Sunteți pe pagina 1din 9

Îți faci griji că ai putea avea cancer la sân?

Ai simțit ceva în neregulă în zona


pieptului? Ai cazuri de cancer în familie? Înainte să te gândești la cele mai rele
scenarii, e important să te informezi. Cancerul depistat în stadiu incipient,
respectiv stadiul 0 și 1, poate fi vindecat ușor și fără urmări, în proportie de
94%. Timpul e cel mai bun aliat al tău împotriva cancerului la sân.

Simptome cancer de sân


Cauze cancer de sân
Diagnosticul de cancer la sân
Tipuri de cancer la sân - cancer invaziv/cancer non-evaziv
Stadiile cancerului la sân
Tratament cancer la sân - oncologie

Care sunt simptomele cancerului la sân?


Deși cancerul mamar nu doare decât în faze avansate, există simptome pe care le poți
identifica singură, în timpul autoexaminării lunare:

o nodul palpabil nedureros cu suprafața neregulată, dură (cel mai frecvent), cu


limite șterse;
o creșterea asimetrică a consistenței sânului în totalitate sau într-o porțiune;

o retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;

o retracția mamelonului;

o deformări ale unui sân;

o scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau


incolore);
o roșeață (eritem) sau ulcerație tegumentară;

o roșeață (eritem) sau ulcerație a mamelonului;

o adenopatii axilare de aceeași parte, nedureroase;

o durere (foarte rar - numai în stadii foarte avansate).

Multe femei greșesc pentru că tratează cu superficialitate unele senzații neobișnuite


la nivelul sânilor sau iau decizia de a nu consulta un medic senolog expert din timp,
înainte ca simptomele să-și facă apariția.

Primele simptome ale cancerului la sân pot trece cu ușurință neobservate, dar o
durere de sân ignorată sau diagnosticată greșit de către un medic generalist, poate
ascunde afecțiuni serioase la nivelul sânilor.
Chiar dacă nu ai avut cazuri de cancer în familie sau crezi că nu prezinți riscul de a
dezvolta această boală, trebuie să știi că această afecțiune se poate dezvolta și în
cazul femeilor care nu au factori de risc sau a celor cu un istoric medical sănătos.

Un alt motiv pentru care simptomele cancerului la sân rămân ignorate ține de stilul
de viață dinamic. Astfel, există riscul să nu observi transformările propriului corp, iar
primele simptome ale cancerului la sân să treacă ușor neobservate.

Află de aici cum poți descoperi singură cancerul mamar în stadii incipiente.

Care sunt cauzele cancerului la sân?


Cancerul de sân apare atunci când unele celule ale sânilor încep să crească anormal.
Acestea se divid mai repede decât celulele sănătoase și se pot răspândi (metastaze)
către ganglionii limfatici axilari și alte zone ale corpului.

De cele mai multe ori, cancerul pornește din celulele ductelor care conduc laptele.
Acest tip de cancer la sân este cunoscut sub numele de carcinom ductal și este cel
mai frecvent tip de neoplasm mamar. Uneori, cancerul poate începe să se dezvolte
din lobulii mamari (cei care produc secreția lactată), acesta fiind denumit carcinom
lobular.

Cauzele exacte ale apariției cancerului mamar nu sunt cunoscute, însă există mai
mulți factori de risc care influențează șansele de a dezvolta cancer de sân:

o Înaintarea în vârstă - cu cât o femeie înaintează în vârstă, cu atât cresc


șansele de a dezvolta această boală; vârsta este un factor de risc. Statisticile
ne arată că peste 80% din cancerele de sân apar la femei care au trecut de
vârsta de 50 de ani (după menopauză).

o Genetica - femei ale căror rude au avut sau au cancer de sân sunt mai
susceptibile de a dezvolta această boală. Aproximativ 5% - 10% din cazurile de
cancer de sân sunt ereditare. Femeile care poartă genele BRCA1 și BRCA2 au un
risc mult mai mare de a dezvolta cancer la sân și / sau cancer ovarian. Aceste
gene pot fi moștenite.

o Istoricul de cancer la sân - femeile care au avut cancer de sân, chiar și forme
neinvazive, sunt mai susceptibile de a dezvolta boala din nou, comparativ cu
femeile care nu au antecedente de cancer la sân.

o Anumiți noduli la sân - femeile care au avut anumite tipuri de noduli benigni
mamari (non-canceroși) sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer mai târziu
pe parcursul vieții. Exemplele includ hiperplazie ductală atipică sau carcinom
lobular in situ.
o Țesutul mamar dens - femeile cu țesut mamar dens au un risc mai mare de a
dezvolta cancer de sân.
o Expunerea la estrogen - femeile care au avut prima menstruație mai devreme
sau au intrat în perioada de menopauză mai târziu decât media, au un risc
mărit de cancer la sân. Acest lucru se datorează faptului că organismul lor a
fost expus la estrogen pentru mai mult timp. Expunerea la estrogen începe
odată cu prima menstruație și scade dramatic în timpul menopauzei.

o Obezitatea - femeile care au devenit supraponderale după menopauză pot


avea un risc mărit. Studiile ne arată că femeile obeze aflate la menopauză au
un nivel mai ridicat de estrogen, de unde rezultă și riscul mare.

o Consumul de alcool - cu cât o femeie consumă o cantitate mai mare de alcool


în mod regulat, cu atât crește riscul de a dezvolta această boală.

o Expunerea la radiații - crește ușor riscul unei femei de a face cancer de sân.
Persoanele care au fost tratate prin radiații în zona toracică pentru un cancer
din copilărie, au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân.

o Terapia hormonală - ambele forme de terapii hormonale - combinate sau care


conțin doar estrogen - pot crește riscul unei femei de a face cancer de sân.
Terapiile hormonale combinate determină un risc mai mare.

Ce este screeningul pentru cancerul de sân?

Screeningul pentru cancerul de sân este definit ca evaluarea mamografică a unei


populații feminine asimptomatice, pentru detecția acestei boli într-un moment în
care poate fi curabilă.

Avantajul major este depistarea într-o fază precoce a cancerului mamar, ceea ce
permite creșterea supraviețuirii. Pacientele în stadii incipiente pot beneficia de un
tratament conservator (extirparea zonei bolnave și nu a sânului în totalitate).

Un alt avantaj al examenului de screening este unul psihologic: un rezultat bun la


examenul de screening (altfel spus un examen negativ pentru cancer mamar) ne oferă
liniște și siguranță până la următorul examen. Știm că, dacă va apărea la un moment
dat ceva, va fi descoperit într-un stadiu atât de incipient, încât vom avea șanse foarte
mari să învingem această boală.

Din nefericire, în România nu există un program național de screening pentru cancerul


mamar, așa cum există în țările dezvoltate. De aceea, o foarte mică parte din
populația feminină din România merge la controale regulate (sau ”aproape
regulate”), clinice și imagistice (mamografie/ ecografie), constituind „un fel de
screening”.

Tabelul de mai jos te ajută cu direcții în funcție de care să te ghidezi în efectuarea


controalelor de rutină. Vei vedea că în realizarea programului de screening, medicul
va ține cont de vârstă, istoricul medical și frecvența cu care trebuie să faci anumite
investigații.

Ce înseamnă diagnosticul de cancer la sân?

Potrivit celor mai recente studii publicate în 2015, se estimează că aproape jumătate
din populația masculină a globului și o treime din femeile din lume se vor confrunta la
un moment dat în viață cu un diagnostic îngrozitor: CANCER.

Este foarte important să știi cum să faci față diagnosticului aflat în urma controlului,
dar și care sunt mijloacele disponibile de a lupta și, în final, de a combate această
afecțiune. Un diagnostic de cancer nu înseamnă neapărat sfârșitul vieții, ci un nou
început: o mare parte din cancere descoperite în stadii incipiente sunt curabile.

Ce investigații ajută la diagnosticarea cancerului mamar?

Trebuie să știi că nu orice tip de cancer necesită consultarea unui oncolog. Este
recomandat ca, înainte de a lua orice decizie în legătură cu traseul medical, să te
sfătuiești îndeaproape cu un specialist care să îți dea toate informațiile de care ai
nevoie cât mai repede.

Este bine să solicit o a doua opinie?

Uneori, este foarte important să soliciți și să primești o a doua opinie de la un medic


expert. Totuși, nu întârzia începerea tratamentului. Așadar, fii sigură că alegi să
mergi pentru second opinion la un medic specializat în tipul de afecțiune suspectat.

Ce tipuri de cancer de sân primar există?

Cancerul de sân primar este cancerul mamar cu punct de plecare în sân. Acesta poate
fi invaziv sau non-invaziv (in situ). Depistarea sa precoce, în faze incipiente duce la
tratarea și vindecarea sa cu minime consecințe asupra integrității fizice a femeii.

o Cancerul non-evaziv

Carcinomul ductal in situ CDIS este forma particulară a cancerului de sân. Este non-
invaziv, adică nu s-a extins în interiorul sau la exteriorul sânului și este izolat în
ductele lactifere. CDIS netratat se poate extinde, devenind invaziv. CDIS, numit și
intraductal, este cel mai comun cancer de sân non-invaziv.

o Cancer invaziv
Cea mai frecventă formă de cancer invaziv este carcinomul ductal comun. Următorul
ca frecvență este carcinomul lobular invaziv, ce are o mai mare tendință la leziuni
multiple și bilateralitate.

Cancerul de sân inflamator este rar, afectând aproximativ 1 din 100 de pacienți cu
cancer de sân. Celulele canceroase blochează vasele limfatice. Sânul devine inflamat,
cald, roșu și tumefiat, fără a fi dureros. Simptomele apar rapid odată cu deplasarea
celulelor prin corp.

Boala Paget, de asemenea rară, afectează aproximativ 1 din 100 de femei cu cancer
de sân, cauzând o înroșire și apoi o leziune eczematiformă a mamelonului, care se
poate extinde la areola. Majoritatea cazurilor implică cancer de sân, cu unul din 2
pacienți având un nodul mamar palpabil. Boala Paget este dificil de depistat deoarece
simptoamele sunt similare cu eczemele, dermatita sau psoriasisul. Diferența este că
roșeața afectează de obicei mamelonul fără a se extinde mai departe.

Care sunt stadiile cancerului de sân?

Stadiul 0 - celule maligne în interiorul ductelor mamare din sân, fără invazie în
țesutul mamar normal adiacent.

Stadiul I - tumoră de până în 2 cm, cu/fără celule maligne prezente în ganglionii


limfatici axilari.

Stadiul II – tumoră de până în 2 cm, cu invazie a 1-3 ganglioni limfatici axilari; tumoră
între 2 și 5 cm cu/fără invazie a 1-3 ganglioni limfatici axilari; tumoră de peste 5 cm,
fără ganglioni axilari afectați.

Stadiul III – 4-9 ganglioni axilari invadați tumoral, indiferent de mărimea tumorii;
tumoră de peste 5 cm, cu ganglioni axilari invadați; tumoră cu invazie la nivelul
peretelui toracic și/sau care invadează tegumentele suprajacente, indiferent de
invazia ganglionilor axilari; invazia ganglionilor sub-/supra-claviculari sau mai mult de
10 ganglioni invadați, indiferent de mărimea tumorii.

Stadiul IV – prezența metastazelor viscerale, indiferent de mărimea tumorii sau


invazia ganglionilor limfatici.

Cancer sân stadiul 1B

- În aceast stadiu nu există nicio tumoră în sân, dar în ganglionii limfatici există
grupuri mici de celule canceroase.

SAU
- Există o tumoare la sân care nu este mai mare de 2 centimetri și există grupuri mici
de celule canceroase în ganglionii limfatici.

Cancer sân stadiul 2A

- Tumora nu poate fi găsită în sân, dar celulele canceroase sunt găsite în ganglionii
limfatici axilari.

SAU

- Tumora măsoară 2 centimetri sau mai puțin și s-a extins la ganglionii limfatici
axilari.

SAU

- Tumora este mai mare de 2 cm, dar mai mică de 5 centimetri și nu s-a extins la
ganglionii limfatici axilari.

Cancer sân stadiul 2B

- Tumoarea este mai mare de 2, dar mai mică de 5 centimetri și s-a răspândit la
ganglionii limfatici axilari.

SAU

- Tumora este mai mare de 5 centimetri, dar nu s-a extins la ganglionii limfatici
axilari.

Cancer sân stadiul 3A

- Tumora nu se găsește în sân. Cancerul este descoperit în ganglionii limfatici axilari


care sunt lipiți unul de celalalt sau de alte structuri sau cancerul poate fi găsit în
ganglionii limfatici din apropierea sternului.

SAU

- Tumoarea poate avea orice dimensiune. Cancerul este descoperit în ganglionii


limfatici axilari care sunt lipiți unul de celălalt sau de alte structuri sau cancerul
poate fi găsit în ganglionii limfatici din apropierea sternului.

Cancer sân stadiul 3B

- Tumoarea poate fi de orice dimensiune și s-a răspândit la nivelul peretelui toracic


și / sau la pielea sânului.

ȘI
- Cancerul s-a extins la ganglionii limfatici axilari care sunt lipiți unul de celalalt
(confluați) sau de alte structuri sau cancerul poate fi găsit în ganglionii limfatici din
apropierea sternului. Cancer de sân inflamator este considerat cel puțin stadiul IIIB.

Cancer sân stadiul 3C

- Se poate să nu fie găsit niciun semn al cancerului în sân sau tumoarea poate avea
orice dimensiune și s-a răspândit la nivelul peretelui toracic și / sau la pielea sânului.

ȘI

- Cancerul s-a extins la ganglionii limfatici fie de mai sus sau mai jos de claviculă.

ȘI

- Cancerul poate fi extins la ganglionii limfatici axilari sau la ganglionii limfatici din
apropierea sternului.

Cancer san stadiul IV - Cancerul s-a răspândit (metastază) în alte părți ale corpului.

Ce tratament există pentru cancerul la sân?

(N.B. Recomandările de mai jos sunt generale. Este foarte important ca o pacientă
diagnosticată cu cancer la sân să consulte un medic oncolog pentru a i se determina
planul de tratament corespunzător)

1. Tratament pentru femeile aflate la premenopauză


Premenopauza este perioada de timp de la apariția primei menstruații (menarha) și
până la oprirea (fiziologică sau nu) menstruației - menopauza. Perioada imediat
premergătoare menopauzei se numește perimenopauza.

Menopauza marchează o schimbare esențială în viața de reproducere a unei femei,


aducând un declin al nivelului de hormoni sexuali feminini - estrogen și progesteron.
În 25% din cazuri, cancerul mamar apare în premenopauză și se estimează că această
proporție va crește datorită îmbunătățirii screeningului, diagnosticului și raportării.

Prima etapă în tratamentul cancerului mamar este diagnosticarea malignității și a


tipului histo-patologic, iar apoi determinarea statusului receptorilor hormonali și a
altor elemente de prognostic prin examene imunohisto-chimice.

Terapia endocrină adjuvantă este tratamentul folosit pentru femeile aflate în


premenopauză, cu stadiu incipient de cancer la sân. În prezent, terapia endocrină
standard este tamoxifenul, care are un rol antiestrogenic prin blocarea receptorilor
celulari pentru estrogen. Aproximativ 2/3 din cancerele mamare sunt hormono-
dependente. Celule canceroase care au receptori hormonali sunt cunoscuți ca
hormon-receptor pozitive. Scopul terapiei hormonale este acela de a reduce
cantitatea de hormoni disponibili pentru celule canceroase, care pot să le oprească
creșterea sau să le omoare.

După ce celule canceroase sunt îndepărtate chirurgical, acestea sunt testate pentru
receptorii hormonali. Dacă tumora este receptor pozitiv, atunci terapia hormonală
poate reduce riscul de cancer mamar. Terapia hormonală nu ajută pacienții cu cancer
care sunt estrogen - progesteron negativ- fără receptori pentru acest tip de hormoni.

Tamoxifenul este cel mai cunoscut tratament hormonal pentru cancerul de sân, fiind
un medicament anti-estrogen . Acesta acționează prin blocarea hormonilor să se
atașeze de receptorii celulelor canceroase și previne creșterea tumorilor noi.
Tamoxifenul este de obicei recomandat pentru o perioadă de cinci ani, iar beneficiile
(scăderea riscului de cancer mamar) durează aproximativ zece ani de la oprirea
tratamentului. Numeroase studii arată că pacienții cu receptori hormonali pozitivi
care iau tamoxifen au riscul de reapariție/ de recidivă al cancerului mamar redus
semnificativ.

Efectele secundare ale tratamentului sunt:

o Creșterea riscului de cancer de endometru;

o Tromboze sau trombembolii;

o Bufeuri;

o Oboseală;

o Greață.

2. Tratament pentru femeile aflate la postmenopauză

Postmenopauza reprezintă sfârșitul vieții reproductive. După un an fără menstruație,


femeia atinge menopauza și trece în postmenopauză. După un an sau doi de
postmenopauză, nivelul de estrogen ajunge la un nivel scăzut.

Inhibitorii de aromataza sunt o clasă de medicamente care sunt utilizate pentru


tratamentul endocrin la femeile aflate în postmenopauză care opresc producția de
estrogen. Aromataza este o enzimă care catalizează ultimul pas în biosinteza de
estrogen. Există două tipuri de inhibitori de aromataza:

o Activatori steroidieni ireversibili (exemestan)

o Activatori nesteroidieni imidazol reversibili (anastrozol, letrozol)


Inhibitorii de aromatază funcționează prin blocarea enzimei aromataza, care
transformă hormonul androgen în cantități mici de estrogen din organism. Acest lucru
înseamnă că mai puțin estrogen este disponibil pentru a stimula creșterea celulelor de
cancer de sân estrogen pozitive. Trecerea de la tamoxifen dupa 2-3 ani la aromatază
oferă mai multe beneficii decât 5 ani de tamoxifen.

Efectele secundare ale tratamentului sunt:

o rigiditatea;

o durerea articulară;

o modificarea metabolismului lipidic;

o osteoporoza.

Îți reamintim că simptomele diferă de la o afecțiune mamară la alta, iar


lipsa simptomelor nu înseamnă și lipsa problemelor. Cancerul la sân nu
doare decât în stadii avansate, iar prezența durerii nu înseamnă neapărat
cancer. De aceea, este foarte important să mergi regulat la un medic
specializat, înainte de apariția manifestărilor.

O durere de sân ignorată sau diagnosticată greșit de către medic poate


ascunde afecțiuni serioase la nivelul sânilor. Diagnosticată corect și
timpuriu, orice afecțiune va fi tratată mai ușor și problemele de sănătate
sunt rezolvate mult mai rapid.

Dacă dorești să urmezi un plan de prevenție personalizat sau ești


nesigură de eficiența celui recomandat până acum, consultă un medic
specializat în afecțiuni mamare.

Dacă ai fost recent diagnosticată cu cancer la sân, vino cât mai repede la
o consultație oncologică cu un medic specializat în cancerul mamar.