https://destepti.

ro/ce-inseamna-efectul-pygmalion

Efectul Pygmalion, numit şi efectul Rosenthal (după numele psihologului

american, care l-a definit) este o profeţie autorealizabilă, altfel spus, un
fenomen de natură psihologică, presupunând modificarea comportamentului
unui individ de aşa manieră încât ceea ce, la un moment dat, nu ar fi fost
decât o posibilitate, printre altele, să devină realitate, prin focalizarea pe
respectiva situaţie. Mai simplu, cu cât aşteptările, faţă de o persoană, sunt
mai mari, cu atât aceasta va ajunge la o performanţă mai mare.

Rosenthal a descoperit efectul Pygmalion pornind de la următorul

experiment: a constituit două eşantioane formate din câte şase şoareci de
laborator fiecare, pe care i-a dat în grija a două grupuri de studenţi.
Studenţilor li s-a comunicat că şoarecii din primul esantion au fost atent
selecţionaţi şi că ar trebui să se obţină, la testul labirintului, rezultate
excepţionale de la aceştia, în timp ce în al doilea esantion – li s-a spus
studenţilor – erau şoareci fără nimic deosebit, chiar cu probleme genetice,
care, probabil, nu vor trece testul labirintului. În realitate, între şoarecii din
primul eşantion şi cei din al doilea nu exista nicio diferenţă. La final, s-a
constatat însă că studenţii, care crezuseră că şoarecii lor sunt mai inteligenţi,
le acordaseră mai multă grijă şi simpatie decât cei din cealaltă grupă, iar
rezultatele experimentului au fost mult mai bune pentru primii.

Înainte de acest experiment, Rosenthal mai făcuse unul într-o şcoală săracă,
de cartier, pretinzând că este un reprezentant al renumitei Universităţi
Harvard şi că face nişte studii care presupuneau măsurarea IQ-ului
elevilor. Ulterior, rezultatele măsurătorilor, supraevaluate pentru 20% dintre
elevi, au ajuns, ca din întâmplare, la aceştia, peste un an constatându-se o
reală îmbunătăţire a rezultatelor şcolare în cazul respectivilor elevi.

Citeşte şi: Cum este corect – arbitri/ arbitrii, socri/ socrii, aştri/
aştrii, mândri/ mândrii, celebri/ celebrii etc.?
Efectul Rosenthal, susţine descoperitorul lui, ar putea fi valorificat cu
succes nu numai în diverse contexte de viaţă, dar, mai ales, în şcoală,
dacă profesorul, de exemplu, în cunoştinţă de cauză, ar şti să aibă aşteptări
mari de la elevi, în timp aceştia ajungând, într-adevăr, la astfel de rezultate,
evitându-se astfel şi “etichetările” cu toate consecinţele lor negative. Desigur
că, pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, este importantă şi maniera în
care se cultivă puterea profeţiei autorealizabile, de aşa manieră încât să nu se
pună o presiune nejustificată pe umerii persoanei de la care se aşteaptă
rezultate deosebite.

Fenomenul invers efectului Pygmalion se numeşte efectul Golem şi

înseamnă obiective şi rezultate modeste, generate de o atitudine negativă din
partea celor din jur.

Denumirea efect Pygmalion i-a fost inspirată lui Rosenthal de piesa

de teatru eponimă a lui George Bernard Shaw, inspirat, la rândul său, de
sculptorul antic Pygmalion, care, potrivit legendei, a realizat statuia unei
femei atât de frumoase încât s-a îndrăgostit de ea, cerându-i zeiţei Afrodita
să îi dea viaţa, ceea ce s-a şi întâmplat.