consemnează într-un proces verbal tip, conform anexei nr. 5, în care
se înscrie, după caz, dacă unitatea verificată este pregătită sau nu pentru iarnă, stabilindu-se termene
pentru fiecare problemă nerezolvată. Aceste termene nu pot depăşi cu mai mult de 10 zile, termenul
final de pregătire a bazelor.
Procesele verbale se întocmesc în două exemplare, din care unul rămâne la unitatea de drumuri, iar
al doilea se depune la Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri, respectiv Consiliul judeţean sau
local.
Art. 2.25. Calendarul privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timp de
iarnă este prezentat în anexa nr.6 şi aceasta este obligatoriu pentru toţi administratorii de drept ai
drumurilor publice.

CAPITOLUL 3
PREVENIREA Şl COMBATEREA LUNECUŞULUI Şl ÎNZĂPEZIRII DRUMURILOR Şl
APĂRAREA ACESTORA ÎMPOTRIVA DEGRADĂRII PE TIMP DE DEZGHEŢ
Art. 3.1. Administratorii de drept ai drumurilor publice au obligaţia de a lua măsuri pentru
prevenirea şi combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor în toată perioada iernii şi de apărare a
lor împotriva degradării acestora în perioada de dezgheţ.
Măsurile de prevenire, combatere şi de apărare vor fi cele cuprinse în planurile operative de acţiune
aprobate conform prevederilor din capitolul precedent.
Art. 3.2. Caracteristicile generale ale fiecărui nivel de intervenţie sunt prezentate în tabelul nr. 3 şi
sunt obligatorii pentru toţi administratorii drumurilor publice.
Intervalele de timp maxime admise pentru intervenţiile menţionate sunt prezentate în tabelul nr. 3,
ele putând fi depăşite numai în cazuri excepţionale (viscole de durată sau viscole repetate,
perturbarea acţiunii de deszăpezire produsă de blocarea vehiculelor pe drum etc.)
Art. 3.3. Combaterea lunecuşului se face utilizând materiale antiderapante (nisip, zgură etc.) cât şi
fondanţi chimici (sare, clorură de calciu, saramură de sare) sau amestec de 10-30% (sau chiar mai
mult pentru îmbrăcăminţi cu etanşeitate bună) sare şi nisip.
Amestecurile trebuie să fie omogene, iar răspândirea lor cât mai uniformă pe suprafaţa părţii
carosabile în dozaje cuprinse între 100-300 gr/m2 (cantităţile mai mari pe zone critice cum ar fi:
intersecţii. declivităţi mari, curbe cu raze mici etc.).
Utilizarea sării este eficientă numai pentru temperaturi la suprafaţa carosabilului mai mari de -7°C,
pentru temperaturi mai scăzute fiind periculoasă şi nu se va mai folosi.
Cantitatea de sare răspândită este între 10-60 gr/m2. Pe drumurile cu circulaţie intensă sau în timpul
când vântul suflă tare este eficient să se utilizeze sarea preumezită în cantitate de 5-30 gr./m2, dar
numai până la temperaturi de -7°C.
Sarea pură se va utiliza numai pe îmbrăcăminţi bine etanşeizate cu aprobarea AND, respectiv a
conducerii administraţiei locale.
Pentru temperaturi mai scăzute (până la -15°C) se poate utiliza clorura de calciu sau numai material
antiderapant.
În cazul folosirii saramurii de sare aceasta trebuie să aibă o concentraţie de minimum 22-25%, iar
cantitatea ce se va împrăştia va fi cuprinsă între 10-40 gr/m2, în funcţie de temperatura suprafeţelor
căii (mai mare de -30C) şi condiţii atmosferice.
Materialul antiderapant se foloseşte de asemenea pe îmbrăcăminţile rutiere degradate, cu slabă
etanşeitate pe cele de beton de ciment realizate în ultimii 5 ani, drumurile pietruite şi de pământ,
precum şi pe podurile metalice.
Art. 3.4. Pe drumurile de nivel I de viabilitate pe timp de iarnă este interzisă răspândirea manuală de
materiale antiderapante tratate cu substanţe antiaglomerante sau a materialelor chimice, pentru a se
evita formarea de gropi, care pot îngreuna sau periclita desfăşurarea traficului rutier.
Fac excepţie zonele din pante sau rampe unde se amplasează depozite mici pe marginea drumului,
pentru a se putea acţiona în situaţii deosebite.
Pe celelalte drumuri, în cazul în care dotarea nu permite împrăştierea mecanizată, se poate împrăştia
şi manual, cu mare atenţie şi cât mai uniform posibil pentru a evita formarea de gropi şi denivelări.
Art. 3.5. Materialele folosite la combaterea lunecuşului trebuie să îndeplinească o serie de condiţii,
după cum urmează:
- sarea nu trebuie să conţină impurităţi mai mult de 4%, umiditatea la depozitare să fie de max.1% şi
să conţină un agent chimic, care să împiedice formarea de bulgări. Din punct de vedere
granulometric ea trebuie să se încadreze în limitele de 0-7 mm, având minimum 50% dimensiunea
sub 3 mm;
- nisipul trebuie să fie curat, fără argile, aspru, cu dimensiunea în limita de 0-7 mm, în care
ponderea fracţiunii peste 1 mm să reprezinte 85%.
Art. 3.6. Depozitarea materialelor chimice şi antiderapante, încărcarea acestora, amplasarea
depozitelor, modul de utilizare şi răspândire a acestora, utilajele şi echipamentele de răspândire a
lor, viteza de lucru a acestora, semnalizarea vehiculelor care fac aceste operaţiuni, organizarea
acţiunii de răspândire se va face în conformitate cu prevederile din „Îndrumătorul privind
prevenirea şi combaterea lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor publice".
Art. 3.7. Prevenirea înzăpezirii drumurilor, deszăpezirea acestora în cale curentă, a sectoarelor de
drum din zona centrelor industriale sau dens populate, a trecerii la nivel cu calea ferată, a căii pe
poduri şi pasaje denivelate, a staţiilor de benzină şi locurilor de parcare se va face în conformitate
cu prevederile din îndrumătorul menţionat la Art. 3.6., anterior.
Art. 3.8. Autovehiculele, utilajele şi echipamentele de combatere a lunecuşului şi cele pentru
deszăpezire au prioritate faţă de toate celelalte vehicule care circulă pe drumuri.
Conducătorii de autovehicule întâlnite care vin spre acestea, sunt obligaţi să se oprească cât mai
mult pe partea dreaptă, în sensul de mers.
Art. 3.9. În cazul când se întâlneşte un vehicul înzăpezit, personalul care însoţeşte utilajul de
deszăpezire, va comunica imediat la baza cea mai apropiată, datele de identificare a vehiculului.
Personalul de serviciu de la baza de deszăpezire, care ia notă despre aceste autovehicule va anunţa
imediat proprietarul sau organele de poliţie din localitatea din care se află proprietarul.
Art. 3.10. Se interzice tractarea de către utilajele de deszăpezire a vehiculelor rămase pe drum, cu
excepţia celor singulare, care împiedică acţiunea de deszăpezire.
Pentru grupele de vehicule rămase pe drum, acţiunea de tractare şi descongestionare a drumului se
face de regulă cu remorchere proprii sau închiriate ce se vor prevedea în planurile operative, sau
după caz prin comenzi directe la unităţi deţinătoare de astfel de mijloace.
Art. 3.11. Utilajele de combatere a lunecuşului şi de deszăpezire vor fi dotate cu lămpi girofar de
culoare galbenă, montate astfel încât să fie vizibile din toate direcţiile şi eventual sirene sau
amplificatoare de voce. Acestea vor funcţiona numai în timpul acţiunii sau a deplasării spre locul de
acţiune.
Punctele extreme ale gabaritului acestor utilaje se vor marca cu steguleţe galbene.
Art. 3.12. Staţionarea utilajelor de combatere a lunecuşului şi de deszăpezire pe partea carosabilă
(dacă este necesar) se va face cât mai apropiat de marginea acesteia, pentru a nu stânjeni circulaţia
rutieră şi activitatea celorlalte utilaje.
Art. 3.13. Autovehiculele de însoţire şi principalele utilaje de deszăpezire (autofreze,
buldoexcavatoare, maşini echipate pentru intervenţii, autorăspânditoare de materiale chimice sau
antiderapante etc.) vor fi dotate cu aparate radio-telefon sau telefon mobil având totodată instalaţiile
de lumini şi semnalizări prevăzute de lege.
Art. 3.14. în baza art. 44 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 republicată, aprobată prin
Legea nr. 82/1998, pentru protecţia unor sectoare de drumuri sensibile la îngheţ-dezgheţ,
administratorii acestora pot introduce în perioada de dezgheţ restricţii cu caracter temporar privind
sarcinile admise să circule pe drumul respectiv (bariere de dezgheţ).
Pe reţeaua de drumuri de interes naţional restricţiile respective se vor aproba prin ordin al
ministrului Transporturilor la propunerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor.
Pe reţeaua de drumuri de interes judeţean sau local, restricţiile se vor aproba de preşedintele
Consiliului judeţean la propunerea organului tehnic ce răspunde de administrarea drumului
respectiv.
Art. 3.15. Din punct de vedere al vulnerabilităţii pe timp de dezgheţ drumurile se împart în trei
categorii, funcţie de greutatea totală maxim autorizată şi anume 3,5 to, 6 to şi 9 to.
Clasificarea se face de către administraţii, corespunde unei situaţii previzibile în iarna curentă, şi
este publicată într-o broşură editată anual de către Administraţia Naţională a Drumurilor, pentru
drumurile de interes naţional şi de către Consiliile judeţene pentru drumurile judeţene şi comunale
din judeţul respectiv.
Art. 3.16. Activitatea privind combaterea lunecuşului şi deszăpezirii drumurilor din administrarea
pe timp de iarnă, pe fiecare bază de deszăpezire se va ţine în registre numerotate şi sigilate, de către
secţie, completate citeţ pe formulare, conform anexei nr. 7 - Jurnal de activitate pe timp de iarnă,
care constituie documentul primar de bază.
La sfârşitul fiecărei zile formularul se semnează de către şeful de district, iar săptămânal se verifică
de către şeful de sector din partea secţiei.
În cazul executării acestei activităţi pe bază de contract prin terţi, se va ţine aceeaşi evidenţă, care se
va semna zilnic de responsabilul autorizat din partea executantului, care va fi verificată zilnic şi
acceptată de către şeful de district pe baza căruia se efectuează prestaţia.
CAPITOLUL 4
CONDUCEREA Şl COORDONAREA ACŢIUNILOR DE PREVENIRE Şl COMBATERE A
LUNECUŞULUI Şl ÎNZĂPEZIRII DRUMURILOR PUBLICE, SISTEMUL DE INFORMARE
PRIVIND STAREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNĂ. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
Şl PSI

Art. 4.1. Conducerea şi coordonarea acţiunilor de prevenire şi intervenţie pentru combaterea

lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor se realizează prin comandamente instituite la nivel central şi
teritorial, aprobate prin ordine şi decizii, după cum urmează:
- comandamentul central de coordonare a acţiunilor de prevenire şi combatere a înzăpezirii căitor de
comunicaţii din subordinea Ministerului Transporturilor, aprobat prin ordin al ministrului
Transporturilor.
- comandamentul operaţional central de coordonare a acţiunilor de prevenire şi combatere a
lunecuşului şi înzăpezirii drumurilor naţionale, numit prin decizia directorului general al
Administraţiei Naţionale a Drumurilor.
- comandamentele judeţene şi al municipiului Bucureşti de prevenire şi combatere a înzăpezirii
drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, din raza de administrare teritorială, numite prin decizia
preşedintelui Consiliului judeţean, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti.
- comandamente operaţionale locale, numite prin decizia conducătorului unităţii de administrare a
drumurilor respective.
Art. 4.2. Pentru coordonarea măsurilor ce trebuie avute în vederea desfăşurării traficului rutier pe
drumurile naţionale, judeţene şi comunale în perioada de iarnă, în condiţii de siguranţă, la nivel
centrat, Administraţia Naţională a Drumurilor împreună cu Direcţia Poliţiei Rutiere din
Inspectoratul Genera! al Poliţiei, va organiza teleconferinţe periodice, cu participarea
administraţiilor drumurilor şi serviciilor circulaţiei rutiere din Inspectoratele Judeţene ale Poliţiei
din fiecare judeţ.
Baza măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea unei circulaţii rutiere în condiţii de siguranţă în
perioada friguroasă o constituie programul comun de măsuri ce se stabileşte anual, între
Administraţia Naţională a Drumurilor şi Inspectoratul General al Poliţiei, ce sunt obligatorii pentru
unităţile centrale şi teritoriale de administrare a drumului şi a poliţiei rutiere şi de ordine publică.
Art. 4.3. Pentru desfăşurarea operativă a acţiunilor de intervenţie pe timpul iernii este necesară
cunoaşterea exactă a situaţiei reale de pe teren, în care sens se vor efectua revizii (dimineaţa între
orele 300 ... 5°° şi după amiază între orele 15°° ... şi 1700 şi ori de câte ori se consideră necesar) şi
totodată se va organiza din timp o reţea de informare care să permită transmiterea acestora în timp
util la organele ierarhic superioare, la mass-media şi participanţilor la trafic.
Art. 4.4. Pentru desfăşurarea întregii acţiuni atât pe perioada de iarnă cât şi pregătirea condiţiilor în
perioada premergătoare, se vor respecta normativele în vigoare privind protecţia muncii şi PSI.

ANEXA 1
UNITATEA
PROUNEI DE ÎNCADRARE A DRUMURILOR PE NIVELURI DE VIABILITATE ÎN TIMPUL
IERNII

ANEXA NR. 2
UNITATEA
PLAN OPERATIV DE ACŢIUNE PE TIMPUL IERNII
SECŢIA
NOTĂ: în toate anexele, unitatea poate fi:
- DRDP, pentru drumurile naţionale sau Administraţiile drumurilor locale, pentru drumuri judeţene
şi comunale
- Secţia de drumuri naţionale sau judeţene (SDN, SDJ)

ANEXA NR. 2.1.

UNITATEA
CENTRALIZATORUL MATERIALELOR CHIMICE ŞI ANTIDERAPANTE,
CARBURANŢILOR ŞI LUBRIFIANŢILOR, PE BAZE ŞI SECŢII PREVĂZUTE ÎN PLANUL
DE ACŢIUNI PE TIMPUL IERNII
NOTĂ: Centralizatorul se face la DRDP (Consiliul Judeţean) pe secţii şi baze în mod analog la
secşie pe baze

ANEXA NR. 2.2.

UNITATEA
CENTRALIZATORUL UTILAJELOR, MIJLOACELOR DE TRANSPORT Şl AL
ECHIPAMENTELOR PREVĂZUTE ÎN PLANUL OPERATIV DE ACŢIUNE ÎN TIMPUL
IERNII

ANEXA NR. 2.3.

UNITATEA
CENTRALIZATORUL BAZELOR DE DESZĂPEZIRE Şl A PUNCTELOR DE SPRIJIN ÎN
IARNĂ
NOTĂ: Centralizatorul se face la DRDP (Consiliul Judeţean) pe secţii şi baze şi în mod analog la
secţie pe baze.

ANEXA NR. 2.4.

UNITATEA
LISTA BAZELOR DE DESZĂPEZIRE Şl A PUNCTELOR DE SPRIJIN CARE DESERVESC
ZONA DE MUNTE
NOTĂ: în mod analog se face lista pentru administraţiile de drumuri locale. 43

Anexa nr. 2.5.

UNITATEA ..........................
CENTRALIZATORUL PANOURILOR DE PARAZĂPEZI CE SE VOR MONTA ÎN IARNĂ
NOTĂ: În mod analog se face centralizatorul pentru Administraţiile drumurilor locale
Anexa nr. 2.6.
UNITATEA
LISTA SECTOARELOR DE DRUM CARE SE VOR APĂRA CU PANOURI PARAZĂPEZI, ÎN
IARNĂ
NOTĂ: în mod analog se face centralizatorul pentru Administraţiile drumurilor locale

Anexa nr. 2.7.

UNITATEA
CENTRALIZATORUL STAŢIILOR DE RADIO FIXE Şl MOBILE CE VOR FUNCŢIONA ÎN
IARNĂ
NOTĂ: În mod analog se completează centralizatorul pentru Administraţiile de drumuri locale.

Anexa nr. 2.8.

UNITATEA
LISTA STAŢIILOR FIXE DE RADIO CARE VOR FI FOLOSITE ÎN CAMPANIA DE IARNĂ

Anexa nr. 2.9.

UNITATEA
LISTA SUBUNITĂŢILOR (SECŢIILOR) DIN CADRUL D.R.D.P. (ADMINIS'TRAŢIA
DRUMURILOR LOCALE) cu adresa unităţii, şeful unităţii şi numerele de telefon de la serviciu si
de acasă

Anexa nr. 2.10.

UNITATEA
LISTA BAZELOR DE DESZĂPEZIRE cu adresa unităţii, şeful bazei şi numerele de telefon de la
serviciu şi de acasă

Anexa nr. 2.11.

UNITATEA
LISTA INDICATOARELOR DE CIRCULAŢIE FIXE Şl MOBILE SPECIFICE SEMNALIZĂRII
RUTIERE DE IARNĂ
UM = buc.
* Indicatoarele din coloanele 4, 5 şi 6 se stabilesc de către secţie în funcţie de numărul drumurilor şi
al sectoarelor înzăpezite cu posibilităţile de ocolire pe ruta cea mai apropiată.
NOTĂ: În coloana 3 pentru sectoare mai lungi de 2 km se montează panoul adiţional g “lungimea
sectorului periculos”. Anexa se completează la planul operativ al bazei, secţiei, DRDP,
Administraţia Drumurilor Locale.

Anexa nr. 2.12.

UNITATEA
NECESARUL DE CARBURANŢI, LUBRIFIANŢI, INVENTAR GOSPODĂRESC,
ECHIPAMENT DE PROTECŢIE Şl PSI LA SECŢIA (BAZA)

* N = necesar
* E = existent
** Se completează numai în cazul în care baza este dotată cu încălzire centrală şi/sau alimentare cu
apă.

Anexa nr. 2.13.

UNITATEA
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE ACŢIONEAZĂ NUMAI CU MATERIALE
ANTIDERAPANTE

Anexa nr. 2.14.

UNITATEA
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE ACTIONEAZĂ CU SARE SAU SOLUŢIE
DE SARE

Anexa nr. 2.15.

UNITATEA
LISTA SECTOARELOR DE DRUM PE CARE SE VOR INTRODUCE RESTRICŢII
TEMPORARE DE TONAJ ÎN PERIOADA DE DEZGHEŢ (BARIERE DE DEZGHEŢ)

Anexa Nr. 3
UNITATEA
PROGRAM DE PUNERE ÎN ORDINE A PĂRŢII CAROSABILE PENTRU CAMPANIA DE
IARNĂ……………LA SECŢIA……….

Anexa Nr. 4
UNITATEA
SITUAŢIA SECTOARELOR DE DRUM ÎNZĂPEZILILE

Anexa Nr. 5
UNITATEA
SECŢIA
PROCES VERBAL
de verificare a pregătirilor pentru iarna
Subsemnaţii
din partea DRDP (ADL) şi
din partea Secţiei verificând pregătirile de iarnă
ale secţiei, am constatat următoarele:
I. Punerea în ordine a părţii carosabile
II. Instalarea panourilor - parazăpezi - ml
III. Concluzii asupra localului

Pagina 2
IV. Instruirea personalului
V. Pregătirea bazelor
Pagina 3
Pagina 4

* N = necesar
* E = existent
** Se completează numai în cazul în care baza este dotată cu încălzire centrală şi/sau alimentare cu
apă.
Semnăturile comisiei

CALENDARUL
privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activităţii pe timpul iernii
Nr. Denumirea sarcinii Temen de
Crt. execuţie
1 Transmiterea la AND a situaţiei privind evoluţia precipitaţiilor 30. V
(l/m2) a numărului mediu anual de zile cu polei şi cu viscol pentru
iarna precedentă pe fiecare secţie
2 Aprobarea programului de revizie şi reparare a utilajelor specifice de 30. V
deszăpezire, de către DRDP, respectiv Administraţia drumurilor locale
3 Întocmirea propunerilor de încadrare a drumurilor pe nivele de 01. VII
viabilitate în timpul iernii şi înaintarea acestora la AND din MT
4 Aprobarea nivelurilor de viabilitate în CA - AND şi transmiterea la 15. VII
DRDP
5 Transmiterea la DRDP-uri si CJ a nivelurilor de viabilitate aprobate 30. VII
în CA-AND
6 Întocmirea planului operativ de acţiune pe timpul iernii la secţii 10. VIII
şi înaintarea lui ta DRDP, respectiv Administraţia drumurilor Locale
7 Revizia si îmbăierea panourilor parazăpezii 15. VIII
8 Transmiterea la AND respectiv CJ a planurilor operative pentru aprobare 25. VIII
9 Aprobarea planurilor operative de acţiune pe timpul iernii de către 30. VIII
AND respectiv CJ şi transmiterea lor la DRDP şi Administraţia
Drumurilor Locale.
Transmiterea planurilor operative la baze 10. IX
10 Punerea în ordine a drumurilor, pentru intrare în iarnă (lucrările vor
începe la 1. IX, dar prima raportare se va face în jurul datei de
septembrie)
- întocmirea programelor la nivel de secţie şi înaintarea acestora 20. VIII
la DRDP, respectiv Consiliului judeţean pentru aprobare
- aprobarea programelor în CD - DRDP, respectiv delegaţia 25.VIII
permanentă a Consiliului judeţean
- transmiterea programelor la ÂND pentru urmărirea realizărilor 01. IX
11 Instruirea personalului care participă la activitatea de iarnă 15. X
12 Organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare 15. X
13 Raportarea stadiului de pregătire pentru iarnă la teleconferinţă
- punerea în ordine a drumurilor începând cu: 10. IX
- situaţiile de la punctele 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21 şi 22
începând cu: 15. X
14 Prezentarea utilajelor şi echipamentelor proprii in bazele de
deszăpezire şi punctele de sprijin
a) cele pentru combaterea lunecuşului şi patrulare
- zona de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
b) cele pentru deszăpezire
- toate zonele 01. XI
15 Pregătirea bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin
- zone de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
16 Aprovizionarea bazelor cu carburanţi pentru 14 zile de funcţionare
- zona de munte 20. X
- celelalte zone 01. XI
17 Aprovizionarea cu materiale antiderapante
75% din cantitate 1.XI
100% din cantitate 30. XII
18 *Aprovizionarea cu materiale chimice antiaglomerante
75% din cantitate 1.XI
 100% din cantitate 30. XII
19 Montarea indicatoarelor pentru semnalizarea rutieră pe timpul iernii
- zona de munte 15. XI
- celelalte zone 01.XII
20 Montarea panourilor de parazăpezi 01. XII
21 Perfectarea contractelor de închiriere a utilajelor necesare întreţinerii
drumurilor pe timpul iernii 25. X
22 Prezentarea utilajelor închiriate în baze şi puncte de sprijin
a) cele pentru patrulare şi combaterea lunecuşului
- zonă de munte 01. XI
- celelalte zone 15. XI
b) cele pentru deszăpezire 15. XI
23 Verificarea pregătirilor la bazele de deszăpezire de către comisii 20. XI
din cadrul DRDP, respectiv a conducerii administrative la drumurile
judeţene şi locale

*) Unde există depozite acoperite corespunzător, pentru amestecul cu materiale antiderapante % de

aprovizionare cu sare la 01.XI poate fi redus la 30%, la 03.XII la 75% şi la 30.) la 100%. De
asemenea pentru aprovizionarea cantităţilor necesare acţionării cu sare pură se va respecta minim
acelaşi procentaj (30% până la 01.XI, 75% până la 31.XII, iar restul până la 100% la 31.1).

Anexa nr. 7
BAZA DE DESZĂPEZIRE
JURNAL DE ACTIVITATE PE TIMP DE IARNĂ privind combaterea lunecuşului şi a zăpezii pe
drumurile din administrare
Ofiţer de serviciu,

Anexa nr. 8
UNITATEA
BULETIN METEO - RUTIER
privind starea drumurilor (naţionale, judeţene, comunale) Din data de _____________ ora __
1. Evenimente rutiere (accidente)
2. Sectoare de drumuri închise temporar circulaţiei rutiere
3. Utilaje cu care se acţionează la pct. 2
4. Drumuri cu circulaţie îngreunată
5. Utilaje cu care se acţionează la pct. 4
6. Starea părţii carosabile perestul drumurilor
curată şi uscată (DN …..poz km….)
curată şi umedă (DN …..poz km….)
zăpadă continuă (DN poz km grosimea stratului variază între 0…10 cm)
suluri de zăpadă(DN poz km h variază între…cm)
parţial gheaţă în grosime de la … până la …cm, DN…km…km
polei DN…km…km
mâzgă etc. DN…km…km
7. Starea timpului în restul zonei din administrare
- cerul (senin, acoperit, partial acoperit)
- vântul (calm sau dacă bate se comunică viteza în km/oră şi direcţia)
- precipitaţii (ninsoare, lapoviţă, ploaie, burniţă) DN .......km ...... km ...... localitatea, judeţul
- fenomene speciale (polei, ceaţă, viscol, vijelie) DN ...... km ...... km ...... localitatea, judeţul
- vizibilitatea: bună, peste 300 m, redusă, sub 300 m, din cauza (ceaţă, viscol, ninsoare abundentă,
vijelie etc.) DN ...... km ...... km ...... localitatea, judeţul
- temperaturi atmosferice din principalele localităţi, în ordinea descrescătoare.
8. Alte aspecte de menţionat ………….
Ofiţer de serviciu,

PARTEA AII-A
ÎNDRUMĂTOR PRIVIND PREVENIREA Şl COMBATEREA LUNECUŞULUI Şl A
ÎNZÂPEZIRII DRUMURILOR PUBLICE
CAPITOLUL 1
CAUZELE CARE PRODUC ÎNZĂPEZIREA DRUMURILOR Şl A LUNECUŞULUI ÎN
PERIOADA FRIGUROASĂ Şl MIJLOACELE DE APĂRARE FOLOSITE ÎMPOTRIVA
ÎNZĂPEZIRILOR, LUNECUŞULUI, AVALANŞELOR DE ZĂPADĂ Şl DEGRADĂRII
DRUMURILOR ÎN PERIOADA DE DEZGHEŢ.
1.1. CAUZELE CARE PRODUC ÎNZĂPEZIREA DRUMURILOR
Activitatea de întreţinere a drumurilor în timpul iernii cunoaşte momente de mare intensitate,
generate de necesitatea desfăşurării normale, în deplină siguranţă a traficului rutier şi în situaţia
unor fenomene meteorologice foarte variabile ca intensitate, moment de apariţie şi durată.
Depunerile de zăpadă pe platforma drumului se datorează căderii liniştite a zăpezii şi a viscolelor.
Înzăpezirea drumurilor este produsă, pe lângă manifestarea fenomenelor meteorologice menţionate,
de:
- existenţa unor situaţii locale specifice, care favorizează acumulările de zăpadă, sau de luarea unor
măsuri necorespunzătoare pentru deszăpezire şi combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii în grosime
redusă.
- existenţa vânturilor puternice care bat dintr-o direcţie sau din direcţii diferite, favorizând formarea
sulurilor de zăpadă.
- prezenţa în zonă a obstacolelor neridicate ca urmare a unor construcţii.
1.1.1. Înzăpezirea drumurilor produsă de căderea liniştită a zăpezii sau a viscolelor
a. Ninsoarea liniştită produce acoperirea platformei drumului cu un strat uniform de zăpadă, care
poate îngreuna circulaţia, pentru grosimi de 15-30 cm, sau o poate întrerupe în cazul unor grosimi
mai mari.
b. Viscolele prezintă o ameninţare importantă pentru circulaţia pe drumuri. Pe sectoarele de drum
care nu sunt suficient de apărate sau o apărare defectuoasă, se pot forma depuneri de zăpadă
uniformă. Asemenea depuneri de zăpadă sunt periculoase în special pentru sectoarele de drum în
debleu.
1.1.2. Înzăpezirea drumurilor favorizată de situaţii specifice.
a. Înzăpezirea platformei drumului se produce pe sectoarele pe care vântul îşi micşorează viteza,
datorită prezenţei unor obstacole (garduri tufişuri etc.) formând troiene de zăpadă în faţa şi în
spatele acestora.
Modul de înzăpezire progresivă a unui astfel de sector de drum este arătat în Fig. 1.

Fig.1

Lam - lungimea acumulărilor de zăpadă din amonte

Lav - lungimea acumulărilor de zăpadă din aval
h - înălţimea stratului de zăpadă

I - faza întâi de înzăpezire

II - faza a doua de înzăpezire

b. Înzăpezirea drumurilor apare de regulă pe terenurile libere, netede, unde predomină viteza
uniformă a vântului.
Cu cât sunt mai mari aceste suprafeţe, cu atât mai mult creşte pericolul de înzăpezire.
c. Drumurile situate în debleu, orientate transversal pe direcţia vântului dominant sunt cele mai
expuse la înzăpezire. Formarea şi progresarea unei astfel de înzăpeziri este arătată în Fig. 2.
Direcţia vântului

Fig.2

d. Drumurile de coastă (profil mixt) pot fi expuse la înzăpeziri, în situaţia în care vântul transportă
zăpadă transversal pe axa drumului dinspre deal (Fig.3), sau dinspre vale (Fig. 4.).
În ambele cazuri viteza vântului în zona drumului este micşorată favorizând astfel depunerile
progresive de zăpadă.

Fig.3
Vânt dinspre vale
Fig.4
Trolene din aval
Vânt dinspre deal

e. Drumurile situate pe ramblee înalte pot fi deasemenea ameninţate de pericolul înzăpezirii (Fig.5).

Fig.5
Direcţia vântului
Parapet
Troiene din aval
Troiene din amonte

f. În cazul rambleelor foarte înalte (> 12 m) curenţii de aer produşi creează un spaţiu liniştit, care
favorizează depunerile de zăpadă pe platforma drumului (Fig. 6).

Fig.6

g. Sectoarele de drumuri amplasate în curbe sunt mult mai expuse la înzăpezire în comparaţie cu
sectoarele situate în aliniament. Debleele situate în curbe se înzăpezesc foarte puternic.
h. Unele sectoare de drum din regiunile de munte sunt expuse avalanşelor de zăpadă, care se
datorează alunecării masei de zăpadă de pe versanţii neprotejaţi cu plantaţii.
i. Frecvenţa şi gradul de înzăpezire al unui drum depinde în mare măsură de poziţia acestuia faţă de
direcţia vânturilor dominante. înzăpezirile cele mai frecvente sunt produse în majoritatea cazurilor
numai de către vânturile care bat din anumite direcţii, sectoarele de drum cele mai expuse
înzăpezirilor fiind cele perpendiculare pe aceste poziţii.
1.1.3. Înzăpezirea drumurilor provocată de măsurile necorespunzătoare în acţiunea de deszăpezire,
combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii.
a. Întârzierea îndepărtării zăpezii de pe partea carosabilă poate favoriza înzăpezirea drumurilor, prin
circulaţia autovehiculelor care produc făgaşe şi reţin în acestea zăpada în timpul viscolului (Fig.7).

Fig.7
Strat de zăpadă depus în făgaşe
b. Cordoanele de zăpadă de pe marginea drumului (Fig.8) rezultate din curăţirea zăpezii pot
favoriza înzăpezirea.

Fig. 8

c. Răspândirea materialelor antiderapante în timpul viscolelor, pe sectoarele de drum în rambleu

expuse la vânt, favorizează depunerea zăpezii pe platforma căii.
d. Depozitarea materialelor, parcarea utilajelor sau a vagoanelor de lucru etc., pe zona drumului
dinspre direcţia dominantă a vântului favorizează de asemenea depunerea zăpezii pe platforma
drumului.
Depunerile de zăpadă pe platforma drumului pe timp de viscol sunt influenţate de tipul profilului
transversal şi de caracteristicile locale, astfel:
- sectoarele de drum situate în păduri nu se înzăpezesc;
- sectoarele de drum în debleu nu se înzăpezesc în acele cazuri în care zăpada transportată în timpul
viscolelor se poate depune pe taluzuri;
- debleele deschise se înzăpezesc mai lent decât cele cu pante abrupte.
În condiţii egale sectoarele de drum cel mai puţin înzăpezite sunt cele la care direcţia vânturilor
dominante coincide cu direcţia traseului drumului, sau face cu acesta un unghi de maxim 30°.

1.2. DETERMINAREA DIRECŢIEI Şl VITEZEI VÂNTULUI

1.2.1. Direcţia vântului
Direcţia vântului se determină cu ajutorul giruetei Vild (Fig.9). prin indicarea direcţiei de unde suflă
vântul şi nu a direcţiei către care el se deplasează.

Fig.9
1 - ax metalic
2 - ax tubular
3 - bucşă metalică
4 - ax mobil
5 - sferă metalică
6- plăci metalice
D - indicatorul direcţiei
P - placa metalică indicatoare a vitezei

Pe axul tubular (2) sunt fixate prin intermediul bucşei metalice (3), 4 ... 8 vergele orizontale care
indică punctele cardinale, dintre care cea orientată spre nordul geografic poartă litera N
(confecţionată din tablă).
Dispozitivul indicator al vitezei vântului (intensitatea vântului) este format dintr-o placă metalică P
cu dimensiunile de 15 x 30 cm şi cu greutatea de 200 gr., sau de 800 gr. la girueta cu placă de tip
greu.
Această placă este suspendată la partea superioară, iar sub acţiunea dispozitivului de direcţie se
orientează totdeauna perpendicular faţă de direcţia vântului. Sub acţiunea acestuia, placa oscilează
în faţa unui arc de cerc V, pe care se află 8 dinţi indicatori ai vitezei vântului. Aceşti dinţi reprezintă
unghiurile de oscilaţie a plăcii P sub acţiunea diferitelor intensităţi (viteze) ale vântului.
Valorile unghiurilor de oscilaţie corespunzătoare diverselor viteze (tabelul nr.1) sunt indicate de
numărul de ordine al dinţilor, în faţa cărora oscilează placa sub acţiunea vântului.
Tabelul 1
CORESPONDENŢA ÎNTRE DINŢII GIRUETEI ŞI VIT’EZA VÂNTULUI
Nr. De ordine Valoarea Grade Viteza vântului în m/s
al dintelui unghiului Beaufort Placă cu greutate Placă cu greutate
200g 800g
1 0 0 0 0
2 41” 2 2 5,6
3 157” 3 4 8,9
4 317” 4 6 13,4
5 457” 5 8 18,9
6 58 6 10 24,5
7 726” 7 14 30,6
8 805” 8 20 38,9-44,5

Pentru ca viteza să nu fie influenţată de obstacolele din jur (clădiri, pomi, pădure, etc.), instalarea
giruetei se face la înălţimea de 10 m şi la o depărtare de 10 ori mai mare, decât înălţimea
obstacolului respectiv.
1.2.2. Stabilirea direcţiei dominante a vântului
Direcţia vânturilor dominante se va stabili de către secţiile şi districtele de drumuri şi poduri, pe
baza observaţiilor făcute zilnic si trasate sub formă grafică pe roza vânturilor (Fig. 10).
În Fig. 10 este prezentat un tip de grafic trasat pe roza vânturilor, obţinut prin notarea pe cele opt
axe, într-o scară convenabilă, a numărului de zile în care vântul a bătut din aceeaşi direcţie. Graficul
se va întocmi pentru observaţiile culese în intervalul de !a 1 octombrie până la 31 martie. Din figură
rezultă că vântul dominant suflă din direcţia Nord-Est.
Pe baza graficelor vânturilor dominante şi a observaţiilor făcute mai mulţi ani asupra fiecărei
porţiuni de drum expusă înzăpezirii, se vor stabili poziţiile şi lungimile liniilor de apărare (panouri
parazăpezi, plantaţii, etc.).
1.2.3. Viteza vântului
Viteza vântului se poate determina cu ajutorul giruetei sau cu anemometre.
Piesa receptoare, care se roteşte sub acţiunea vântului, la unele anemometre este un sistem de cupe,
iar la altele o morişcă cu palete.
Sistemul de cupe anemometrice poate fi format din 3 cupe aşezate perpendicular pe un ax vertical,
dispus astfel încât tijele de susţinere ale acestora formează între ele unghiuri de 120° (cupe
Patterson), iar alte sisteme cu 4 cupe unde tijele de susţinere formează între ele unghiuri de 90°
(cupe Robinson).
Descrierea vântului în funcţie de viteză, corespunzător cu scara Beaufort este prezentată în tabelul
nr. 2.

Tabelul 2
SCARABEAUFORT
Scara Viteza Presiunea Descrierea Observaţii
Beaufort kgf/m2 vântului
(tăria) mts km/h
1 2 3 4 5 6
0 0 0 0 Vânt liniştit Fumul din coşuri iese vertical
1 1 4 0,1 Vânt aproape Fumul se abate uşor
2 2-3 7-11 1,1 Vânt foarte Frunzele freamătă, mişcarea
slab aerului se simte pe faţă,
steagurile încep să fâlfâie.
3 4-6 14-22 3,1 Vânt slab Ramuri mici se mişcă.
Steagurile fâlfâie, începe o
uşoară deplasare a zăpezii
de-a lungul stratului.
4 6-8 22-29 8,5 Vânt potrivit Se ridică praful, se clatină
ramurile mai mici. Căderea
de zăpadă se transformă în viscol.
5 9-10 32-36 12,5 Vânt tăricel Se clatină ramurile şi trunchiurile
subţiri ale arborilor, firele zbârnâie,
zgomotul vântului se aude în încăperi.
6 11-13 40-47 21 Vânt destul de tare Se clatină ramurile şi
trunchiurile subţiri ale arborilor,
firele zbâmâie, zgomotul
vântului se aude în încăperi.
7 14-17 50-61 36 Vânt tare Îndoaie ramurile mari,
clatină arborii mai mici,
produce dificultăţi în mişcare.
8 18-20 65-72 50 Vânt puternic Clatină arborii mijlocii,
rupe ramurile, smulge ţiglele.
9 21-24 76-86 72 Vijelie Rupe ramuri groase şi arbori
mai mici, distruge coşuri de fum
10 25-28 90-101 98 Vijelie mare Rupe arbori din rădăcini,
rupe stâlpii de telegraf,
produce distrugeri.
11 29-33 104-119 136 Tempestă Produce distrugeri mari.
12 34 şi 122 şi 143 Uragan Produce distrugeri dezastruoase.
mai mai
mult mult
1.3. CLASIFICAREA DRUMURILOR ÎN FUNCTIE DE GRADUL DE ÎNZĂPEZIRE

Gradul de înzăpezire al drumurilor reprezintă gradul de expunere al acestora la formarea troienelor

de zăpadă.
Gradul de înzăpezire este influenţat de totalitatea condiţiilor naturale locale şi de particularităţile
traseului drumului (condiţii climatice, relieful regiunii, natura vegetaţiei, profilul transversal al
terasamentului, etc.).
Indiferent de ordinea de urgenţă a măsurilor de apărare, acestea se vor executa cu prioritate, în
funcţie de nivelul de viabilitate pe timp de iarnă al sectorului de drum respectiv.
În funcţie de gradul de înzăpezire sectoarele de drum se împart în patru categorii (tabelul nr.9, din
capitolul 2.2.2.) şi se stabileşte ordinea de urgenţă a măsurilor de apărare.
Sectoarele de drum ameninţate de producerea avalanşelor, stabilite pe baza observaţiilor efectuate
timp de mai mulţi ani, sunt apărate prin măsuri speciale.
1.3.1. Evidenţa sectoarelor de drum înzăpezibile şi a măsurilor de apărare
1.3.1.1. Evidenţa sectoarelor de drum înzăpezibile
Evidenţa sectoarelor de drum înzăpezibile şi a măsurilor de apărare, se ţine de fiecare secţie de
drumuri şi poduri, pe districte, potrivit anexei nr.4, în coloana Observaţii specificându-se felul
apărării, respectiv panouri parazăpezi, perdele de protecţie, garduri vii etc.
Orice modificare survenită la porţiunile de drum înzăpezibile, sau la măsurile de apărare, vor fi
introduse în aceste evidenţe.
Secţiile de drumuri şi poduri vor înainta un exemplar d»n aceste evidenţe DRDP, respectiv
unităţilor de administrare a drumurilor locale, care vor întocmi o situaţie centralizatoare.
Sectoarele de drum ce urmează a fi apărate contra înzăpezirilor se vor evidenţia conform
formularului tip (anexa nr. 2.6) corespunzător utilizării ca mijloc de apărare a panourilor parazăpezi.
Pentru celelalte mijloace de apărare (perdele de protecţie, garduri vii, etc.), evidenţa se va ţine pe
acelaşi tip de formular, specificându-se în coloana observaţiilor felul apărării.
NOTĂ: Una din sarcinile principale ale activităţii de întreţinere a drumurilor pe timpul iernii, constă
în reducerea la minimum a volumului de zăpadă de pe platforma drumului prin:
- apărări eficiente, pentru micşorarea gradului de înzăpezire a drumurilor;
- menţinerea în permanenţă a suprafeţei drumurilor într-o stare netedă, regulată, care să permită
trecerea curentului de vânt cu zăpadă.
1.4. MULOACE DE APĂRARE A DRUMURILOR CONTRA ÎNZĂPEZIRILOR ŞI A
AVALANŞELOR DE ZĂPADĂ
Pentru a preîntâmpina înzăpezirea drumurilor pe porţiunile expuse se execută linii de apărare contra
depunerii zăpezii.
Liniile de apărare contra depunerii zăpezii se pot realiza prin:
- panouri de parazăpezi mobile (metalice, de lemn sau din material plastic);
- perdele de plantaţii;
- construcţii speciale contra avalanşelor.
1.4.1. Apărarea drumurilor contra înzăpezirilor, prin folosirea panourilor parazăpezi mobile
Apărarea drumurilor contra înzăpezirilor cu ajutorul panourilor parazăpezi, se realizează prin
formarea unei linii de apărare, în scopul de a diminua viteza curentului de zăpadă în amonte de
sectorul expus înzăpezirii şi de a-l forţa să depună zăpada în imediata apropiere.
Pentru a se asigura o eficienţă maximă în funcţionare, panourile parazăpezi trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) capacitatea maximă de reţinere a zăpezii;
b) preţ de cost cât mai redus;
c) să nu necesite consum mare de materiale;
d) rezistenţă suficientă în exploatare;
e) consum cât mai redus de manoperă la montare şi demontare.
Amplasarea panourilor parazăpezi
Panourile parazăpezi mobile (metalice, din lemn sau material plastic) vor fi amplasate în aşa fel,
încât între cota terenului şi limita inferioară a panoului să existe un spaţiu de minim 15 cm înălţime
(Fig. 11).
Modul de montare şi ancorare, inclusiv parametrii constructivi, atât pentru panourile parazăpezi
metalice, cât şi pentru cele confecţionate din lemn sau material plastic, sunt prezentate în acest
capitol.

Fig. 11

Faţă de axul drumului panourile parazăpezi sunt montate în linii sau şiruri de apărare.
Linia de panouri se face pe o singură parte sau în cazuri excepţionale pe ambele părţi ale drumului,
ţinând seamă de gradul de înzăpezire a porţiunii ce trebuie apărată şi direcţia vânturilor dominante.
Şirurile de parazăpezi trebuie să se prezinte în plan sub forma unei linii drepte sau curbe cu raza
mare.
Formarea de zig-zaguri sau de curbe cu raza mică, nu-este permisă. Parazăpezile trebuie amplasate
pe crestele proeminenţelor (movile, valuri de zăpadă), care se găsesc în zona drumului, evitându-se
depresiunile.
Distanţa liniei de parazăpezi faţă de axa drumului depinde de profilul transversal respectiv de
intensitatea vântului, precum şi de depunerile de zăpadă din regiunea respectivă.
Distanţa trebuie să fie suficientă pentru ca bucla depunerilor de zăpadă să nu ajungă la marginea
părţii carosabile a drumului. Cu toate acestea ea nu trebuie să fie prea mare pentru ca să nu
favorizeze antrenarea spre drum a unor volume mai mari de zăpadă. Din aceste considerente
distanţa iniţiată a liniei de parazăpezi faţă de axa drumului nu trebuie să depăşească 60 m.
În cazul protejării debleelor, linia de panouri parazăpezi se va amplasa la o distanţă ce variază în
funcţie de configuraţia terenului înconjurător astfel:
a) dacă terenul la partea superioară a debleului este plan (Fig. 12) D = 12 h, (în care h este înălţimea
panoului), iar distanţa liniei de apărare până la axul drumului va fi de aproximativ 20 h.

Fig. 12
b) dacă terenul este înclinat (Fig.13) atunci D = 12 (h1 +h2) în care h1, este înălţimea panoului, iar
h2 = diferenţa de nivel dintre muchia taluzului şi baza panoului.

Fig. 13

c) dacă în profilul transversal al debleului există şanţuri de apărare sau cavaliere (depozite de
pământ) situate la distanţă de aproximativ 20 ori înălţimea panoului de la axa drumului, linia de
apărare se va instala pe taluzul dinspre drum la o distanţă de cca. 2 m de la marginea interioară a
şanţului de apărare, (Fig. 14) sau sus pe cavaliere (Fig.15).

Fig. 14 Fig. 15

d) dacă şanţul de apărare sau cavalierul sunt situate la o distanţă mai mică de 20 m de axa drumului,
linia de parazăpezi se va instala la distanţa normală de 20 ori înălţimea panoului (h) de la axa
drumului (Fig. 16), iar în cazul cavalierului, distanţa dintre linia de parazăpezi şi baza taluzului
cavalierului nu va fi mai mică de 15 ... 20 m (Fig. 17).

Fig. 16 Fig. 17

e) pe sectoarele de drum în debleu, grav înzăpezibile într-o zonă cu viscole intense şi îndelungate,
se vor monta două şiruri paralele de panouri parazăpezi (Fig. 18).

Fig. 18

În acest caz şirul de panouri dinspre drum se va monta la distanţa de 20-24 ori înălţimea panoului de
axa drumului, cu condiţia ca distanţa dintre acest şir de panouri şi muchia superioară a debleului să
fie de cel puţin 25 m.
Distanţa între rândurile de parazăpezi trebuie să fie:
- 16-18 ori înălţimea panoului în cazul unei densităţi de 50% din suprafaţa panoului;
- 20-24 ori înălţimea panoului în cazul unei densităţi de 60% din suprafaţa panoului;
Liniile de parazăpezi de pe toate sectoarele, vor fi ţinute sub observaţie spre a se urmări modul cum
funcţionează şi a se aduce eventuale corectări asupra distanţelor, dacă se vor constata unele
defecţiuni de amplasare.
Efectul cel mai bun în folosirea panourilor parazăpezi, se obţine când acestea sunt amplasate
perpendicular pe direcţia dominantă a vântului.
f) amplasarea panourilor parazăpezi în cazul când direcţia dominantă a vântului este perpendiculară
pe axul drumului se face ca în Fig. 19.

Fig. 19
În această situaţie, pe sectoarele de drum înzăpezibile mai lungi, şirul de parazăpezi este împărţit în
tronsoane independente, care se suprapun la capete. Lungimea tronsoanelor se limitează la 80-100
m iar suprapunerea la capete este de cca. 5 m.
g) aşezarea panourilor parazăpezi în cazul când pe lângă direcţia dominantă a vântului, mai există o
direcţie cu frecvenţă mare a vântului, se face conform Fig. 20.

Fig. 20

h) aşezarea panourilor parazăpezi când vântul este deviat de marginea unei păduri se face conform
Fig. 21.

Fig. 21

i) aşezarea panourilor parazăpezi în cazul în care vântul este deviat de un rambleu se face ca în Fig.
22.

Fig.22

j) aşezarea panourilor parazăpezi în vederea protejării unui rambleu şi în zona unei adâncimi mici
de debleu se face ca în fig. 23.

Fig. 23

k) aşezarea panourilor parazăpezi în cazul în care vântul dominant acţionează paralel cu axul
drumului, se face ca în Fig. 24.

Fig. 24

l) în cazul apărării unor sectoare de drum, ce se desfăşoară într-o zonă în care vântul îşi schimbă
frecvent direcţia, iar volumul de zăpadă transportată este mare, se procedează la amplasarea
combinată a panourilor parazăpezi, ca în Fig. 25.

Fig. 25

m) amplasarea panourilor parazăpezi când drumul se află în curbă se face ca în Fig. 26.

Fig. 26

n) aşezarea panourilor parazăpezi în cazul protejării unui debleu scurt, atunci când vântul îşi
schimbă frecvent direcţia, se va face sub forma unei linii curbe cu rază mare, ca în Fig. 27.
Fig. 27

o) amplasarea panourilor parazăpezi în vederea protejării unui mic rambleu situat la intrarea într-o
localitate, se face ca în Fig. 28.

Fig. 28

p) amplasarea panourilor parazăpezi în situaţia în care vântul acţionează pe două direcţii şi este
deviat de un sector de drum în rambleu, se face ca în Fig. 29.

Fig. 29

r) apărarea unor sectoare de drum cu caracteristici diferite de cele tratate în paragrafele precedente
(tipul profilului transversal, existenţa unor obstacole naturale în apropierea platformei drumului,
configuraţia terenului înconjurător, etc.) se va stabili în funcţie de volumul de zăpadă transportată,
de direcţia şi viteza vântului dominant şi de caracteristicile constructive ale panourilor.
În situaţia în care se constată că amplasarea panourilor parazăpezi paralele sau sub un unghi
oarecare faţă de axa drumului, nu asigură o protecţie corespunzătoare, se va proceda la executarea
de ramificaţii a extremităţilor şirurilor.
Astfel în cazul protejării unor deblee scurte, şirul de panouri se va ramifica la extremităţi pe două
direcţii ca în Fig. 30, pentru direcţia vântului dominant ce acţionează sub un unghi de 60-90° faţă de
axa drumului, sau ca în Fig. 31, pentru direcţia vântului dominant ce acţionează sub un unghi de 30-
60°.

Fig. 30

Fig. 31

Ramificaţia deviată înspre câmp va fi mai lungă decât cea dinspre drum, astfel încât proiecţia
ramificaţiei dinspre câmp spre axa drumului să depăşească cu 10-15 m proiecţia ramificaţiei dinspre
drum pe aceeaşi axă.
Ramificaţia deviată înspre drum se va putea apropia până la o distanţă de 10 m de axa drumului, în
cazul când înălţimea rambleului în acest punct este mai mare de 2 m şi până la 20 m când înălţimea
rambleului pe care îl întâlneşte este sub 2 m.
Lungimea ramificaţiilor de la extremitatea liniilor de parazăpezi (l, l 1, l2) variază în raport cu
distanţa liniilor de panouri faţă de axa drumului şi în raport cu înălţimea rambleului, în punctele
unde se termină ramificaţia deviată înspre drum. Aceste lungimi sunt cuprinse în tabelul nr. 3.
Tabelul 3
LUNGIMILE RAMIFICAŢIEI LINIEI DE PANOURI DE LA CAPETELE DEBLEELOR
Nr. Distanţa liniei Lungimea ramificaţiei liniei de panouri în funcţie de înălţimea
Crt. de panouri faţă debleului (m)
de axul înălţimea debleului
drumului (m)m ai mare de 2 m mai mică de 2 m
l l1 l2 l l1 l2
1 30 30 40 10 14 25 10
2 40 40 50 10 30 40 10
3 50 55 60 10 40 50 10
4 60 70 75 10 55 60 10
5 70 85 85 10 70 75 10

Liniile de panouri parazăpezi la care sau executat ramificaţii ale extremităţilor vor fi ţinute sub
observaţie câteva ierni, spre a vedea modul cum funcţionează şi a se efectua eventuale corectări.
Pe toată perioada de iarnă liniile de panouri parazăpezi vor fi controlate şi menţinute în poziţia
verticală. Nu se admit panouri parazăpezi căzute sau ancoraje slăbite.

1.4.2. PARAMETRII CONSTRUCTIVI Al PANOURILOR PARAZĂPEZI

Înălţimea panourilor parazăpezi, reprezintă unul dintre parametrii de bază, de care depinde
capacitatea lor de funcţionare şi este cuprinsă între 1,5 ... 2,0 m.
Panourile parazăpezi cu înălţimea de 1,5 m se vor folosi pe sectoarele de drum pe care volumul
mediu de zăpadă transportată pe perioada unei ierni este mai mic de 100 m3/ml.
Panourile parazăpezi cu înălţimea de 2,00 m se vor folosi pe sectoarele de drum la care volumul
mediu de zăpadă transportată pe perioada unei ierni, este mai mare de 100 m3/ml.
Suprafaţa totală a interspaţiilor (densitatea), reprezintă raportul între suprafaţa totală a interspaţiilor
şi suprafaţa totală a panoului,
Valoarea optimă a densităţii panourilor depinde de viteza vântului astfel:
- Pentru sectoarele de drum la care viteza vântului în timpul viscolului este de până la 60 km/h,
panourile parazăpezi trebuie să aibă densitatea de 60%.
- Pentru sectoarele de drum unde viteza vântului în timpul viscolului este mai mare de 60 km/h, atât
parazăpezile aranjate într-un singur rând, cât şi parazăpezile din primul rând (cel apropiat de drum)
al liniilor multiple, trebuie să aibă densitatea de 50%. La aceeaşi viteză a vântului panourile
parazăpezi amplasate în rândul doi (din câmp) al liniilor duble, trebuie să aibă densitatea de 60%.
Coeficientul de distribuţie a interspaţiilor (k) este unul din indicatorii de bază, care influenţează
asupra formei depunerilor de zăpadă de lângă parazăpezi şi asupra gradului de înzăpezire a acestora.
În cazul panourilor parazăpezi cu distribuţia inegală a interspaţiilor (fig. 34), acest coeficient
reprezintă raportul între suprafaţa totală a interspaţiilor de la partea inferioară a panoului şi
suprafaţa totală a interspaţiilor de la partea superioară a acestuia. Panourile parazăpezi trebuie să
aibă la partea inferioară (jumătatea de jos) o densitate mai mare decât la partea superioară. în acest
caz valoarea coeficientului de distribuţie (k) trebuie să fie de 1,5.

TIPURI DE PANOURI PARAZĂPEZI, MONTARE Şl DEPOZITARE

1.4.2.1. Panouri parazăpezi metalice
Panourile parazăpezi metalice de tipul prezentat în Fig. 32 au lungimea (L) de 5,00 m, înălţimea (H)
de 1,50 m, şi sunt formate din fâşii verticale de tablă fixate pe o plasă de sârmă, care este susţinută
de stâlpi metalici.
Buna comportare a liniei de apărare din panouri metalice depinde în mare măsură de corectitudinea
montării panourilor şi mai ales de montarea sârmelor de ancorare şi a ţăruşilor. La operaţia de
montare se va acorda o atenţie deosebită întinderii panourilor pentru a păstra rigiditatea acestora
chiar în cazul viscolelor puternice.

Fig. 32

Panourile parazăpezi metalice de 5 m lungime se derulează pe pământ în aşa fel, încât stâlpul cu
placa de bază găurită să fie în direcţia de montare.
Panoul astfel întins se ridică în poziţia verticală punând piciorul pe placa de bază, primul stâlp se
împinge în sol până când placa de bază se aşează pe teren. Dacă terenul este tare, se va ajuta lovind
cu un ciocan în capul superior al stâlpului, pe care în prealabil se va monta domul metalic (care face
parte din accesoriile ce se livrează odată cu panoul). Se ancorează apoi cu două sârme capul
superior al primului stâlp, înfăşurând sârma de ancorare.
Ţăruşii de ancorare vor avea lungimea de 0,80 m pentru teren moale şi se vor bate în pământ cu o
mică înclinare faţă de stâlp, astfel încât, prin baterea în continuare a ţăruşului, sârma de ancorare să
se întindă şi mai mult (Fig. 32).
Se introduce apoi în pământ şi stâlpul de la celălalt capăt al panoului (cu placa găurită). Se
derulează al doilea panou şi se introduce stâlpul în gaura plăcii de bază a primului panou după care
acesta se bate până ce placa lui de bază se suprapune pe placa stâlpului de la primul panou. Cei doi
stâlpi alăturaţi (ai primului şi al celui de al doilea panou) se îmbină cu un cârlig în formă „S" la
mijloc, iar la partea inferioară a plasei şi cu două cârlige în formă de „S" la mijloc, iar la capătul
superior se montează placa de solidarizare, de care sunt prinse sârmele de ancorare.
Dacă lipsesc aceste plăci, se înfăşoară de câteva ori sârma de ancorare pe capetele celor doi stâlpi,
după care urmează ancorarea. Ancorarea stâlpilor alăturaţi se face lateral, astfel ca direcţia sârmei
de ancorare să fie deplasată înainte cu 15 cm faţă de perpendiculara pe linia panourilor, în sensul în
care se montează. (Fig. 33).

Fig. 33

Se ridică stâlpul aşezat pe pământ al celui de al doilea panou. Se împinge sau se bate al doilea stâlp
al panoului, ca şi stâlpii precedenţi.
Operaţia de montare se continuă astfel, având grijă ca panourile respective să fie foarte bine întinse.
După fiecare al cincilea panou se face ancorarea stâlpilor alăturaţi cu câte patru sârme (câte două de
fiecare parapet).
Ancorarea ultimului stâlp al şirului se face la fel ca şi stâlpul de pornire (cu patru ancore).
Şirurile de panouri se întrerup la fiecare 80-100 m. Capetele tronsoanelor de panouri amplasate la
distanţa de 2 m unul faţă de altul, se vor suprapune pe o lungime egală cu un panou (5 m).
Şirurile de panouri metalice vor fi întrerupte sub reţelele de înaltă tensiune. În această zonă se vor
folosi panouri de lemn, sau realizate integral din material plastic.
După terminarea montării se recomandă verificarea calităţii lucrărilor executate şi la nevoie se vor
întinde ancorele slabe prin baterea mai adâncă a ţăruşilor.
În dreptul porţiunilor de drum supuse unor viscole puternice, sârmele de ancorare se dublează.
După demontare, la sfârşitul sezonului de iarnă, panourile parazăpezi metalice sunt reparate,
protejate şi aşezate în poziţie verticală (cu plăcile de bază în jos) în locuri de depozitare
corespunzătoare.
De asemenea accesoriile panourilor (plăcile de solidarizare, sârmele de ancoraj, domurile, cârligele
de prindere în formă de „S") vor fi păstrate în magazii sau depozitate.
1.4.2.2. Panourile parazăpezi din lemn
Panourile parazăpezi din lemn sunt alcătuite din fâşii dispuse vertical, orizontal şi încrucişat.
Aceste panouri pot fi de mai multe tipuri:
- Tip A, Panouri cu înălţimea de 2,00 m şi densitatea totală de 50%, densitatea jumătăţii de jos 60%,
iar a celei de sus 40%).
- Tip B, Panouri cu înălţimea de 1,5 m având densitatea totală de 50% (densitatea părţii de jos 60%,
iar celei de sus 40%).
Panourile separate se fixează în pământ şi se ancorează lateral, prinse dinspre partea vântului de
stâlpi (Fig. 34) sau montate (în cazuri excepţionale) astfel ca ele să se sprijine reciproc (Fig. 35).
Stâlpii sau parii care se întrebuinţează pentru legarea panourilor parazăpezi au lungimea de 3 m,
diametrul de 7-10 cm şi sunt ascuţiţi la un capăt pe o lungime de 10 ... 15 cm. Ei se plantează în
pământ la o adâncime de 0,40 m şi la o distanţă între axele lor egală cu lungimea panoului ce se
montează, mai puţin lăţimea unei scânduri verticale de margine.

Fig.34

Fig. 35

Panourile şi parii (care vor fi toţi de aceeaşi înălţime) trebuie să stea vertical, iar linia lor superioară
să fie o linie paralelă, pe cât posibil cu configuraţia terenului.
Pentru funcţionarea normală a panourilor parazăpezi de lemn, poziţia lor trebuie schimbată imediat
ce valul de zăpadă dinspre drum a ajuns la 2/3 din înălţimea panoului.
Schimbarea poziţiei panourilor de lemn se face prin ridicarea lor pe aceeaşi pari şi umplerea
spaţiului liber cu zăpadă (Fig. 36), sau prin mutarea în poziţie verticală pe un alt val de zăpadă (Fig.
37) dacă distanţa dintre linia iniţiată a panourilor şi axa drumului este mai mare de 50 m.
Pentru stabilitate, panourile se vor monta în şănţuleţe executate în zăpadă, iar apoi acestea se vor
bătători pe ambele părţi.

Fig. 36

Fig. 37
Dacă panourile parazăpezi mutate în valul A (Fig. 37) se înzăpezesc până la 2/3 din înălţimea lor, se
vor monta din nou pe vârful valului B şi aşa mai departe, fără însă a se apropia prea mult de drum
pentru a nu produce înzăpezirea acestuia.
În asemenea cazuri, mutările succesive se vor face alternativ spre vămp şi spre drum.
Când distanţa dintre linia iniţială de panouri şi axa drumului este mai mică decât 50 m, iar din cauza
mutării rândului de parazăpezi spre drum s-ar produce înzăpezirea drumului, se face prima mutare
spre câmp, iar apoi mutările se vor face în ordine normală (Fig. 38).

Fig. 38

La mutarea liniei de panouri parazăpezi nu se admite scoaterea simultană la rând a mai mult de zece
panouri, spre a se evita ca prin golurile lăsate în linia de apărare, să se poată provoca înzăpezirea
drumului, în cazul unui viscol venit prin surprindere.
La topirea zăpezii, panourile parazăpezi care în timpul iernii au fost montate pe valul de zăpadă, vor
fi readuse înapoi pe pari.
Panourile de lemn bune şi reparate vor fi depozitate, în picioare, sprijinite de un stâlp vertical
rezistent şi consolidat în sol, în stive de câte 50 bucăţi (Fig. 39), iar sub stiva de panouri se vor pune
două tălpi din lemnăria veche, pentru a feri scândurile panourilor de contactul direct cu pământul.
Parii pentru parazăpezi se vor depozita în stive a câte 100 de bucăţi fiecare, aşezaţi cu vârfurile în
sus (Fig. 40). Distanţa dintre stivele de panouri sau de pari va fi de minimum 15 m.

Fig. 39

Fig. 40
1.4.2.3. Panouri parazăpezi din material plastic
Sunt alcătuite din benzi de material plastic dispuse vertical şi orizontal (pentru a mări rigiditatea
panoului se folosesc două benzi dispuse încrucişat).
Panourile parazăpezi din material plastic se montează în linie sau înclinate unul faţă de altul. în
primul caz se pot utiliza stâlpi metalici ancoraţi ca în Fig. 33, iar pentru prinderea panourilor între
ele, în situaţia aşezării înclinate se vor folosi inele metalice.
Se pot confecţiona în diverse tipuri (având o repartiţie corespunzătoare a golurilor), dintre care se
recomandă cele din Fig. 41 şi 42.
Fig. 41

Panou parazăpadă (Fig. 41) cu înălţimea de 2,00 m şi densitatea de 50% (60% densitate la partea
inferioară şi 40% densitate la partea superioară).

Fig. 42

Panou parazăpadă (Fig. 42) cu înălţimea de 2,00 m la care benzile din material plastic sunt
amplasate pe un cadru metalic vertical şi orizontal.
Depozitarea panourilor din material plastic se va face la fel ca în cazul panourilor din lemn,
conform Fig. 39.
1.4.3. Apărarea drumurilor contra înzăpezirilor prin plantaţii
Un alt mijloc eficace pentru apărarea sectoarelor de drum grav înzăpezibile îl constituie perdelele de
plantaţii.
Acest mod de apărare se va aplica în situaţiile în care panourile parazăpezi se înzăpezesc !a primul
viscol.
Perdelele de plantaţii pot fi:
- în formă de fâşie continuă de arbori şi arbuşti, aşezaţi pe mai multe rânduri;
- în rânduri izolate de arbori şi arbuşti cu intervale între ele.
Schemele de plantare se vor proiecta de Direcţiile Regionale de drumuri şi poduri, urmând a fi
aprobate de M.T. - A.N.D.
La înfiinţarea plantaţiilor pe zona de siguranţă a drumurilor, în cazul sectoarelor grav înzăpezibile,
se vor alege specii cu coroană de formă piramidală. Trunchiul arborilor şi pomilor se va menţine
fără ramuri pe o înălţime de cel puţin 4,5 m deasupra nivelului platformei drumului.
Pe partea drumului de unde vântul produce frecvent înzăpezirea, nu se vor planta specii cu coroană
sferică, ovală, cu ramuri pendente sau arbuşti.
În locul arbuştilor la locuri de parcare, staţii de autobuze, refugii, se vor planta flori sau altă
vegetaţie erbacee, care toamna va fi cosită.
La plantare, puieţii vor avea trunchiurile elagate de ramuri pe cel puţin 2 m înălţime de la baza
trunchiului.
La plantaţiile existente, situate pe sectoarele de drum înzăpezibile, formate din specii cu coroană
largă sau joasă, se vor executa lucrări de elagaj ridicându-se coroana astfel ca la marginea
platformei drumului aceasta să aibă cel puţin 4,5 m înălţime liberă de la nivelul platformei
drumului.
Exemplarele de arbori şi pomi care înzăpezesc drumul prin coroană, la care nu se mai pot executa
lucrări de elagaj se vor extrage şi înlocui cu puieţi de talie mare.
Plopii şi alte specii de dimensiuni mari ale căror trunchiuri înzăpezesc drumul se vor exploata şi
înlocui cu plantaţie tânără.
Drajonii, lăstarii şi alţi puieţi de arbori, pomi arbuşti şi buruieni, care apar în mod natural pe
ampriza drumului vor fi tăiaţi.
Plantaţiile rutiere care se realizează pe drumurile publice, se vor executa potrivit normelor tehnice
în vigoare, corelat cu situaţiile locale rezultate ca urmare a observaţiilor privind înzăpezirea
sectoarelor de drum respective.
Perdelele forestiere apără sigur şi permanent drumul împotriva înzăpezirii şi se vor executa ori de
câte ori se dispune de terenul necesar înfiinţării lor.
La înfiinţarea de noi perdele forestiere se vor avea în vedere condiţiile tehnice stabilite de instrucţia
privind plantaţiile rutiere, standarde şi celelalte acte normative în vigoare.
Speciile care vor intra în compoziţia perdelei sunt compuse din:
- primul rând de la marginea dinspre vânt va fi format din arbuşti de talie mică sau din gard viu
tuns;
- al doilea rând arbuşti înalţi;
- al treilea rând din specii de arbori de talia II-a, începând cu rândul IV specii de talie înaltă.
Nu se vor planta arbuşti pe rândurile din interiorul perdelei deoarece sunt distruşi de depozitul de
zăpadă care se formează în timpul iernii, sau se usucă din cauza umbrei dese a coroanelor arborilor
din etajele superioare.
Se vor alege specii repede crescătoare, cu sistem radicular puternic şi profund, cu coronament care
să reziste vânturilor puternice, atacului dăunătorilor şi să corespundă condiţiilor de sol şi climă. La
alegerea speciilor se va face o analiză amănunţită, cunoscându-se că greşelile se remediază foarte
greu şi numai după trecerea mai multor ani.
Lucrările de regenerare a perdelei de plantaţii se vor executa cu aprobarea Ministerului
Transportului - Administraţia Naţională a Drumurilor. Până la intrarea în funcţie, perdelele de
plantaţii tinere vor fi dublate cu un rând de panouri instalate înspre câmp, la o distanţă de cel puţin
25 m de la marginea plantaţiei, astfel încât zăpada depusă să nu producă distrugerea puieţilor.
Perdelele de plantaţii intrate în funcţiune, la care s-au aplicat tăieri din cauza distrugerilor provocate
de sulurile de zăpadă, chiciură, gheaţă, ceaţă, sau a degradării unor specii, vor fi dublate în primul
an după tăiere cu un rând de panouri parazăpezi, instalate înspre câmp la o distanţă de 25-40 m de la
marginea plantaţiei.
Perdelele de plantaţii vor fi întreţinute şi completa permanent cu material săditor corespunzător
pentru a putea funcţiona normal.
1.4.4. Apărarea drumurilor contra avalanşelor
Apărarea sectoarelor de drum, ameninţate cu înzăpezirea prin avalanşe se asigură prin:
a) lucrări de reţinere pe loc a mişcării zăpezii, acolo unde se produc de obicei avalanşe (baraje de
zidărie, elemente prefabricate din beton, garduri de nuiele, plantaţii etc.);
b) lucrări pentru devierea de la drum a avalanşelor de zăpadă (ziduri de îndrumare înclinate faţă de
direcţia mişcării zăpezii);
c) lucrări de apărare a drumului cu copertine de protecţie sau galerii acoperite, executate din lemn,
piatră, beton armat etc.
Lucrările de apărare necesare se vor stabili în funcţie de particularităţile zonei respective,
elaborându-se documentaţia tehnică de execuţie, ce se va înainta la Administraţia Naţională a
drumurilor - Ministerul Transporturilor.

1.5. FORMAREA GHEŢII Şl A POLEIULUI, PREVENIREA ŞI COMBATEREA ACESTORA

1.5.1. Formarea pe drum a poleiului, gheţii şi lunecuşului

Dacă ninsorile duc la înzăpeziri ce pot îngreuna sau opri circulaţia rutieră, fără însă a fi prea
periculoase, suprafaţa lunecoasă a părţii carosabile este deosebit de periculoasă favorizând
producerea derapajului care poate conduce la accidente foarte grave.
Lunecuşul pe drum poate apărea în următoarele situaţii:
- cale umedă şi îngheţ;
- brumă groasă sau strat subţire de zăpadă, semitopită şi îngheţată;
- şlefuirea suprafeţelor de zăpadă prin alternanţa temperaturilor şi sub trafic;
- ploaie pe suprafaţa căii rece;
- ploaie de cristale de gheaţă;
- furtuna de zăpadă;
- ceaţă şi temperaturi scăzute;
- chiciură.
De aceea activitatea pentru prevenirea, combaterea şi eliminarea gheţii şi poleiului de pe drumuri
este mai mult critică şi trebuie executată la timp, preventiv şi cu deosebită atenţie, care necesită un
sistem de informare, de pregătire, dotare şi acţionare foarte bine pus ia punct în cadrul programelor
de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă.
Temperatura suprafeţei drumurilor descreşte mult mai repede decât temperatura atmosferică deci
suprafaţa căii devine mai rece decât a aerului, iar dacă este udă, calea va îngheţa chiar dacă
temperatura aerului nu a ajuns la 0° (fenomenul de extraradiaţie).
Temperatura aşa numită ,,de rouă" este temperatura la care umiditatea din atmosferă începe să se
condenseze pe suprafeţe mai reci, aşa cum este suprafaţa căii.
Gheaţa se formează ca urmare a căderii brumei groase, a unui strat de zăpadă uşor topită şi este un
rezultat ai extraradiaţiei.
Gheaţa se formează şi pe drumuri pe care a căzut bruma, dar în special şi mult mai uşor pe plăcile
platelajelor la poduri, deoarece acestea au capacitatea termică mult mai redusă decât complexul
rutier.
Când temperatura căii coboară sub „temperatura de rouă" începe condensul pe suprafaţa căii şi cu
cât această diferenţă de temperatură şi durata acestei situaţii sunt mai mari cu atât mai mult
umiditatea va condensa. Acest tip de gheaţă se topeşte parţial sub trafic, formând zloata, în
amestecul de gheaţă cu apă, apoi seara şi noaptea numai gheaţă, care face un strat foarte lunecos.
Ceaţa este periculoasă nu numai prin lipsa de vizibilitate pe care o cauzează, dar şi datorită faptului
că dacă temperatura este sub 0°C poate condensa pe suprafaţa căii. Stropii de ceaţă fiind foarte fini,
stratul de gheaţă rămâne foarte subţire şi greu de combătut.
Modalitatea de producere a gheţii în straturi subţiri, arătate mai sus, fac ca gheaţa să ia culoarea
neagră a asfaltului, purtând denumirea englezească de Black lce (Snow).
1.5.2. Materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului, a straturilor de zăpadă sau gheaţă,
condiţiile tehnice ce trebuie să le îndeplinească, mod de aplicare
Pentru prevenirea şi combaterea poleiului, straturilor de gheaţă sau zăpadă, formate pe partea
carosabilă, se folosesc materiale antiderapante, chimice, sau amestec al acestora în diferite proporţii.
Amestecurile trebuie să fie cât mai omogene iar răspândirea lor cât mai uniformă pentru a nu
produce denivelări, gropi sau făgaşe, prin topirea neuniformă a straturilor de gheaţă sau zăpadă
tratată.
Sarea (NaCl) este folosită pentru a preveni formarea gheţii, pentru a înmuia gheaţa pentru a o
îndepărta cât şi pentru a preveni transformarea zăpezii în gheaţă la temperatura 0° ... 2°C.
Sarea este eficientă numai pentru temperaturi la suprafaţa căii mai mari de -7°C, pentru temperaturi
mai scăzute folosirea ei este chiar periculoasă şi nu se va mai folosi.
Dacă la răspândirea sării nu se formează zloată, atunci trebuie încetat de a o mai folosi.
Sarea (NaCl) trebuie să îndeplinească condiţiile granulometrice din fig. 43, impurităţile să nu
depăşească 4%, umiditatea la depozitare de 1% şi să conţină un agent chimic care să împiedice
formarea de bulgări.
Pentru scopuri preventive nu se recomandă folosirea sării granulate uscate, decât în timpul
ninsorilor normale, liniştite, cu viteza vehiculelor de împrăştiat sub 30 km/h.
În cazul zonelor cu vânt se recomandă ca sarea să fie preumezită pentru a creşte greutatea
particulelor, prin unirea celor fine şi pentru a asigura umiditatea necesară iniţierii procesului de
umezire şi topire.
Metoda dă randament chiar pe drumurile cu trafic ridicat, vehiculele de răspândire circulând cu 30-
40 km/h.
Preumezirea se face înainte de dispozitivul de răspândire, când printr-un furtun de apa adusă dintr-
un rezervor în depozitul de sare ale vehiculului se adaugă 10-30% apă cantităţii de sare ce se
răspândeşte, revenind 80-100 l apă/m3 sare.
Condiţiile de aplicare a sării preumezite sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul 4
CONDIŢIILE DE APLICARE A SĂRII PREUMEZITE

Temperatura Cazurile în care se aplică şi condiţiile folosirii de NaCl

suprafeţei căii preumezite pentru o cale de 7 m
sau condiţiile
atmosferice Polei Lapoviţă Viscol
2 2 2 2
kg/km gr/m kg/km gr/m kg/m grftn
+........-2°C 70 -175 10-2
0........-7°C 35-140 5-20
Cer senin 70 -140 10-20
Cer variabil 70 - 210 10-30

Saramura de NaCl poate fi luată atât din izvoare naturale sau poate fi pregătită la unităţi de drumuri
în vase speciale protejate contra coroziunii, prevăzute cu malaxoare şi pompe, atât pentru evitarea
segregării cât şi pentru încărcare.
Utilizarea saramurii de NaCl prezintă următoarele avantaje:
- se răspândeşte în cantităţi mici şi rămâne 100% activă pe drum;
- viteza de deplasare a vehiculului de răspândire este mult mai mare, ea variind funcţie de
dispozitivul de răspândire între 40 şi 70 km/h.
Concentraţia de NaCl în saramură este de 22-25%. Pentru temperaturi mai scăzute (până la -10°C).
Acolo unde este economic se poate utiliza saramură de clorură de calciu (CaCl a cărei concentraţie
de CaCl este de 30-32%.
În tabelul nr. 5 se prezintă recomandările pentru utilizarea saramurei de NaCl cu concentraţie de
25% pe drumuri cu calea de 7 m lăţime.

Tabelul 5
UTILIZAREA SARAMURII DE NaCl
Temperatura Cazurile în care se aplică şi cantităţile de saramură NaCl
suprafeţei căii de 25% concentraţie - pe cale de 7 m lăţime
 Polei, gheaţă sau Prevenirea formării Zăpadă şi
lapoviţă
zăpadă bătătorită gheţii
kg/krn gr/m2 kg/km gr/m2 kg/m gr/m2
+........-2°C 35 -140 5-20 35-105 5-15
+........-3°C 140 - 280 20-40

Materiale antiderapante folosite: - nisipul grosier, zgură de furnal, criblura măruntă etc., trebuie să
fie aspre şi să nu conţină particule fine, căci acestea sunt îndepărtate de pe drum de pneuri şi
curenţii de aer.
În Fig. 43 sunt prezentate limitele granulometrice recomandate pentru nisip, din care se constată că
acesta trebuie să se încadreze în limitele de 0 - 7 mm, procentul dimensiunii sub 1 mm să nu
depăşească 15%.

Fig.43

*) limitele granulometrice din Fig. 43 au fost asimilate după normele finlandeze, în România
neexistând până în prezent încercări în acest sens, de aceea pentru stabilirea exactă a limitelor
granulometrice pentru ţara noastră sunt necesare verificări practice în iarna 1999/2000, în urma
cărora să se facă corecturile necesare.
Folosirea materialelor antiderapante pure ridică două probleme:
- faptul că din cauza curenţilor din circulaţie şi vânt nu rămân pe drum;
- faptul că la dezgheţ trebuie îndepărtate de pe cale.
Nisipul pur are proprietăţi antiderapante moderate dar este foarte bun pentru gheaţa umedă, în
cantitate de 150-350 gr/m2.
Pentru straturi subţiri de gheaţă se folosesc cantităţi mai mici, iar pentru cazuri critice se folosesc
cantităţi mai mari.
Viteza de deplasare a autovehiculului răspânditor este de 30-40 km/h.
Amestecul de material antiderapant şi sare (NaCl) în proporţie de 15-30% pe m3 de nisip este
recomandat şi pentru drumurile de nivelul l de viabilitate, la temperaturi scăzute când sarea singură
este ineficientă.
Se utilizează 100-200 gr/m2 amestec, cantitatea mai mică pentru straturi subţiri de gheaţă, iar cea
mai mare pentru zone critice (intersecţii, declivităţi sporite, curbe cu raze mici, etc.).
Materialul antiderapant pur se foloseşte pe drumurile naţionale de nivel III de viabilitate pe timp de
iarnă, pe cele puternic fisurate sau degradate, pe drumurile de interes local şi pe toate drumurile
pietruite.
1.6. COMBATEREA LUNECUŞULUI PE PODURI, VIADUCTE Şl PASAJE DENIVELATE
Podurile, viaductele şi pasajele denivelate sunt foarte sensibile la producerea lunecuşului, iar
consecinţele pierderii controlului unui vehicul pe pod sau pasaj, pot fi mult mai grave decât în cale
curentă.
Această sensibilitate este cauzată:
- posibilităţii de răcire rapidă a tablierului pe intrados;
- inerţiei termice reduse a betonului;
- amplasarea acestora într-un mediu ambiant umed, supuse curenţilor de aer.
Combaterea lunecuşului la poduri şi pasaje denivelate se poate face prin:
a) procedee bazate pe utilizarea materialelor antiderapante;
b) procedee bazate pe utilizarea materialelor chimice:
c) procedee bazate pe înglobarea unui aditiv în îmbrăcămintea bituminoasă de pe pod (pasaj);
d) procedee bazate pe încălzirea suprastructurii. Procedee bazate pe utilizarea materialelor
antiderapante folosesc nisipul natural, criblura (split) şi zgura granulată. Pentru straturile de gheaţă
sau zăpadă îndesată în grosime până la 1 cm se recomandă utilizarea a 100-200 gr/m2, dozaj ce
poate spori la 150-300 gr/m2, pentru grosimi mai mari.
Acest procedeu are însă o eficienţă scăzută. Procedee bazate pe utilizarea produselor chimice
folosesc:
- sarea cu eficacitate până la -7°C;
- clorura de calciu până ta temperaturi de -150C şi chiar -20°C. Dozajul utilizat variază în funcţie de
trafic şi de tipul tratamentului aplicat. Astfel:
- pentru tratamente preventive se recomandă un dozaj de 10-20 gr/m2;
- pentru tratamente curative dozajul poate spori la 20-30 gr/m2. Fondanţii se utilizează sub formă
solidă, lichidă sau sub formă de saramură.
Avantajele acestor procedee sunt:
- acţiunea lor eficace şi de durată;
- simplitatea aplicării lor;
- cost redus (în special în cazul folosirii sării).
Dezavantajele acestor procedee sunt:
- acţiunea corozivă, manifestată atât asupra armăturilor pasive şi de precomprimare ale podurilor
din beton, cât şi asupra elementelor metalice la podurile metalice.
Amploarea acestei coroziuni şi consecinţele manifestării lor pe durata de exploatare a
podurilor/pasajelor denivelate (în special la cale suspendată hobanate cu platelaje de beton, având în
vedere secţiunea redusă a tiranţilor cablurilor de susţinere), este direct proporţională cu cantităţile
de fondanţi utilizaţi.

De aceea în astfel de situaţii pe plan mondial se utilizează fondanţi necorozivi (glicolurile sau
ureea). Aceştia au însă dezavantajul limitării temperaturilor, în care sunt eficienţi la temperatura
aerului de maximum -5°C, costul ridicat (până la 20 ori mai mare decât a fondanţilor pe bază de
cloruri).
În vederea creării condiţiilor aplicării unor fondanţi chimici, este necesar:
- asigurarea unei etanşeizări corespunzătoare a îmbrăcăminţii de pe pod;
- asigurarea unor hidroizolaţii (şapă hidroizolantă, dispozitive de acoperire a rosturilor, guri de
scurgere, racordări ale şapei) complete şi funcţionale, de bună calitate;
- efectuarea lucrărilor de întreţinere pe timp de iarnă, corecte şi la timp, atât pe pod cât şi pe zona
rampelor de acces.
Procedeele bazate pe înglobarea unui aditiv (verglimit) în masa mixturii, din care se realizează
îmbrăcămintea au avantajul eficacităţii aplicării acestui procedeu, dar utilizarea lui a scos în
evidenţă următoarele:
- costul foarte ridicat;
- poate conduce la reducerea duratei de exploatare normală a căii pe pod, prin modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale îmbrăcămintei pe pod.
Procedeele bazate pe încălzirea suprastructurii podului (pozarea unor rezistenţe electrice la nivelul
îmbrăcăminţii căii pe pod, încălzirea platelajului podului cu aer cald sau fluid etc.), care se
utilizează la poduri sau deschideri mari şi foarte mari, de importanţă economică şi socială majoră şi
supuse unui trafic intens şi greu.
Studiile efectuate recent în străinătate remarcă tendinţa de suprapunere a procedeelor bazate pe
utilizarea fondanţilor, cu alte procedee (utilizarea unor pasaje speciale având rolul de paravane
împotriva acţiunii vântului şi zăpezii, ameliorarea calităţii antiderapante ale îmbrăcămintei căii pe
pod etc.).

1.7. PROTECŢIA REŢELEI RUTIERE ÎN PERIOADA DE DEZGHEŢ'

Pe baza art. 44 aliniatul 2 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 republicată, privind regimul
drumurilor şi aprobată prin Legea 82/1998, pentru protecţia unor sectoare de drumuri,
administratorii acestora pot introduce restricţii cu caracter temporar privind sarcinile pe osii ale
vehiculelor admise să circule pe drumul respectiv.
În acest sens în perioada de dezgheţ când capacitatea portantă a unor drumuri este scăzută
administratorii drumurilor pot să limiteze sarcinile vehiculelor admise circulaţiei pe aceste drumuri,
introducând aşa zisele „bariere de dezgheţ"
Pentru reţeaua de drumuri de interes judeţean sau local restricţiile se vor aproba de către
Preşedintele Consiliului Judeţean, respectiv primarului, la propunerea organului tehnic ce răspunde
de administraţia drumului respectiv.
Derogări speciale pot fi acordate numai pentru nevoi urgente şi indispensabile, de către cel ce a
aprobat introducerea restricţiei şi numai până la sarcina max. totală de 9 to. pentru drumurile
modernizate şi proporţional pentru celelalte categorii de drumuri.
Din punct de vedere al vulnerabilităţii pe timp de dezgheţ drumurile se împart în trei categorii,
referitor la greutatea totală în sarcina reală maximă autorizată: 3,5 - 6,00 şi 9,00 to.
Clasificarea este făcută de către administrator, corespunde unei situaţii previzibile în iarna curentă şi
este publicată într-o broşură editată anual prin AND pentru drumurile de interes naţional şi de către
Consiliile Judeţene pentru drumurile de interes judeţean.
Până la realizarea unei metodologii exacte bazată pe măsurători privind variaţia temperaturii,
adâncimii de îngheţ şi a deflexiunilor în cursul perioadei hibernale, introducerea barierelor de
dezgheţ se va face în baza unor observaţii şi date cunoscute din teren referitoare la sectoarele de
drumuri afectate de către traficul greu în perioadele de dezgheţ.

CAPITOLUL2
ORGANIZAREA INTERVENŢIILOR PE TIMP DE IARNĂ

Măsurile de organizare a intervenţiilor pe timp de iarnă constau în:

- Stabilirea nivelurilor de viabilitate a drumurilor, de intervenţie şi dotare a bazelor;
- Organizarea unităţilor operative de acţiune;
- Întocmirea planului operativ;
- Elaborarea programului pregătirilor în vederea iernii.
2.1. STABILIREA NIVELURILOR DE VIABILITATE A DRUMURILOR
2.1.1 Nivelurile de viabilitate a drumurilor pe timpul iernii
Nivelul de viabilitate este un criteriu prin care se realizează o clasificare a drumurilor publice în
funcţie de intensitatea traficului, importanţa economică şi administrativă a sectoarelor de drum,
respectiv modul de organizare, dotare cu utilaje şi intervalele de timp maxim necesare intervenţiilor,
fiind consecinţe ale acestei clasificări.
Nivelul de viabilitate a fost definit deoarece deszăpezirea în timp util a întregii reţele rutiere nu
poate fi realizată simultan. Asigurarea unei viabilităţi corespunzătoare în timpul iernii pe drumurile
de importanţă economică, se obţine prin aplicarea selectivă a măsurilor de prevenire şi combatere a
înzăpezirii drumurilor, precum şi prin dotarea diferenţiată a unităţilor operative (baze de
deszăpezire, puncte de sprijin sau de informare) în concordanţă cu intensitatea traficului, importanţa
economică şi administrativă a sectoarelor de drum respective.
2.1.2. Încadrarea drumurilor pe niveluri de viabilitate în timpul iernii
Pe baza unei analize amănunţite a reţelei de drumuri din fiecare judeţ, reprezentanţii secţiilor de
drumuri naţionale, împreună cu reprezentanţii administraţiilor judeţene, vor face propuneri de
încadrare pe niveluri de viabilitate în timpul iernii a drumurilor de interes naţional şi judeţean, astfel
încât să existe o tratare unitară şi echilibrată a traseelor pentru aceste drumuri.
Unităţile de administrare a drumurilor vor clasifica în fiecare an reţeaua aferentă pe niveluri de
viabilitate, urmând ca acestea să se aprobe în Consiliul de Administraţie al Administraţiei Naţionale
a Drumurilor pentru drumurile naţionale şi judeţene, respectiv de Consiliile locale pentru drumurile
comunale şi vicinale, ţinând seama de satisfacerea cerinţelor usagerilor pe ansamblul reţelei rutiere
şi de dotarea cu utilaje de deszăpezire.
Pentru a asigura continuitatea itinerarelor se pot admite niveluri de viabilitate superioare sau
inferioare, decât acelea care ar rezulta din aplicarea strictă a criteriilor menţionate în tabelul nr.6,
coloanele 3 şi 4.
Astfel în cazul în care pe un sector de drum traficul este deosebit de intens într-un interval de timp
scurt (de exemplu între orele 6 şi 8), se poate stabili un nivel de viabilitate superior.
Deasemenea, sectoarele de drum a căror îmbrăcăminte este puternic fisurată şi nu permit efectuarea
răspândirilor cu materiale antiderapante tratate cu antiaglomerant pentru prevenirea sau combaterea
poleiului, straturilor de gheaţă sau zăpadă, vor fi clasificate pe niveluri de viabilitate inferioare
indicaţiilor din tabelul nr. 6.
Din această categorie nu vor face parte sectoarele de drum europene, sau itinerarele de importanţă
economică deosebită pentru care se vor lua din timp măsurile necesare de reparare a degradărilor
îmbrăcăminţilor rutiere de încadrare în nivelul I de viabilitate.
Propunerile se vor înscrie centralizat pe o machetă model şi vor fi însoţite de o hartă la scara 1 :
200.000 pe care se vor trasa cu culoare roşie drumurile cu nivelul I de viabilitate;
albastră- nivelul II; verde - nivelul III şi neagră nivelul IV. Drumurile de interes republican vor fi
figurate cu grosime dublă.
Propunerile vor fi centralizate la nivel regional, drumurile naţionale şi judeţene, de direcţiile de
drumuri şi poduri ale Administraţiei Naţionale a Drumurilor care se vor figura pe o hartă la scara
1:400.000 sau 1:500.000 cu aceeaşi legendă, următoarele:
- pentru drumurile de interes naţional - toate categoriile de drumuri;
- pentru drumurile de interes judeţean numai drumurile încadrate la nivelul I şi II de viabilitate.
Aceste propuneri însoţit de un memoriu de prezentare se vor înainta până la data de 01 iulie
Administraţiei Naţionale a Drumurilor care vor fi aprobate în Consiliul de Administraţie până la
data de 15 iulie.

Tabelul 6.
CLASIFICAREA DRUMURILOR PE NIVELURI DE INTERVENŢIE (N I) DUPĂ
NIVELURILE DE VIABILITATE ÎN TIMPUL IERNII
Nr. Clasa Clasa Încadrarea drumurilor publice pe niveluri de viabilitate
crt. niveluri de niveluri de în timpul iernii, în funcţie de:
Viabilitate intervenţie Clasa Importanţa economică şi
administrativă
tehnică a drumurilor
0 1 2 3 4
1 NIVEL I N.I. 1 I, II şi o Autostrăzile drumurilor publice cu 4 benzi
parte din III de circulaţie, drumuri publice cu 2 benzi de
circulaţie, care leagă capitala de oraşele
reşedinţă de judeţ, de municipii şi capitale
de judeţ între ele. Drumurile publice
(naţionale, judeţene sau comunale), care
asigură legătura cu gările, porturile,
aeroporturile şi punctele de treceri de frontieră,
sau care condiţionează aprovizionarea
centrelor economice importante cu materii
prime, alimente sau forţă de muncă.
2 NIVEL II N.I. 2 IV şi restul Restul drumurilor naţionale care fac parte
drumurilor din clasa tehnică III şi drumurile judeţene
din clasa care asigură legătura cu centrele de comună
tehnică III
3 NIVEL III N.I. 3 V Restul drumurilor judeţene şi comunale care
trebuiesc menţinute în stare de viabilitate
4 NIVEL IV N.I. 4 sub 500 Sectoarele de drumuri cu trafic intens pentru
vehicule care cheltuielile necesare menţinerii
în 24 ore în stare dee viavilitate, depăşesc cheltuielile
produse prin devierea circulaţiei pe trasee
ocolitoare.
2.1.3. Nivelurile de intervenţie ale unităţilor operative pe timpul iernii.
Pentru fiecare nivel de viabilitate a drumurilor corespunde un nivel de intervenţie pe timpul iernii,
conform tabelului nr.6. Acesta se referă la ansamblul de acţiuni într-un interval de timp maxim de
intervenţie admis care sunt adoptate în scopul asigurării şi menţinerii circulaţiei rutiere,
corespunzător nivelului de viabilitate necesar.
Întrucât asigurarea unei activităţi permanente în cadrul unităţilor operative şi realizarea unor
intervenţii rapide pe toate drumurile nu sunt practic posibile şi totodată inaccesibile din punct de
vedere economic, s-au stabilit caracteristicile generale ale fiecărui nivel de intervenţie şi intervalele
timp maxim de la declanşarea şi până la terminarea următoarelor operaţiuni:
- deszăpezirea drumului pentru deschiderea circulaţiei pe o bandă de circulaţie;
- curăţirea zăpezii pe întreaga platformă a drumului, acostamente, locuri de parcare, îndepărtarea
zăpezii din zona parapeţilor sau glisierelor etc.;
- curăţirea zăpezii de pe poduri, pasaje denivelate, trotuarele acestora;
- răspândirea materialelor antiderapante.
Intervalele de timp maxim admise pentru intervenţiile menţionate, (tabelul nr.7) pot fi depăşite în
cazuri excepţionale (viscole de durată sau repetate, perturbarea lucrărilor de deszăpezire produse de
blocarea vehiculelor pe drum etc.).
La întocmirea planurilor operative de acţiune şi a programelor de pregătire în vederea iernii, se vor
respecta
indicaţiile privind caracteristicile fiecărui nivel de intervenţie.

Tabelul 7
CARACTERISTICI GENERALE ŞI INTERVALELE DE TIMP MAXIM NECESARE,
CORESPUNZĂTOARE FIECĂRUI NIVEL DE INTERVENŢIE PE DRUMURI

Nr. Nivel Caracteristicile generale ale Interval de timp maxim admis intervenţiilor Interval
da timp maxim admis
Crt. de fiecărui nivel de intervenţie pe drumuri intervenţiilor pe poduri şi pasaje de
intervenţie nivel
Deszăpezirea Curăţirea Răspândirea materialelor chimice Curăţirea
Curăţirea Curăţirea
drumului pe zăpezii de în amestec cu antiderapante zăpezii pe o
zăpezii pe trotuarelor
minimum o pe platf. Bandă de ambele
bandă de drum. Şi circulaţie benzi şi a
circulaţie acostam. Răspândire Răspândire gurilor de
(asigur. Preventivă cu pentru scurgere la
circul. Pe materiale combaterea poduri şi
toată chimice lunecuşului pasaje
partea denivelate
carosabilă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 N.I. 1 - Asigurarea unei informări când prognoza
permanente asupra viabilităţii şi meteorologică
coordonarea operativă a 10 ore după 2-4 zile generală sau 21/2-3 ore
10 ore 2zile 4 zile
intervenţiilor; încetarea mijloacele de
- Dotarea cu utilaje suficiente viscolului detectare locală
(de regulă proprii) şi organizarea sau a indică posibilitatea
lucrului permanent al acestora ninsorii apariţiei poleiului,
- Prioritatea în intervenţie; viscolite gheţii sau ninsori
- Asigurarea răspândirii cât şi în perioada
preventive de materiale chimice în care se manifestă
sau amestec cu materiale variaţie de temp.
antiderapante, continuu şi prioritar. (+ziua şi - noaptea)
2. N.I. 2 - Asigurarea informării permanente şi a
coordonării operative a intervenţiilor pe
durata programului de lucru (inclusiv în
zilele de duminică sau sărbători legale); 1-2 zile 4-6 zile Idem 3-
6 ore 1 zi 4 zile 6 zile
- Dotarea cu utilaje suficiente independent
de nivelul I şi organizarea lucrului
permanent numai în cadrul programului;
- Asigurarea răspândirilor preventive
a materialelor antiderapante tratate cu
antiaglomerant.
3 N.I. 3 - Asigurarea informării pe durata
programului de lucru;
- Se pot folosi şi utilaje repartizate nivelului II 4zile 7-10zile facultativ
7-12ore 4 zile 7zile 8 zile
sau cu aprobarea Comandamentului
de Deszăpezire, ale nivelului I;
- Răspândirea preventivă a materialelor
chimice pentru combaterea lunecuşului
va fi facultativă.
4 N.I. 4 - Organizarea activităţii de iarnă - - - - - - -
şi a informării, fără prioritate, numai
în cazul necesităţii de a asigura circulaţia
pe sectoarele de drum respective.
NOTĂ: - În cazul neasigurării integrale a dotării normate prin planurile operative, se va aproba
diferenţiat majoritatea intervalelor de intervenţie corespunzător dotării efective.
*) - Nu se admite repetarea răspândirii preventive la un interval mai mic de 2-3 zile, decât în situaţia
manifestării unor fenomene meteorologice (ninsoare, ploaie etc.), sau când la reviziile drumului se
constată că mai sunt suprafeţe lunecoase.

2.1.4. Nivelul de intervenţie N.I.1.

Pentru unităţile operative de acţiune (baza de deszăpezire, puncte de sprijin sau informare), se va
adopta nivelul de intervenţie N.1.1. în cazul asigurării şi menţinerii circulaţiei rutiere pe timp de
iarnă a sectoarelor de drum aferente, clasificate la nivelul l de viabilitate.
Bazele de deszăpezire vor fi judicios amplasate, astfel încât timpul necesar (pregătirea şi scoaterea
utilajelor pe drumul public aferent bazei) până la începerea intervenţiilor pe drum de regulă să nu
depăşească 30 de minute de ia, declanşarea operaţiunilor.
Se va asigura informarea permanentă a stării drumurilor (24 de ore, echivalent a 3 schimburi), prin
mijloacele menţionate atât în afara programului normal de lucru, cât şi în zilele de sărbători legale.
Aceasta va permite, aprecierea în timp util a pericolului de formare a poleiului, straturile de gheaţă
sau zăpadă pe partea carosabilă şi posibilitatea declanşării operaţiunilor de intervenţie
corespunzătoare.
Unităţile operative vor fi asigurate cu utilaje şi echipamente suficiente de deszăpezire şi combaterea
gheţii, de regulă proprii, corespunzătoare caracterului climatic şi gradului de înzăpezire a
sectoarelor de drum respective.
În situaţia deservirii de către baza de deszăpezire a unei reţele rutiere compuse cu sectoare de drum
cu niveluri de viabilitate diferite, se va acţiona cu prioritate pe cele clasificate la nivelul I,
organizând totodată dirijarea utilajelor spre sectoarele de drum clasificate la nivelurile de viabilitate
inferioare după deszăpezire celor de la nivelul I.
Din formaţiile de intervenţie nu vor lipsi trusa de deszăpezire şi combatere a lunecuşului
(răspânditoarele de materiale chimice şi antiderapante, care vor asigura permanent efectuarea
răspândirilor preventive cu prioritate pe drumurile încadrate la nivelul I de viabilitate), utilaje cu
lamă, încărcătoare etc.
Personalul angrenat în acţiunea de intervenţie (coordonare, informare operativă, dirijarea formaţiilor
mecanizate, deservirea şi întreţinerea utilajelor, pentru acţiunile de patrulare, deszăpezire sau
prevenirea şi combaterea poleiului), va lucra şi după orele de program şi în zilele de sărbători
legale, atunci când este cazul, în conformitate cu reglementările în vigoare.

2.1.5. Nivelul de intervenţie N.I.2.

Nivelul de intervenţie N.I.2. se va efectua pe drumurile publice încadrate la nivelul !l de viabilitate
pe timpul iernii. Caracteristicile generale şi intervalele de timp maxime admise intervenţiilor sunt
prezentate în tabelul nr. 7.
Asigurarea unităţilor operative de acţiune cu utilaje şi echipamente de deszăpezire şi combaterea
gheţii se va face independent de formaţiile ce deservesc reţeaua rutieră clasificată la nivelul I de
viabilitate. În situaţia în care aceeaşi unitate operativă asigură şi menţine circulaţia rutieră pe timpul
iernii pe o reţea rutieră compusă din drumuri încadrate la niveluri de viabilitate rutieră diferită, se va
analiza de la caz la caz posibilitatea dirijării utilajelor, astfel încât să poată fi respectate intervalele
de timp maxim admis curăţirii zăpezii, precum şi efectuarea răspândirilor preventive de materiale
chimice şi antiderapante pe sectoarele de drum încadrate la nivelul II de viabilitate.
Informarea privind starea drumurilor şi situaţia meteorologică, se va organiza permanent.
2.1.6. Nivelul de intervenţie N.I.3.
Nivelul de intervenţie N.I.3. se efectuează pe drumurile clasificate la nivelul III de viabilitate în
timpul iernii.
Asigurarea cu utilaje şi echipamente a unităţilor operative de acţiune se va realiza ţinând seama şi
de posibilităţile dirijării celor care deservesc sectoarele de drum încadrate la nivelul II de viabilitate
sau în cazuri excepţionale la nivelul I.
Direcţiile regionale de drumuri din raza cărora fac parte sectoarele de drum respective, vor asigura
dirijarea utilajelor şi echipamentelor pentru deszăpezire şi combaterea gheţii, numai după asigurarea
corespunzătoare a circulaţiei rutiere pe drumurile încadrate la niveluri de viabilitate superioare.
De asemenea, cu sprijinul Comandamentelor judeţene de deszăpezire, se va solicita pentru lucrările
de deszăpezire a drumurilor încadrate la nivelul III de viabilitate, participarea cu utilaje şi personal a
întreprinderilor, instituţiilor de stat sau particulare, care utilizează sectoarele de drum respective.
Răspândirea preventivă a materialelor antiderapante tratate cu antiaglomerant se va efectua numai
pe sectoarele de drum stabilite de către secţiile de drumuri şi poduri, fără respectarea unor intervale
de timp maxim necesare. Pentru aceasta, unităţile operative de acţiune vor fi asigurate cu utilaje şi
echipamentele necesare.
Informarea privind starea drumurilor se va efectua în două schimburi, între orele 700 ...23°°.
2.1.7. Nivelul de intervenţie N. I. 4
Se organizează pe sectoarele de drum încadrate la nivelul IV de viabilitate pe timpul iernii.
Întrucât din această categorie fac parte sectoarele de drum grav înzăpezite sau puţin circulate,
pentru care cheltuielile necesare întreţinerii pe timpul iernii sunt nejustificate economic,
deszăpezirea se va efectua numai în cazul necesităţii acesteia, sau pentru redeschiderea definitivă în
perioada de primăvară.
Pentru aceasta utilajele de deszăpezire şi personalul necesar, vor fi dirijate de la unităţile operative
de acţiune din zonă, sau vor fi puse la dispoziţie de unităţile locale.
2.2. DOTAREA CU UTILAJE DE INTERVENŢIE A UNITĂŢILOR OPERATIVE DE ACŢIUNE
La dotarea bazelor cu utilaje de intervenţie se va ţine seama de caracteristicile descrise în capitolul
ce urmează.
2.2.1. Stabilirea caracterului climatic al zonei în care se desfăşoară drumul
Dotarea cu utilaje de deszăpezire al unităţilor operative de acţiune, raţională şi eficientă, se obţine
luând în considerare particularităţile climatice ale zonei în care se desfăşoară sectoarele de drum
respective. În acest mod au fost clasificate cinci caractere climatice în funcţie de numărul mediu
anual de zile cu ninsoare şi numărul mediu anual de zile cu polei, conform tabelului nr. 8.
Repartiţia pe teritoriul României a numărului mediu de zile cu polei, este prevăzută în harta nr. 1.
respectiv a numărului mediu de zile cu viscol în harta nr. 2. La stabilirea numărului mediu de zile cu
polei se va ţine seama şi de particularităţile microclimatice ale zonei respective, pe baza
observaţiilor anuale privind producerea lunecuşului pe partea carosabilă a drumului. Pe lângă cele
două fenomene meteorologice menţionate (polei, ninsoare) se va lua în considerare şi posibilitatea
producerii viscolelor.
În cazul în care pe baza observaţiilor zilnice efectuate la bazele de deszăpezire, datorită condiţiilor
specifice locale, se constată că numărul mediu anual de zile cu viscol este mai mare, se va lua în
considerare media numărului de zile cu viscol pe o perioadă de cel puţin 3 ani.
În acest sens, până la 30 mai, pentru iarna expirată (noiembrie - martie), DRDP va transmite la
AND, situaţia evoluţiei precipitaţiilor (în l/m2), numărul mediu anual de zile cu polei şi numărul
mediu de zile cu viscol pe fiecare secţie, elemente statistice ce vor constitui baza de calcul pentru
echiparea cu utilaje şi echipamente a bazelor de deszăpezire.

Tabelul 8
STABILIREA CARACTERULUI CLIMATIC AL ZONEI PE CARE O STRĂBATE DRUMUL

Caracterul Numărul mediu de Numărul mediu de Total zile cu ninsoare

climatic C zile cu ninsoare N 1 zile cu polei N 2 şi polei N 1 + N2
C5 15 <2 17
C4 16-25 2,1 -3 18-28
C3 26-40 3,1-4 29-44
C2 41-80 4,1 -5 45-85
C1 80 >5 85

NOTĂ:
- Numărul anual de zile cu polei (harta nr. 1) şi numărul mediu anual de zile cu ninsoare a fost
determinat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti.
- Microrelieful sau microclimatul pot influenţa pe unele sectoare de drum, numărul mediu anual de
zile cu polei, în funcţie de care se va corecta dotarea cu răspânditoare de materiale chimice şi
antiderapante.
- Stabilirea formaţiilor de lucru se face ţinând seama şi de zonarea teritorială a României privind
probabilitatea producerii viscolelor conform hărţii nr. 2.

2.2.2. Stabilirea categoriei de înzăpezire a drumurilor

- Categoria de înzăpezire, sau gradul de înzăpezire a drumurilor (tabelul nr. 9) determină numărul şi
tipul utilajelor de deszăpezire din componenţa formaţiilor de lucru. Încadrarea unui sector de drum,
având un anumit nivel de viabilitate pe timp de iarnă, la una din categoriile de înzăpezire
menţionate, se face în situaţia în care caracteristicile corespunzătoare din tabelul nr. 9 se întâlnesc
pe mai mult de 50% din lungimea acestuia. De asemenea, se va stabili lungimea sectoarelor de
drum, care se înzăpezesc la o repriză de viscol, în scopul realizării unei dotări cu utilaje a bazelor de
deszăpezire, corespunzătoare volumului de lucrări necesare.
Tabelul 9
STABILIREA CATEGORIEI DE ÎNZÂPEZIRE A DRUMURILOR
Nr. Categoria Gradul de Caracteristicile sectorului de Ordinea de urgenţă a
crt. de înzăpezire înzăpezire drum măsurilor de apărare
1 I1 înzăpezire - Deblee închise cu adâncimea Se întreprind măsuri
gravă de la 0,40-8,5 m având panta de apărare în urgenţa 1-a
taluzului insuficientă pentru a
permite depozitarea cantităţii
totale de zăpadă dintr-o iarnă;
 - Sectoare expuse înzăpezirii la
primul viscol.
2 I2 Înzăpezire - Sectoare de drum cu cota Se iau măsuri de
medie platformei la nivelul terenului apărare în urgenţă a
înconjurător; II-a (după sectoarele
- Deblee mici până la 0,40 m cu înzăpezire gravă)
adâncime;
- Ramblee cu înălţimea Hz;
- Sectoare cu profil transversal
mixt, desfăşurat în zone de coasă;
3 I3 Înzăpezire - Ramblee cu înălţimea Se iau măsuri de
uşoară de Hz la Hn; apărare în urgenţă a II-a
4 I4 Fără - Ramblee cu înălţime > Hz;
înzăpezire - Deblee deschise având panta
taluzului suficientă pentru a putea
depozita toată zăpada adusă în
timpul iernii.

NOTĂ: - Hz - înălţimea medie (metri) a stratului de zăpadă constant în locul dat în decursul mai
multor ani.
- Hn - înălţimea medie (metri) a rambleului neînzăpezit în locul dat. 122

2.2.3. Stabilirea tipului de dotare cu utilaje a bazelor de deszăpezire

Pentru efectuarea intervenţiilor pe timp de iarnă, corespunzător nivelului de viabilitate în care se
încadrează reţeaua de drumuri din raza de activitate a unităţilor operative de acţiune, este necesar ca
acestea să fie dotate cu utilaje de intervenţie, în concordanţă cu caracterul climatic al zonei (tabelul
nr. 8) şi categoria de înzăpezire a drumurilor (tabelul nr. 9).
În funcţie de factorii menţionaţi s-au stabilit patru tipuri de dotare (A, B, C şi D) cu utilaje, conform
tabelului nr. 10, corespunzătoare unor condiţii (climatice sau de relief) mai mult sau mai puţin
favorabile înzăpezirii drumurilor.

Tabelul 10
STABILIREA TIPULUI DE DOTARE A BAZELOR DE DESZĂPEZIRE ÎN FUNCŢIE DE
CARACTERUL CLIMATIC Şl CATEGORIA DE DESZĂPEZIRE A DRUMULUI
Nr. Categoria de Caracterul climatic Observaţii
crt. înzepezire C1 C2 C3 C4 C5
1 I1 I1C1 I1C2 I1C3 I1C4 I1C5
2 I2 I2C1 I2C2 I2C3 I2C4 I2C5
3 I3 I3C1 I3C2 I3C3 I3C4 I3C5
4 I4 I4C1 I4C2 I4C3 I4C4 I4C5

Tipul de dotare A B C D
Categoria de înzăpezire I1C1; I2C1; I2C2; I1C4; I2C4; I1C5; I2C5;
a drumului (I1…I4) I1C2 I3C1; I3C2; I3C5; I4C1;
caracterul climatic al I2C3; I1C3; I3C3; I3C5; I4C2; I4C3;
zonei respective I4C4; I4C5;
(C1…C5)

2.2.4. Stabilirea formaţiilor de utilaje de deszăpezire

Componenţa formaţiilor de utilaje, cu care urmează a fi dotate unităţile operative de acţiune pe timp
de iarnă se va stabili astfel:
a) cunoscând sectoarele de drum aferente unităţii operative, se stabileşte caracterul climatic al zonei
în care se desfăşoară drumurile respective (tabelul 8), precum şi gradul de înzăpezire al acestora
(tabelul 9);
b) se determină tipul de dotare cu utilaje de deszăpezire conform tabelului nr. 10.
c) pentru nivelul de viabilitate pe timp de iarnă, a sectoarelor de drum din raza de activitate a bazei
de deszăpezire, aprobat în Consiliul de Administraţie al Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi a
tipului de dotare cu utilaje (A, B, C sau D), se va stabili felul şi numărul utilajelor în funcţie de
lungimea (%) tronsoanelor de drum ce se înzăpezesc la o repriză de viscol şi probabilitatea
producerii fenomenului respectiv, conform tabelului nr. 10 şi harta nr. 2.
În cazul în care, baza de înzăpezire are în raza de activitate sectoare de drum încadrate la niveluri de
viabilitate diferite, felul şi numărul utilajelor se va stabili, separat pentru fiecare sector de drum şi
nivelul de viabilitate, urmând ca dotarea cu utilaje a bazelor de deszăpezire să se facă prin
cumularea celor necesare fiecărui sector de drum (de acelaşi tip) în parte. Necesarul de utilaje astfel
stabilit se va rotunji la numere întregi numai după totalizarea acestora pe secţie de drumuri, sau
bază de deszăpezire.
2.3. ORGANIZAREA UNITĂTILOR OPERATIVE DE ACŢIUNE
Baza de deszăpezire este unitatea operativă în timpul iernii a cărei rază de acţiune se stabileşte în
funcţie de configuraţia reţelei rutiere şi de nivelul intervenţiei pe timpul iernii.
Baza de deszăpezire poate avea puncte de sprijin direct subordonate, precum şi puncte de informare.
Punctele de informare fac parte din sistemul propriu sau din alte unităţi aflate de-a lungul
drumurilor, (Oficiul Poştal, Primării etc.).
Bazele de deszăpezire şi punctele de sprijin dispun de dormitoare pentru muncitori, garaje cu boxe
pentru utilaje, depozite de carburanţi, de materiale antiderapante şi antiaglomerante, precum şi
aparatura necesară pentru informare. în zonele cu fenomene frecvente cu polei se vor instala
detectoare de polei şi aparatura necesară pentru monitorizarea activităţii de iarnă.
Responsabilul bazei de deszăpezire va fi numit dintre inginerii sau tehnicienii experimentaţi în
problemele de iarnă din cadrul unităţii care execută lucrările de prevenire sau combatere a
lunecuşului şi deszăpezire, de regulă responsabilul bazei este şeful districtului.
Punctele de sprijin se organizează pe un drum sau într-un nod secundar de drumuri din raza aceleaşi
baze, atunci când din cauza distanţei intervenţia directă de la bază ar putea întârzia desfăşurarea
acţiunilor de combaterea poleiului sau de patrulare.
Conducerea punctelor de sprijin poate fi încredinţată şi unui muncitor cu experienţă.
Tipul şi numărul utilajelor cu care se va dota fiecare bază şi punct de sprijin se stabilesc pentru
nivelul de viabilitate în care este încadrată reţeaua de drumuri aferentă, având în vedere
următoarele:
- în zonele de ninsori liniştite vor predomina utilajele de patrulare, ţinând seama de tipul formaţiei,
lungimea sectorului de patrulat, dificultăţile traseului etc.;
- în zonele cu viscole frecvente vor predomina utilajele grele de deszăpezire;
- ia bazele din zonele în care fenomenul de polei este frecvent se va mări numărul de răspânditoare
de materiale antiderapante.
- la toate bazele se pot prevedea răspânditoare tractate, dar pe sectoarele cu declivităţi peste 6% se
vor prevedea numai autorăspânditoare;
- pe sectoarele de drum cu parapet de lungimi mari se vor prevedea şi turbofreze.
Pe drumurile încadrate la nivelul I de viabilitate se prevăd cât mai multe utilaje din parcul propriu.
Pentru toate utilajele din bazele de deszăpezire aferente acestor drumuri vor fi organizate după caz
două sau trei schimburi, iar când acest lucru nu este posibil din lipsă de personal, se va lucra în
program prelungit în timpul intervenţiilor efective pentru deblocare.
Utilajele şi mijloacele auto pe care sunt montate echipamentele specifice de iarnă, vor acţiona de
regulă în formaţie sau în grup de utilaje, fiind coordonate şi însoţite de un angajat cu experienţă în
domeniu. în cazuri justificate se poate lucra şi cu un singur utilaj greu sau mijloc auto cu lamă de
zăpadă, care vor fi deasemenea însoţite. Pentru utilaje uşoare, care lucrează independent (tractoare
cu lamă sau perie, turbofreze etc.), nu este obligatorie însoţirea în timpul lucrului.
Personalul de însoţire se recrutează din tehnicienii, maiştrii, şefii de brigăzi şi de echipe, precum şi
dintre muncitorii cu experienţă din brigadă.
De regulă personalul de însoţire rămâne acelaşi pe toată durata iernii. El asigură permanent legătura
cu baza din staţii radiomobile de pe auto, telefoane mobile, telefoane ale oficiilor PTTR, raportează
datele de pe reţea conform programului de informare stabilit, coordonează activitatea utilajelor
respective, se îngrijeşte de alimentarea cu carburanţi, lubrifianţi şi gararea acestora.
Formarea şi grupurile de utilaje vor fi însoţite de autocamioane echipate pentru iarnă (de preferinţă
cu dublă tracţiune), care vor transporta rezervă de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb pentru uz
curent, precum şi personalul de schimb în anumite situaţii.
Sediul bazelor, utilajele din dotare, precum şi autovehiculele de dirijare şi control pe teren a
acţiunii de deszăpezire se vor dota cu staţii fixe şi mobile de radio-telefonie, sau telefonie mobilă pe
drumuri de nivelul I.
Programul de lucru al bazelor de deszăpezire şi al punctelor de sprijin se stabileşte corespunzător
nivelului de viabilitate din care face parte drumul respectiv, conform capitolului „Nivelurile de
intervenţie ale unităţilor operative în timpul iernii''.
Baza de deszăpezire şi punctele de sprijin vor asigura şi activitatea de informare pe toată perioada
de iarnă după un program corespunzător nivelului de viabilitate al sectoarelor de drum afectate.
Personalul care urmează să asigure informarea la bazele de deszăpezire, punctele de sprijin şi de
informare de pe reţea se desemnează din salariaţi ai unităţii de drumuri din raza de activitate a
bazei.

2.4. ÎNTOCMIREA PLANULUI OPERATIV

În prealabil întocmirii planului operativ de acţiune, reţeaua rutieră se clasifică pe niveluri de
intervenţie, în funcţie de clasa nivelului de viabilitate pe timp de iarnă, conform prevederilor din
tabelul nr. 6.
Drumurile încadrate pe timp de iarnă la nivelurile de viabilitate I, II şi III sunt cuprinse în planurile
operative de acţiune, care se întocmesc de către organele de administrare din subordinea
Administraţiei Naţionale a Drumurilor sau a Consiliilor Judeţene şi locale.
Ordinea de deszăpezire a drumurilor în cadru! aceleeaşi categorii se stabileşte astfel încât să se
realizeze în cel mai scurt timp legătura rutieră cu capitala ţării, în care scop utilajele de mare
randament din dotarea unităţilor Administraţiei Naţionale a Drumurilor vor lucra pe drumurile
naţionale convergent spre capitală până la joncţiunea cu utilajele de la bazele vecine, asigurând
astfel continuitatea traseului.
Pentru drumurile judeţene şi comunale ordinea de urgenţă va fi stabilită de Comandamentele
Judeţene corelând cerinţele de transport ale economiei locale ce cele ale întregii economii,
asigurându-se continuitatea traficului de mărfuri şi călători pe drumurile publice din cuprinsul
judeţului şi din judeţele vecine.
În caz de înzăpezire gravă a drumurilor, încadrate la nivelul I de viabilitate pe timpul iernii,
Direcţiile de drumuri şi poduri cu sprijinul Comandamentelor Judeţene de deszăpezire pot prevedea
dirijarea pe aceste drumuri a utilajelor de pe drumurile încadrate la niveluri inferioare, în scopul
acţiunii de deszăpezire.
Planul operativ de acţiune în timpul iernii cuprinde toate datele referitoare la bazele de deszăpezire,
punctele de sprijin şi de informare cu sectoarele pe care se acţionează diferenţiat pe niveluri de
viabilitate, sectoarele de drum ce urmează a fi apărate cu panouri parazăpezi, utilaje, depozite de
materiale antiderapante, responsabilul bazei, personalul operativ şi de informare.
Planul operativ se întocmeşte de câtre unităţile administraţiei, teritoriale în patru exemplare pe
formulare tip şi se înaintează la direcţia de drumuri şi poduri, respectiv administraţia drumurilor
locale, până la data de 10 august. Acestea analizează, completează şi corelează planurile unităţilor,
după care înaintează spre aprobare două exemplare la organul tutelar (AND, respectiv Consiliile
judeţene) până la data de 25 august.
Planul operativ se aprobă până la data de 30 august de către Administraţia Naţională a Drumurilor
pentru drumurile naţionale şi de către Delegaţia permanentă a Consiliilor judeţene, pentru drumurile
de interes local.
Până la 10 septembrie planul aprobat se transmite la toate bazele. La cererea Comandamentului
judeţean (local) de deszăpezire, DRDP sau secţia transmite un exemplar din planul operativ, de pe
teritoriul judeţului respectiv.

2.5. ELABORAREA PROGRAMULUI PREGĂTIRILOR PENTRU IARNĂ

Programul pregătirilor în vederea iernii se întocmeşte de către unităţile teritoriale (secţii) şi va
cuprinde ansamblul de măsuri necesare, cantităţile de lucrări şi termenele de realizare, pentru
următoarele acţiuni:
- punerea în ordine a drumurilor;
- pregătirea bazelor de deszăpezire;
- apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi;
- revizuirea şi repararea utilajelor, a echipamentelor şi mijloacelor de transport prevăzute în
programul de iarnă;
- aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecuşului, pregătirea, completarea şi revizuirea
spaţiilor de depozitare, stabilirea sectoarelor pe care se acţionează cu materiale antiderapante (nisip,
zgură), amestec cu antiaglomerante sau numai cu sare sau soluţii de sare;
- organizarea reţelei de coordonare operativă şi de informare;
- instruirea personalului;
- asigurarea informării meteorologice şi a prognozei timpului. Programul pregătirilor de iarnă se
aprobă pentru toate acţiunile, de către Direcţia regională de drumuri şi poduri, respectiv delegaţia
permanentă a Consiliilor judeţene şi locale şi se difuzează la unităţile teritoriale şi la bazele de
deszăpezire până ta data de 10 septembrie.
2.5.1. Punerea în ordine a drumurilor
În vederea stabilirii lucrărilor şi cantităţilor de executat, precum şi a mijloacelor de realizare, se va
efectua o revizie tehnică amănunţită a întregii reţele rutiere, acordându-se atenţie deosebită
etanşeizării părţii carosabile, asigurării scurgerii apelor şi înlăturării obstacolelor de pe platformă
sau din apropierea drumurilor, care ar putea provoca înzăpezirea acestora în caz de viscol.
Ordinea de urgenţă a lucrărilor programate se va stabili în funcţie de natura, volumul şi procesul
tehnologic al acestora astfel încât execuţia lor să se poată realiza în perioadele optime de lucru,
acordând prioritate drumurilor europene şi principale.
În program vor fi stabilite sursele de materiale, locul de preparare a mixturilor asfaltice, mijloacele
de transport, utilajele şi echipamentele de lucru, numărul de muncitori şi formaţiile de la care se
recrutează, cine răspunde de execuţie şi termenul de realizare pentru flecare sector şi lucrare de
executat.
În funcţie de starea îmbrăcăminţii, de posibilităţile de etanşeizare a părţii carosabile, până la apariţia
fenomenelor specifice iernii (polei, îngheţ, ninsori) vor fi stabilite sectoarele de drumuri pe care se
va acţiona numai cu materiale antiderapante, cât şi acelea pe care se va acţiona cu sare sau cu
soluţie de sare.
Pentru înlăturarea obstacolelor ce ar putea provoca înzăpezirea drumurilor, termenele vor fi stabilite
de comun acord cu unităţile situate în vecinătatea drumului.
Lucrările din programul de punere în ordine a drumurilor se execută în perioada 1 septembrie -15
noiembrie.
Programul de punere în ordine a drumurilor se întocmeşte la nivel de secţie şi se înaintează la
DRDP, respectiv la Consiliul judeţean sau local până la data de 20 august pentru aprobare.
Până la data de 1 septembrie, DRDP transmite la AND programele de punere în ordine a
drumurilor.
Începând cu data de 10 septembrie situaţia realizărilor din programul de punere în ordine se
raportează ta AND, respectiv Administraţia Drumurilor Judeţene sau locale, astfel ca până pe data
de 15 noiembrie toate lucrările să fie terminate.

2.5.2. Pregătirea bazelor de deszăpezire

Pentru elaborarea programului pregătirilor în vederea iernii vor fi verificate clădirile în care vor
funcţiona bazele de deszăpezire şi punctele de sprijin, instalaţiile electrice, de alimentare cu apă,
sanitare şi canalizare, de încălzire, instalaţiile de informare (telefonice, radio-tefefonie,
meteorologie), starea cazarmamentului a echipamentului de protecţie şi P.S.I., inventarul
gospodăresc, inclusiv cel de depozitare şi manipulare a carburanţilor şi depozitele de materiale
antiderapante.
În urma verificărilor efectuate se vor stabili lucrările necesare pentru reparaţii, înlocuiri sau
completări, precum şi necesarul de piese de schimb, accesorii etc., în scopul creării unor condiţii
corespunzătoare desfăşurării activităţii unităţilor operative pe toată durata iernii.
În limita fondurilor alocate, Direcţiile regionale de drumuri şi poduri, respectiv unităţile de
administrare a drumurilor locale vor prevedea în planurile anuale de investiţii fonduri pentru
asigurarea capacităţilor de depozitare a carburanţilor (inclusiv pentru instalaţiile de alimentare
automată în cazul bazelor din noduri rutiere importante), a lubrifianţilor şi a materialelor
antiderapante tratate cu antiaglomerant (inclusiv pentru instalaţiile de încărcare şi manipulare).
De asemenea, vor fi prevăzute fonduri pentru crearea condiţiilor de cazare a personalului antrenat în
acţiunea de iarnă, de garare corespunzătoare a parcului de utilaje, pentru completarea pieselor de
schimb, accesoriilor, anvelopelor, precum şi dotarea cu mijloace de telecomunicaţii necesare
informării, în scopul asigurării operativităţii în timpul iernii.
Programarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, precum şi termenele de realizare a acţiunilor de
mai sus, vor fi astfel stabilite încât să se încadreze în termenul final de pregătire a bazelor şi anume
până la 20 octombrie pentru bazele din zona de munte şi 1 noiembrie pentru celelalte baze.

2.5.3. Apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi

Panourile parazăpezi ce urmează a fi folosite pentru apărarea drumurilor vor fi sortate şi depozitate,
stabilindu-se cu această ocazie necesarul pentru perioada următoare, inclusiv accesoriile şi soluţia
pentru protecţie astfel ca pregătirea acestora să fie terminată până la 15 august.
Sectoarele de drum ce vor fi apărate cu panouri parazăpezi, numărul rândurilor şi lungimea acestora
vor fi aprobate de către DRDP (Administraţia drumurilor locale) şi vor fi înscrise pe un formular
tipizat, de către districte, centralizate pe secţii şi direcţii regionale de drumuri şi poduri respectiv
unităţi de administrare a drumurilor locale şi vor face parte integrantă din planul operativ de acţiune
pe timp de iarnă, la aceste unităţi.
În cadrul măsurilor pentru apărarea drumurilor cu panouri se stabilesc termenele finale de montare a
acestora, în funcţie de condiţiile climatice locale, acţiune ce trebuie realizată pe întreg teritoriul
ţării, începând cu data de 1 septembrie şi încheiată până la data de 1 decembrie.
Tabelul cuprinzând termenele de montare va fi depus odată cu planul operativ aprobat la
Comandamentul judeţean de deszăpezire, în vederea acordării sprijinului necesar unităţilor de
drumuri.

2.5.4. Revizuirea şi repararea utilajelor şi a mijloacelor de transport proprii prevăzute în programul

de iarnă. Contractarea utilajelor închiriate.
Utilajele şi echipamentele specifice pentru deszăpezirea drumurilor şi combaterea poleiului, aflate
în dotarea unităţilor de drumuri (autofreze, unimoguri, buldoexcavatoare, turbofreze, lame pentru
autopluguri şi tractoare rutiere, răspânditoare de materiale antiderapante, perii mecanice, gredere
semipurtate etc.) vor fi programate pentru revizie şi reparaţii, completate cu toate accesoriile încă
din timpul verii, astfel ca cel târziu până la 1 noiembrie, pregătirea lor să fie terminată. De
asemenea, se va solicita prioritate la reparaţia capitală a utilajelor care sunt cuprinse în campania de
deszăpezire.
Programul pregătirilor în vederea iernii va indica pentru fiecare utilaj data retragerii de pe şantiere,
atelierul, termenul de revizie sau de reparaţie şi data când trebuie să fie dus la baza de deszăpezire.
La stabilirea acestor termene se va ţine seama de baza în cadrul căreia va lucra utilajul respectiv,
astfel ca echipamentele şi utilajele proprii de patrulare şi de combatere a poleiului să ajungă până la
20 octombrie la bazele din zona de munte. Până la 1 noiembrie toate utilajele şi echipamentele
proprii trebuie să fie în baze.
Autovehiculele, utilajele şi echipamentele închiriate de la alte unităţi vor fi incluse în planul
operativ de acţiune numai în măsura în care nu se pot asigura din dotarea proprie şi pot fi:
- utilajele, echipamentele şi autocamioanele, care fac parte din formaţiile de patrulare sau de
deszăpezire; acestea vor fi închiriate cu personal de bord corespunzător cu caracter permanent şi vor
fi garate în bază pe toată durata iernii;
- utilajele, echipamentele şi autocamioanele închiriate la cerere, din raza de acţiune a bazei de
deszăpezire vor intra în lucru pe perioade determinate, atunci când vor fi solicitate, după care se
reîntorc la unităţile lor.
Contractele de închiriere se vor încheia până la 1 noiembrie pentru. ambele categorii de utilaje, de
regulă pentru toată durata iernii, astfel încât acestea să se prezinte la baze până la 1 decembrie, cu
excepţia utilajelor pentru combaterea lunecuşului ce vor fi introduse în baze la 1 noiembrie în zona
de munte şi 15 noiembrie în celelalte zone.
În contracte se va stabili regimul de închiriere (cu caracter permanent, sau la cerere) în funcţie de
nivelul de viabilitate a sectorului de drum pe care se va acţiona.
Se va urmări ca pentru sectoarele de drumuri pe care s-au executat tratamente bituminoase, sau la
deszăpezirea căii pe poduri şi pasaje denivelate pe care au fost montate rosturi etanşe din cauciuc,
lamele să fie dotate cu cuţite de cauciuc cu inserţie metalică.

2.5.5. Programul aprovizionării cu materiale chimice şi antiderapante, carburanţi şi lubrifianţi,

pregătirea spaţiilor de depozitare şi a instalaţiilor de încărcare
În vederea sporirii gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere în timpul iernii se folosesc de regulă
materiale chimice (sare şi soluţii de sare, clorură de calciu), materiale antiderapante (nisip, zgură,
etc.) tratate cu antiaglomerant sau netratate, sau alte materiale decongelante.
Materialele chimice pure (sare, soluţie de sare, clorură de calciu) se folosesc pe drumurile naţionale
principale cu îmbrăcăminţi asfaltice etanşe.
Materialele antiderapante tratate cu antiaglomerant se folosesc în general pe restul drumurilor cu
îmbrăcăminţi modeme, iar materialele antiderapante netratate pe poduri pe drumuri pietruite, pe
îmbrăcăminţile fisurate şi pe sectoarele cu beton de ciment cu o vechime mai mică de 5 ani.
Calculul necesarului de materiale antiderapante pentru un sezon de iarnă se va face în mod
diferenţiat, în funcţie de frecvenţa zilelor cu polei sau ninsoare, precum şi de lungimea şi importanţa
sectoarelor de drum afectate de aceste fenomene. Dozajele orientative pentru o repriză (cantităţi/m 2)
sunt cele stabilite la pct. 1.5.2.
Materialele antiderapante se prevăd a fi aprovizionate atât în depozite mari, de unde urmează a fi
încărcate în răspânditoare şi împrăştiate pe sectoarele de drum, cât şi în grămezi mici amplasate de-
a lungul drumului. Granulaţia nisipului este cuprinsă în limitele prezentate în curba granulometrică
din Fig. 43, pct.1.5.2. din care rezultă că acestea trebuie să se încadreze în limitele de 0-7 mm,
procentul sub 1 mm să nu depăşească 15%.
Pe drumurile pietruite sau cele cu îmbrăcăminţi bituminoase (în special pe cele care prezintă
degradări pronunţate), în măsura în care este economic, se recomandă folosirea zgurii granulate.
Granulaţia zgurei nu trebuie să depăşească 15 mm.
Programul aprovizionării cu materiale antiderapante (nisip, zgură) va fi astfel întocmit, avându-se în
vedere ca până la 1 noiembrie să fie aprovizionată cel puţin 75% din întreaga cantitate, iar până la
30 decembrie să fie aprovizionată integral.
- Materialele antiderapante tratate cu produse chimice (sare, soluţie de CaCl, etc.) pot fi aduse în
depozite eşalonat astfel încât să existe în permanenţă un stoc necesar pentru intervenţii de cel puţiri
30 zile.
Depozitele mari de materiale antiderapante tratate cu produse chimice vor fi de regulă construcţii
acoperite, cu înălţime corespunzătoare pentru a permite manevrarea utilajelor şi mijloacelor de
transport şi în cel mai rău caz când acestea nu există, vor fi amplasate pe platforme asfaltate,
asigurate pentru scurgerea apelor şi acoperite cu un strat de emulsie.
Depozitele pentru sare vor fi obligatoriu acoperite, din materiale necorozive la acţiunea sării, cu
înălţime corespunzătoare pentru intrarea mijloacelor de transport şi utilajele de încărcare -
descărcare, protejate corespunzător de apele dimprejur, iar cele pentru saramură sau soluţie sărată
vor fi sub formă de rezervoare din materiale necorozive la acţiunea sării, prevăzute cu mijloacele de
amestecare a lichidului sărat.
Amplasarea depozitelor de materiale chimice antiaglomerante se va face pe fiecare sector de drum,
conform planului operativ de acţiune.
Programul aprovizionării cu materiale chimice poate fi extins pe întreaga iarnă, cu condiţia
amenajării corespunzătoare a spaţiilor de depozitare, asigurând până la 1 noiembrie aprovizionarea
a 30%, până la 30 decembrie cel puţin 75% din cantitatea necesară pe întreaga iarnă la fiecare bază
şi 100% până la 30 ianuarie. Cantitatea aprovizionată de sare pentru zonele unde se acţionează cu
amestec va fi direct proporţională cu cantitatea de nisip antiderapant, de regulă 15-30%, din
greutatea acestuia.
Amestecul materialelor antiaglomerante cu nisip se va face numai în stare uscată, de regulă, în
proporţie de 15-30%, iar pentru drumuri cu îmbrăcăminţi etanşe proporţia de sare putând fi mai
mare.
În condiţiile în care nu sunt suficiente depozitele acoperite pentru a se putea face amestecul, în
vederea evitării aglomerării materialelor antiderapante prin îngheţ, aprovizionarea cu materiale
chimice se va face în acelaşi procent din necesar ca şi pentru materialele antiderapante.
Instalaţiile şi utilajele de încărcare în răspânditoare se vor stabili în funcţie de amplasamentele
depozitelor de materiale antiaglomerante şi de numărul utilajelor de răspândire repartizate prin
planul operativ de acţiune.
Cantităţile de carburanţi (benzină, motorină) şi lubrifianţi necesari pentru minim 14 zile de
acţionare, stabilite în funcţie de numărul autovehiculelor şi utilajelor din fiecare bază, vor fi
aprovizionate până la 20 octombrie în zona de munte şi pentru celelalte zone până la 1 noiembrie,
care se va menţine la acest nivel, prin completări periodice pe toată perioada iernii.
Spaţiile de depozitare (magazii, silozuri, şoproane, platforme, etc.) se vor revizui şi completa, sau
vor fi construite spaţii noi înainte de a începe aprovizionarea cu material.
2.5.6. Organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare
În cadrul acestor acţiuni se prevăd următoarele:
- stabilirea posturilor telefonice de la unităţile proprii;
- stabilirea posturilor telefonice de la alte posturi amplasate de-a lungul drumurilor, inclusiv a
programului de serviciu pentru informare;
- desemnarea personalului pentru coordonare şi informare în funcţie de nivelul de intervenţie pe
timp de iarnă, la fiecare bază, punct de sprijin şi punct de informare pe reţea, precum şi la celelalte
unităţi de drumuri;
- stabilirea necesarului de posturi noi telefonice;
- revizuirea şi completarea instalaţiilor existente precum şi programarea montării staţiilor de radio-
telefonie pe utilajele de deszăpezire şi patrulare, conform planului operativ de iarnă.
În cadrul programului, vor fi menţionate termenele finale de realizare care nu vor depăşi data de 1
noiembrie:
- revizuirea listei indicativelor de apel pentru staţiile de radio telefoane din dotare;
- revizuirea colaborărilor cu radiourile teritoriale şi locale privind informarea participanţilor la trafic
pe perioada iernii.

2.5.7. Programul instruirii personalului

Întreg personalul din cadrul bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin, inclusiv personalul de
coordonare şi informare va fi instruit corespunzător specificului activităţii sale pe locul unde se va
efectua instructajul şi responsabilul cu instruirea.
Instruirea pe specialităţi inclusiv protecţia muncii se va efectua astfel:
- şcolarizarea mecanicilor şi conducătorilor de autofreze se va face la Direcţia regională de drumuri
şi poduri, respectiv unităţile de administrare drumuri locale până la 15 octombrie, inclusiv
aplicaţiile practice;
- şcolarizarea personalului ce va lucra cu staţiile de radio telefonie se va face la Direcţia regională
de drumuri şi poduri, respectiv unităţile de administrare drumuri locale până la 15 octombrie,
inclusiv autorizarea cursanţilor potrivit reglementărilor în vigoare.
Termenul final pentru instruirea personalului de coordonare şi informare este 15 octombrie.

2.5.8. Asigurarea informării meteorologice şi a prognozei timpului

Direcţiile regionale de drumuri şi poduri, respectiv unităţile de administrare drumuri locale vor
transmite prognoza meteorologică secţiilor, pentru a lua măsurile preventive necesare.
Administraţia Naţională a Drumurilor şi toate D.R.D.P. -urile vor fi informate conform contractului
cu Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti, în timp operativ în legătură cu
situaţia atmosferică, generală cât şi locală, prin prognoze.
Contractele care se încheie cu Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti, stabilesc
transmiterea prognozelor de durată scurtă şi medie. la intervalele stabilite de comun acord, conform
prevederilor de mai jos.
1) Prognozele meteorologice contractate pe 24 de ore, săptămânale şi lunare, detaliate pe opt zone
geografice (Banat, Crişana, Dobrogea, Maramureş, Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania) şi
prognozele meteo de sezon care se transmit la A.N.D. - Serviciul dispecerat, astfel:
- prognozele meteo pe 24 ore, zilnic între orele 15-16;
- prognozele săptămânale, în fiecare zi de luni a săptămânii, între orele 15-16;
- prognozele lunare, între datele de 27-30 ale lunii precedente prognozate;
- prognoza meteo a sezonului de primăvară, la sfârşitul lunii februarie.
2) Prognozele meteorologice şi hidrologice de avertizare se transmit de fiecare dată când se prevede
producerea unui fenomen meteo sau hidro periculos, de interes pentru beneficiar, respectiv:
- dispuneri solide, polei;
- intensificări de vânt ce pot lua aspect de vijelie;
- viscol, transport de zăpadă cu formare de troiene;
- cantităţi de precipitaţii mai mari de 25 litri/m2 în 24 ore;
- depăşirea cotelor de atenţie;
- viituri.
3) Pentru situaţiile în care s-au produs fenomene meteorologice care au perturbat activitatea
beneficiarului, fenomene care nu au putut fi prinse din motive obiective în prognoze, INMH va face
o analiză explicativă a acestora la solicitarea beneficiarului.
4) Transmiterea informaţiilor se face prin fax la Dispeceratul drumurilor naţionale din AND.

CAPITOLUL 3
MĂSURI ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN TIMPUL IERNII
Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în timpul iernii se vor lua următoarele măsuri:
- măsuri pregătitoare;
- măsuri de prevenire a înzăpezirii şi de deszăpezire;
- măsuri de prevenire şi combatere a poleiului, gheţii sau zăpezii în grosime redusă.
3.1. MĂSURILE PREGĂTITOARE
3.1.1. Punerea în ordine a drumurilor şi podurilor
În scopul aplicării programului pregătirilor de iarnă se vor asigura materialele, forţa de muncă,
utilajele şi mijloacele de transport necesare, stabilite în funcţie de volumul şi natura lucrărilor ce
urmează a fi executate.
Lucrările de punere în ordine a drumurilor pentru perioada de iarnă vor începe la 1 septembrie şi
vor avea ca termen final de realizare 15 noiembrie şi au în vedere:
Lucrări de impermeabilizare a părţii carosabile
În baza programului stabilit pentru această acţiune se va trece la executarea lucrărilor de etanşeizare
a părţii carosabile a drumurilor şi podurilor modernizate prin plombări şi colmatări de fisuri.
Concomitent se vor executa şi reparaţii la benzile de consolidare.
La drumurile pietruite se va executa scarificarea şi aşternerea materialelor de întreţinere, eliberând
astfel platforma drumului pe toată lăţimea, în vederea facilitării lucrărilor de deszăpezire cu utilaje.
Lucrări pentru asigurarea scurgerii apelor
Pentru a obţine profilul transversal corespunzător se vor executa completări la acostamente, de
preferinţă cu balast, eliminând toate denivelările unde ar putea stagna apa provenită din ploi şi din
topirea zăpezii.
În acelaşi scop se va executa tăierea acostamentelor, curăţirea şanţurilor, rigolelor, canalelor de
scurgere, podeţelor şi camerelor de liniştire şi se vor desfunda gurile de scurgere la poduri.
Pe sectoarele unde în mod obişnuit cade grohotiş sau pământ, acţiunea se va repeta ori de câte ori
este nevoie, în toată perioada de iarnă, pentru a menţine tot timpul condiţii de scurgere a apelor prin
şanţuri şi rigole.
Înlăturarea obstacolelor care ar putea provoca înzăpezirea drumurilor
Toate obstacolele din zona drumului sau din afara acestuia, care ar putea provoca înzăpezirea
drumurilor, în special dacă sunt pe partea direcţiei vântului dominant, vor fi înlăturate, solicitându-
se dacă este cazul sprijinul organelor locale.
În acest scop vor fi curăţate zonele de buruieni, mărăcini, tufe, lăstari, arbuşti, garduri vii de pe zona
drumurilor, iar proprietarii vor curăţa terenurile adiacente de tulpini de porumb, tutun şi floarea
soarelui. Nu se va permite depozitarea de fân, paie, coceni, parcarea utilajelor agricole pentru
conservare etc., pe zona drumului din direcţia vântului dominant.
În cazul în care aceste depozite au fost create anterior, se va urmări desfiinţarea lor la termenele
stabilite prin program, de comun acord cu unităţile deţinătoare respective,
Semnalizarea în timpul iernii
Semnalizarea rutieră va fi completată cu indicatoare de circulaţie, conform STAS 1848-86, care vor
avertiza pericolele specifice sezonului de iarnă:
a) indicatoare Fig.13 „drum lunecos", cu adiţionala v „polei, gheaţă, zăpadă", care vor fi instalate
înaintea unor curbe, a unor coborâri periculoase sau acolo unde în mod frecvent există pericolul de
formare a poleiului sau chiciurii;
b) indicatoare Fig. 81 „lanţuri pentru zăpadă", cu adiţionala v„polei, gheaţă, zăpadă", care vor fi
instalate înaintea rampelor sau pantelor cu declivităţi peste 4%, precum şi în sectoarele unde nu se
acţionează cu materiale chimice sau antiderapante sau pe care în mod frecvent se produce „lunecuş"
prin formarea de polei sau gheaţă. '
Aceste indicatoare vor fi pregătite în număr suficient pentru a fi montate şi pe alte sectoare de drum
în rampă în timpul unor ninsori sau viscole prelungite, când sunt posibile depuneri de zăpadă pe
partea carosabilă. Pentru sectoare mai lungi de 2 km, indicatorul va fi însoţit de panoul adiţional g
„lungimea sectorului periculos",
c) indicatoare Fig. 8 a „drum îngustat" se vor instala pe sectoarele de drum pe care s-a deszăpezit
numai o bandă. Acestea vor fi de regulă de tip mobil şi se vor ridica imediat ce s-a asigurat
circulaţia simultană în ambele sensuri.
d) indicatoare Fig. 40 „accesul interzis", Fig. 96 a „ocolire" şi adiţionala v „polei, gheaţă, zăpadă",
pentru situaţii când drumul se înzăpezeşte pe anumite sectoare şi circulaţia trebuie oprită sau dirijată
pe alte rute.
Indicatoarele de la punctul „a" şi „b" vor fi montate pe drum până la 15 noiembrie în zona de munte
şi 1 decembrie în celelalte zone şi vor rămâne montate pe toată durata iernii.
Se va ţine evidenţa indicatoarele fixe şi mobile, care trebuie montate.
3.1.2. Montarea panourilor parazăpezi
Montarea panourilor va începe imediat ce terenul respectiv este eliberat de culturile de toamnă, ori
s-au efectuat arăturile sau semănăturile.
Organele de drumuri vor ţine permanent legătura cu proprietarii terenurilor agricole care deţin
terenurile şi vor urmări respectarea termenelor stabilite de comun acord şi înscrise în programul
pregătirilor de iarnă.
În cazul în care stadiul şi ritmul lucrărilor agricole de toamnă ar implica nerespectarea termenului
de montare a panourilor parazăpezi, unităţile de drumuri au obligaţia să informeze comandamentul
judeţean de deszăpezire, pentru urgentarea lucrărilor respective.
Modul de montare a panourilor parazăpezi este arătat la pct. 1.4.2.
După montare se vor efectua revizii săptămânale, verificându-se ancorele şi dispozitivele de
prindere pentru a realiza stabilirea şi întinderea tor corectă, în special după ploi abundente sau
furtuni puternice. Reviziile se vor efectua de către echipe alcătuite din muncitorii brigăzilor, astfel
ca remediile necesare să se execute pe loc.
3.1.3. Pregătirea bazelor
Pregătirea bazelor de deszăpezire şi a punctelor de sprijin se va face conform programului şi
reglementărilor în vigoare, prin reparaţii ta clădiri şi instalaţii, completările necesare la inventarul
gospodăresc, cazarmament, echipamentul de lucru şi de protecţie, conform extraselor de normativ
pentru acordarea echipamentului de protecţie şi de lucru, luând în considerare întreg personalul
bazei (conducători şi mecanici de utilaje şi mijloace de transport, însoţitori de utilaje şi mijloace de
transport, personalul de informare, de coordonare şi control a activităţii pe perioada de iarnă).
Se va asigura etanşarea completă a clădirilor, combustibilul necesar pentru utilaje şi de încălzit
(lemne, cărbuni, combustibili pentru calorifer etc.) şi vor fi luate toate măsurile de prevenire a
incendiilor stabilite de normele şi instrucţiunile în vigoare.
Vor fi confecţionate în număr suficient indicatoare de circulaţie specifice pentru perioada de iarnă.
Vor fi verificate, revizuite şi reparate instalaţiile de informare meteo (giruete, termometre,
detectoare de polei), staţiile radio-telefon etc.
Vor fi asigurate sculele şi uneltele necesare deszăpezirii manuale cu muncitorii din brigăzi.
Lucrările de pregătire vor fi terminate până la data de 20 octombrie pentru bazele din zona de munte
şi 1 noiembrie pentru celelalte baze.
3.1.4. Aducerea în bază a utilajelor şi echipamentelor pentru intervenţie
Contractele pentru utilajele închiriate se vor perfecta până pe data de 25 octombrie.
În contracte se va specifica modul de închiriere, respectiv perioada calendaristică, numărul de ore
pe zi, numărul de schimburi pe zi, sau închirierea la cerere, cât şi preţurile ce se vor practica pentru
orele active şi de aşteptare, aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb etc.
Utilajele, mijloacele auto şi echipamentele închiriate, de patrulare şi combatere a lunecuşului, se vor
prezenta în baze în jurul datei de 1 noiembrie pentru bazele de munte şi 15 noiembrie pentru
celelalte baze. Utilajele pentru deszăpezire se vor aduce în toate bazele până pe data-de 15
noiembrie.
Utilajele şi echipamentele proprii, specifice activităţii de iarnă, vor fi conservate în parcul de utilaje
al fiecărei baze, sau la secţie, imediat după închiderea acestei activităţi.
Revizia şi repararea utilajelor retrase din campania de iarnă se va face în cursul trim. II şi III, după
un program întocmit până pe data de 30 mai şi aprobat de către Direcţiile Regionale de drumuri şi
poduri, respectiv, unităţile de administrare a drumurilor
locale.
Celelalte utilaje, mijloace auto şi echipamentele care lucrează în campania de vară, vor fi retrase în
timp util din activităţile curente, astfel încât acestea să poată fi aduse până la 20 octombrie în bazele
de munte şi 1 noiembrie în bazele de şes.
Utilajele proprii de patrulare sau deszăpezire, inclusiv autovehiculele proprii folosite pentru
patrulare, informare şi însoţire, vor fi dotate cu aparate de radio telefoane, montate de regulă pe
mijlocul cu mobilitatea cea mai mare.
Depanarea utilajelor de deszăpezire se va asigura prin atelierele proprii ale unităţilor de drumuri,
sau prin atelierele specializate ale altor unităţi. Comandamentele locale de deszăpezire vor stabili
din timp atelierele specializate menţionate şi vor asigura depanarea operativă a utilajelor.
În cadrul pregătirii utilajelor pentru campania de iarnă se vor organiza „alarme false", care constau
din acţiuni ordonate după un plan coordonat de Direcţia regională de drumuri şi poduri, respectiv
unităţile de administrare drumuri locale, cu scopul de a depista eventuale deficienţe în mobilizarea
personalului, pregătirea şi funcţionarea utilajelor, organizarea depanării etc.
3.1.5. Instruirea personalului
Conform programului de pregătire se va face şcolarizarea sau instruirea personalului care participă
la activitatea de iarnă, folosind în acest scop cadre bine pregătite şi experimentate în problemele
respective.
Pentru conducătorii şi mecanicii de autofreze, buldoexcavatoare şi unimoguri în afară de
cunoaşterea amănunţită a cărţii tehnice a utilajului, se vor organiza lecţii practice de conducere şi
remediere a micilor defecţiuni ce se produc frecvent în timpul lucrului, cu asistenţa mecanicilor de
la atelierele fixe sau autoatelierele prevăzute în planul operativ de acţiune pentru iarnă. în cazul în
care numărul cursanţilor este redus, şcolarizarea se poate concentra la una din Direcţiile de drumuri
şi poduri pentru mai multe unităţi sau judeţe.
În acelaşi mod se va organiza şcolarizarea privind utilizarea staţiilor şi aparatelor de radio-telefonie,
folosind ca instructori, personalul autorizat în acest scop.
Personalul de informare va fi instruit de fiecare unitate, în ceea ce priveşte modul de raportare a
situaţiei, de redactare a informărilor şi buletinelor rutiere, legătura cu presa şi organele de circulaţie
ale poliţiei.
În cadrul procesului de instruire, teoretic şi practic, vor fi reamintite normele privind protecţia
muncii, pe specificul lucrărilor şi a locurilor de muncă, inclusiv principalele îndatoriri pe linie de
pază contra incendiilor.
Programul de instruire va fi realizat până la data de 1 noiembrie.
3.1.6. Organizarea activităţii de coordonare şi informare
Toate posturile telefonice din sistemul propriu de informare, care prezintă defecţiuni de funcţionare,
vor fi comunicate direcţiilor judeţene de poştă pentru a fi revizuite din timp, iar acolo unde este
necesar, se va solicita instalarea de prize suplimentare şi eventuale sonerii de la posturile existente
în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de informare în incinta bazei.
În cadrul acestei acţiuni vor fi verificate şi staţiile de radio telefonie de la unităţi şi de pe utilaje sau
autovehiculele folosite în campania de iarnă.
Vor fi întocmite tabele cu personalul de coordonare şi informare corespunzător nivelului de
intervenţie pe timp de iarnă, inclusiv cu mijloacele de transport care fac de serviciu la aceste unităţi
în afara programului de lucru.
Pentru informarea usagerilor asupra stării drumurilor şi a condiţiilor de circulaţie în timpul iernii, se
vor folosi mijloace de informare mass-media şi vor fi date relaţii tuturor solicitanţilor, printr-un post
telefonic al cărui număr va fi adus la cunoştinţa generală.
Se va colabora cu radiourile teritoriale şi locale pentru stabilirea frecvenţelor şi orelor de transmisie,
care vor fi semnalizate pe drumurile naţionale.
În buletinele rutiere transmise prin radio vor fi cuprinse toate drumurile publice de interes
republican, cu excepţia sectoarelor de drum încadrate în nivelul IV de viabilitate.
În cazul unor înzăpeziri grave vor fi comunicate prin buletinele rutiere şi variantele ce pot fi
utilizate pentru asigurarea traficului în zonele respective, indiferent de categoriile funcţionale ale
drumurilor ce alcătuiesc aceste variante (publice sau de exploatare), sau de nivelul serviciului de
iarnă.
Comunicările inclusiv dispoziţiile primite şi transmise, se înscriu în registrul de iarnă, în ordine
cronologică; de asemenea se înscriu şi relaţiile ce se dau asupra stării drumurilor, cu excepţia celor
date persoanelor particulare.
3.1.7. Modul de colaborare între unităţile de drumuri şi de căi ferate pentru tronsoane alăturate de
căi ferate şi drumuri.
Pentru porţiunile de drumuri şi căi ferate alăturate, care sunt expuse înzăpezirilor, atât sistemul de
apărare contra înzăpezirilor, cât şi modul de amplasare a mijloacelor de apărare, se vor stabili de
comun acord de către şefii secţiilor de drumuri şi poduri din Administraţia Naţională a Drumurilor,
respectiv Administraţia drumurilor locale şi şefii secţiilor de linii ale S.N.C.F.R. pentru a se evita
înzăpezirea drumului din cauza unor eventuale apărări defectuose instalate pentru calea ferată şi
invers.
Stabilirea amplasamentului pentru perdelele de plantaţii pe sectoare de drum paralele cu calea ferată
se va face de comun acord de către Direcţiile regionale de drumuri şi poduri sau unităţile de
administraţie drumuri locale şi regionale de căi ferate respective.
3.1.8. Controlul realizării pregătirilor de iarnă.
Direcţiile regionale de drumuri şi poduri sau unităţile de administraţie drumuri locale vor institui
comisii de verificare a pregătirilor de iarnă, alcătuite de regulă din:
- directorul, directorul adjunct, directorul tehnic sau inginerul şef al Direcţiei regionale de drumuri
şi poduri, respectiv unităţile de administraţie drumuri locale;
- şeful serviciului, biroului sau compartimentului de întreţinere, care este şi responsabilul cu
problemele de iarnă;
- şeful serviciului sau biroului de utilaj transport;
- şefii SDN şi alţi specialişti din cadrul Direcţiei regionale de drumuri şi poduri sau ai administraţiei
drumurilor locale.
Comisiile constituite la nivelul DRDP şi unităţile de administrare a drumurilor locale vor avea
sarcina să verifice pregătirea acţiunilor de iarnă conform programelor intervenite şi să urmărească
aplicarea acestor programe de către unităţi, informând lunar conducerea Direcţiei regionale de
drumuri şi poduri, respectiv Consiliul judeţean sau local, începând cu data de 1 septembrie, asupra
stadiului pregătirilor şi greutăţilor întâmpinate, pentru a putea lua din timp măsurile
corespunzătoare.
Comisia sau comisiile instituite la nivelul Direcţiei regionale de drumuri şi poduri, respectiv
Consiliul judeţean sau local vor verifica obligatoriu între 1-20 noiembrie, stadiul pregătirilor de
iarnă la fiecare unitate de drumuri şi bază de deszăpezire.
Rezultatul verificării se consemnează într-un proces verbal tip, conform anexei nr.5 în care se va
înscrie, după caz, dacă unitatea este pregătită sau nu pentru iarnă, stabilindu-se termene pentru
fiecare problemă nerezolvată. Aceste termene nu pot depăşi cu mai mult de 10 zile, termenul final
de pregătire a bazelor.
Procesele verbale se întocmesc de comisie în două exemplare, din care unul rămâne la unitatea de
drumuri, iar al doilea se depune la Direcţia regională de drumuri şi poduri, respectiv la Consiliul
judeţean sau local.

3.2. MĂSURI DE PREVENIRE AÎNZĂPEZIRII Şl DE DESZĂPEZIRE A DRUMURILOR

Prevenirea înzăpezirii şi lucrările de deszăpezire se execută la toate drumurile publice în funcţie de
nivelul de intervenţie pe timp de iarnă.
Utilajele folosite la prevenirea înzăpezirilor diferă de cele folosite la deszăpezire ca tip, putere şi
viteză de lucru.
În scopul sporirii eficienţei activităţii în timpul iernii şi menţinerii viabilităţii drumurilor se va
acorda o atenţie deosebită acţiunii de prevenire a înzăpezirii.
3.2.1. Prevenirea înzăpezirii drumurilor
Prevenirea înzăpezirii drumurilor se realizează prin patrularea cu utilaje. Această acţiune se
desfăşoară în timpul ninsorilor liniştite sau când viscolele sunt slabe (tăria vântului sub 30 km/oră),
iar zăpada spulberată nu poate imobiliza utilajele pe drum. în cazul în care tăria vântului creşte
peste valoarea menţionată şi zăpada este spulberată în cantităţi din ce în ce mai mari, acţiunea de
patrulare încetează şi utilajele se retrag, lucrând până la baza de reşedinţă, sau dacă nu este posibil,
până la prima localitate de pe traseu, în scopul menţinerii condiţiilor de circulaţie pentru
autoturisme, autobuzele sau autocamioanele, care sunt cuprinse de viscol.
În această situaţie bazele de deszăpezire adiacente vor fi anunţate pentru a lua măsuri de închidere a
circulaţiei în zona de viscol. Măsura se va lua cu sprijinul organelor de poliţie şi se aduce la
cunoştinţă publică prin buletine rutiere speciale cu recomandarea de a nu se pleca în cursă spre
zonele respective.
Formaţia de patrulare este condusă de un tehnician şi însoţită de un autocamion, care transportă
carburanţi şi lubrifianţi în cantităţi suficiente pentru a asigura alimentarea pe drum a utilajelor în
timpul acţiunii.
Utilajele din cadrul formaţiei vor lucra decalat în profil transversal pentru a cuprinde cel puţin o
bandă de circulaţie.
Având în vedere faptul că prin patrulare zăpada este adunată în cordoane către marginile platformei,
formaţiile de utilaje vor fi completate cu echipamente turbofreză, care pot fi folosite şi pentru
înlăturarea zăpezii adunate în faţa parapeţilor.
În zonele cu viscole frecvente nu se admite menţinerea cordoanelor de zăpadă pe platforma
drumului, degajându-se mai întâi partea corspunzătoare direcţiei vântului dominant.
Utilajele folosite la patrulare sunt în general utilaje cu lamă (autogreder, greder semipurtat, etc.) sau
autovehicule la care se montează în faţă lama metalică (autospeciale Unimog, buldoexcavatoare
Caterpilar, autocamioane, autobasculante, tractoare rutiere, etc.). De preferinţă lamele vor fi dotate
cu cuţite de cauciuc cu inserţie metalică.
Mai pot fi folosite în acţiunea de patrulare: autostropitoare cu lamă în faţa şi perie mecanică,
tractoare rutiere cu perie mecanică şi altele.
În mod obişnuit utilajele de patrulare se folosesc grupate în formaţii lucru, dar şi individual, funcţie
de caracteristicile drumului şi ale utilajului.
Tabelul 11
FORMAŢIA DE UTILAJE Şl ECHIPAMENTE CORESPUNZĂTOARE NIVELELOR DE
INTERVENŢIE Şl A TIPULUI DE DOTARE, FUNCŢIE DE ZONA Şl PONDEREA DE
ÎNZĂPEZIRE A DRUMURILOR

NivelulTipul utilajelor din dotare Zone fără ZONE CU VISCOL

Intervenţie Ponderea sectoarelor de drum, care se
înzăpezesc la fiecare repriză de viscol,
din lungimea aferentă bazei de deszăpezire
km* <25% 25-50% >50%
km* de drum aferent km* de drum aferent km* de drum aferent
unui utilaj unui utilaj unui utilaj
Formaţia tip A0 A B C D A B C D A B C
D
N I 1 Autofreză 25 25 45 50 45 45 50
60
 Buldoexcavator 40-60 40 40 50 60 30 30 35 40 15
15 20 30
Unimog cu lamă (plug) şi răspânditor 80-100 80 80 90 100 65 65
80 90 50 50 65 80
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 40-60 40 40 50 60 30 30 40 40 20 20
25 30
Auto cu răspânditor şi lamă 60-75 60 60 70 75 40 40 50 60
50 50 60 70
Tractor cu greder semipurtat sau lamă 30-40 30 30 35 40 30 30
35 35 30 30 40 40
Încărcător frontal pe pneuri 2 buc/bază sau (1 buc cu 2 schimburi) ldem
Tractor cu perie mecanică 30-40 30 35 40 40 30 35 40 40
30 35 40 40
N I 2 Autofreză 90 90 100 120 50 50 90 100
Buldoexcavator 80-120 80 80 100 120 60 60 70 80 30
30 40 60
Unimog cu lama (plug) şi răspânditor 180-220 160 160 175 190
130 130 160 175 100 100 130 160
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 80-120 80 80 100 120 60 60 80 80 40 40
50 60
Auto cu răspânditor şi lamă 120-150 120 120 140 150 80 80
100 120 100 100 120 140
Tractor cu greder semipurtat sau lama 60-80 60 60 70 80 60 60
70 70 60 60 80 80
Încărcător frontal pe pneuri 2 buc/bază sau (1 buc cu 2 schimburi) Idem
Tractor cu perie mecanică 60-80 60 70 80 80 60 70 80 80
60 70 80 80
N I 3 Autofreză 180 180 200 240 100 180
200
Buldozer 60 60 70 80 50 50 60 60 25 25
30 40
Unimog cu lamă (plug) şi răspânditor 350-420 350 350 400 420
300 300 350 400 210 210 280 350
de materiale antiderapante sau chimice
Autogreder 160-240 160 160 200 240 120 120 160 160 80
80 100 120
Auto cu răspânditor şi lamă 240-300 240 240 280 300 160 160
200 240 200 200 240 280
Tractor cu greder semipurtat sau lamă 120-160 120 120 140 160
120 120 140 140 120 120 160 160
 Încărcător frontal pe pneuri 1 buc/bază

NOTĂ: *)km drum de 7 m lăţime, parte carosabilă

**)pentru drumurile de nivel I de intervenţie, în zonele cu pericole de formare a blocajelor
de maşini (treceri peste munţi sau declivităţi foarte mari) în formaţia de intervenţie din bazele de
deszăpeziri se vor prevede şi mijloace de remorcare sau deblocare (remorchere, macarale etc.),
pentru a se putea interveni operativ în cazuri de vrie.
Cel mai eficient utilaj de patrulare este autovehiculul cu lamă orientabilă, care este caracterizat prin
mobilitatea mare a lamei, viteză de lucru ridicată şi are avantajul că de la o anumită viteză (de
regulă peste 30 km/oră aruncă lateral zăpada de pa platforma drumului). Raza de acţiune a acestora
este de 30-50 km în funcţie de dificultăţile traseului, de frecvenţa şi abundenţa ninsorilor.
Pentru zonele de munte, lama va fi montată pe autovehicule lestate cu cel puţin două osii motoare.
În cazul în care pentru un sector de drum sunt repartizate două sau mai multe autovehicule cu lamă,
ele pot lucra independent, plecarea în cursă va fi decalată în funcţie de lungimea sectorului de drum,
viteza de lucru şi abundenţa ninsorii. În acest fel se poate realiza un circuit închis asigurând
prezenţa continuă a utilajului pe drum. Autovehiculele cu lamă vor fi dotate cu aparate de radio-
telefonie pentru a asigura şi informa operativ asupra condiţiilor de circulaţie pe drumuri.
Celelalte mijloace de patrulare arătate, care au viteze de lucru reduse (10-20 km/h) dar apropiate,
vor fi folosite în formaţii, pe sectoare de drum sub 30 km lungime.
Alegerea formaţiilor de lucru se face ţinând cont de caracterul climatic, lungimea drumului,
dificultăţile şi nivelul de intervenţie al sectorului de drum respectiv.
În cazul în care tăria vântului în timpul viscolului depăşeşte 30 km/h, iar zăpada spulberată se
depune în urma utilajelor de deszăpezire, făcând ineficientă activitatea acestora. se va înceta
acţiunea de patrulare sau deszăpezire, până la încetarea viscolului.
Numai în situaţii cu totul excepţionale, când sunt în pericol vieţi omeneşti. datorită surprinderii pe
drum a unor autovehicule sau a unor utilaje de deszăpezire, la solicitarea comandamentului judeţean
de deszăpezire se va putea interveni cu autofreze echipate corespunzător având asigurată obligatoriu
legătura radio-telefonică cu baza de plecare.
În lipsa autofrezelor se vor solicita prin comandamentul judeţean de deszăpezire alte mijloace de
intervenţie corespunzătoare. De asemenea, un autocamion de însoţire va asigura rezerva de
carburanţi pentru cel puţin 24 ore de lucru, inclusiv personalul de schimb necesar.
Pentru asemenea acţiuni se va obţine aprobarea Direcţiei regionale de drumuri şi poduri. respectiv
Comandamentul judeţean de deszăpezire. care vor fi informate pe parcurs asupra desfăşurării
operaţiunii de salvare.
3.2.2. Deszăpezirea drumurilor
În cazul în care zăpada depusă pe drum în strat uniform sau sub formă de suluri nu mai poate fi
înlăturată prin acţiuni de patrulare (gredere semipurtate, tractoare cu lamă, auto cu lamă), iar
circulaţia autovehiculelor este întreruptă se va interveni cu utilaje pentru deszăpezire de îndepărtare
a zăpezii de pe partea carosabilă.
Utilajele folosite în aceste cazuri sunt unimogurile cu lame şi plug, buldoexcavatoarele, autofrezele,
autogrederele şi buldozerele. Pentru străpungerea sulurilor de zăpadă, care nu depăşesc 0,60 m
grosime, pot fi folosite şi autovehiculele cu lamă, dacă distanţa dintre suluri este suficienta pentru a
permite demarajul.
Autofrezele sunt folosite pe drumurile modernizate, iar buldozerele de regulă pe drumurile pietruite.
Autogrederele pot lucra eficient numai dacă grosimea zăpezii, depusă în suluri sau continuă, nu
depăşeşte 0,60 m.
Autospecialele Unimog lucrează eficient cu lamă la grosimi de zăpadă de până la 0,40 - 0,50 m iar
cu plugul de până la 1 m, funcţie de caracteristicile şi configuraţia traseului.
Pentru grosimi ale stratului de zăpadă mai mari şi în condiţiile în care zăpada trebuie îndepărtată de
la parapetul drumului pentru lărgirea suprafeţei de circulaţie se folosesc turbofrezele din dotarea
autospecialelor Unimog.
Buldoexcavatoarele lucrează cu lamă la grosimi de zăpadă de până la 0,30-0,40 m, iar cu plugul de
până ta 0,60 m, limitele fiind funcţie de caracteristicile şi configuraţia traseului.
Pentru aruncarea zăpezii la distanţă mai mare se folosesc aceste utilaje echipate cu turbofreze.
Pe sectoarele cu zăpadă afânată sub 0,60 m grosime se pot folosi şi tractoare rutiere cu lamă
orientabilă însoţite de turbofreze.
Când grosimea zăpezii este mai mare de 1,0 m autofrezele vor acţiona pentru îndepărtarea acesteia
în trepte (Fig. 44 şi Fig. 45).
În cazul îndepărtării zăpezii în localităţi, coşurile de aruncare vor fi înclinate şi dotate cu
prelungitor, pentru a evita accidentarea pietonilor sau murdărirea şi deteriorarea construcţiilor din
vecinătatea drumurilor.
Dacă zăpada viscolită are densitate mică vor fi folosite în faţa autofrezei buldozere pe pneuri.

Fig.44

Fig.45

În cazurile excepţionale folosirea utilajelor cu şenile, pentru curăţirea zăpezii de pe sectoarele de

drum cu îmbrăcăminţi moderne, se va face lăsând un strat de zăpadă suficient (10-15 cm) pentru
protejarea părţii carosabile, care se va înlătura apoi cu autogrederele sau autovehiculele cu lamă.
Buldozerele vor lucra prin treceri scurte (10-15 m), cu diferite înclinări ale lamei în funcţie de
densitatea si rezistenta depunerilor de zăpadă, deplasând astfel zăpada spre utilajele cu rotor sau pe
acostamente.
Prin îndepărtarea zăpezii de pe platforma drumului se va urmări asigurarea condiţiilor pentru
curăţirea completă a părţii carosabile, degajarea acostamentelor şi asigurarea condiţiilor de scurgere
a apelor.
Pentru îndepărtarea completă a zăpezii de pe platforma drumului pot fi folosite următoarele formaţii
de utilaje, în ordinea deplasării acestora pe drum:
- autogreder - autofreză - greder semipurtat - perie mecanică;
- autogreder - autofreză - auto cu lamă - autogreder sau auto cu lamă - greder semipurtat (prin
acţiuni repetate);
- greder semipurtat - turbofreză - perie mecanică, pe sectoare cu zăpadă în grosime redusă;
- autofreză - autogreder (prin acţiuni repetate), pe sectoare cu zăpadă în grosime mare, care nu poate
fi adusă de pe acostament în faţa autofrezei, cu ajutorul autogrederului.
În alcătuirea formaţiilor de utilaje, respectându-se ordinea echipamentelor folosite în acţiune,
respectând principiile de mai sus, se folosesc cu cea mai mare eficienţă autospecialele Unimog şi
buldoexcavatoarele.
Acestea pot substitui utilajele din formaţiile tip enumerate mai sus, sau le pot completa în funcţie de
condiţiile de acţiune ce se impun, reducând considerabil durata si sporind eficienta activităţii de
deszăpezire.
Pentru îndepărtarea zăpezii de pe acostamente se va acţiona astfel:
- zăpada existentă pe acostamente va fi scoasă partea carosabilă în faţa autofrezei sau turbofrezei;
- se va acţiona asupra cordonului astfel format cu autofreza sau turbofreza;
- se adună apoi în cordon zăpada rămasă sub lama autofrezei sau turbofrezei;
- se acţionează asupra cordonului de zăpadă rezultat. 152
După îndepărtarea zăpezii de pe platformă se va continua curăţirea părţii carosabile acţionându-se
cu răspânditoarele de materiale antiderapante tratate cu antiaglomerant (dacă sunt condiţii de
formare a poleiului) şi utilajele cu lamă şi perii mecanice.
Acţiunea de îndepărtare a zăpezii cu ajutorul utilajelor începe de la axul drumului spre margini,
utilajele aşezându-se în plan cu un decalaj între ele de 30-60 m.
În cazul drumurilor cu mai multe benzi de circulaţie, pentru a evita transbordarea zăpezii, se va
lucra conform schemei din Fig. 46. În acest caz o parte din utilaje deplasează zăpada în direcţia
axului drumului, iar cealaltă parte (care merg pe margine) în direcţia rigolelor.
Lucrând după o asemenea schemă este necesar să se îndepărteze imediat cu ajutorul utilajelor cu
rotor, valul de zăpadă care se formează pe axul drumului.

Fig. 46

În cazul când drumul este supus acţiunii unui vânt lateral puternic, zăpada nu va fi îndepărtată în
sens contrar vântului. în acest caz îndepărtarea zăpezii se va face conform schemei din Fig. 47.

Fig. 47

Fig.48

În desfăşurarea acţiunii de deszăpezire pe sectoarele cu zăpadă continuă, în grosime de peste 1,00 m

circulaţia se va deschide la început pe un singur fir, creându-se spaţii de depăşire la distanţe de cca.
200-300 m.
În acest timp la capetele sectoarelor înzăpezite se vor instala indicatoare cu semnificaţia „circulaţia
interzisă pe ambele sensuri" însoţite de panouri cu inscripţia „drum înzăpezit".
Din momentul deschiderii circulaţiei pe un fir semnalizarea va fi adaptată noii situaţii, folosindu-se
indicatoare „drum. îngustat", iar după asigurarea condiţiilor de circulaţie normală în ambele sensuri
aceste indicatoare vor fi ridicate de pe drum.
În zonele cu viscole repetate vor trebui concentrate mijloace de deszăpezire, conform nivelului de
intervenţie al sectorului de drum respectiv, astfel încât trecerea de la circulaţia pe un fir, la circulaţia
normală în ambele sensuri, să se facă într-un timp cât mai scurt.
Acţiunea de deszăpezire se va desfăşura pe reţeaua rutieră, ţinând seama de încadrarea drumurilor
publice pe niveluri de intervenţie în timpul iernii.
Pentru a se realiza obiectivul principal al acţiunii pe drumurile încadrate în nivelul de intervenţie I,
se va acţiona după ordinea de urgenţă stabilită în scopul deszăpezirii în cel mai scurt timp a
legăturilor funcţionale cu capitala, pe drumurile de interes republican şi cu reşedinţa judeţului, pe
drumurile de interes local, asigurând astfel desfăşurarea transporturilor rutiere pe întreg teritoriul
ţării.
În acest scop, utilajele de deszăpezire vor lucra pentru deschiderea circulaţiei până la întâlnirea cu
utilajele de la bazele învecinate, fără a ţine seama de limitele dintre unităţile de drumuri. Pe
drumurile naţionale autofrezele vor acţiona indiferent de limitele judeţelor sau a Direcţiilor
regionale de drumuri şi poduri din cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor. în acelaşi scop vor
putea fi folosite şi rute ocolitoare, indiferent de categoria drumurilor din care sunt alcătuite (publice
sau de exploatare), organele care le administrează având obligaţia să le deszăpezească cu prioritate.
După restabilirea circulaţiei, secţiunea de deszăpezire va fi continuată prin îndepărtarea zăpezii de
pe platforma drumului şi curăţirea completă a îmbrăcăminţii rutiere.
În acţiunea de curăţire completă a zăpezii de pe partea carosabilă se vor folosi (în măsura în care
zăpada nu este compactă) gredere semipurtate şi perii mecanice prin treceri succesive alternate cu
răspândiri de materiale chimice în dozaje corespunzătoare.
În cazul în care pe partea carosabilă s-a format gheaţă, se va acţiona cu autogredere şi răspânditoare
cu materiale chimice şi antiderapante, repetând acţiunea până la completa topire a gheţii şi
îndepărtarea acesteia de pe partea carosabilă.
Dacă prin procedeul de mai sus nu se obţine rezultatul scontat, se va proceda (a scarificarea stratului
de gheaţă cu autogrederul şi răspândirea de materiale chimice, lucrându-se pe sectoare scurte şi
folosind la nevoie buldozere pe pneuri. Curăţirea cu lama se efectuează după începerea procesului
de topire a gheţii. Această operaţie nu dă rezultate dacă temperatura este mai scăzută decât
temperatura de acţiune a materialului chimic utilizat.
Pe drumurile cu 4 benzi de circulaţie cu sau fără zonă mediană, Fig. 49, utilajele prevăzute cu lamă
(lestate corespunzător) vor merge fiecare pe câte o bandă de circulaţie distanţate la 30-60 m între
ele, şi vor îndepărta zăpada dinspre mijloc spre marginea din dreapta sensului de mers.
Utilajul care parcurge banda de ta margine, execută şi curăţirea locurilor de parcare şi a benzilor de
staţionare.
Formaţia de deszăpezire trebuie să fie alcătuită din trei utilaje cu lamă, care vor lucra numai pe două
benzi de circulaţie, în timp de al patrulea utilaj cu lamă va executa curăţirea benzii de staţionare.
În acele formaţii în care utilajele au puteri diferite, utilajul cu puterea cea mai mare va fi amplasat în
spatele formaţiei, iar cel cu puterea cea mai mică, în faţă.
Autovehiculele care sunt reţinute în spatele utilajelor de deszăpezire, vor fi lăsate din timp în timp
să depăşească aceste utilaje.
Aceasta nu se recomandă în cazul unor straturi de zăpadă cu grosime mare, deoarece vehiculele pot
rămâne blocate pe sectorul încă necurăţat al drumului.
Sectoarele de drum fără ieşire, benzile de staţionare şi locurile de parcare se vor curăţa numai după
deszăpezirea benzilor centrale de circulaţie. Pentru aceste lucrări se pot folosi pluguri sau lame
uşoare.
Pentru curăţirea straturilor de zăpadă foarte groasă şi a cordoanelor de pe marginea drumului, se vor
folosi utilaje de mare putere şi randament (buldozere pe pneuri, autocurăţitoare de zăpadă etc.).
Aruncarea zăpezii în aceste situaţii se va face în direcţia vântului, iar pe drumuri în pantă în sensul
pantei.
Pe drumurile de nivel I de viabilitate răspândirea manuală de materiale antiderapante tratate cu
substanţe antiaglomerante sau a materialelor chimice este interzisă cu desăvârşire pentru a se evita
formarea de gropi, care pot îngreuna sau chiar întrerupe circulaţia. Fac excepţie zonele cu pante sau
rampe unde se fac depozite chiar pe marginea drumului şi de unde se poate activa şi manual.
În cazul formării de gropi sau văluriri, sectoarele respective vor fi semnalizate până la remedierea
situaţiei cu indicatorul „drum cu denivelări".
După îndepărtarea completă a zăpezii de pe partea carosabilă şi acostamente se vor degaja de
zăpadă indicatorii kilometrici şi hectometrici, indicatoarele rutiere, parapetele, glisierele metalice,
astfel ca acestea să fie vizibile de partea carosabilă.
Pe drumurile modernizate:
La deszăpezirea drumurilor pe care s-au executat în anul respectiv tratamente bituminoase, precum
şi la deszăpezirea căii pe poduri şi pasaje denivelate ce au montate rosturi de dilataţie performante,
se vor utiliza lame cu cuţite de cauciuc.
Lucrările de deszăpezire a sectoarelor de drumuri în curs de reabilitare sau modernizare se vor
executa în conformitate cu protocoalele încheiate între administratorul drumului şi constructor.
Plata acestor lucrări se va face în conformitate cu aceleaşi protocoale. (Aceste sectoare vor fi
cuprinse în mod obligatoriu în planurile operative de acţiune ale unităţilor de drumuri).
Deszăpezirea drumurilor pietruite şi a celor de pământ se realizează în cazul zăpezilor mari, cu
utilaje puternice cu lamă orientabilă (buldozere, buldoexcavatoare, autogredere etc.).
Pentru zăpada depusă în strat uniform şi afânată în grosime de până la 0,40 m, sau depusă în suluri
până la 0,60 m, pot fi folosite tractoarele rutiere cu lamă. La grosimi mai mari se va acţiona cu
tractoare şenilate, autogredere etc.
Pe drumurile pietruite nu se folosesc autofreze decât în cazuri cu totul excepţionale, în afara
localităţilor cu aprobarea Direcţiei regionale de drumuri şi poduri, respectiv a unităţii de
administrare pentru drumuri locale şi numai dacă drumul nu prezintă denivelări sau material pietros
aşternut recent ori necompactat.
Deoarece pe drumurile pietruite se folosesc pentru deszăpezire în mod obişnuit utilaje şenilate este
indicat să rămână pe partea carosabilă un strat de zăpadă în grosime de 2-4 cm. În cazul în care se
formează „lunecuş" datorită acestui strat de zăpadă se va acţiona obligatoriu cu nisip antiderapant
sau cu zgură, în special în curbe şi pe sectoarele de drum cu declivităţi accentuate. Se va da atenţie
rambleelor înalte şi mai ales rampelor de acces la poduri.
Pe drumurile de pământ vor putea fi utilizate şi pluguri de lemn tractate.
XXX
Potrivit prevederilor „Legii drumurilor", în acţiunile de deszăpezire pentru restabilirea circulaţiei pe
drumurile publice şi în mod deosebit pe drumurile de interes local pietruite şi de pământ, pot fi
mobilizaţi şi cetăţeni din localităţile riverane sau apropiate, în care scop unităţile de drumuri vor
asigura asistenţa tehnică şi uneltele necesare. Mobilizarea cetăţenilor se va face de către primării.
Deasemenea, vor fi antrenate în acţiunile de deszăpezire întreprinderi şi unităţi militare, care îşi
desfăşoară activitatea în localităţile sau pe teritoriul judeţului.
3.2.3. Deszăpezirea sectoarelor de drum din zona centrelor industriale sau dens populate
Pe sectoarele de drum în zona centrelor industriale sau dens populate cu două benzi de circulaţie,
acţiunea de îndepărtare a zăpezii trebuie începută din momentul formării unui strat de zăpadă
uniform, cu ajutorul utilajelor prevăzute cu lamă sau perie, care vor deplasa zăpada în sensul de
mers, spre marginea părţii carosabile.
Pe sectoarele de drumuri naţionale în zona centrelor industriale sau dens populate cu patru benzi de
circulaţie (cu sau fără zonă verde), acţiunea de îndepărtare a zăpezii trebuie făcută cu grupuri de
utilaje, care vor acţiona simultan după schema indicată în Fig. 49.
Fig. 49

3.2.4. Măsuri pentru combaterea înzăpezirii sectoarelor de drum în jurul centrelor industriale sau
dens populate
În scopul obţinerii unei eficienţe maxime în acţiunea de deszăpezire a sectoarelor de drum din jurul
centrelor industriale sau dens populate se vor lua următoarele măsuri:
Amplasarea bazelor de deszăpezire se va face în apropierea oraşelor, zonelor dens populate sau
centrelor industriale.
Activitatea bazelor de deszăpezire va fi permanentă pe timpul iernii, inclusiv informarea asupra
stării drumului.
Bazele de deszăpezire vor fi dotate cu utilaje corespunzătoare (atât ca număr cât şi randament de
funcţionare).
Se vor lua măsuri de evitare a blocării autovehiculelor pe sectoarele de drumuri respective, inclusiv
limitarea staţionărilor pe aceste sectoare.
Se va stabili ordinea de urgenţă în funcţie de nivelul intervenţiilor pe timpul iernii, pentru arterele
de penetrare în oraşe, având prioritate cele care asigură transporturile de alimente, materii prime etc.
Se va stabili modul de deszăpezire a rampelor de acces şi pasajelor denivelate.
Se va sigura o bună corelare între orele de intervenţie pentru deszăpezire cu orele de intrare şi ieşire
din schimburi sau transport al navetiştilor.
Se vor face în mod obligatoriu programe comune de acţiune cu marile întreprinderi, în vederea
asigurării bazelor de deszăpezire cu utilaje, materiale şi forţă de muncă în cazuri excepţionale, astfel
încât circulaţia să poată fi asigurată în orice situaţie, mai ales la orele de începere şi închidere a
programului de lucru.
3.2.5. Deszăpezirea trecerilor la nivel cu calea ferată
În cazul trecerilor de nivel nepăzite, curăţirea zăpezii de către organele feroviare se va face pe cât
posibil simultan cu cele de întreţinerea drumurilor.
În situaţia în care nu se face curăţirea drumului în zona trecerii de nivel, există pericolul ca
autovehiculele să rămână blocate în zăpadă chiar pe trecerea de nivel. Dacă se curăţă mai întâi
drumul, pe trecerea de nivel se formează pereţi de zăpadă, care pot produce deraierea vehiculelor
feroviare.
În cazul când deszăpezirea nu se poate realiza simultan este necesar ca cel ce deszăpezeşte să nu
pericliteze circulaţia celeilalte căi de circulaţie.
3.2.6. Deszăpezirea căii pe poduri şi pasaje denivelate în zonele dens populate sau industriale
Obligatoriu se va face şi deszăpezirea podurilor şi pasajelor denivelate, atât a carosabilului cât şi a
trotuarelor, prevăzându-se şi scurgerea apelor.
Pe poduri şi pasaje denivelate (rutiere şi feroviare), amplasate pe sectoarele de drumuri din zonele
industriale sau dens populate, se va evita aruncarea zăpezii peste balustrada podului. În aceste
cazuri zăpada curăţată va fi transportată de pe poduri sau pasaje pe locuri de depozitare din zona
învecinată.
Pe trotuarele podurilor, pasajelor etc. deszăpezirea se va face manual.
3.2.7. Deszăpezirea staţiilor de benzină şi a locurilor de parcare
În zonele staţiilor de benzină şi a locurilor de parcare zăpada se va aduna în grămezi cu ajutorul
lamelor şi a plugurilor, care va fi apoi îndepărtată cu utilaje de deszăpezire. Deszăpezirea staţiilor
de benzină va fi efectuată pe bază de contract între proprietarul staţiei de benzină şi administratorul
drumului.
În cazul cantităţilor mai mari de zăpadă, se vor folosi utilaje de deszăpezire sau alte tipuri de utilaje,
care pot împinge zăpada la marginea zonei.

3.3 MĂSURI DE PREVENIRE Şl COMBATERE A POLEIULUI, GHEŢII SAU ZĂPEZII ÎN

GROSIME REDUSĂ
Prevenirea şi combaterea poleiului, a straturilor de gheaţă sau zăpadă subţire, formate pe partea
carosabilă a drumurilor se face folosind materiale chimice, antiderapante sau în amestec.
3.3.1. Depozitarea materialelor chimice şi antiderapante
Depozitarea materialelor chimice granulare se va face în locuri ferite de umezeală şi acoperite,
utilizându-se în acest scop magaziile, halele, şoproanele sau platformele etanşe.
În cazul depozitării în aer liber este necesară protejarea lor contra pătrunderii apei (rezultate din ploi
sau dezgheţ), prin acoperirea cu panouri montate etanş, prelate sau folie din material plastic. În
situaţia unei depozitări de scurtă durată se poate proteja depozitul cu un strat de nisip natural în
grosime de 15-20 cm.
Depozitarea materialelor chimice lichide sub formă de soluţii se face în rezervoare cu capacitatea de
10-50 tone.
Depozitarea materialelor antiderapante (nisip, zgură) se face în aer liber, silozuri sau magazii. În
cazul depozitării în aer liber se va proceda la amestecul materialului antiderapant cu materiale
chimice pentru a evita îngheţul şi aglomerarea acestuia în depozit şi se va proteja cu un strat de
emulsie, folie, panouri montate etanş etc.
La sfârşitul activităţii de iarnă, materialele antiderapante rămase neutilizate în depozitele
intermediare vor fi adunate de pe zonă şi transportate la districte, cantoane şi depozite sau când
acestea nu există, pe platforme special amenajate (asfaltate şi cu scurgerea apelor asigurată) pentru
depozitarea materialelor de întreţinere.
3.3.2. Amplasarea depozitelor de materiale
Amplasarea depozitelor de materiale antiderapante sau chimice se va face în funcţie de:
- cantităţile maxime de materiale ce urmează a fi răspândite;
- capacitatea utilajelor de răspândire din dotare;
- lungimea sectoarelor de drum ce urmează a fi tratate.
În cazul întreţinerii unor sectoare de drum cu lungime mică se va organiza un depozit central de
mare capacitate în cadrul bazelor de deszăpezire existente în nodurile rutiere importante, ce va
deservi toate sectoarele de drum aferente.
În cazul sectoarelor de drum cu lungimi ce depăşesc raza de acţiune a utilajelor de răspândire se vor
realiza depozite intermediare la distanţe corespunzătoare.
La amplasarea depozitelor centrale sau intermediare trebuie să se ţină seama de următoarele
aspecte:
- să fie cât mai aproape de drum, pentru a evita deplasările inutile;
- să fie accesibile utilajelor de încărcat şi răspândit;
- să nu producă înzăpezirea drumului;
- să fie amplasate într-o zonă în care viteza vântului este cât mai redusă;
- să evite zonele de colectare a apelor rezultate din precipitaţii, dezgheţ sau subterane;
- să poată fi utilizate pe cât posibil în timpul anului şi în alte scopuri (locuri de parcare, de
depozitare a altor materiale necesare lucrărilor de întreţinere etc.)
3.3.3. Încărcarea materialelor
Încărcarea materialelor chimice şi antiderapante în stare granulară, livrate în vrac, trebuie să se
execute mecanizat, cu utilaje adecvate (bandă transportoare, încărcător frontal etc.). Acestea trebuie
să se caracterizeze printr-o productivitate ridicată, gabarit redus şi simplitate constructivă.
Utilizarea unuia din tipurile de utilaje pentru încărcat se face în funcţie de modul de depozitare a
materialelor.
În cazul depozitării materialelor în hale, magazii sau şoproane, a căror dimensiuni nu permit
manevrarea încărcătoarelor frontale şi există o sursă electrică se vor folosi dispozitivele de încărcare
cu cupe sau benzi transportoare.
Utilajele de încărcare a materialelor chimice trebuie să fie curăţate şi unse de mai multe ori în
timpul iernii, iar după terminarea sezonului de iarnă se curăţă rugina formată şi se acoperă cu un
strat de protecţie.
Pentru tipurile de încărcătoare acţionate electric nu se va începe operaţiunea de curăţire înainte de
deconectarea electrică a utilajului.
În cazul curăţirii cu jet de abur se vor scoate părţile componente din cauciuc, pentru a evita
deteriorarea acestora la temperaturi înalte.
3.3.4. Modul de utilizare a materialelor chimice şi antiderapante
Folosirea materialelor chimice pure pe drumurile naţionale se va face numai cu aprobarea
conducerii Administraţiei Naţionale a Drumurilor pe baza propunerilor direcţiilor de drumuri şi
poduri, iar pentru drumurile judeţene şi comunale cu aprobarea consiliilor judeţene respectiv locale.
Răspândirea materialelor chimice este interzisă pe sectoarele de drum cu îmbrăcăminte din beton de
ciment cu o vechime de până la 5 ani, pe poduri şi pe sectoarele de drum cu îmbrăcăminţi asfaltice
puternic afectate de fisuri, crăpături, faianţări sau degradări provocate de îngheţ-dezgheţ.
Pe sectoarele de drum pe care este interzisă răspândirea materialelor chimice combaterea
„lunecuşului", se va face prin utilizarea materialelor antiderapante sau prin acţiuni mecanice.
3.3.5. Modul de răspândire a materialelor chimice şi antiderapante
3.3.5.1. Răspândirea preventivă
Reprezintă procedeul de lucru prin care împrăştierea se face înainte sau în timpul unor fenomene
meteorologice periculoase (polei, ninsoare, etc.) pentru a reduce pe cât mai mult posibil formarea pe
suprafaţa părţii carosabile a poleiului, gheţii sau straturilor de zăpadă. Dozajele de materiale
chimice se stabilesc în funcţie de fenomenul meteorologic şi tipul materialului.
Răspândirile trebuie efectuate atât în timpul fenomenelor meteorologice (mai puţin pe timp de
viscol), cât şi în cazul în care prognoza meteorologică generală sau mijloacele de detectare locală
indică apariţia poleiului, gheţii sau a ninsorii. De asemenea, în perioada de timp în care se manifestă
variaţii de temperatură (de la temperaturi pozitive în timpul zilei, la temperaturi negative în timpul
nopţii), se efectuează răspândiri preventive în dozaje ce se stabilesc în funcţie de tipul materialului
chimic cu care se acţionează.
Nu se admite repetarea răspândirii preventive la un interval mai mic de 2-3 zile, decât în situaţia
manifestării unor fenomene meteorologice (ninsoare, polei, etc.), sau în cazul în care la reviziile
drumurilor se constată că mai sunt suprafeţe lunecoase.
Pe timp de viscol se recomandă să nu se folosească răspândirea preventivă, deoarece nu are nici o
eficienţă. Abia după încetarea viscolului, funcţie de situaţia constatată, se va interveni
corespunzător.
3.3.5.2. Răspândirea materialelor chimice în scopul combaterii poleiului, gheţii sau zăpezii
În situaţia existenţei pe partea carosabilă a straturilor de zăpadă, gheaţă sau polei se vor efectua
tratamente chimice de combatere, în funcţie de grosimea stratului şi temperatura atmosferică.
În cazul când o singură răspândire nu va fi suficientă pentru dislocarea stratului de zăpadă îndesată
sau de gheaţă, răspândirea se va repeta ori de câte ori va fi nevoie până la curăţirea completă a părţii
carosabile.
Intervalul de timp maxim admis pentru efectuarea tratamentelor chimice de combatere a poleiului,
gheţii sau zăpezii în grosime redusă va fi corespunzător nivelului de serviciu pe timp de iarnă al
sectoarelor de drum respective.
Menţinerea straturilor de zăpadă în stare afânată încă din timpul formării, prin răspândirea
materialelor chimice în cantităţi reduse va permite o îndepărtare mecanică uşoară.
Straturile de zăpadă îmbibate cu apă, rezultate în urma tratamentelor chimice. se vor îndepărta de pe
partea carosabilă cu ajutorul utilajelor dotate cu lamă şi perie, pentru a evita formarea făgaşelor sau
a gheţii.
Combaterea stratificaţiilor de gheaţă - zăpadă ce apar de obicei în cazul alternanţelor de temperatură
se face prin acţiuni mecanice cu tratamente chimice. Acţiunile combinate se aplică pentru grosimi
de 1,0 - 10,0 cm şi numai în perioadele în care se constată o creştere a temperaturii aerului astfel ca
temperatura suprafeţei căii să nu fie mai mică decât cele stabilite în tabelele 4 şi 5 din capitolul 1.
În funcţie de felul stratului superior (zăpadă sau gheată) acţiunile combinate se desfăşoară astfel:
- dacă stratul superior este din zăpadă, se procedează la îndepărtarea mecanică a acestuia, apoi se
efectuează o răspândire de materiale chimice;
- dacă stratul superior este format din gheaţă, se execută mai întâi o răspândire de materiale chimice
până la topirea acestora şi după aceea se procedează la înlăturarea mecanică a stratului următor din
zăpadă.
Pentru eliminarea stratificaţiilor de gheaţă - zăpadă, se va lucra pe tronsoane de drum în lungime de
300-500 m.
După curăţirea părţii carosabile se va executa un tratament preventiv cu materiale chimice.
3.3.6. Utilaje pentru răspândirea materialelor chimice şi antiderapante
Materialele chimice şi antiderapante se împrăştie pe drum cu ajutorul utilajelor de răspândire
remorcate sau autopurtate.
Este indicat a se utiliza vehicule cu acţionare pe toate roţile, iar pentru întreţinerea traseelor din
zona de munte sau deal, acestea vor fi dotate corespunzător (lanţuri pentru zăpadă, lopată etc.).
Utilajele pentru răspândirea materialelor antiderapante trebuie să aibă o construcţie simplă şi să
permită o întreţinere uşoară, în timpul exploatării. Cantităţile de materiale să fie uniform distribuite
pe suprafaţa părţii carosabile a drumului (transversal şi longitudinal), în dozaje cuprinse între 100 şi
300 gr/m2.
Lăţimea de răspândire trebuie să fie cuprinsă între 2 şi 6 m.
Distribuitorul materialelor antiderapante se recomandă să fie amplasat în faţa roţilor din spate ale
autovehiculului, iar înălţimea de aruncare a materialului cca. 0,50 m deasupra părţii carosabile.
Utilajele pentru răspândirea materialelor chimice în stare granulară trebuie să asigure o răspândire
uniformă în dozaje cuprinse între 5-60 gr/m2. Materialele chimice vor fi răspândite de la o înălţime
mai mică de 0,30 m faţă de suprafaţa drumului, evitând pe cât este posibil producerea acumulărilor
de material pe vehiculul purtător.
În cazul utilizării sârii preumezite cantităţile ce se utifizează depind de temperatura suprafeţei căii,
condiţiiie atmosferice cât şi cazurile concrete pentru care se aplică (conform tabelului nr.4 din
cap.1).
Utilajele pentru răspândirea materialelor chimice în stare lichidă trebuie să asigure împrăştierea
uniformă de material pe suprafaţa părţii carosabile prin pulverizarea acestuia în dozaje cuprinse
între 5 gr/m2 şi 150 gr/m2, în funcţie de temperatura suprafeţei căii, a condiţiilor atmosferice cât şi
cazurile concrete pentru care se aplică.
3.3.7. Viteza de lucru a utilajelor de răspândire
Viteza de lucru este indicat să fie cuprinsă între 25-30 km/h, pentru a se realiza o împrăştiere cât
mai uniformă a materialului pe suprafaţa drumului. La viteze mai mari nu se poate obţine o
uniformitate a distribuţiei şi nici o aderenţă bună a materialelor chimice de partea carosabilă, decât
în situaţia utilizării materialelor preumezite sau a soluţiilor sărate.
3.3.8. Semnalizarea vehiculelor care răspândesc materiale antiderapante
Atât autovehiculele purtătoare cât şi cele care tractează utilaje de răspândire trebuie să fie prevăzute
cu lămpi girofar de culoare galbenă în scopul atenţionării conducătorilor de vehicule rutiere, pentru
a lua măsuri de protecţie şi depăşire.
Lampa girofar va fi conectată la vehiculele de împrăştiere numai în cazul în care acestea se află în
acţiune.
3.3.9. Organizarea acţiunii de revizie a drumurilor şi de răspândire a materialelor chimice şi
antiderapante.
Pentru a se putea acţiona în mod operativ în funcţie de starea drumului şi a situaţiei meteorologice
(polei, gheaţă, ninsoare, viscol) se vor lua următoarele măsuri:
La bazele de deszăpezire amplasate pe sectoarele de drum, pe care se folosesc materiale chimice sau
antiderapante, se vor forma echipe de intervenţie, care împreună cu conducătorii autovehiculelor şi
mecanicii utilajelor de patrulare sau deszăpezire, vor fi cazate la sediul bazei sau în imediata
apropiere a acesteia.
Echipele de deservire a răspânditoarelor vor fi prezente la bazele de deszăpezire conform
programului stabilit, în funcţie de nivelul de intervenţie pe timp de iarnă al reţelei de drum aferente.
De asemenea, mecanicii de pe utilajele de patrulare sau deszăpezire vor fi prezenţi la lucru, la sediul
bazei, prin rotaţie - în ture, sau în două schimburi, folosindu-se în acest scop mecanici şi
conducători auto în număr suficient.
Pentru a cunoaşte starea de viabilitate a drumurilor din raza de activitate şi pentru a lua măsuri în
consecinţă, se utilizează pe drumurile naţionale principale şi detectoare de polei amplasate în zonele
cele mai expuse producerii acestui fenomen, iar pe restul drumurilor şeful districtului, pichetului,
şeful brigăzii sau al punctului de intervenţie, ori muncitori cu experienţă, desemnaţi de şeful de
district sau de şeful punctului de intervenţie vor parcurge cu mijloace de transport destinate în acest
scop, sau cu autorăspânditorul, sectoarele de drum aferente bazei de deszăpezire sau al punctului de
sprijin şi în funcţie de situaţia constatată va proceda la răspândiri de materiale chimice sau
antiderapante.
Revizia sectoarelor de drum se va efectua dimineaţa între orele 300-5°0 şi după amiaza între orele
1500-1700.
Se va asigura efectuarea intervenţiilor preventive sau de combatere a „lunecuşului", corespunzător
nivelului de intervenţie în care se încadrează sectoarele de drum, în conformitate cu prevederile din
tabelul nr. 6 cap. 2.
În cadrul acţiunilor de revizie a drumurilor unităţile de întreţinere vor controla cu regularitate bazele
de deszăpezire (starea utilajelor de răspândire, cantităţile de materiale chimice şi antiderapante, etc.)
inclusiv starea de viabilitate a sectoarelor de drum.
3.3.10. Evidenţa şi raportarea acţiunilor de combatere a lunecuşului şi înzăpezirii
Pentru fiecare acţiune de combatere a lunecuşului şi deszăpezire se va completa jurnalul de
activitate pe timp de iarnă, (anexa 7, partea I) în scopul urmăririi cantităţilor de materiale chimice
sau antiderapante împrăştiate pe sectoarele de drum aferente şi a activităţii utilajelor de deszăpezire.
În cazul unor acţiuni combinate (mecanice şi răspândiri de materiale chimice sau antiderapante) sau
a unor condiţii meteorologice deosebite, este necesar a se efectua o raportare generală a condiţiilor
meteorologice, a stării drumului şi a măsurilor care s-au luat.
3.3.11. Reguli de circulaţie a utilajelor de deszăpezire în timpul lucrului
Utilajele de deszăpezire au prioritate faţă de toate celelalte vehicule.
Vehiculele întâlnite sau pietonii, care vin spre utilajul de deszăpezire, sunt obligaţi să se oprească
cât mai mult pe partea dreaptă, în sensul de mers.
În cazul în care se întâlneşte un vehicul înzăpezit, personalul care însoţeşte utilajul de deszăpezire,
sau cel care conduce acţiunea de deszăpezire, comunică imediat la baza cea mai apropiată, datele
privind identitatea şi proprietarul vehiculului. Personalul de serviciu de la baza de deszăpezire, care
ia notă de aceste vehicule va anunţa imediat proprietarul sau organele de poliţie din localitatea în
care se află proprietarul.
Se interzice tractarea de către utilajele de deszăpezire a vehiculelor rămase pe drum, cu excepţia
celor singulare, care împiedică acţiunea de deszăpezire. Pentru grupurile de vehicule rămase pe
drum, acţiunea de tractare şi descongestionare se va face de regulă cu remorchere proprii sau
închiriate, ce se vor prevedea în planurile operative, sau după caz prin comenzi directe la unităţile
deţinătoare de astfel de mijloace.
Punctele extreme ale gabaritului utilajului de deszăpezire trebuie marcate cu steguleţe galbene.
Utilajele de combatere a lunecuşului şi de deszăpezire vor fi dotate cu lămpi girofar de culoare
galbenă montate astfel încât să fie vizibile din toate direcţiile, şi eventual sirene sau amplificator de
voce. Acestea vor funcţiona numai în timpul acţiunii sau a deplasării spre locul de acţiune. Dotarea
se va face de către proprietarul utilajului.
Autovehiculele de însoţire şi principalele utilaje de deszăpezire proprii (autofreze, autogredere,
autorăspânditoare de materiale antiderapante etc.) vor fi dotate cu staţii de radio-telefon sau cu
telefoane mobile. De asemenea, toate utilajele de deszăpezire vor avea instalaţiile de lumini şi
semnalizări prevăzute de lege.
Staţionarea utilajului de deszăpezire pe partea carosabilă (dacă este necesar) se va face cât mai
apropiat de marginea acesteia, spre a nu stânjeni circulaţia şi activitatea celorlalte utilaje.

CAPITOLUL 4
CONDUCEREA Şl COORDONAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE, SISTEMUL DE
INFORMARE PRIVIND STAREA DRUMURILOR PE TIMP DE IARNĂ

4.1. CONDUCEREA Şl COORDONAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE PE TIMPUL

IERNII
Conducerea şi coordonarea acţiunilor de prevenire şi combatere a lunecuşului şi înzăpezirii
lunecuşului pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale se face prin comandamentele instituite la
nivel centra! şi teritorial aprobate prin ordine sau decizii, după cum urmează:
- comandamentul central de coordonare a acţiunilor de prevenire şi combatere a înzăpezirii căilor de
comunicaţii din subordinea Ministerului Transporturilor numit prin Ordinul Ministrului
Transporturilor;
- comandamentul operaţional central de conducere a acţiunilor de prevenire şi combatere a
înzăpezirilor drumurilor naţionale - numit prin decizia directorului general ai Administraţiei
Naţionale a Drumurilor.
- comandamentele judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru coordonarea la nivel teritorial a
acţiunilor de prevenire şi combatere a înzăpezirii drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din
administraţia teritorială, numită prin decizii ale preşedintelui Consiliului Judeţean, respectiv a
primarului municipiului Bucureşti.
- comandamente operaţionale locale de prevenire şi combatere a înzăpezirii drumurilor, numite prin
decizii ale conducătorilor unităţilor de administrare a drumurilor respective.

4.2. COLABORAREA CU ORGANELE POLIŢIEI RUTIERE, PENTRU ASIGURAREA

CIRCULAŢIEI PE DRUMURILE PUBLICE ÎN TIMPUL IERNU
Pentru coordonarea desfăşurării traficului rutier pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale, în
perioada de iarnă, în condiţii de siguranţă la nivel central, AND împreună cu Direcţia Poliţiei
Rutiere din IGP organizează teleconferinţe periodice cu participarea administraţiilor drumurilor din
fiecare judeţ şi serviciile circulaţiei rutiere din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie.
În vederea asigurării şi menţinerii stării de viabilitate a reţelei de drumuri se întocmeşte un program
comun de măsuri prin care în principiu se stabileşte modul de acţionare în teritoriu şi la nivel central
ale celor două părţi având în vedere obiectivele enumerate mai jos:
4.2.1. Organizarea de acţiuni comune în vederea stabilirii de măsuri pentru remedierea şi
îmbunătăţirea stării de viabilitate a părţii carosabile a drumurilor naţionale, urmărindu-se:
- verificarea semnalizării rutiere pe tronsoanele de drum în lucru, cu declivităţi pronunţate, curbe
periculoase, acostamente neconsolidate, degradări ale podurilor sau ale părţii carosabile şi alte
locuri posibile generatoare de evenimente rutiere, insistându-se pe semnalizarea specifică sezonului
rece;
- depistarea, sancţionarea şi recuperarea prejudiciului de la persoanele vinovate de distrugerea sau
sustragerea unor mijloace de semnalizare rutieră.
4.2.2. Executarea de controale în trafic pentru verificarea stării tehnice a autovehiculelor (îndeosebi
a celor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 to), un accent deosebit punându-se pe
starea echipamentelor şi instalaţiilor care concură la siguranţa circulaţiei (starea pneurilor,
funcţionarea sistemelor de frânare, semnalizare, dezaburire, climatizare şi a mecanismului de
direcţie), precum şi echiparea acestora cu lanţuri antiderapante şi dotarea cu materiale pentru
combaterea lunecuşului.
Scoaterea din trafic a celor ce nu sunt dotate corespunzător pentru circulaţia pe timp de iarnă.
4.2.3. Informarea operativă reciprocă asupra stării de viabilitate şi aderenţă a suprafeţei carosabile a
drumurilor din raza de competenţă (apariţia poleiului, înzăpeziri locale, obstacole în carosabil etc.).
concomitent cu raportarea imediată eşaloanelor superioare a oricăror blocaje de trafic pe diferite
tronsoane de drumuri.
4.2.4. Pe timp de viscol sau ninsoare abundentă, precum şi în cazul apariţiei poleiului generalizat, în
vederea evitării blocării drumurilor cu autovehicule şi a prevenirii eventualelor pericole la care se
expun participanţii la trafic, se va opri de comun acord deplasarea autovehiculelor la prima
localitate sau la primul popas organizat, până la trecerea viscolului şi asigurării condiţiilor de
circulaţie în zona respectivă, de către organele de poliţie sau de administrare a drumurilor.
Dacă există posibilitatea se vor stabili rute ocolitoare. Secţiile de drumuri vor asigura semnalizarea
necesară informării şi avertizării conducătorilor auto asupra pericolelor la care se expun.
4.2.5. Cooperarea tuturor structurilor care fac parte din Comandamentul de iarnă constituit la
nivelul fiecărui judeţ pentru luare pe cât posibil a unor măsuri de adăpostire şi de prim ajutor a
persoanelor rămase înzăpezite pe raze de competenţă, în special a celor din mediul rural, utilizând
spaţiile din şcoli, primării şi alte unităţi din zonă.
4.2.6. Asigurarea priorităţii de deplasare a utilajelor de deszăpezire şi combatere a lunecuşului. în
acest scop lucrătorii de poliţie nu vor permite accesul autovehiculelor pe tronsoanele de drum unde
se acţionează cu utilaje aparţinând secţiilor de drumuri naţionale.
4.2.7. Transmiterea cu operativitate a informaţiilor privind starea drumurilor şi a unor situaţii
deosebite (îngreunarea circulaţiei, blocarea traficului, polei generalizat, etc.) dispeceratelor centrale
ale Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi Direcţiei Poliţiei Rutiere.
4.2.8. Informarea operativă prin mass-media a participanţilor la trafic despre starea drumurilor
naţionale, perturbările survenite în circulaţia rutieră datorită înzăpezirilor, poleiului şi accidentelor
produse pe acest fond, cu recomandările ce se impun.
4.2.9. Direcţiile regionale de drumuri şi poduri vor colabora cu studiourile de radio zonale pentru
transmiterea informaţiilor privind perturbările în trafic, dându-le operativ datele concrete necesare,
semnalizând totodată corespunzător pe drumurile naţionale frecvenţele de radio prin care
participanţii la trafic pot obţine informaţiile rutiere respective.
4.2.10. Organizarea activităţii unităţilor de întreţinere a drumurilor pentru prevenirea şi combaterea
înzăpezirii drumurilor publice se va face cu respectarea instrucţiunilor în vigoare.
4.2.11. În situaţia în care fenomenele meteorologice afectează siguranţa traficului în timpul iernii, la
nivelul localităţilor rurale, lucrătorii posturilor comunale de poliţie se vor implica nemijlocit în
momentul apariţiei, până la încetarea acestora.
4.2.12. Similar la nivelul fiecărui judeţ se vor încheia programe comune de măsuri pentru
menţinerea în stare de viabilitate a drumurilor locale în perioada de iarnă, între Inspectoratele
Judeţene de Poliţie şi Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliilor
Judeţene.
4.2.13. La nivelul Administraţiei Naţionale a Drumurilor se vor organiza teleconferinţe comune cu
Direcţia Poliţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei, cu participarea directorilor Direcţiilor
Regionale de Drumuri şi Poduri şi şefilor Secţiilor de Drumuri Naţionale, directorilor
Administraţiilor judeţene de drumuri, ai reprezentanţilor Consiliilor Judeţene ce răspund de
administrarea drumurilor locale, precum şi şefii serviciilor Poliţiei Rutiere din Inspectoratele
Judeţene de Poliţie, pentru analizarea stadiului de îndeplinire a sarcinilor din program şi stabilirea
de noi măsuri pentru îmbunătăţirea siguranţei şi fluenţei traficului în sezonul rece.

4.3. ÎNCHIDEREA TEMPORARĂ A CIRCULAŢIEI RUTIERE ÎN TIMPUL IERNII DIN

CAUZA UNOR FENOMENE DE VISCOL, LUNECUŞ GENERALIZAT SAU NINSOARE
Prin Ordin comun al Ministerului de Interne şi Ministerului Transporturilor, pe timp de viscol,
ninsoare abundentă sau alte fenomene meteorologice care generează blocarea căilor rutiere, se poate
interzice accesul autovehiculelor rutiere spre zonele afectate în scopul intervenţiei operative cu
utilaje de deszăpezire sau combaterea lunecuşului.
Prin ordinul comun respectiv se stabilesc condiţiile de închidere a circulaţiei şi de aplicare a
măsurilor corespunzătoare de deviere a circulaţiei pe rute ocolitoare.
Similar se pot lua măsuri pe drumurile judeţene sau comunale de către organul de administrare
locală cu acordul Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
În cazuri de urgenţă când starea timpului impune închiderea circulaţiei rutiere pentru a evita
producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa participanţilor la trafic şi când sistemul
de informare nu permite luarea aprobărilor menţionate mai sus, şeful secţiei sau înlocuitorul de
drept al acesteia poate închide circulaţia rutieră pe sectorul de drum respectiv, cu respectarea
semnalizării corespunzătoare şi a informării participanţilor la trafic. în timpul cel mai scurt posibil
acesta va informa simultan conducerea DRDP şi AND asupra măsurilor luate.
4.4. MODUL DE REALIZARE A INFORMĂRII PRIVIND STAREA DRUMURILOR PE
TIMPUL IERNII
Desfăşurarea operativă a acţiunii de intervenţie pe timpul iernii este condiţionată de cunoaşterea
exactă şi la timp a situaţiei de pe teren. Pentru aceasta este necesar să se organizeze din timp o reţea
de informare constituită conform pct. 3.1.6.
Această reţea va fi alcătuită din posturi şi prize telefonice la cantoane, districte, brigăzi complexe,
baze de deszăpezire, secţii, antreprize, direcţii regionale de drumuri şi poduri, respectiv unităţile de
administrare drumuri locale, Administraţia Naţională a Drumurilor, inclusiv reţeaua de radio-
telefoane instalate la bazele de deszăpezire, pe utilajele de deszăpezire, sau alte mijloace de
transport destinate informării.
Cu acordul organelor de poliţie se pot folosi şi telefoanele posturilor de control ale circulaţiei.
Datele pentru informare vor fi obţinute prin:
a) deplasarea pe teren a organelor de drumuri: muncitori, şefi de brigăzi, şefi de districte, personal
tehnic de la secţii şi din direcţiile regionale de drumuri şi poduri sau unităţile de administrare
drumuri locale, inclusiv Administraţia Naţională a Drumurilor sau comandamentele judeţene de
deszăpezire;
b) patrularea pe drum cu mijloacele mecanice, autocamioane cu lamă, autogredere, tractoare rutiere
cu lamă etc., dotate cu radio telefoane cu care ocazie personalul tehnic care însoţeşte aceste
mijloace pe timpul patrulării va comunica situaţia în acel moment la bazele de deszăpezire prin cele
mai rapide mijloace de care dispune;
c) informaţii şi sesizări de la organele locale, participanţii în traficul rutier şi echipajele de poliţie;
d) prognoze meteo primite de la INMH Bucureşti sau de la cele locale în baza contractelor încheiate
între AND şi INMH.
După obţinerea datelor, personalul de pe teren le raportează prin cel mai apropiat post telefonic,
organul ierarhic imediat superior, astfel încât informaţiile să ajungă în timp util la Administraţia
Naţională a Drumurilor, respectiv, la administraţia drumurilor judeţene şi locale, mai ales în cazul
întreruperilor sau a redeschiderii circulaţiei.
Informarea asupra stării drumurilor, se realizează prin:
- transmiterea situaţiei drumurilor naţionale la Dispeceratul Central din cadrul Administraţiei
Naţionale a Drumurilor care la rândul lui trimite situaţia centralizată la Comandamentul central de
coordonare a acţiunilor din ministerul Transporturilor şi informarea mass-mediei direct sau prin
biroul de presă al Ministerului Transporturilor;
- informarea mass-media centrale prin Comandamentul operaţional de coordonare a acţiunilor de
prevenire şi combatere a înzăpezirilor pe drumurile naţionale.
- informarea comandamentelor judeţene;
- informarea mass-media teritoriale şi locale prin comandamentele judeţene şi al municipiului
Bucureşti sau direct prin Comandamentele Direcţiilor Regionale de Drumuri şi poduri, respectiv
unităţile de administrare a drumurilor locale.
- informaţii telefonice la solicitare, de la dispeceratul AND, DRDP, SND, Comandamentele
judeţene şi locale care funcţionează non-stop;
- informaţii permanente date prin radiourile teritoriale şi locale, pe frecvenţe semnalizate pe
drumurile naţionale.