CATEGORII DE JOCURI

Anima?ia, �n general toate formele de anima?ie, prive?te jocul ca fiind

instrumentul de lucru principal utilizat de animatori sau de facilitatorii de joc.
Speciali?tii �n teoria jocurilor le-au �mpar?it pe mai multe categorii, �n func?ie
de anumite criterii bazate �n special inten?ia/scopul ?i contextul �n care sunt
aplicate, astfel ca, �n continuare vom lista cele mai relevante criterii utile
animatorului:
din perspectiva liberta?ii asupra ini?iativei exista jocuri libere sau propuse ?i
coordonate de un animator
din perspectiva numarului de jucatori exista jocuri individuale & �n pereche sau
�n grup,
iar jocurile de grup pot fi deasemenea �mpar?ite �n jocuri pentru grupuri mici,
grupuri medii si grupuri mari
din perspectiva spa?iului de derulare exista jocuri de interior ?i jocuri de
exterior
din perspectiva categoriei de v�rsta exista jocuri pentru copii, jocuri pentru
tineri ?i jocuri pentru adul?i, iar fiecare categorie poate fi �mpar?ita pe
subgrupe de v�rsta (de exemplu: 0-3 ani, 4-5 ani, 6-8 ani, 9-11 ani, 12-14 ani, 15-
17 ani, 18 -25 ani, 25-30, etc...)
din perspectiva specificului dat de context ?i scopul ac?iunii jocului jocuri
sportive, jocuri de ambient, jocuri educative, etc
din perspectiva provenien?ei culturale ?i a ariei de rasp�ndire jocuri na?ionale ?i
jocuri interna?ionale
din perspectiva regulilor de derulare jocuri cu reguli stricte, cu reguli
adaptabile sau jocuri libere(fara nicio regula) etc.
Elemente individuale ale jocurilor unei categorii sau chiar ale unor jocuri �ntregi
dintr-o categorie se pot transfera din contextul categoriei respective �ntr-o alta
categorie, dar vom ob?ine un alt efect.

Aceasta adaptabilitate este specifica jocului ?i �l provoaca pe animator sa fie

creativ, ?i �n acela?i timp �i ofera libertatea de a-si adapta activita?ile pentru
a ob?ine rezultatele dorite. De aceea animatorii cu experien?a au propriul sistem
de clasificare a jocurilor, ?i evident, odata cu cre?terea nivelului de experien?a,
animatorii pot avea preferin?e pentru o anume categorie de jocuri.

Daca ?inem cont de teoriile despre joc, una dintre cele mai interesante este teoria
lui Jean Piaget. Piaget considera jocul ca o activitate adaptativa, care �ncepe de
timpuriu, �n perioada senzorio-motorie; este perioada �n care copiii �ncep sa
repete actiuni, gasind �n aceasta satisfactii. Corespondenta �ntre tipurile de joc
si stadiile dezvoltarii cognitive este realizata astfel:

Jocul de stap�nire (a realului) sau de practica (jocul de exersare) - corespunde

stadiului senzorio-motor (�ntre 0 si 2 ani).
�n principiu, acest tip de joc implica repetarea noilor scheme �n diferite
contexte; ori de c�te ori este achizitionata o deprindere, ea tinde sa fie gasita
�n aproape oricare alta situatie. Spre sf�rsitul perioadei, datorita progresului
clar �n ce priveste dezvoltarea reprezentarilor, apar conduite �n care se vede
pentru prima data sentimentul de "ca si cum", ce este caracteristic simbolului
ludic, �n opozitie cu simplele jocuri simbolice. Aceste scheme simbolice sau prime
simboluri ludice sunt �nrudite cu imitatia.

Jocul simbolic (jocul de-a se face ca...) corespunde stadiului pre-operational

(�ntre 2 si 7 ani).
�n acest tip de joc copilul se transforma pe sine ori un obiect oarecare �n
altcineva ori altceva; jocul simbolic apare �ntre un an si jumatate si doi ani si
ajunge la deplina sa �nflorire �n jurul v�rstei de cinci ani. Jean Piaget prezinta
�n amanunt dezvoltarea acestui tip de joc pe parcursul maturizarii copilului.
O caracteristica importanta a jocului intre 4 si 7 ani este �nceputul simbolismului
colectiv propriu-zis, adica diferentierea si ajustarea rolurilor. Si �nainte de 4
ani copilului ii place sa se joace cu unul sau mai multi copii; cei ce se joaca �si
�mprumuta ideile si se imita uneori, p�na la detaliu, unul pe altul. Dupa 4 ani,
din contra, rolurile se diferentiaza si devin complementare. Este perioada jocului
de-a familia, de-a scoala, magazinul, de-a teatrul etc.

Jocul simbolic, mai ales �n calitate de joc de rol, are o importanta functie de a
ajuta copilul sa-si �nfrunte crizele emotionale si de asemenea, functia de a reduce
conflictele interpersonale. De exemplu, trebuind sa se supuna unor reguli afirmate
de parinti si pe care copilul nu le �ntelege, copilul poate fi observat cum �si
cearta si �si pedepseste papusa ori ursuletul asa cum el �nsusi a trebuit sa fie
admonestat, ori copilul poate juca scena �n asa fel �nc�t sa aiba un sf�rsit
fericit.

Este de subliniat rolul fundamental pe care �l are limbajul �n dezvoltarea jocului

simbolic.

Jocul cu reguli corespunde stadiilor operatiilor concrete (�ntre 7 si 11 ani) si

stadiului operatiilor formale (�ntre 11 si 15 ani).
Jocul simbolic intra �n declin, c�stig�nd tot mai mult teren jocul cu reguli.
Piaget da o definitie clara si concisa a ceea ce este acest tip de joc. "Jocul cu
reguli este activitatea ludica a fiintei socializate" (id., p. 149). De acum
�nainte jocul cu reguli exista si se dezvolta pe tot parcursul vietii. Individul
izolat nu creeaza pentru sine reguli. �n formele anterioare de joc exista
regularitati spontane (a arunca o bila de exemplu, �n acelasi loc, la o aceeasi
distanta etc.), Regula contine si ea o regularitate, dar aceasta din urma implica
ceva mai mult - ea include si obligativitatea.

Exista doua tipuri de reguli:reguli transmise si reguli spontane. �n alti termeni,

jocurile din prima categorie se pot defini ca jocuri cu reguli "institutionale" �n
sensul unor realitati sociale impun�ndu-se prin presiunea unei generatii asupra
alteia. Jocurile din a doua categorie au o natura contractuala si temporara.
Jocurile cu reguli institutionale presupun actiunea copiilor mai mari asupra celor
mici; cei mici imita pe cei mari datorita prestigiului acestora, se supun normelor
care sunt emise de cei mari. Jocurile cu reguli spontane apar si ele �n urma
socializarii, care si ea poate comporta relatii �ntre copiii mai mari si copiii mai
mici, dar care, �n principal, se caracterizeaza prin relatii intre egali.

Asadar jocurile cu reguli sunt jocuri de combinatii senzorio-motorii (ca, de

exemplu, aruncarea bilelor), sau de combinatii intelectuale (joc de carti, de sah);
ele presupun o competitie �ntre jucatori, �ntruc�t fara aceasta competitie regulile
ar fi inutile, De asemenea, ele sunt reglementate fie printr-un cod transmis din
generatie �n generatie, fie printr-un acord de moment. At�t jocurile de exersare,
c�t si jocurile simbolice (de rol) apar �ntr-o anumita perioada de v�rsta si
maturizare si dispar �ntr-o alta perioada de dezvoltare. �n schimb, jocurile din a
treia categoric, jocurile cu reguli, nu se supun acestei curbe involutive. Ele
continua sa existe si la v�rsta adulta. (Jean Piaget, La formation du symbole chez
l�enfant, Delachaux&Niestl�, Neuch�tel, 1989 // M. Dumitrana, Cum creste un pui de
om. Etape si repere psihologice in dezvoltarea copilului, Editura Compania,
Bucuresti, 2011).

Criteriile de clasificarea ale jocurilor didactice, au o stransa legatura cu scopul

didactic. Exista, astfel, �n functie de criteriile pedagogice jocuri care ?in cont
de: obiectivele prioritare; continutul instruirii; forma de exprimare; resursele
folosite; regulile instituite; competentele psihologice stimulate.

�n functie de obiectivele prioritare exista: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,

motorii, tactile); jocuri de observare; jocuri de dezvoltare a limbajului; jocuri
de stimulare a cunoasterii interactive.
Dupa continutul �nva?arii jocurile didactice pot fi: jocuri matematice; jocuri
muzicale;jocuri sportive; jocuri literare (lingvistice).
Tin�nd cont de forma de exprimare s-au grupat �n: jocuri simbolice; jocuri de
orientare; jocuri de sensibilizare; jocuri conceptuale; jocuri ghicitori; jocuri de
cuvinte �ncrucisate.
Av�nd la baza criteriul resurselor folosite, jocurile didactice s-au clasificat �n:
jocuri materiale (cu material didactic); jocuri orale (fara material didactic);
jocuri pe baza de �ntrebari; jocuri pe baza de fise individuale; jocuri pe
calculator.
Dupa regulile instituite, jocurile didactice sunt: jocuri cu reguli transmise prin
traditie; jocuri cu reguli inventate; jocuri spontane; jocuri protocolare.
Dupa competentele psihologice stimulate exista: jocuri de miscare; jocuri de
observatie; jocuri de imaginatie; jocuri de atentie; jocuri de memorie; jocuri de
g�ndire; jocuri de limbaj; jocuri de creatie.
ACTIVITATI LUDICE

Activita?ile ludice (sau de anima?ie) pot fi numite aproape toate activita?ile pe

care o persoana le desfa?oara, �ntr-un grup restr�ns sau �ntr-un grup mai larg, ?i
�mparta?e?te bucuria de a fi �mpreuna cu ceilal?i cu un anume scop.
Daca ar fi sa le �mpar?im �n categorii, am constata cu u?urin?a ca o activitate se
poate regasi �n mai multe dintre categoriile stabilite de noi, indiferent care ar
fi acestea.

Pentru exemplificare, oferim mai jos o lista cu c�teva categorii de activita?i ,

categorii stabilite dupa domeniul de competen?e predominant implicat �n derularea
respectivei activita?i:

activitati manuale: confectionarea de jucarii din hartie, lemn, metal, tesaturi,

lana, gips, sticla, materiale din natura sau refolosibile, etc; marionete de
diverse tipuri; masti; pregatirea unor cadouri; confectionarea unor instrumente de
muzica; afise; colaje, decupaje din hartie, tesaturi sau alte materiale; fabricarea
unor jucarii care zboara (avioane, rachete, sateliti); constructii in aer liber
(morisca de apa, vapoare, kayak, barca cu p�nza); activitati care implica tehnici
particulare: ateliere de imprimerie, de tipografie, de croitorie, de ?esatorie, de
prelucrare a lemnului, a lutului, a ceramicii, de navomodele, de micromodele, de
automodelism, de aeromodele, etc.; repara?ii ?i restaurare: biciclete, aparate,
obiecte de arta etc.

activita?i tehnico-?tiin?ifice: din diferite domenii, activita?i bazate pe

folosirea unor fenomene fizice sau chimice, etc

activita?i de expresie artistica: c�ntece, jocuri muzicale, mima, pantonima,

marionete, schetch-uri, teatru, deghizari, dramatizari, jocul umbrelor, dans,
desen, pictura, machiaj, povestiri etc.

activita?i de �ncheiere sau celebrare a unor activita?i mai complexe: serate �

literare, artistice, distractive, spectacole, foc de tabara, carnaval, bal
mascat, ?ezaatoare, campionate, serbare, seri de film, seri de pove?ti, seara
�casino�, concursuri � dans, miss ?i mister.

activita?i sportive: fotbal, baschet, tenis de camp, tenis de masa, volei, �not,
aerobic, etc.

�n func?ie de specificul proiectului/ariei tematice �n care regasim/integram

activitatea ludica, vom avea una sau mai multe dintre categoriile de activita?i
relevante pentru tema ?i obiectivele urmarite �n cadrul activita?ilor, dar ?i �n
func?ie de profilul ?i interesele participan?ilor viza?i etc.