Cei 5 A ?

ti

Puncte cardinale pentru dascal

Dascalul - fie el educator, �nva?ator, profesor, formator, trainer, instructor,
mentor, coach sau cum se va mai fi fiind el numi - este o fiin?a ce zi de zi are ?
ansa transformarii. Condi?iile sunt doua - asemeni degetelor pe care le folosim
pentru a simboliza victoria embarassed - :

- sa foloseasca drept combustibil verbul A ?TI.

- sa �nve?e cele 5 conjugari ale acestuia zi de zi.

Cei 5 A ?TI sunt:

A ?TI SA ?TII - sa-?i cuno?ti materia pe care o predai. Oricare va fi fiind ea, e
nevoie sa o cunosc bine...?i �ntre noi fie vorba, mereu mai aflam ceva nou, daca
vrem sa ?tim, la nivel de no?iuni, concepte, de descoperiri, de curriculla, de
informa?ii, de date, fapte, opinii ale exper?ilor sau lumii ?tiin?ifice. Mereu ceva
nou sau ceva vechi lumineaza la acest capitol. Daca ar fi sa raspunda la vreo
�ntrebare acest A ?TI, atunci aceasta ar fi : CE?

A ?TI SA FACI - �n pedagogie nu-i deloc destul doar sa ?tii, e vital sa po?i da mai
departe copiilor, doar astfel elevii cresc. Iar la acest "A ?ti" e nevoie de
metoda, de gasit, creat, aplicat forma cea mai potrivita de a da mai departe cele
de mai sus. Aici vorbim despre cum adaptez felul cel mai adecvat la categoria de
varsta careia �i predau, la materia predata ?i la lec?ia anume pe care o vreau �n?
eleasa. Daca ar fi sa raspunda la vreo �ntrebare acest A ?TI, atunci aceasta ar
fi : CUM?

A ?TI SA CREEZI - odata ce am deprins precedentele "A ?ti", odata ce le-am exersat,
rodat macar un pic, apare un moment �n care descopar ca pot aduce chiar eu �nsumi o
contribu?ie la felul �n care recompun concepte pentru a fi �nva?ate de copiii.
Poate �n locul perpetuului moment de predare tip lecturette, creez un exerci?iu �n
care elevii sunt implica?i mai mult �n a descoperi un con?inut.

De pilda, forma �n care aceea?i informa?ie ajunge la ei: �n locul unui desen pe
tabla al celulei, de aceasta data poate aduc mulaje 3D realizat de copiii clasei a
V-a ?i �i invit pe copiii claseia VII-a sa numeasca similarita?ile ?i deosebirile
dintre o celula apar?in�nd regnului vegetal ?i una apar?in�nd corpului uman,
lucr�nd �n echipe mici.

Acest "A ?ti" se na?te atunci c�nd am nevoie sa ?in cont de tipul de copiii pe care
�i am la clasa, de materialele disponibile, de timpul alocat obiectivelor de �nva?
are. �ntotdeauna am ?tiut: cu c�t timpul e mai scurt, resursele mai pu?ine, cu at�t
creativitatea a devenit mai prolifica.

A ?TI SA DEVII - este cel �n care dascalul are deschiderea sa se lase transformat
de ceea ce vine de la celalalt, de la elevul lui. Gra?ie unei �ntrebari a lui, sau
a unei argumenta?ii, sau a felului �n care a rezolvat un exerci?iu, sau a realizat
un eseu, dascalul poate metamorfoza, poate topi noile sale moduri de a fi dascal
pentru acest elev sau pentru al?ii. �n opinia mea, aceasta rela?ie de �nva?are,
aici cea dintre dascal ?i elevul lui, are �ncorporata �n ea ?ansa unei cre?tere
minunate, ?ansa de a deveni a dascalului, cu fiecare interac?iune din procesul
pedagogic. Cu fiecare abilitate rafinata sau de ce nu nou c�?tigata, dascalul
devine pe zi ce trece altfel. de el depinde cum arata acest ALTFEL.

A ?TI SA FII - aici vorbim despre autenticitate, despre onestitatea ?i

responsabilizarea de a fi �n fiecare moment al interac?iunii cu elevii lui
congruent. Congruent �nsemn�nd ca am aliniate sentimentele cu g�ndurile ?i ac?
iunile mele. A ?ti sa fii, vorbe?te despre ceea ce reu?esc sa adun �n interiorul
meu ?i sa exprim �n rela?ia mea cu elevii �n mod special, �ntr-o maniera autentica.
Odata parcurse organic cele de mai sus, dascalul complet ESTE o prezen?a dorita de
elevii lui, apreciata de ei ?i mereu �n interac?iune vie ?i sanatoasa cu ei.
Acestea toate fiind posibile, dupa parerea mea tocmai gra?ie unei interac?iuni
similare cu el �nsu?i.

Pentru mine, ace?ti 5 A ?TI au o cunoa?tere ?i o cre?tere organica. Pornesc unul

din celalat ?i se �ntrepatrund ?i se dezvolta asemeni unei spirale ascendente. Dar
ce-ar fi sa-?i las ?ie bucuria de a vizualiza acest concept pe care eu �l consider
vital pentru un dascal.