1monografie PDF

universitatea de stat din moldova
BULAT VERONICA • GRIBINCEA ALEXANDRU
ESTIMAREA
COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL
CU PRODUSE
STOMATOLOGICE
monografie
Chişinău 2014
C.Z.U:
B13
Bulat V., Gribincea A. Estimarea comerţului internaţional cu produse stoma‑

tologice. Chişinău: CEP USM, 2014.
Recomandată de catedra Economie, Marketing şi Turism, Consiliul facultaţii

Ştiinţe Economice, Senatul USM (procesul verbal Nr. 2, din 28 octombrie 2014)
Recenzenţi:
Petru Roşca, Doctor habilitat în economie, Profesor universitar
Alexandr Onofrei, Doctor habilitat în economie, Profesor universitar
Ion Lupan, Doctor habilitat în medicină, Profesor universitar
Scopul lucrării rezidă în analiza teoretico–practică a relaţiilor de comerţ realizate

pe piaţa internaţională de produse stomatologice, argumentarea particularităţilor
comerţului cu produse stomatologice la nivelul Republicii Moldova şi identificarea
unor propuneri relevante privind perfecţionarea şi eficientizarea acestuia atât la nivel
internaţional cât şi la cel naţional.
Цель настоящей работы заключается в теоретико–практическом анализе тор‑
говых отношений на международых рынках стоматологической продукцией,
обоснование особенностей торговли и разработки соответствующих предло‑
жений по её совершенствованию и рационализации на международном и на‑
циональном уровнях.
The objectives of research consist in examination of created situation in global dental
trade market; argumentation of promotion modalities of reexport dental transactions;
estimation of dental tourism influence on national dental trade efficiency; formula‑
tion of proposal according to international and national dental trade perfection.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Bulat Veronica
Estimarea comerţului internaţional cu produse stomatologice. / Bulat
V., Gribincea A.; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Ştiinţe Eco‑
nomice, Catedra Economie, Marketing şi Turism. — Chişinău: CEP USM, 2014.
— 224 p.
Bibliogr.: p. 192–203 (144 tit.). — 200 ex.
ISBN 978–9975–71–505–4.
339.5:[615+616.31](043.3)=135.1/B 91
B 13
© Bulat V., Gribincea A., 2014

ISBN 978–9975–71–505–4.
cuprins
Prefaţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Partea I. Cercetarea teoretică

Capitolul 1
ESTIMAREA STRATEGIILOR CONCEPTUALE
ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL,
INCLUSIV CU PRODUSE STOMATOLOGICE
1.1. . Aspectele teoretice şi dinamica dezvoltării

comerţului internaţional şi naţional cu mărfuri . . . . . . . . . . 24
1.2. . Specificul conceptual şi problematica
comerţului internaţional cu produse stomatologice . . . . . . 44
1.3. . Concluzii la capitolul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Partea II. Cercetarea empirică

Capitolul 2
EXPERIENŢA MONDIALĂ ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII
COMERŢULUI CU PRODUSE STOMATOLOGICE
2.1. . Regionarea geografică a industriei stomatologice. . . . . . . . 71

2.2. .Rolul promovării şi distribuţiei în organizarea comerţului
internaţional cu produse stomatologice . . . . . . . . . . . . . . . 105
2.3. .Concluzii la capitolul 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Capitolul 3
DIRECŢII STRATEGICE DE EFICIENTIZARE
A COMERŢULUI naţional CU PRODUSE
STOMATOLOGICE
3.1.. Evaluarea gradului de asigurare a Republicii Moldova

cu produse stomatologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.2.. Eficientizarea satisfacerii consumatorului autohton
de produse stomatologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
3.3.. Concluzii la capitolul 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .152
Capitolul 4
MODELAREA activităţiI DE PERFECŢIONARE
A COMERŢULUI CU PRODUSE STOMATOLOGICE
4.1.. Modelarea econometrică a sistemului naţional

de distribuţie cu produse stomatologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
4.2.. Modalităţi de perfecţionare a activităţii de comerţ cu produse
stomatologice în Republica Moldova şi în străinătate . . . . . . . . 166
4.3.. Concluzii la capitolul 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .182
Încheiere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204
Prefaţă
Bolile şi cauzele lor nu ţin cont de frontierele naţionale. Problemele

de sănătate existente la nivel mondial nu pot fi abordate în mod eficient
doar prin acţiunea individuală a Europei sau a R.Moldova. Presiunile la
care sunt supuse sistemele de sănătate sunt universale — inclusiv cele lega‑
te de resursele limitate de natură financiară sau umană, în condiţiile unei
cereri sporite de servicii medicale de calitate, pentru o populaţie în accele‑
rare, dar şi îmbătrânite. Rezolvarea acestor probleme necesită o mai bună
colaborare internaţională, fiind influienţate de condiţiile de mediu, calita‑
tea alimentaţiei, stresul din societate, calitatea asistenţei medicale, calitatea
vieţii. Încălzirea globală a făcut ca bolile disparute de peste 30—40 de ani să
revină în Europa, iar bolile întâlnite numai la tropice să apară şi în bazinul
mediteranean, se remarcă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
În regiunea europeană există trei categorii de vectori care transmit
anumite boli, multe din import, odată datorate ţânţarilor: febra Dengue,
Chikungunya, malaria şi febra West Nile. Apoi sunt bolile datorate muş‑
telor flebotome, celebri tăuni, leishmanioza din import, şi capuşelor —
boala Lyme, encefalita de capuşe, febra hemoragică. Impactul este unul
important pentru că observăm o creştere a acestor cazuri în ultimii ani,
iar aceasta se datorează încălzirii globale, schimbărilor climatice.
Cu alte cuvinte regăsim o serie de vectori cu care nu ne‑am întâlnit
în ultimii ani. In arealul nostru geografic au apărut ţântari care nu exis‑
tau. În Italia, Chikungunya a fost descoperită după ce dispăruse de mai
bine de 30—40 de ani a reapărut acesta boală. Acesta a fost un prim sem‑
nal că aceşti vectori migrează datorită schimbărilor climatice, încălzirii
globale. Ceea ce întâlneam numai la tropice începem să întâlnim şi în
6 ESTIMAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU PRODUSE STOMATOLOGICE
bazinul mediteranean şi ceva mai sus spre paralela 45“. Una din zece
persoane la nivel mondial va trăi într‑un punct fierbine până în 2100,
adică într‑o zona în care schimbările climatice vor afecta agricultura,
apa, ecosistemul şi sănătatea. Aşa‑numitele puncte fierbinţi vor fi cel
mai răspândite în America de Sud, mai exact în partea de sud a fluviu‑
lui Amazon, unde vor avea loc „schimbări severe“ în ceea ce priveste
disponibilitatea apei, agricultura şi ecosistemul, remarcă Proceedings
of the National Academy of Sciences. A doua cea mai mare zonă cu
puncte fierbinţi va fi în sudul Europei, unde lipsa apei şi a recoltelor
va duce la un trai cumplit al populaţiei, mai arată datele studiului din
Postdam. La proiect au lucrat experţi în schimbările climatice din Ja‑
ponia, Statele Unite, China, Europa şi altele, folosindu‑se programe
matematice pentru a se stabili cum va afecta încălzirea globală vieţile
oamenilor din întreaga lume. S‑a luat în calcul o încălzire medie, cu
o anumită frecvenţă, de trei grade Celsius faţă de temperatura me‑
die din 1980—2010, când numărul de grade a fost ridicat la patru, s‑a
constatat că 11% din populaţia globală „va fi supusă unui impact sever
în cel puţin două din cele patru sectoare principale: apă, agricultu‑
ra, ecosistem, sănătate“. Scenariu şocant: încălzirea globală va duce la
foamete. Alte puncte fierbinţi vor fi în regiunile tropicale ale Americii
Centrale şi Africa, dar şi în Etiopia, unde va continua extinderea epi‑
demiei de malarie. De asemenea, vor fi afectate şi regiunile de nord
şi din sudul Asiei, unde cele mai mari probleme vor fi schimbările
de ecosistem şi disponibilitatea apei. „Ceea ce astazi este considerat
extrem va deveni normalitate“, a spus Qiuhong Tang, de la Academia
de Ştiinţe din China.
Îngrijorările cu privire la mediu dau argumente noi susţinătorilor
controlului naşterilor. „Bomba demografică“, scrisă de Paul R.Ehrlich
în 1968, declanşase un val de neo‑malthusianism pentru a reduce creş‑
terea populaţiei, dar cu trecerea anilor şi cu lipsa împlinirii previziuni‑
lor catastrofice, entuziasmul pentru controlul demografic se diminu‑
ase. De curând, însă, o nouă undă de preocupare a fost declanşată de
nişte activişti ecologişti. În Anglia, Jonathon Porritt, care prezidează
Comisia pentru Dezvoltare Durabilă a guvernului, a afirmat că famili‑
ESTIMAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU PRODUSE STOMATOLOGICE 7
ile ar trebui să se limiteze să facă doar doi copii, conform cotidianului

londonez Sunday Times din 1 februarie. Potrivit articolului, Porritt va
exercita presiuni asupra grupurilor ecologiste pentru a le convinge să
considere ca prioritară problema demografică în activităţile lor.
Cu puţin timp înainte au fost publicate unele comentarii ale lui
James Lovelock, autor al teoriei Gaia, conform căreia Terra ar fi un
organism unic capabil să se autoregleze. Într‑un interviu publicat
în ediţia din 23 ianuarie a revistei New Scientist, Lovelock a ilustrat
previziunea apocaliptică conform căreia, din cauza încălzirii globale,
până la finalul secolului circa 90% din populaţia mondială va fi moar‑
tă din cauza a ceea ce el a numit „o extincţie selectivă“. Protestul eco‑
logiştilor tinde să primească atenţie largă din partea mass‑media, în
timp ce o situaţie mult mai gravă — aceea a îmbătrânirii demografice
din cauza lipsei de copii — adesea trece neobservată. Ca un rezultat
al drasticei scăderi a ratei natalităţii din ultimele decenii şi al creşterii
proporţiei populaţiei în vârstă, multe ţări se găsesc în situaţia de a
înfrunta grave probleme economice.
O profundă analiză a impactului economic derivat din îmbătrâ‑
nire a fost recent publicată de George Magnus, consilier economic al
băncii elveţiene de investiţii UBS. În cartea sa „The Age of Aging: How
Demographics Are Changing the Global Economy and Our World“
(John Wiley and Sons), Magnus afirmă înainte de toate că nu există
precedente din care să se poată lua îndrumări pentru situaţia noastră
de rapidă îmbătrânire a populaţiei. În 2050 vor fi aproape 2 miliarde
de persoane peste şaizeci de ani, echivalentul a circa 22% din popula‑
ţia totală mondială estimată. O schimbare epocală considerând că as‑
tăzi această categorie de persoane reprezintă 10% din populaţie. După
Magnus, schimbarea în structura generaţiilor va aduce cu sine noi
probleme economice, sociale şi politice. Numărul persoanelor peste
optzeci de ani ar trebui, în schimb, să crească de la 88 milioane în
prezent, la peste 400 milioane în 2050.
Magnus are tot dreptul să vorbească de probleme economice glo‑
bale. Conform unui articol publicat în 8 noiembrie de cotidianul bri‑
tanic Telegraph, în luna martie a anului trecut, în momentul în care
secretarul american al trezoreriei Henry Paulson anunţa că nu este

îngrijorat de instabilităţile pieţei globale, Magnus a publicat un eseu
în care avertiza că criza din America a ipotecilor subprime ar fi putut
provoca finalul ciclului creditelor „cu potenţiale consecinţe economi‑
ce structurale“. O populaţie care îmbătrâneşte implică faptul că vor fi
mai puţini lucrători care să‑i susţină pe pensionari. Populaţia activă,
care este cuprinsă între 15 şi 64 de ani, va creşte în Statele Unite în ur‑
mătorii ani, dar o va face lent. În Japonia, în schimb, populaţia activă
e în diminuare deja şi în Europa occidentală este practic constantă, a
explicat Magnus. Unele ţări vor fi în mod deosebit afectate.
De exemplu, în Japonia, ca şi în Italia, persoanele cu vârsta peste
şaizeci şi cinci de ani erau în 2005 circa 30% din totalul populaţiei
active. În 2050 ar atinge nu mai puţin de 70%. În termeni practici,
aceasta semnifică faptul că, în timp ce în momentul de faţă în Japo‑
nia sunt 3,4 persoane care lucrează pentru fiecare persoană cu vârsta
peste 65 de ani, în 2050 această cifră s‑ar reduce la 1,3. În general, în
Europa occidentală, raportul actual de aproape patru persoane active
pentru fiecare persoană de peste 65 de ani va fi aproximativ înjumătă‑
ţit în 2050. Dar nu doar ţările dezvoltate se confruntă cu o schimbare
dramatică în distribuţia demografică. În China, datorită draconicelor
măsuri de planificare familială, numărul persoanelor active pentru fi‑
ecare persoană de peste şaizeci şi cinci de ani va scădea dramatic în
2050, de la actualul nivel de 9,2 la doar 2,5. Stimularea unui număr cât
mai mare de persoane să intre în piaţa muncii reprezintă un răspuns
la lipsa de persoane active, dar în baza unui studiu desfăşurat de Fon‑
dul Monetar Internaţional (FMI), Magnus a afirmat că aceasta nu va
putea fi soluţia. Conform FMI, populaţia activă, ca să poată echilibra
îmbătrânirea progresivă din ţările dezvoltate, ar trebui să crească cu
puţin peste 10%. În perioada de creştere economică din anii ’90, to‑
tuşi, procentul populaţiei active crescuse doar cu 6%, când condiţiile
economice erau mult mai favorabile. Pentru ţări ca Spania, Coreea de
Sud şi Italia, nivelul de participare la muncă ar trebui să crească cu
circa 18‑20%, luând în considerare rata crescută de îmbătrânire a po‑
pulaţiei lor. Un obiectiv imposibil de atins, a declarat Magnus. Chiar
şi imigraţia nu poate constitui o soluţie instant, a continuat. În ţările

dezvoltate, în anul 2000 imigranţii totalizau în jur de 6% din popu‑
laţie. În 2050, pentru a contrabalansa îmbătrânirea, acest procent ar
trebui să ajungă la 30%. Creşterea vârstei de pensionare şi încuraja‑
rea unui număr tot mai mare de femei să intre în piaţa muncii poate
contribui la diminuarea numărului de persoane active, dar este vorba
doar de remedii parţiale, consideră Magnus. Mai mult decât atât, s‑a
ajuns, în aceeaşi perioadă în care populaţia îmbătrâneşte, ca tinerii să
întârzie intrarea lor în câmpul muncii. Aceasta se datorează în parte
creşterii numărului de tineri care îşi continuă studiile în universităţi,
dar de asemenea mulţi tineri îşi iau o pauză înainte să intre în piaţa
muncii şi locuiesc acasă cu părinţii.
O populaţie care îmbătrâneşte implică costuri mult mai mari pri‑
vind sănătatea şi cheltuieli sociale mai ridicate. Dar cu un număr redus
de contribuabili care pot să susţină casieriile statului, finanţarea aces‑
tor cheltuieli va fi o problemă reală, a observat Magnus. Deja ridicatele
cheltuieli de pensionare se dovedesc a fi o sarcină grea pentru întreprin‑
deri şi pentru guverne. Această situaţie e destinată să se agraveze odată
cu creşterea speranţei de viaţă. Magnus a observat că doar în Marea
Britanie, în cei doi ani precedenţi faţă de martie 2007, întreprinderile
private au trebuit să adauge circa 30 miliarde de lire sterline la costurile
de pensionare datorită celor mai extinse speranţe de viaţă ale foştilor
lor angajaţi. Mai mult, Magnus a observat că multe persoane nu econo‑
misesc suficient în vederea perioadei lor de pensie. El a citat un recent
studiu desfăşurat în Statele Unite, care arată că multe persoane sunt
convinse că vor putea primi asistenţă medicală şi o pensie de la firma
lor şi deci nu se preocupă să pună deoparte. De fapt, a afirmat expertul,
pentru o anumită perioadă de timp familiile americane au economisit
prea puţin sau au consumat prea mult. Chiar şi în ţări ca Japonia, tradi‑
ţional cu o rată ridicată de economii, a fost un declin în economiile din
ultimul deceniu din cauza condiţiilor economice adverse.
Cheltuielile guvernamentale pentru pensionari şi persoanele în
vârstă vor continua să crească în următorii ani cu o rată mult mai mare
decât va fi capabilă să finanţeze creşterea economică, a observat Mag‑
nus. Va fi nevoie deci de luarea unor decizii dificile asupra priorităţilor

de cheltuieli şi a nivelurilor de impozitare. Diverse ţări au redus deja
generozitatea lor cu privire la planurile de pensii din ultimii ani. De
exemplu, în Marea Britanie, cine va merge în pensie în 2050 cu un
salariu mediu va primi o pensie echivalentă cu doar 31% din propriul
venit de când era persoană activă. Cu excepţia cazului în care angajaţii
încep să pună deoparte o cotă mai mare din venitul lor în planuri de
economisire pentru pensie, ei riscă să se găsească în sărăcie la bătrâ‑
neţe, a avertizat Magnus. Situaţia economică de după publicarea cărţii,
datorată actualei crize a bursei şi a pieţei financiare, evidenţiază pro‑
vocările lansate de studiul expertului. Actualele dificultăţi au provocat
deja situaţii grave pentru mulţi pensionari ale căror venituri depind
de propriile investiţii financiare. Cu estimările unor drastice schimbări
demografice produse de îmbătrânirea populaţiei în următoarele dece‑
nii, perspectivele pentru viitorul multor persoane apar îngrijorătoare.
Miliarde de oameni în toate colţurile lumii suferă de probleme
stomatologice grave, lăsate netratate, au constatat cercetătorii de la
Universitatea din Washington (Seattle) şi Universitatea Queensland
(Australia), împreună cu profesorul Wagner Marcenes, de la Institutul
Stomatologic din Queen Mary care au întocmit un raport concentrat
asupra problemelor de sănătate orală denumit „Povara Globală a Situ‑
aţiei Orale 1990—2015: O Analiză Sistematică“.
Din totalul de 291 de boli grave şi tulburări evaluate în cadrul
studiului, problema cariilor netratate apărute la dentiţia permanentă
a fost cea mai răspândită afecţiune.
Atât stilul de viaţă, cât şi factorii genetici pot avea o influenţă ma‑
joră asupra sănătăţii orale. O dietă nesănătoasă, consumul excesiv de
sucuri acidulate, dulciuri sau alcool, fumatul sau folosirea drogurilor,
precum şi o igienă defectuasă conduc la apariţia cariilor dentare de‑a
lungul timpului. Pe măsură ce afecţiunile dentare sunt lăsate netrata‑
te, acestea conduc atât la pierderea dinţilor, dar pot provoca şi alte boli
sau infecţii în organism.
Cauza pierderii dinţilor şi a deficientelor în alimentatie, cu con‑
secinte asupra stării generale de sănătate, caria dentară este şi cauza
unor grave boli de inimă şi a infarctului miocardic, prin diseminarea

în circulaţia sangvină a unor germeni cu tropism pentru ţesutul cardi‑
ac, aşa cum arată cercetările efectuate în celebre universităţi ale lumii.
Apariţia cariilor dentare pare să deţină procente semnificative în ţări‑
le Europei de Est (51%), Europei Centrale (51%) şi în Africa Sub‑Saha‑
riană şi Oceania (48%), ca urmare a slabei preveniri şi a adresabilităţii
mai reduse a serviciilor stomatologice.
Deşi metodele de tratament au evoluat mult în ultimele decenii
şi mijloacele de prevenire sunt accesibile unui număr mult mai mare
de oameni, sunt zone în care nu există cabinete stomatologice, nu s‑a
auzit de pastă şi periuţa de dinţi şi nu se face igiena dentară. În aceste
condiţii, afectarea dinţilor de carie dentară este majoră şi consecinţele
pe măsură.
Se încearcă stabilirea de programe de sănătate dentară şi priori‑
tăţi la nivel mondial, pentru care s‑au alocat fonduri însemnate şi s‑au
mobilizat importante resurse umane, însă mai este mult de lucru în
aceasta direcţie.
O mai largă informare şi conştientizare a populaţiei tinere despre
necesitatea igienei orale şi a menţinerii stării de sănătate oro‑dentare
şi, implicit, a sănătăţii generale poate că ar reduce semnificativ inci‑
denţa cariei şi efectele ei, ca şi stabilirea unor programe profilactice
prin intermediul comunităţilor.
Chiar dacă vă periaţi şi curăţaţi dinţii regulat cu aţă dentară, este
posibil să nu scăpaţi de anumite probleme dentare specifice vârstnici‑
lor. În general, vârstnicii sunt afectaţi de situaţii ca purtarea protezelor,
administrarea medicamentelor şi problemele generale de sănătate. Din
fericire, medicul dentist şi medicul de familie vă pot ajuta să treceţi
cu bine peste majoritatea situaţiilor de acest gen. Cariile dentare pe
suprafeţele radiculare sunt mai frecvente la vârstnici. De aceea sunt
importante folosirea pastei de dinţi fluorurate, curăţarea zilnică cu aţa
dentară şi controalele de rutină. Sensibilitatea dentară se poate ampli‑
fica odată cu înaintarea în vârstă. În timp, gingiile suferă un fenomen
de retracţie, expunând zonele neprotejate de smalţ ale dinţilor. Aceste
zone sunt deosebit de sensibile la durerea provocată de alimentele şi
băuturile prea reci sau prea calde. În cazurile severe, dinţii manifestă o
sensibilitate la aerul rece şi la băuturile şi alimentele prea acre sau prea
dulci. Dacă aveţi dinţi sensibili, încercaţi să folosiţi o pastă de dinţi spe‑
cială. Dacă problema persistă, mergeţi la medicul dentist, care dispune
de cunoştinţe şi materialele dentare necesare tratamentului. Această
sensibilitate poate indica o afecţiune mai gravă, cum ar fi caria dentară,
fisurarea sau fractura unui dinte. Gura uscatã este o afecţiune des întâl‑
nită la vârstnici, fiind provocată de unele medicamente şi de anumite
boli. Netratată, problema gurii uscate poate duce la distrugerea dinţi‑
lor. Medicul dentist poate recomanda diverse metode de stimulare a
fluxului salivar, tratamente sau medicamente adecvate pentru preveni‑
rea problemelor asociate gurii uscate. Sănătatea orală poate fi afectată
de afecţiuni preexistente ca diabetul, bolile cardiace sau cancerul.
Afecţiunile gingivale sunt boli potenţial grave care ne pot afecta
la orice vârstă, mai ales după 40 de ani. Un număr de factori pot am‑
plifica severitatea afecţiunilor gingivale:
— Dieta neechilibrată;
— Igiena orală precară;
— Bolile sistemice ca diabetul, bolile cardiace şi cancerul;
— Factorii comportamentali ca stresul şi fumatul;
— Anumite medicamente care au efecte secundare la nivelul gin‑
giilor.
Este important ca o afecţiune gingivală să fie depistată de timpu‑
riu, deoarece procesele din primul stadiu sunt reversibile. Controalele
dentare de rutină pot garanta detectarea precoce şi implicit începerea
tratamentului la timp. La modul ideal, este mai uşor să prevenim in‑
stalarea unei afecţiuni gingivale printr‑o igienă orală corectă. Coroa‑
nele şi punţile dentare au rolul de a susţine dinţii deterioraţi şi de a‑i
înlocui pe cei pierduţi. Coroana dentară foloseşte la învelirea comple‑
tă a unui dinte deteriorat. Pe lângă susţinerea dintelui, coroana are şi
rol estetic, de corectare a formei sau alinierii dintelui. Punţile dentare
sunt soluţia pentru înlocuirea unuia sau mai multor dinţi lipsă. Aces‑
tea acoperă breşa edentată, spaţiul cu dinţi lipsă. Punţile se cimentea‑
ză de dinţii naturali sau artificiali care încadrează spaţiul edentat.
Introducere
Actualitatea şi importanţa problemei abordate rezultă din rea‑

litatea cu care se confruntă întreaga omenire, şi anume întreţinerea
sănătăţii populaţiei ca factor de producţie. În condiţiile expunerii
zilnice la diferiţi factori care favorizează dezvoltarea unor maladii
apare dezechilibrul întregului sistem de sănătate şi a celui de sănătate
orală, în particular. După cum se ştie, odată cu apariţia cererii apare
şi oferta de servicii stomatologice care generează problema asigură‑
rii tehnico‑materiale a pieţei de desfacere cu produse stomatologice.
Identificând elementele cheie ce favorizează dezvoltarea comerţului
internaţional cu produse stomatologice, putem particulariza şi unele
situaţii create pe piaţa autohtonă.
În acest context, este de menţionat faptul că inovarea în domeniul
cercetării stomatologice a avut o contribuţie majoră la îmbunătăţirea
sănătăţii orale umane şi a calităţii vieţii în lumea întreagă. Noile inter‑
venţii sau produse stomatologice nu trebuie să fie doar eficace şi sigure,
acestea trebuie să fie şi acceptabile, convenabile ca preţ şi accesibile,
astfel încât întreaga populaţie să poată beneficia de ele. Elucidarea situ‑
aţiei pieţei de produse stomatologice mondiale şi schimbul acestora pe
diferite regiuni teritoriale ale lumii reprezintă o platformă de justifica‑
rea diferenţei de costuri la diferite nivele ale reţelelor de distribuţie.
În economia mondială există o multitudine de factori care influ‑
enţează direcţia de dezvoltare a comerţului internaţional cu produse
stomatologice. Printre cele mai importante pot fi menţionate urmă‑
toarele: heterogenitatea sistemelor naţionale de sănătate în diferite
regiuni globale; nivelul înalt al sărăciei în rândul a cca două treimi
din populaţia mondială; concurenţă acerbă pe pieţele ţărilor dezvol‑

tate; cerinţe înalte pentru nivelul inovaţional şi calitativ al produselor,
modificarea foarte rapidă a preferinţelor pacienţilor în materie de tra‑
tamente stomatologice solicitate, factori politici şi economici destabi‑
lizatori în unele regiuni geografice care produc întreruperea canalelor
de distribuţie etc.
Tematica cercetată are o importanţă majoră atât pentru funda‑
mentarea teoretică a activităţii de comerţ internaţional, domeniu încă
neabordat în toată complexitate lui, cât şi pentru subdomeniile sale
care pot fi cu uşurinţă abordate în mod individual. Importanţa studie‑
rii relaţiilor de comerţ internaţional cu fluxurile fizice de produse sto‑
matologice, supusă cercetării în prezenta lucrare, este determinată de
ritmurile accelerate de dezvoltare, în unele regiuni geografice, şi, dim‑
potrivă, ritmuri mai lente, în alte regiuni, astfel, situaţiile deja întâlnite
pe unele pieţe pot interveni la un interval de timp, pe alte pieţe.
Riscul principal ce apare în exercitarea comerţului cu produse
stomatologice poate fi exprimat prin posibilităţile apariţiei efectului
nedorit la lansarea unui produs asupra căruia s‑a lucrat o perioadă
îndelungată, consumând investiţii imense. Factorii care pot provoca
acest efect pot fi de natură diferită, începând cu calamităţi naturale,
conflicte armate, crize financiare, scurgerea informaţiilor din inte‑
riorul sistemului de proiectare, daune provocate mediului, scăderea
bruscă a puterii de cumpărare a consumatorilor, etc.
Principala particularitate a acestui tip de comerţ rezidă din carac‑
teristica şi specificul produselor şi principalul consumator — medicul
stomatolog, care, spre dosebire de produsele farmaceutice, în nici un
caz nu va achiziţiona un produs cu aceeaşi substanţă activă la un preţ
excesiv.
În mod particular, pentru piaţa Republicii Moldova, există o mul‑
titudine de aspecte necercetate până în prezent, dar care sunt extrem
de importante pentru economia naţională. Astfel, prin identificarea
tuturor dimensiunilor care conturează profilul comerţului abordat
pe piaţa autohtonă putem obţine unele recomadări aferente sitemului
creat.
Necesitatea cercetării multiplelor probleme ale comerţului inter‑

naţional cu produse stomatologice, efectuarea unui studiu în mediul de
consum al pieţei autohtone, identificarea unor posibilităţi de perfecţio‑
nare, precum şi elaborarea unor strategii ce vor fi utilizate în procesul
de informare a consumatorilor, de optimizare a proceselor de apro‑
vizionare tehnico‑materială mai eficientă a clinicilor stomatologice,
precum şi alte propuneri pentru dezvoltarea ulterioară a comerţului
intern, cum ar fi aprovizionarea mai optimizată a instituţiilor publice şi
cele private de specialitate, dezvoltarea posibilităţilor de reexport pen‑
tru echipamentele stomatologice şi promovarea turismului stomatolo‑
gic în Republica Moldova, confirmă actualitatea prezentei lucrări sub
aspect teoretic şi practic şi face această tematică mai atractivă şi mai
interesantă atât pentru tinerii cercetători cât şi pentru publicul larg.
Gradul de studiere a temei cercetate. Problema comerţului interna‑
ţional şi naţional cu produse stomatologice a fost abordată sub diverse
aspecte, cum ar fi: capacitatea mondială de producţie, puterea interna‑
ţională de consum, manifestarea efectului produs de debranşarea do‑
meniului stomatologic de la medicina generală, etc. În literatura străină
perspectiva de producţie, în contextul asigurării pieţei de consum, este
descrisă, în publicaţiile marilor producători de produse stomatologi‑
ce, sub formă de anuare financiare, pe când aspectul consumului este
abordată, cu preponderenţă, de studiile publicate de organizaţiile de
profil care vizează, de regulă, logistica circulaţiei fluxurilor materiale
şi costurile de distribuţie asociate procesului de execuţie a comerţului
internaţional cu produse medicale, în particular, stomatologice. Deşi,
cercetări aprofundate privind consumul de produse stomatologice în
Republica Moldova nu s‑au efectuat până în prezent, în contextul servi‑
ciilor stomatologice există numeroase lucrări publicate de medicii sto‑
matologi, profesori, academicieni, savanţi în domeniu care, din punct
de vedere medical şi mai puţin economic, au abordat acest subiect în
lucrările sale, caracterizând problema aprovizionării cu produse sto‑
matologice doar superficial. Reieşind din actualitatea temei, precum şi
din schimbările radicale ce au loc în economia naţională,considerăm
că atât aspectul metodologic cât şi cel practic al comerţului cu produse
stomatologice necesită a fi cercetat şi din aspect economic, astfel, lu‑

crarea dată are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice, metodolo‑
gice şi practice ale comerţului internaţional cu produse stomatologice
şi particularizarea acestuia pentru piaţa autohtonă.
Scopul şi obiectivele cercetării constău în analiza teoretico‑prac‑
ticăa relaţiilor de comerţ realizate pe piaţa internaţională de produse
stomatologice (în funcţie de segmentul de produs, producător şi regi‑
une geografică), argumentarea particularităţilor comerţului cu pro‑
duse stomatologice la nivelul Republicii Moldova şi identificarea unor
propuneri relevante privind perfecţionarea şi eficientizarea acestuia
atât la nivel internaţional cât şi la cel naţional.
Pentru realizarea scopului propus în cercetare au fost fixate ur‑
mătoarele obiective:
— abordarea conceptuală a teoriilor comerţului internaţional şi
evoluţiei comerţului naţional prin prisma cercetării aspectelor
ce vizează segmentul produselor stomatologice;
— examinarea situaţiei existente pe principalele pieţe regionale
ale OMS şi studierea tendinţelor actuale în dezvoltarea indus‑
triei stomatologice, prin optimizarea proceselor de promovare
şi distribuţie, în special, cu scopul determinării strategiilor de
implicare a marilor producători mondiali;
— determinarea nivelului de asigurare a pieţei autohtone cu pro‑
duse stomatologice;
— identificarea profilului consumatorului autohton de produse
stomatologice şi conturarea infrastructurii de distribuţie naţi‑
onală acestora;
— modelarea econometrică a sistemului naţional de distribuţie
cu produse stomatologice;
— argumentarea modalităţilor de valorificare a potenţialului ge‑
ografic al Republicii Moldova în promovarea tranzacţiilor de
reexport cu produse stomatologice;
— estimarea influenţei implementării turismului stomatologic în
Republica Moldova asupra eficientizării comerţului cu produ‑
se stomatologice;
— formularea propunerilor privind perfecţionarea comerţului

internaţional cu produse stomatologice.
Obiectul cercetării constituie stabilirea metodelor şi mijloace‑
lor de gestiune în dezvoltarea relaţiilor de comerţ internaţional cu
produse stomatologice, formate la nivelul regiunilor geografice, pro‑
ducătorilor mondiali, distribuitorilor regionali şi intermediari, prin
prisma aspectelor teoretice, metodologice şi practice în contextul efi‑
cientizării acestuia la nivelul efectului de consum produs în corespun‑
dere cu cererea formată, inclusiv, pe piaţa autohtonă.
Metodologia cercetării ştiinţifice rezidă din teoria clasică şi con‑
temporană privind comerţul internaţional, precum şi conceptele
abordate în literatura economică de specialitate referitoare la sistemul
global de dezvoltare a industriei stomatologice.
Investigaţiile sunt argumentate de un sistem de metode de cerce‑
tare corelate între ele cum ar fi: metoda normativă, dinamică, grafică,
metoda de analiză, metoda comparativă, metoda de sinteză, inducţie,
deducţie, metoda analizei statistice, metoda de modelarea econome‑
trică şi metoda de previziune.
Drept bază teoretică şi metodologică a investigaţiilor ce au vizat
abordarea conceptuală a sistemului comerţului internaţional şi naţi‑
onal cu mărfuri au servit lucrările savanţilor străini:Porter M.,Smith
A., Ricardo D.,Mill J.,Marshall A., Mun T., Montchrestien A., Colbert
J., Heckscher E., Ohlin B., Taussig F., Williams J., Angell D.,Obstfeld
M., Krugman P., [95, 96, 99, 104, 109, 111] şi autohtoni, cum ar fi: Roş‑
ca P., Ţâu N., Gribincea Al., Chistruga B., Stratan Al., Moldovanu D.,
etc. [20, 33, 57, 13, 14, 25, 26, 27, 51].
Problematica gestiunii serviciilor stomatologice şi unele parti‑
cularităţi ale nivelului de asigurare cu produse stomatologice au fost
reflectate în lucrărilor personalităţilor notorii societăţii medicale na‑
ţionale cum ar fi: Guţan A., Godoroja P., Lupan I., Burlacu V., Nicolau
Gh., Munteanu I., Topalo V., Pancenco A., Spinei L, Eţco C., Tintiuc V,
Grejdianu T., etc. [15, 25, 30, 64, 65, 66].
Multitudinea aspectelor industriei stomatologice mondiale, pre‑
cum şi modalităţile de manifestare a relaţiilor de comerţ în diferite
condiţii a fost reflectate în lucrările de specialitate a economiştilor:

Schaar J., Mc Carthy M., Feldstein P., Isher J., etc.[89, 97, 98, 116].
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se rezumă la:
— abordarea în profunzime şi complexitate a bazei teoretico‑meto‑
dologice cu privire la comerţul internaţional şi naţional cu produ‑
se stomatologice, care include analiza esenţei, conţinutului, struc‑
turii şi elementele teoriei comportamentului consumatorului;
— evaluarea problematicii organizării comerţului internaţio‑
nal şi naţional cu produse stomatologice prin determinarea
componentelor de gestiune în funcţie de regiunile geografice,
producători, sisteme de distribuţie, politici comerciale, etc. şi
modelarea econometricăa reţelei naţionale de distribuţie cu
produse stomatologice;
— determinarea profilului consumatorului de produse stomato‑
logice din Republica Moldova în baza unui studiu efectuat pe
un eşantion de 347 medici stomatologi, pentru estimarea po‑
tenţialului cererii formate pe piaţa autohtonă;
— argumentarea modalităţilor de eficientizare a comerţului na‑
ţional cu produse stomatologice promovând tranzacţiile de
reexport şi turismul stomatologic în scopul redresării poziţiei
Republicii Moldova în comerţul cu produse stomatologice pe
piaţa Europei Centrale şi de Est;
Elementele de noutate ştiinţifică, având importanţă teoretică şi
practică, pot contribui la dezvoltarea continuă a domeniilor neaplica‑
te, încă, în Republica Moldova.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în clasificarea
caracteristicilor comerţului internaţional, particularizarea acestui tip
de comerţ pentru piaţa Republicii Moldova, modelarea econometrică
a sistemului naţional de distribuţie a produselor stomatologice, stu‑
dierea profilului consumatorului autohton de produse stomatologice,
sistematizarea punctelor vulnerabile şi identificarea recomandărilor
pentru consolidarea poziţiei economice a Republicii Moldova în exe‑
cutarea tranzacţiilor de reexport cu produse stomatologice şi prin
promovarea turismului stomatologic la nivel naţional.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determi‑

nată de posibilitatea utilizării propunerilor elaborate şi au drept scop
dezvoltarea potenţialului comercial al pieţei autohtone, optimizarea
fluxurilor de aprovizionare tehnico‑materială a clinicilor stomatolo‑
gice, diversificarea segmentelor de produs care vor genera o îmbună‑
tăţire substanţială a politicii de preţuri la nivel naţional.
Recomandările formulate şi publicate pot avea următoarele efecte
pozitive auspra dezvoltării comerţului cu produse stomatologice con‑
tribuind la:
1. optimizarea infrastructurii de distribuţie a pieţei Republicii
Moldova de produse stomatologice prin determinarea inci‑
denţei profitului şi a efectului solicitat din perspectiva a trei
categorii de produse stomatologice;
2. stabilirea profilului consumatorului autohton de produse sto‑
matologice pentru previziunea potenţialului de consum în Re‑
publica Moldova;
3. perfecţionarea modalităţilor de informare a consumatorilor
prin programe, note, demersuri lansate de organele abilitate
în scopul evaluării obiective a nivelului calităţii prestării ser‑
viciilor de distribuţie a produselor stomatologice;
4. întreţinerea consumului intern prin promovarea turismului
stomatologic pe piaţa Uniunii Europene;
5. divesificarea activităţii comerciale prin dezvoltarea operaţiunilor
de reexport a produselor stomatologice pe pieţele ţărilor CSI.
Rezultatele cercetării pot fi utilizate de următorii actori: insitituţii
guvernamentale şi non‑guvernamentale în scopul sistematizării infras‑
tructurii comerţului cu produse stomatologice; clinicile stomatologice
pentru optimizarea circulaţiei fluxurilor fizice de materiale; centrele
locale de distribuţie pentru identificarea modalităţilor de optimizare
a relaţiilor de comercializare; agenţii de turism în scopul lansării unui
nou produs turistic orientat către serviciile de turism stomatologic.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării şi pro‑
punerile lucrării date au fost analizate şi implementate de către Aso‑
ciaţia Stomatologilor din Republica Moldova (ASRM), Facultatea Sto‑
matologie a USMF „Nicolae Testemiţanu“ şi distribuitorul exclusiv în

Republica Moldova al companiei American Ortohontics, compania
SRL „ChiNec“.
Aprobarea rezultatelor cercetării. Abordările teoretice şi metodo‑
logice ale cercetării au fost prezentate şi discutate în cadrul mai multor
conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Volumul şi structura lucrării. Ţinând cont de scopul, obiectivele şi
metodologia cercetării a fost determinată următoarea structură a cer‑
cetării: prefaţă, introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări,
bibliografia din 144 titluri, 15 anexe.
În prefaţă şi introducere este argumentată actualitatea temei in‑
vestigate, necesitatea, importanţa, şi gradul de studiere. Este formu‑
lat scopul şi sarcinile cercetării, sunt prezentate domeniul şi obiectul
cercetării, elementele de noutate ştiinţifică. Este redată semnificaţia
teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării.
În capitolul 1 „Estimarea strategiilor conceptuale ale comerţului
internaţional, inclusiv cu produse stomatologice“ sunt analizate teori‑
ile fundamentale ale comerţului internaţional, studierea cărora con‑
stituie un aspect important în perceperea contextului general adoptat.
Astfel, au fost supuse cercetării teoriile şcolilor mercantiliştilor, clasi‑
cilor, neoclasicilor şi cele contemporane. În baza cercetării aspectelor
teoretice au fost trecute în revistă etapele dezvoltării comerţului in‑
ternaţional şi naţional cu bunuri, tendiţe şi perspective de dezvoltare,
condiţii economice etc. Un alt aspect teoretic analizat în capitolul 1 a
vizat noţiunile fundamentale implicate în organizarea comerţului cu
produse stomatologice cum ar fi: produs stomatologic, sistem naţional
de sănătate, indice de sănătate etc.
Acest capitol corespunde îndeplinirii primului obiectiv de inves‑
tigare, stabilite în lucrarea dată. Iar la realizarea acesteia au fost utili‑
zate diverse metode de cercetare, în special metodele monografică şi
logică. În urma cercetării monografiilor, lucrărilor ştiinţifice, publica‑
ţiilor clasicilor în domeniu, a economiştilor străini, români şi autoh‑
toni, a fost dezvoltată baza teoretico‑metodologică privind aspectele
conceptuale ale comerţului internaţional.
În capitolul 2 „Estimarea comerţului mondial cu produse stoma‑

tologice“ a fost efectuată diagnosticarea sistemului internaţional de
gestiune comercială în funcţie de regiunile geografice şi în funcţie de
principalii producători de produse stomatologice şi evaluarea nivelului
de asigurare a Republicii Moldova cu produse stomatologice. Astfel,
capitolul 2 al tezei corespunde îndeplinirii obiectivelor 2 şi 3 de in‑
vestigare, stabililite în lucrarea dată. În baza analizei efectuate au fost
propuse şi argumentate câteva ipoteze ce ţin de limitele oferite de piaţa
autohtonă de distribuţie reieşind din specificul produselor comercia‑
lizate.
În capitolul 3 „Direcţii strategice de eficientizare a comerţului cu
produse stomatologice“ au fost cercetate întrebările care corespund
executării obiectivelor 4 şi 5 fiind elaborat profilul consumatorului au‑
tohton de produse stomatologice, modelarea econometrică a sistemu‑
lui naţional de distribuţie a produselor stomatologice şi diversificarea
pieţei de desfacere ceea ce ar duce la sporirea calităţii deservirii clini‑
cilor stomatologice în baza amplificării mediului concurenţial, înain‑
tarea soluţiilorşi propunerilor de optimizare a relaţiilor de comerţ pe
piaţa autohtonă şi internaţională, este evaluat gradului de asigurare a
Republicii Moldova cu produse stomatologice şi căile de eficientizare a
satisfacerii consumatorului autohton de produse stomatologice
Capitolul 4 „Modelarea modalităţilor de perfecţionare a comer‑
ţului cu produse stomatologice“ corespunde executării obiectivelor 6,
7 şi 8, fiind elaborat modelul econometric al sistemului naţional de
distribuţie cu produse stomatologice, modalităţile de perfecţionare a
activităţii de comerţ cu produse stomatologice în Republica Moldova
şi în străinătate
Încheierea generalizează rezultatele cu caracter teoretic şi practic
asupra cercetărilor efectuate, ce relevă unele deducţii şi ipoteze, care,
în opinia noastră, vor contribui la eficientizarea relaţiilor de comerţ
internaţional şi naţional cu produse stomatologice.
Cuvinte cheie: comerţ internaţional, politică de comerţ, produs
stomatologic, piaţă dentară, sistem logistic de distribuţie, model eco‑
nometric de distribuţie, industrie stomatologică.
PARTEA 1. CERCETAREA TEORETICĂ
Cunoaşterea cotidiană se bazează pe experienţa directă a indivi‑

zilor într‑o societate. Cunoaşterea comună a vieţii sociale sau „raţi‑
onalitate eronată“ este caracterizata de dezordine, haos, întâmplare,
cunoştiinţele fiind izolate iar dobândirea lor este guvernată de întâm‑
plare, fără o cercetare prealabilă. Este implicită în sensul în care cu‑
noaşterea în ceea ce priveşte multe fenomene ale vieţii sociale, psiholo‑
gice, economice este lipsită de temei, este de la „sine inţeleseasă“. Este
subiectivă, emoţională, pasională de cele mai multe ori bazându‑se pe
interese, trăiri, convingeri personale (deoarece aproape toţi am vizi‑
tat medicul dentist). Este adesea selectivă şi limitată — informaţiile
sunt biasate, triate în funcţie de utilitatea lor subiectivă sau în mă‑
sura în care vin să confirme opinii prealabile. De exemplu, admitem
că experienţa noastră de viaţă defineşte mediul social în care trăim.
Nu cunoaştem multe lucruri sau nimic despre ceea ce se întâmplă în
alte grupuri, societăţi sau culturi. Ceea ce este străin ne apare ca fiind
anormal sau scandalos. Cunoaşterea teoretică tinde să fie fals genera‑
lizatoare — un eveniment singular este în mod nejustificat extins la
totalitatea cazurilor (exemplu: dacă am fost trataţi necorespunzător de
un medic suntem tentaţi să spunem că „toţi medicii sunt corupţi“), şi
de cele mai multe ori influenţată de societate, prieteni, familie, colegi,
oferind credinţe, convingeri despre viaţa socială adesea eronată astef
acest gen de cunoastere este adesea construit pe prejudecaţi.
Nu de puţine ori este contradictorie — acelaşi fenomen se în‑
tâmplă să fie explicat prin teorii divergente şi inconsistentă în timp
— acelaşi fenomen social este explicat diferit în perioade distincte (de
exemplu: avem o părere proastă despre cineva care participă la acţiuni

de voluntariat în comerţ sau medicină, considerându‑le pierdere de
timp, însă pe măsură ce cunoaştem persoana, ne schimbăm opinia
privind acţiunile de acest tip). În acest context aceasta apare ca nevoia
de cunoastere ştiinţifică, raţională, care prin demersurile sale speci‑
fice determină natura fenomenelor şi a modului lor de manifestare, a
legilor care le guvernează. Cunoaşterea ştiiţifică nu înseamnă numai
dobândirea de cunoştinţe, acumularea de date ci şi integrarea lor la
nivel cognitiv şi comportamental. Spre deosebire de cunoaşterea te‑
oretică, cunoaşterea ştiinţifică are un caracter sistematic, organizat
prin teoriile ei sunt bine articulate, fiind acceptate de comunitatea
cercetătorilor fiind realizată în baza unor norme metodologice bine
definite, riguroase având rezultate verificabile (confirmate sau infir‑
mate) în timp. Cunoaşterea raţională este obiectivă — se bazează pe
instrumente de măsurare precum chestionarele sau grilele de obser‑
vaţie, este centrată pe descoperirea de dovezi şi utilizează instrumente
specifice, care îşi propun înregistarea/măsurarea fidelă a aspectelor
comerţului mondial. Cunoaşterea ştiinţifica este autoconsistentă prin
conţinuturile teoriilor sale, indiferent de domeniu, nu se schimbă în
timp sub presiunea opiniilor personale.
Capitolul 1.
ESTIMAREA STRATEGIILOR CONCEPTUALE
ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL,
INCLUSIV CU PRODUSE STOMATOLOGICE
1.1. Aspectele teoretice şi dinamica dezvoltării comerţului

internaţional şi naţional cu mărfuri
Un subiect actual în cadrul economiei mondiale îl constituie

dezvoltarea comerţului internaţional şi metodele de reglementare al
acestuia. În literatura de specialitate există diferite opinii cu privire la
modul de organizare a comerţului internaţional.
În prezent este imposibil de imaginat dezvoltarea economiei
mondiale fără reglementările în dezvoltarea comerţului internaţional.
Astfel mai mulţi economişti străini, cum ar fi: Krugman P., Obstfeld
M., Porter M. etc. [94, 95, 109] precum şi unii cercetători autohtoni
cum ar fi: Gribincea Al., Roşca P., Ţâu N., Chistruga B., etc. [31, 33, 19]
au abordat acest aspect în lucrările sale.
Problema fundamentala a teoriei economice generale o constituie
alocarea optimă a resurselor, adică, ţine de criteriile de structurare
judicioasă a economiei naţionale pe sectoare şi domenii de activitate.
Problema fundamentală a analizei economice o constituie optimiza‑
rea structurii specializării internaţionale şi participarea avantajoasă la
comerţul internaţional.
De‑a lungul istorie au existat diferite teorii cu privire la organiza‑

rea comerţului internaţional şi rolul acestuia în dezvoltarea economie
mondiale, cele mai populare fiind cea a mercantiliştilor, clasicilor şi
neoclasicilor.
În opinia mercantiliştilor, rolul activ al statului în economie avea
ca scop primordial mărirea bogăţiei unei ţări. Necesitatea acestei in‑
tervenţii active din partea statului în opinia adepţilor acestui curent
(Th. Man, A. Moncretier) era de a suplini bugetul statului, prin atra‑
gerea unor cantităţi cât mai mari de aur în ţară, prin creşterea ex‑
portului şi micşorarea importului. Autorii mercantilişti susţineau că
schimburile internaţionale reprezintă un mijloc de îmbogăţire. Prin‑
cipalul obiectiv al mercantiliştilor era menţinerea unei balanţe comer‑
ciale excedentare, printr‑un export superior importului. În acest fel, o
ţară putea acumula cantităţi ridicate de aur şi argint şi, în consecinţă,
îşi putea spori bogăţia naţională şi prestigiul. Doctrina mercantilistă
justifica intervenţia statelor în sensul creşterii excedentelor în balanţa
comercială, prin intermediul politicilor de stimulare a exporturilor şi
de limitare a importurilor [22, p.132].
Clasicii, însă, se pronunţau şi pentru garantarea comercială a anu‑
mitor libertăţi economice de bază (libera concurenţă, comerţul liber
etc.) ce ar garanta asigurarea securităţii vieţii omului şi a proprietăţii
sale, rezolvarea diferitor litigii, adică tot ceea ce individul nu este în
stare să facă de sine stătător, ori o face, însă într‑un mod ineficient [28,
p.325]. Teoriile clasice privind comerţul internaţional sunt enunţate
de către clasicii britanici A. Smith, D. Ricardo şi J. St. Mill.
În rândurile reprezentanţilor liberalilor clasici A. Smith şi‑a ex‑
primat teoria sa în lucrarea „The Wealth of Nations“, publicată în 1776,
în care a afirmat că prin participarea la comerţul internaţional, „avu‑
ţia“ tuturor ţărilor poate fi sporită, specializarea urmând a se realiza
pe baza principiului avantajului absolut. Prin specializare în produce‑
rea acelor produse pentru care sunt mai eficiente, toate ţările vor be‑
neficia de pe urma participării la schimburile internaţionale deoarece:
„…fiece om în parte încearcă să utilizeze capitalul său în aşa mod ca
produsul său să aibă o valoare cât mai mare, astfel, urmărind propriile
sale interese, el dă preferinţă unor asemenea acţiuni, care vor fi utile

societăţii în cea mai bună manieră“ [26, p. 109; 56, p. 47; 118]. Conform
teoriei sale, ţările ar trebui să se specializeze în producerea acelor bu‑
nuri pentru care dispun de un avantaj absolut. Teoria lui Adam Smith
nu rezolvă însă dilema ţărilor care nu prezintă un avantaj absolut în
nici un domeniu [55, p. 115].
Pentru această categorie de ţări D. Ricardo a enunţat în lucrarea
sa „On The Principle of Political Economy and Taxation“ (1817) teoria
avantajelor comparative sau relative[111]. El a demonstrat că o ţară se
va specializa în producerea acelor bunuri pe care le poate fabrica mai
eficient şi va cumpăra din altă ţară acele bunuri pe care le realizează
mai puţin eficient, chiar dacă ea ar putea produce aceste bunuri mai
eficient decât ţara terţă [32, p.52].
În plan internaţional, ipoteza de bază în raţionamentul lui D. Ri‑
cardo specifică că numai mărfurile circulă liber, în timp ce factorii
de capital şi forţa de muncă sunt imobili, astfel ţările nu intră în con‑
curenţă. În baza acestei ipoteze ulterior au fost enunţate fundamen‑
tele eficienţei şi creşterii economice pentru dezvoltarea comerţului
internaţional cunoscută sub denumirea de teoria avantajelor relative.
Conform acesteia, după cum citează unii autori [54, p.131] „…fiecare
ţară se va specializa în producerea acelor bunuri pentru care este cea
mai avantajată sau cel mai puţin dezavantajată, respectiv în produ‑
cerea acelor bunuri ale căror costuri comparative sunt cel mai puţin
ridicate“.
Principiile diferite care guverneaza comerţul internaţional în vi‑
ziunea lui D. Ricardo specifică că schimbul de marfuri este guvernat
de legi economice sau principii diferite, în funcţie de cadrul sau nive‑
lul la care se desfăşoară acesta. După cum susţin unii economişti [21,
p. 30; 24, p.83; 26, p. 114], D. Ricardo este de acord cu A. Smith că pe
piaţa internă a unei ţări schimbul de mărfuri este guvernat de legea
valorii bazată pe muncă, însă, spre deosebire de A. Smith care susţine
acest lucru pentru orice fel de schimb, la orice nivel, co‑naţionalul său
D. Ricardo susţinea că pe piaţa mondială, schimbul de mărfuri este
guvernat de legea avantajelor relative specificată mai sus.
Triumfului liberalismului clasic, iniţiat de D. Ricardo, a fost

urmat de câteva decenii de pupularizare a liberalismului economic,
implementându‑se o serie de modificări, care, însă, nu au afectat ur‑
mătoarele especte: costurile comparative şi avantajele relative care
servesc drept criteriu al secializării în producţie şi cauză a comerţului
internaţional, respectiv a diviziunii internaţionale a muncii, evantaje‑
le reciproce, ca rezultat al comerţului internaţional, şi politica econo‑
mică externă a liberului‑schimb, ca premisă şi corolar ale comerţului
internaţional reciproc avantajos.
Teoria lui D. Ricardo, findamentată de principiul costurilor
comparative în condiţii de liber schimb, a fost preluată de J. St. Mill
(1806—1837) care a dezvoltat „teoria valorilor internaţionale“ şi „îm‑
părţirea câştigurilor din comerţul internaţional“ în care susţine nece‑
sitatea păstrării raportului de schimb internaţional în limitele valori‑
lor de schimb naţionale a două produse comercializate. În lucrarea sa
„Principles of political economy“, J. St. Mill susţine că, în plan intern,
raportul de schimb între mărfuri are loc conform principiului muncă
egală contra muncă egală, pe când în schimburile internaţionale sunt
stabilite unele limite între care pot varia rapoartele internaţionale de
schimb[99]. Teoria valorilor internaţionale, susţinută de Mill, încear‑
că să explice principiul desfăşurării schimbului de mărfuri dintre ţări
şi determină raportul de schimb între ele, însă diferă considerabil de
teoria ricardiană a valorii bazate pe muncă. Concluzia susţinută de
acest principiu susţine că raportul de schimb al unei ţări este cu atât
mai avantajos cu cât cererea pentru mărfurile ei este mai mare, iar
cererea proprie pentru mărfuri străine este mai mică. Împărţirea câş‑
tigurilor din comerţul internaţional se face, în viziunea lui J. St. Mill,
între toţi partenerii chiar dacă nu în mod egal. Raţionamentul său
exclude ipoteza în care unul dintre parteneri ar putea să piardă, astfel
este posibilă realizarea situaţiei în care ţările mici, nedezvoltate şi să‑
race ar avea de câştigat mai mult din comerţul internaţional deoarece
cererea lor este mai redusă, ceea ce conduce la realizarea unui raport
de schimb avantajos, pe când, ţările bogate, având o cerere de mărfuri
mult mai mare, obţin aceste mărfuri în condiţiile unor raporturi de
schimb dezavantajoase, acest fenomen, este cunoscut în teoria de spe‑

cialitate drept „Paradoxul lui J. St. Mill“.
La sfârşitul secolului XIX, teoria liberală clasică a fost şlefuită de
A. Marshall (1842—1924) în lucrarea „Money, Credit and Commerce“
în care a expus aspectul comerţului internaţional prin prisma raportu‑
rilor dintre valorile internaţionale şi consturile comparative, precum
şi reprezentarea grafică a unor principii de comerţ internaţional [96].
A.Marshall utilizează drept punct de reper în teoria sa despre comerţul
internaţional ideile lansate de J. St. Mill, însă, combină teoria cererii
şi a ofertei cu teoria utilităţii finale sau marginale făcând o anumită
delimitare, adică costurile absolute ale mărfurilor sunt decisive pe
piaţa internă iar costurile relative ale acestora sunt decisive pe piaţa
internaţională. În explicarea ecestui fenome, Marshall recurge la me‑
taforacelor două lame cu braţe ale unei foarfece, specificând că tăierea
cu ajutorul foarfecei este rezultatul acţiunii ambelor ei braţe, analogic,
preţurile sunt justificate atât de utilitatea mărfurilor cauzată de factorii
subiectivi, cât şi de costurile implicite, provocate de factorii obiectivi.
Teoria mercantilistă şi cea clasică au stat la baza iniţierii analizei
teoretice a diviziunii muncii şi schimburilor comerciale internaţiona‑
le, care au îndeplinit scopul păstrării poziţiei de referinţă pentru teo‑
reticienii care auabordat ulterior acest aspect. În plan teoretic, istoria
dezvoltării comerţului internaţional a cunoscut mai multe teorii, cele
mai importante fiind: şcoala costului de producţie ‑neoricardiană;
şcoala muncii abstracte — marxistă şi neomarxistă; şcoala psihologi‑
că a economiştilorneoclasici.
Astfel, în viziunea lui K.Marx (1818—1883), expusă în lucrarea sa
„Das Kapital“, problemele pieţei mondiale şi a comerţului internaţio‑
nal, constituie o încununare a operei sale economice privind geneza,
mecanismul de funcţionare şi destinul economiei moderne de piaţă,
similar economiei politice premergătoare lui [97]. Spre deosebire de
D. Ricardo, K. Marx examinează problema comerţului internaţional
nu doar cantitativ ci şi calitativ şi istoric, dezvăluind premisele isto‑
rice inegale ale acestuia, cum ar fi, diviziunea internaţională a mun‑
cii, respeciv valorificarea diferită a potenţialului de muncă al diferitor
ţări. Cu toate că în lucările lui K. Marx nu găsim o referinţă directă

asupra analizei teoriei ricardiene a comerţului internaţional din care
să rezulte atitudinea sa faţă de teoria costurilor comparative şi a avan‑
tajelor relative în comerţul internaţional, putem distinge câteva ele‑
mente distinctive importante cum ar fi: opinia ce susţine că în cadrul
economiei de piaţă, indiferent de nivel, schimburile sunt guvernate de
legea valorii bazate pe muncă. În timp ce D.Ricardo a analizat superfi‑
cial aspectul complexităţii peiţei mondiale faţă de pieţele naţionale, K.
Marx ia în considerare şi structura pieţei mondiale, cum ar fi prezenţa
unor parteneri inegali dezvoltaţi, în funcţie de nivelul productivităţii
medii a muncii naţionale.
Teoria neoclasică care utilizează drept concept esenţial exclude‑
rea teoriei valoare‑muncă din analiza comerţului internaţional şi în‑
locuirea acestuia sau cu teoria marginalistă sau a teoriei factorilor de
producţie, cunoscută sub denumirea „de modelul H—O—S“ (Heck‑
scher—Ohlin—Samuelson), reprezintă un punct de referinţă în teoria
„modernă“ a comerţului internaţional [104].
Iniţiatorul teoriei costurilor comparative în termenii costurilor
de substituţie a fost A. Marshall, care propus înlocuirea teoriei valo‑
rii‑muncă cu termenii raţionamentului marginalist prin analiza cere‑
rii şi ofertei de exporturi şi importuri [96]. Dezvoltarea acestei teorii
a fost continuată de Gottfried Heberler care a lansat teoria potrivit
căreia obţinerea unei cantităţi adiţionale dintr‑un produs va suporta
în calitate de cost de substituţie cantitatea din cea de‑a doua marfă,
producţia căreia va fi compromisă.
A doua variantă neoclasică a modelului costurilor comparative
reprezintă teoria dotării cu factori de producţie, iniţiatorii căreia sunt
E. Heckscher şi B. Ohlin, care şi‑au expus ideile în lucrarea „Inter‑
regional and International Trade“cunoscute sub noţiunea de teorema
Heckscher‑Ohlin, în care egalizarea preţurilor factorilor de produc‑
ţie este considerată incompletă pe motivul existenţei a altor numeroşi
factori care pot neutraliza factorul iniţial.
În a doua jumătate a secolului trecut a apărut un curent nou, cu‑
noscut ca noua teorie a comerţului internaţional, ca consecinţă a nu‑
meroaselor critici aduse teoriei tradiţionale. Noua teorie presupune o

metodă completă şi formalizată care descrie fenomene pe care vechea
teorie le‑a lăsat neexplicate şi care utilizează noi instrumente de analiză
[17, p. 28]. Principalele probleme, abordate de noua teorie, vizează dez‑
voltarea schimburilor între cele mai dezvoltate naţiuni, ale căror dotări
factoriale sunt apropiate comerţului internaţional intra‑ramural.
Din considerentul că ţările dezvoltate exportă şi importă produ‑
se asemănătoare, efectuând schimburi încrucişate de bunuri similar,
s‑au dezvoltat alte teorii contemporane care au urmărit drept scop‑
perfecţionarea teoriilor privind schimburile internaţionale. Printre
acestea pot fi menţionate: teoria neo‑factorială şi neo‑tehnologică;
teoria privind specializarea internaţională bazată pe similarităţi şi te‑
oria privind specializarea internaţională bazată pe diferenţe.
Teoria neo‑factorială a fost iniţiată de R. Findlay şi H. Kierzowski
care au realizat un model econometric în baza căruia au ajuns la con‑
cluzia că o ţară abundentă în capital va exporta bunuri intensive în
muncă calificată, pe când o ţară în care capitalul este mai puţin abun‑
dent va exporta bunuri intensive în muncă necalificată [95, p. 138].
Teoria neo‑tehnologicăeste cunoscută sub noţiunea de ecartul
tehnologic şi performanţele la export, lansată de P. Krugman, pornind
de la două ţări sau zone: Nordul şi Sudul. Nordul innovează şi produce
rapid produsele care, abia după un timp apar în Sud. Economistul sus‑
ţine că monopolul tehnologic al Nordului este în mod continuu erodat
prin transferurile tehnologice şi nu poate fi menţinut decât prin ino‑
vaţii constante în noile produse [94, p. 491].
Teoria comerţului internaţional bazată pe similarităţi îl are drept
iniţiator pe S. Linder care a pronit de la conceptul că similitudinea în‑
tre economiile naţionale nu prezintă un obstacol în calea comerţului
internaţional, ci mai degrabă, îl stimulează. Concluzia formulată de
acesta enunţă că similitudinile în structura şi nivelul de dezvoltare al
economiilor naţionale favorizează schimburile, în vreme ce disparită‑
ţile le defavorizează [95, p. 142].
Teoria comerţului internaţional bazat pe diferenţe, cunoaşte mai
multe abordări:
— abordarea conservatoare susţinută de Finger care susţinea că

schimburile intra‑ramură vor fi determinate la fel ca şi cele
inter‑ramură, de diferenţele în dotarea cu factori;
— abordarea revoluţionară susţinută de Gray, Among şi Walter,
potrivit cărora existenţa schimburilor încrucişate reprezintă o
dovadă a inadecvării teoriei dotării cu cu factori de producţie
şi a incapacităţii sale de a constitui o bază realist de analiză a
fluxurilor actuale;
— abordarea moderată susţinută de Duchene, potrivit căruia te‑
oriile tradiţionale sunt considerate insuficiente pentru a putea
explica lumea contemporană, susţine completarea lor fără a fi
distruse fundamental [125, p. 61].
În opinia noastră, teoriile anterior expuse, fără indoială au avut
un impact pozitiv asupra dezvoltării relaţiilor comerţului internaţio‑
nal, însă în condiţiile actuale nu‑şi găsesc aplicabilitate în totalitate.
În urma progresului tehnico–ştiinţific a avut loc o dezvoltare sem‑
nificativă a relaţiilor economice internaţionale respectiv statul s‑a
transformat într‑un garant al dezvoltării economice naţionale. Cu cât
mai multe posibilităţi vor oferi legislaţiile naţionale pentru organiza‑
rea activităţilor comerciale în interiorul ţării, cu atât mai mare va fi
stimulul pentru organizarea schimburilor internaţionale. În opinia
noastră, rolul statului este doar de supraveghere şi, la necesitate, de
implicare în relaţiile internaţionale, pe când comerţului internaţional
va desfăşura o activitate mai eficientă în urma stabilirii relaţiilor de
afaceri între agenţii economici particulari.
În momentul de faţă, apare, cu evidenţă, faptul că starea econo‑
miei mondiale preocupă întreaga lume — evoluţiile indicatorilor ma‑
croeconomici din ţările dezvoltate sunt urmărite cu maximă atenţie,
fiecare ţară fiind conştientă că este o părticică, cu semnificaţie diferită,
a unui uriaş mecanism, de evoluţia căruia trebuie să ţină cont.
Cu toate că pare de sine înţeleasă dependenţa dintre modul de
funcţionare a economiei mondiale şi cel specific fiecărei ţări în parte,
acest aspect a fost pus în evidenţă abia în anul 1970, afirmându‑se
„…succesul politic intern este direct dependent de performanţele eco‑
nomiei naţionale, iar aceasta, la rândul ei, este în mare măsură de‑
pendentă de factorii economici internaţionali; astfel, starea economi‑
ei internaţionale devine un factor cheie pentru politicile interne, iar
acestea, la rândul lor, se transform într‑o preocupare centrală pentru
politicile internaţionale“ [27, p. 274].
Conform datelor oferite de arhivele OMC creşterea comerţului
internaţional a fost mereu mai accelerată decât creşterea economică
globală, cel puţin în ultimii 250 de ani, excepţie făcând doar perioada
1913—1950. Între 1720 şi 1913, creşterea comerţului internaţional a
fost de circa o dată şi jumătate mai ridicată decât cea a PIB‑ului.
Creşterea modestă a PIB‑ului între 1913 şi 1950 — perioada cu
cea mai redusă creştere economică medie de după 1820 — a fost înso‑
ţită de o creştere şi mai redusă a comerţului internaţional, din cauza
situaţiilor de război şi protecţionism. În această perioadă s‑a produs
marea criză (1929—1933), în care comerţul internaţional a scăzut în
volum cu circa 60%, ceea ce a reprezentat o contracţie fără precedent
a schimburilor comerciale în perioada modernă, ţările încercând să
depăşească propria criză economic şi şomajul prin intermediul barie‑
relor protecţioniste (Tabelul 1.1.).
Experţii ONU sunt suficient de optimisti: potrivit raportului,
„World Economic Situation and Prospects 2013“ de creştere a comer‑
ţului mondial în 2014 se estimează o creştere uşoară pe termen lung
de 5%.
Tabelul 1.1. Creşterea economică globală
Economiile Ţări emergente şi în
Zona
Anii Mondial ţărilor avan‑ SUA Japonia curs de dezvoltare
euro
sate economică
2012 3.2 1.4 2.8 ‑0.7 1.4 5.0
2013 3.0 1.3 1.9 ‑0.5 1.5 4.7
2014 3.6 2.2 2.8 1.2 1.4 4.9
2015 3.9 2.3 3.0 1.5 1.0 5.3
Sursa: World Economic Outlook: April 2014, IMF. Newsletter: Volume 7, No. 6
În ciuda diferenţele notabile în ratele de creştere între diferite gru‑

puri de ţări, mişcările ciclice în creştere rămân sincronizate (fig. 1.1).
În timp ce media creştere de tari cu venituri medii continuă să fie cea

mai mare, creştere pentru ţările mai puţin avansate, este de aşteptat să
consolideze în 2014—2015 (tabelul 1.2).
Fig. 1.1. Creşterea PIB‑ului pe cap de locuitor

în ţări după nivelul de dezvoltare
1 ţările cu venituri mi mari de medii 2 tarile cu venituri mai mici de medii

3 ţările cel mai puţin dezvoltate 4 ţările cu venituri mici 5 ţările cu venituri mari
Sursa: UN/DESA. a Growth rate for 2013 is partially estimated. Estimates for 2014 and 2015 are forecast
Dintre ţările dezvoltate, Statele Unite ale Americii au remarcat

un ritm foarte mic de 1,6 la sută în 2013, semnificativ mai mică decât
creşterea de 2,8 la suta a anului precedent. Înăsprirea fiscală şi o serie
de blocaje politice pe buget, probleme în timpul anului au contat foar‑
te mult privind creşterea economică. Politica monetară a fost extrem
de elastică, dar a avut un efect mai mare asupra creşterea preţurilor de
capital decât de stimularea economiei reale. Aşteptările care apărut
la mijlocul anului 2013 cu privire la posibilele programului de rela‑
xare cantitativă a provocat unele bulversări de pe pieţele financiare,
impingand în sus ratele dobânzilor pe termen lung. O îmbunătăţire
moderată în 2013, în domeniul precum locuinţele şi ocuparea forţei
de muncă, au pierdut impulsul spre sfârşitul anului. În perspectivă, se
presupune că dezvoltarea monetară va fi netedă, PIB‑ul este de aştep‑
tat să crească 2,5 şi 3,2 la sută pentru 2014 şi 2015, respectiv, riscurile
rămân în sensul decelerării, cu toate acestea, în special pentru că se ţin
dispute politice asupra bugetului poate pentru mai mulţi ani.
Tabelul 1.2. Ritmul de creştere a producţiei mondiale, 2007—2015

Perspectivele
şi schimbarea
Perioada
situaţiei econo‑
Regiuni
mice mondiale
2007—
2011 2012 2013 2014 2015 2013 2014
2010
Mondial 1,8 2,8 2,4 2,1 3,0 3,3 ‑0,3 ‑0,2
Economia ţărilor
0,3 1,5 1,3 1,0 1,9 2,4 ‑0,1 ‑0,1
dezvoltate
SUA 0,3 1,8 2,8 1,6 2,5 3,2 ‑0,1 ‑0,1
Japonia 0,0 ‑0,6 1,9 1,9 1,5 1,2 1,3 0,7
UE 0,2 1,7 ‑0,4 ‑0,1 1,4 1,9 ‑0,7 ‑0,3
‑ UE‑15 0,1 1,5 ‑0,5 ‑0,1 1,4 1,8 ‑0,6 ‑0,2
‑ Noii membri UE 2,0 3,0 0,6 0,5 2,1 2,7 ‑1,5 ‑0,8
‑ Zona euro 0,2 1,6 ‑0,7 ‑0,5 1,1 1,6 ‑0,8 ‑0,3
Alte ţări europene 1,1 1,6 1,9 1,7 2,6 2,9 0,2 0,7
Alte ţări dezvoltate 1,6 2,4 2,5 2,0 2,6 2,9 0,0 ‑0,4
Economii în tranziţie 2,9 4,6 3,2 2,0 3,3 4,0 ‑1,6 ‑0,9
Sud‑estul europei 2,6 1,9 ‑0,9 1,8 2,6 3,1 0,6 0,0
CSI şi Georgia 2,9 4,8 3,4 2,0 3,4 4,1 ‑1,8 ‑1,0
Rusia 2,4 4,3 3,4 1,5 2,9 3,6 ‑2,1 ‑1,3
Economii în curs de
5,9 5,9 4,7 4,6 5,1 5,3 ‑0,5 ‑0,5
dezvoltare
Africa 4,8 0,8 5,7 4,0 4,7 4,3 — —
Africa de Nord 4,6 ‑6,1 7,2 2,3 3,3 4,3 — —
Africa de Est 6,5 6,5 6,0 6,0 6,4 6,4 — —
Africa Centrală 4,8 3,9 5,8 4,2 4,8 4,1 — —
Africa de West 6,0 6,1 6,7 6,7 6,9 6,8 — —
Nigeria 6,9 6,8 6,5 6,5 6,9 6,7 ‑0,3 ‑0,3
Africa de Sud 2,6 3,5 2,5 2,7 3,3 3,7 ‑0,4 ‑0,5
China 10,8 9,3 7,7 7,7 7,5 7,3 ‑0,2 ‑0,5
India 8,1 7,3 5,1 4,8 5,3 5,7 ‑1,3 ‑1,2
America latină şi Caraibe 3,4 4,4 3,0 2,6 3,6 4,1 ‑1,3 ‑0,8
America de sud 4,5 4,6 2,5 3,2 3,4 4,1 ‑0, ‑1,0
Brazilia 4,6 2,7 0,9 2,5 3,0 4,2 ‑1,5 ‑1,4
Mexic 1,2 4,0 3,9 1,2 4,0 4,2 ‑0,6 ‑0,6
Caraibe 3,5 2,7 2,8 2,4 3,3 3,8 ‑1,3 ‑0,5
Sursa: UN, DESA, 2014
Ritmul de creştere a exporturilor de bunuri în anul 2011, în vo‑

lum absolut, a înregistrat o creştere de 14,1% faţă de anul 1960 însă nu
a produs schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea ţărilor
dezvoltate în total exporturi mondiale, dar a dus la modificări semni‑
ficative în cazul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, a căror pondere
în exporturile mondiale a scăzut de la circa 10%, în 1960, la circa 5%
în 2000, modificarea fiind evidentă începând cu 1990 însă şi‑a revenit
către anul 2011.
În decursul ultimilor 50 de ani, comerţul internaţional a crescut
în mod evident mult mai repede decât producţia, ceea ce a majorat
dependenţa activităţii economice globale a ţărilor faţă de schimburile
internaţionale. Ca medie anuală, exporturile de mărfuri au crescut cu
circa 6% între 1948 şi 1997, în timp ce creşterea medie a producţiei a
fost de numai 3,7%. Cu alte cuvinte, comerţul s‑a multiplicat de cca
17 ori (fizic, nu valoric) în vreme ce producţia nu a crescut decât de
6 ori, în aceeaşi perioadă de timp. În cazul produselor manufacturate,
comerţul a crescut de 30 de ori în timp ce producţia de numai 8 ori.
În perioada 1995—2010, ritmul de creştere al exporturilor mondiale a
fost de peste două ori mai rapid decât cel al producţiei mondiale, ten‑
dinţă care nu se regăseşte însă şi în anii următori. Cu toate că volumul
exporturilor mondiale în anul 2011 au înregistrat o creştere mai rapidă
faţă de creşterile înregistrate perioadei precedente anilor 1950, aces‑
ta ar fi putut fi mai spectaculoasă dacă economia mondială îşi urma
direcţia de parcurs prognozată înaintea perioadei de criză. Criza fi‑
nanaciară şi economică care a cuprins economia mondială la sfârşitul
anului 2008 a condus la o recesiune globală în 2009 care a degenerat
cel mai mare declin în comerţul internaţional înregistrat în ultimii 70
ani. Rata creşterii economice s‑a contractat încet de la 6,4% în 2007 la
2,1% în 2008 însă micşorarea bruscă de 12,4% înregistrată în 2009 a
constituit o limită fără precedent în istoria economiei contemporane.
În anul 2010 economia mondială a cunoscut o tendinţă poziti‑
vă de consolidare economică în registrând o majorarea exporturilor
mondiale de 14,5% fiind urmată de o creştere de 5% în anul 2011. În
condiţiile prezente în care chiar şi ţările înalt dezvoltate se confruntă
cu problema şomajului se menţin politicile protecţioniste [45, p. 90].

Membrii OMC abordează un comportament vigilent în vederea păs‑
trării şi amplificării numărului de pieţe de desfacere evitând lichida‑
rea acestora, declarând că „stabilitatea“ este cheia de bază în monito‑
rizarea comerţului internaţional în anul 2011, tendinţă păstrată şi în
anul 2012.Volumul exporturilor mondiale de produse au cunoscut alte
trei recesiuni după cel de‑al doilea Război Mondial (‑7,0% — în 1975;
‑2,0% — în 1982 şi ‑2,0% — în 1975) însă niciunul dintre acestea nu a
atins magnitudinea de ‑12,4% înregistrată în 2009. (Fig.1.2.)
Fig. 1.2. Volumul exporturilor mondiale de mărfuri în anii 1990—2012 (%)
Sursa: World Trade Report 2012, [133, p. 40]
Factorii care au contribuit la diminuarea bruscă a comerţului

mondial în 2009 au favorizat sporirea redresărilor economice din anul
2010 prin dispersarea căilor mondiale de aprovizionare care au dus la
sporirea vitezei de deplasare a produselor peste hotare în comparaţie
cu procesul de producţie [46, p. 103].
Cu toate acestea, însă, ritmul de dezvoltare înregistrat în anul 2010
nu a putut fi menţinut şi în anul 2011 din cuza efectului economic întâr‑
ziat cauzat de situaţiile de criză din spaţiul european. Criza economică
a afectat, cel mai mult, bunurile de consum neperisabile, care deţin o
pondere mai mare în comerţul internaţional decât în PIB‑ul mondial,
respectiv, magnitudinea prăbuşirii comerţului este mai accentuată în

2009, păstrându‑şi un efect pozitiv în perioada de recuperare din 2010.
Majorarea continuă a preţurilor la produsele de primă necesita‑
tea şi dezvoltarea stabilă a ţărilor asiatice a dus la mărirea ponderii
în exportul mondial a economiilor ţărilor CSI înregistrând o creştere
de 5,4% în anul 2011 şi 4,7% în anul 2012. Ţările înalt dezvoltate au
înregistrat o creştere a exporturilor de cca 13% în anul 2010 şi doar
4,7% în anul 2011. Cea mai mare creştere a exporturilor de cca 28% (în
2010) şi 7,8%(în 2011) a înregistrat‑o China.
Pentru anul 2011 preveziunile speciliştilor indicau asupra unei
creşteri de cca 6,5% a volumului comerţului cu bunuri, realizate fiind
doar 5% (Fig. 1.3). Factorii care au condus la atenuarea ritmului de
creştere fiind: calamităţile naturale, cum ar fi cutremurul din Japo‑
nia (11 martie 2011) şi inundaţiile din Thailanda (iunie 2011), în con‑
secinţă, s‑a produs întreruperea canalelor de distribuţie în regiunea
Asia‑Pacific, conflictul armat din Lybia a amplasat comerţul cu petrol
într‑o situaţie de dificultate, criza financiară din ţările Europei de Sud
a cauzat scăderea consumului de bunuri, etc.
Fig. 1.3. Creşterea în volum a comerţului internaţional de bunuri şi a

PIB‑ului, anii 2005—2012 (procentajul anual)
Sursa: World Trade Report 2012,[133, p. 44]

Deşi creşterea exporturilor mondiale în 2010 a fost mai rapidă

decât cea înregistrate până în anii 1950, ea putea fi şi mai spontană
dacă comerţul ar fi urmat direcţia de dezvoltare dinaintea crizei eco‑
nomice. Pentru 2010 a fost înregistrat o creştere a PIB‑ului mondial de
3,6%, deci superior mediei de 3,1% faţă de media pentru anii 1990—
2008 dar departe de a fi un record.
Factorii care au contribuit la stăpânirea creşterii lente a PIB‑ului
mondial în 2010 sunt:
• reducerea măsurilor de stimulare fiscală în unele state, în spe‑
cial europene, unde consolidările fiscale au fost reduse drastic
pentru a putea reduce dificitul bugetar;
• stabilizarea preţului la petrol pentru anul 2010 în media de cca
108 USD/barrel, cu 30% mai mult decât în 2009, ceea ce a dus
nemijlocit la scumpirea costurilor pe energie pentru consu‑
matori şi pentru producători;
• şomajul persistent chiar şi în ţările înalt dezvoltate (rata şoma‑
jului fiind de 8,1% în 2010) care implică o analiză şi o gestiona‑
re mult mai strictă a cererii pe piaţă pentru a asigura importul
doar în volum necesar.
Fig. 1.4. Valoarea PIB‑ului (%) pe regiuni pentru anii 2009—2012.
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de World Trade Report 2012, [133, p. 57]
Cu toate că expansiunea comerţului internaţional, în 2010, a adus

un nou ritm de dezvoltare a economiei mondiale, importanţa acestuia
nu trebuie exagerată deoarece impactul crizei economice persistă în
continuare. Drept dovadă poate servi anul 2011, când valoarea PIB‑ului
a constituit 2,4%, suferind o contracţie faţă de anul 2010 în care PIB‑ul
mondial a înregistrat o creştere de 3,6% după o altă contracţie de 2,4%
din 2009. În figura 1.4 sunt prezentate creşterile PIB‑ului pe regiuni.
Deşi ţările înalt dezvoltate au înregistrat un declin constant în
2009, unele state cum ar fi Republica Sud‑Africană, Chile, Singapore
şi Taiwanşi‑au urmat cursul PIB‑ului prognozat. În 2010 toate aceste
ţări au înregistrat o creştere pozitivă, direcţie păstrată şi în anul 2012,
excepţie făcând doar Venezuela.
Nivelul PIB‑ului a crescut brusc în ţările Asiei (media de 8,8%), în
particular China şi India au înregistrat o creştere de cca 10,3% şi respectiv
9,7%. America Centrală şi de Sud a înregistrat o creştere medie de cca
5,8%. Cu toate că Africa a înregistrat cea mai rapidă creştere a mediei
PIB‑ului de cca 4,7% pentru anii 2005—2010, în anul 2011 a fost puternic
înfluenţată de turbulenţele cauzate de ţările arabe, astfel încât, comerţul,
atât de bunuri cât şi de servicii a scăzut drastic, iar în unele domenii s‑a
înregistrat nivel „zero“ (de ex: comerţul cu servicii turistice în Egipt).
Economiile puternic dezvoltate înregistrează o creştere economică
mai lentă decât celelalte state [44, p. 116]. De exemplu Uniunea Euro‑
peană a înregistrat în 2011 cea mai mică creştere de 1,7% din cauza si‑
tuaţiilor de default în Grecia, Irlanda, Portugalia, Spaniaşi Italia. Marea
excepţie o reprezintă Germania care a înregistrat o creştere a PIB‑ului
de cca 3,6%. Exporturile nete de bunuri a acestei ţări au constituit cca
1,4% din creşterea de 3,6% adică cca 40% din creşterea totală.
Japonia a înregistrat o creştere de cca 3,9% în anul 2010 şi o con‑
tracţie de 0,5% în anul 2011, în urma dezastrului cauzat de catastrofa
nucleară din Fukushima (Japonia), şi este considerată a doua mare
economie producătoare, după China, în funcţie de volumul de pro‑
ducţie exprimat în dolari. Dacă, însă, comparăm în funcţie de PIB‑ul
per capita, în Japonia PIB‑ul indică 44 800USD pe cap de locuitor în
timp ce China 4 800 USD pe cap de locuitor.
Valoarea nominală a exporturilor de mărfuri, în ţările puternic

dezvoltate, a înregistrat o creştere de 16% majorându‑se de la 7,0 trln.
USD în 2009 la 8,2 trln. USD în 2010. Cu toate acestea, deoarece majo‑
rarea înregistrată este mai mică decât media mondială de 22%, ponde‑
rea deţinută de către statele înalt dezvoltate în comerţul internaţional
de bunuri este de doar 55% — cea mai mică performanţă înregistrată
vreodată de acest grup de ţări.
O situaţie similară s‑a semnalat şi în planul importurilor unde
aceste ţări au înregistrat o creştere de cca 16% însă ponderea în im‑
portul mondial a scăzut la 59% faţă de 61% înregistrate în 2009 şi 63%
înregistrate în 2008.
Clasamentul liderilor pe ţări, în exportul mondial de bunuri, în
anul 2011 începe cu China (1,89 trln. USD adică 10,4% din exportu‑
rile mondiale), SUA (1,48 trln. USD — 8,1%), Germania (1,47 trln.
USD — 8,1%), Japonia (823 mlrd. USD — 4,5%) şi Olanda (660 mlrd.
USD — 3,6%). Pe de altă parte, în topul importatorilor mondiali de
produse sunt: SUA (2,265 trln. USD adică 12,3% din totalul importu‑
rilor globale), China (1,74 trln. USD — 9,5%), Germania (1,25 trln.
USD — 6,8%), Japonia (854 mlrd. USD — 4,6%) şi Franţa (715 mlrd.
USD — 3,9%). Pentru regiunea UE27, aceste valoriconstituie 6,02 trln.
USD sau 17% din exporturile mondiale şi 6,24 trln. USD adică 16% în
importurile mondiale. Uniunea Europeană a înregistrat un dezechili‑
bru comercial de 190 mlrd. USD în 2010 ceea ce constituie o majorare
de 26% faţă de 2009 şi o depreciere de 49% faţă de 2008.
Japonia reprezintă o excepţie faţă de celelate economii puternic
dezvoltate, înregistrând un surplus de exporturi asupra importurilor
de 19 mlrd. USD în 2008 amplificându‑şi suma de proximativ 4 ori (77
mlrd. USD) în 2010, pe când în anul 2011, s‑a înregistrat cel mai mic
volum de import‑export, înregistrând o contracţie de 26% la export şi
14% la importul de bunuri.
Ponderea regiunilor geografice în exporturile şi importurile in‑
ternaţionale de mărfuri sunt prezentate în figurile următoare. (Fig.
1.5., Fig. 1.6.)
Fig. 1.5. Ponderea exporturilor Fig. 1.6. Ponderea importurilor

în comerţul internaţional în comerţul internaţional
cu bunurireprezentat cu bunurireprezentat
pe regiuni (a. 2012) pe regiuni (a. 2012)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate deWorld Trade Report 2012, [133]
Dezechilibrul comercial a marilor economii mondiale, în anul

2011, a semnalat o tendinţă de ameliorare după nivelul de criză din
2009. Cu toate acestea în cazul unelor state s‑a semnalat o diferenţă
mai mică între volumul de export şi cel de import în urma crizei decât
în perioada precedentă [16, p.27].
De exemplu, deficitul anual de comerţ în SUA pentru 2010 a fost
estimat la 690 mlrd. USD în timp ce pentru anul 2008 deficitul anual
a fost estimat la 882 mlrd. USD.
În China surplusul comerţului cu bunuri a fost estimat la 183
mlrd. USD în 2010, adică cu 7% mai puţin decât în 2009 (196 mlrd.
USD) şi cu 39% mai puţin decât în 2008 (300 mlrd. USD).
Direcţiile de dezvoltare a comerţului internaţional au urmărit o
undă de recuperare mai încetinită în 2011, după o serie de îmbunătă‑
ţiri mai radicale în 2010 ca urmare a evenimentelor din Orientul Mj‑
lociu, Africa şi Japonia ceea ce măreşte cu mult nivelul incertitudinii
economice mondiale.
În anul 2011, China a înregistrat cel mai înalt ritm de creştere al
PIB‑ului de 9,2%, în comparaţie cu alte economii noi industrializate
cum ar fi: Hong Kong, Republica Korea, Singapore şi Taiwan, care, îm‑
preună, totalizează cca 4,2%, adică jumătate din performanţa Chinei.
În anul 2010 a fost publicată o lucrare semnată de Gassebner P.,

Martin Th., Keck M. ce relevă impactul calamităţilor natural asupra
comerţului internaţional, studiu efectuat pe datele despre dezastrele
natural înregistrate în 170 ţări în perioada 1962—2004.
Utilizând metodologia cercetărilor efectuate în această lucrare,
raportat situaţiei din Japonia, speciliştii au prognozat reducerea ex‑
porturilor Japoniei cu cca 0,5%—1,6% şi majorarea importurilor cu
cca 0,4%‑1,3%. Deminuarea exporturilor fiind justificată de pierderea
în masă a forţei de muncă, prejudicii fizice, capitaleşi morale asupra
infrastructurii economice naţionale şi deteriorarea căilor de comuni‑
caţie care asigură căile de distribuţie, pe când majorarea importurilor
ar fi avantajată de necesitatea restabilirii infrastructurii naţionale şi
de cererea sporită a tuturor produselor de importca urmare a iradierii
celora de producţie autohtonă.
În pofida tuturor circumstanţelor naturale, majorarea bruscă
a preţului la petrol pe piaţa internaţională ar afecta cu mult mai
mult comerţul internaţional decât dezastrul din Japonia. În urma
conflicului din Libia şi unele state ale Orientului Mijlociu preţul
la petrol a întrecut deja valoarea de 110USD/barrel. O potenţială
întrerupere a furnizării petrolului din partea oricărui producător
mondial de petrol ar complica situaţie economiei mondiale şi mai
mult.
În anul 2012, comerţul internaţional a înregistrat o creştere de
2,01% faţă de anul precedent, ceea ce reprezintă un rezultat modest
faţă de creşterea de 5,2% înregistrată în anul 2011. Aceeaşi tendinţă
lentă de creştere s‑a înregistrat şi în anul 2013, efect cauzat, în mare
parte, de incertitudinea pieţei europene. Reducerea bruscă a fluxu‑
rilor de import în ţările industrializate, membre ale UE, cauzată de
creşterea ratei şomajului şi scăderea puterii de cumpărare, au con‑
tribuit la mărirea gradului de incertitudine a monedei Euro.
Analizând perioada dificilă a anilor 2009—2012 am observat că
expansiunea record a comerţului internaţional şi revigorarea acti‑
vităţii economice pe o perioadă scurtă de timp oferă prognosticuri
rezervate pe termen lung, deoarece în condiţiile în care, la nivel
mondial, se înregistrează o serie de evenimente negative, acestea

sporesc considerabil gradul de incertitudine din economia mon‑
dială.
Convingerea noastră este că pentru a reânscrie tendinţei de creş‑
tere a comerţului internaţional din perioada anterioară crizei, fiecare
stat, în parte, trebuie să‑şi revadă politicile comerciale interioare şi
optimizarea cheltuielilor de producţie precum şi ajustarea măsurilor
de austeritate la nivelul fiecărui stat în parte iar Germania şi Japonia
sunt cele mai bune exemple, demne de urmat, în aceste condiţii.
Indicatorii comerţului naţional de mărfuri în exporturile mondi‑
ale au arătat că începând cu anul 2000, valoarea comerţului exterior
al Republicii Moldova a avut o creştere progresivă, cu excepţia anului
2009, în care s‑au redus drastic importurile cu 33% şi exporturile cu
19% în urma consecinţelor provocate de criza economico‑financiară
mondială, tendinţa progresivă, însă, de creştere, s‑a păstrat şi ulterior
[27, p. 276].
Analizând indicii comerţului exterior al Republicii Moldova,
pentru anul 2013, Biroul Naţional de Statistică a anunţat că exportu‑
rile de mărfuri au totalizat 2399,01 mln. USD, ceea ce constituie un
volum superior realizat în anul 2012 cu cca 11% [1, p. 51].
Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1617,30 mln. USD,
ceea ce constituie cca 67,4% din totalul exporturilor, înregistrând o
creştere de 16,4% faţă de anul 2012, care a contribuit la sporirea ex‑
porturilor cu 10,5%.
Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 781,7 mln USD,
care echivalează cota de 32,6% în total exporturi, iar comparativ anu‑
lui 2012, acesta s‑a majorat cu cca 1,2%.
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard
de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tra‑
diţionale pentru economia naţională.
Importurile de mărfuri realizate în anul 2013 au însumat
5492,7mln. USD,adică un volum superior celui realizat în anul 2012
cu cca 5,4%. Structura importurilor de mărfuri, conform Clasifica‑
torului Standard de Comerţ Internaţional, indică o dominare a pro‑
duselor necesare funcţionării economiei naţionale, precum şi a celor

destinate consumului populaţiei [1, p. 42].
În evoluţia exporturilor şi importurilor de mărfuri s‑a acumulat
un decalaj imens în anul 2013 reflectat de deficitul balanţei comerciale
estimat la valoarea de 3093,7 mln. USD, pe când gradul de acoperire a
importurilor cu exporturia constituit 43,7%, adică cu 2,2% mai mare
faţă de anul 2012.
Din aspectul comerţului de mărfuri putem concluziona că Repu‑
blica Moldova are o tendinţă de stabilitate în ceea ce priveşte structu‑
ra exporturilor şi concurează pe pieţele externe în baza factorilor de
producţie ieftini.
Liberalizarea comerţului cu UE şi CSI va aduce beneficii evidente
pentru economia naţională, atât pentru ocnsumatori, prin intensifica‑
rea concurenţei şi reducerea preţurilor, cât şi pentru exportatori, prin
accesul mai mare şi mai previzibil la pieţele ediacente, acestea fiind
urmate de noi investiţii străine în Republica Moldova.
1.2. Specificul conceptual şi problematica comerţului

internaţional cu produse stomatologice
Dezvoltarea tehnico‑ştiinţifică şi‑a lăsat amprenta asupra tutu‑

ror ramurilor comerţului internaţional. Odată cu avansarea masivă a
tehnologiilor stomatologice, a măririi accesibilităţii la aceste servicii
şi odată cu creşterea nivelului de trai şi a numărului persoanelor în
etate, a apărut marea necesitate a gestionării proceselor de producere
şi distribuţie a produselor stomatologice.
Din cele mai vechi timpuri, specia umană a încercat să‑şi protejeze
corpul utilizând diferite metode, astfel, primul medic stomatolog este
considerat Etruscans, care a locuit în Italia în perioada anilor 800 î.d.H.
şi care colecţiona dinţi umani şi animali pe care, ulterior, îi fixa cu benzi
de aur de alţi dinţi din cavitatea bucală, suplinind, astfel, arcada denta‑
ră. Aceeaşi metodă a fost utilizată şi de romani până în perioada anilor
400 î.d.H. când părintele medicinii, de origine greacă, Hippocrates, a
descris, în lucrările sale, maladiile cavităţii bucale. Cu toate acestea, abia

în 1530 a apărut prima carte de stomatologie scrisă de medicul curţii
regale engleze de origine germană Karl Hredrich [119].
Avântul industriei stomatologice a început abia în secolul XVIII
odată cu invenţia dinţilor artificiali din porţelan (1770) şi a unitului
(fotoliului) stomatologic (1790) de către Josiah Flag şi a continuat în
secolul următor cu introducerea anesteziei în tratamentul dentar de
către Henry Morton (1846). În anul 1840, în SUA Horace Hayden şi
Chapin Harris au înfiinţată prima facultate de stomatologie în cadrul
universităţii Baltimore, instituind, în 1841, şi prima organizaţie pentru
reglementarea activităţii stomatologice numită American Society of
Dental Surgeons.
Activitatea de comerţ cu produse stomatologice a început să fie
gestionată, la nivel internaţional, începând cu anul 1881 odată cu fon‑
darea organizaţiei Dental Trade Association (în prezent Dental Trade
Alliance) de către St. Smith în Pitsburg, SUA, şi reunea 22 producători.
În prezent există numeroase asociaţii, federaţii şi societăţi non‑guver‑
namentale care gestionează activitatea de comerţ cu produse stomato‑
logice [138].
Pentru a caracteriza activitatea de comerţ internaţional cu pro‑
duse stomatologice trecem în revistă cele mai importante concepte
asociate acestuia. Astfel, produsele stomatologice poate fi definite ca
materiale, articole, medicamente, dispozitive, echipamente şi acceso‑
rii destinate tratamentului, întreţinerii profilactice şi igienei cavităţii
bucale [51, p.10].
Serviciul stomatologic reprezintă serviciul prestat populaţiei
având drept obiectiv asigurarea, menţinerea şi refacerea sănătăţii ca‑
vităţii bucale [52, p.51].
Afecţiunile cavităţii bucale au un impact major asupra populaţi‑
ei unei societăţi servind drept markeri în identificarea calităţii vieţii
unei comunităţi, fapt pentru care sunt calificate drept probleme de
sănătate publică [53, p. 11].
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte noţiunea de sănătate
orală ca lipsa afecţiunilor dentare şi gingivale la nivelul cavităţii bucale
iar sănătate publică orală este definită drept ştiinţă şi artă a prevenirii
şi controlului afecţiunilor dentare precum şi promovarea sănătăţii ca‑
vităţii bucale prin implicarea eforturilor societăţii. În acelaşi context,
medicina stomatologică publică reprezintă o practică stomatologică
destinată colectivităţilor ca totalitate de indivizi şi nu indivizilor în
parte [50, p. 12].
În literatura autohtonă de specialitate se menţionează „educaţia
pentru sănătate constituie suportul de aplicare a programelor de sănă‑
tate, garantând eficienţa acestora prin cooperarea cu populaţia benefi‑
ciară activă a acestor acţiuni de promovare a sănătăţii“ [50, p. 12]
Comerţul cu produse stomatologice este definit de Organizaţi
Mondială a Comerţului ca activitate economică de valorificare a pro‑
duselor stomatologice prin procesul de vânzare‑cumpărare care se re‑
alizează atât prin implicarea structurilor private cât şi prin implicarea
structurilor guvernamentale responsabile de întreţinerea nivelului de
sănătate orală [62, p. 5].
Comerţul cu produse stomatologice este o ramură relativ nouă a
comerţului internaţional cu produse medicale. Pentru majoritatea sta‑
telor, povara datoriilor se dovedeşte a fi net superioară renaşterii eco‑
nomice, consumul şi investiţiile, din această cauză, fiind întârziate iar
perspectiva unei creşteri fiind astfel amânată [66, p. 22]. Prin urmare
şi afacerile de comerţ cu produse stomatologice, în particular, ocu‑
pă un rol aparte în piaţa produselor medicale. Odată cu dezvoltarea
stomatologiei mondiale a apărut necesitatea modificării procesului de
gestionare a activităţii de distribuţie a acestor produse.
La nivel internaţional există câteva organizaţii de gestionare
a comerţului stomatologic, infrastructura de activitate a cărora, în
comparaţie cu alte ramuri ale comerţului, sunt încă slab dezvolta‑
te, printre acestea se numără: Federation of Dental Industry (FDI),
Dental Trade Alliance (DTA), Federation of International Dental
Economy (FIDE), etc. care la rândul lor au filiale în fiecare zonă geo‑
grafică şi chiar în fiecare ţară. Anual aceste asociaţii publică rapoarte
de activitate, pe regiuni, în care sunt descrise segementele de produs
care se dezvoltă cel mai bine. Suplimentar, produsele stomatologice
sunt supuse standartizării şi certificării internaţionale, regionale şi

naţionale (Anexa 4).
În Europa, de exemplu, comerţul cu produse stomatologice este
reglemental de către Association of Dental Dealers in Europe (ADDE)
şi Federation of International Dental Economy (FIDE) care încearcă
să‑şi capete statut de membru al Parlamentului European pentru a
se putea implica mai mult în reglementarea comerţului european de
produse dentare. Conform evaluărilor acestor asociaţii,în urma crizei
economice mondiale, cele mai multe din afacerile cu produse stoma‑
tologice din statele europene au fost foarte bine conduse [73, p. 110].
Marii producători s‑au adaptat la posibilităţile pe care le‑au avut şi
astfel au dovedit că au fost capabili să reacţioneze într‑o manieră pro‑
fitabilă, activă la o asemenea piaţă. În plus, s‑au făcut investiţii majore
în tehnologii inovatoare şi în noi modalităţi de a vinde produsele lor
clienţilor, fie ei stomatologi sau tehnicieni dentari.
În acelaşi raport de menţionează că „… a fi furnizor de produse
stomatologice era până anii ’90, secolul trecut, o afacere destul de sim‑
plă. Cumpărai marfa dintr‑o parte şi o vindeai în proporţii mai mici
în altă parte, ţinând cont de cunoştinţele despre produsele dentare şi
despre piaţa stomatologică, trebuia să le ţii piept competitorilor, să re‑
zolvi problema personalului şi a taxelor. Cu toate acestea, comerţul de
produse stomatologice era destul de uşor de realizat“ [72, p. 14].
Din păcate, timpurile s‑au schimbat mult în ultimii 10‑20 de
ani. Comercializarea produselor stomatologice a devenit obiectul
unor directive şi reglementări cu privire la produsele farmaceutice,
la protecţia mediului, radiaţii, produse periculoase, păstrarea iginei,
dezinfecţie şi sterilizare, ergonomie, dispozitive medicale, întrebări
referitoare la răspunderea, calitatea, modalitatea de ambalare şi mul‑
te alte reglementări şi directive, uneori la nivel regional, alteori la
nivel naţional.
Factorii care au condiţionat dezvoltare continuă a industriei sto‑
matologice mondiale sunt:
— creşterea demografică favorabilă;
— retenţie longevivă a danturii naturale;
— creşterea cererii pentru pordusele stomatologice cosmetice;

— extinderea programelor de asigurări de sănătate orală;
— păstrarea efectului tratamentului dentar pe o perioada lungă
de timp.
Momentul cheie în dezvoltarea comerţului cu produse stomato‑
logice reprezintă capacitatea limitată de deservire a cererii în aflată în
creştere continuă. Odată cu majorarea numărului de medici stomato‑
logi scade numărul de ore de muncă pentru fiecare specialist dentar,
creşte concurenţa pentru sporirea eficienţei prin utilizarea celor mai
noi tehnologii de tratament şi menţinerea constantă a puterii de cum‑
părare a produselor stomatologice [8, p. 85].
Piaţa internaţională de produse stomatologice se împarte în două
categorii de bază: produse stomatologice consumabile şi echipamen‑
te stomatologice. În categoria produselor stomatologice consumabile
se regăsesc, de exemplu, coroane şi punţi, implanturi, dispozitive or‑
todontice, dispozitive endodontice, adezivi, cimenţi, ş.a. Echipamen‑
tele stomatologice, la rândul său, includ: echipamente stomatologice
masive (unituri stomatologice, aparate de sterilizare, autoclave, etc.)
şi echipamente stomatologice de dimensiuni mici. Prin combinarea
celor două categorii de produse stomatologice, consumatorii, adică
medicii stomatologi, activează în diferite specializări, cele mai im‑
portante fiind: Odontologie‑Parodontologie, Endodonţie, Protetică
dentară, Chirurgie Oro‑Maxilo‑Facială, Implantologie, Ortodonţie,
Profilaxie şi Igienă orală, etc. În funcţie de cererea formată de către
medicii stomatologi, apare şi oferta producătorilor, care, de cele mai
multe ori, îşi specializează segmentul de producţie în funcţie de speci‑
alizările stomatologice. În lucrarea dată noi am urmărit identificarea
caracteristicilor mişcării fluxurilor fizice a produselor stomatologice,
motiv pentru care vom considera următoarea clasificare:
Produse (materiale) stomatologice consumabile — materii finite
utilizate în tratamentul afecţiunilor cavităţii bucaleşi în întreţinerea
nivelului igienei orale, care pot fi utilizate separat sau prin combina‑
ţie utilizând diferite metode şi tehnici cu scopul întreţinerii sănătăţii
pacienţilor. Această categorie poate fi clasificată în produse stomato‑
logice destinate profilaxiei şi igienei orale şi produse destinate trata‑

mentelor stomatologice.
Echipamente stomatologice — dispozitive, aparate şi echipamen‑
te, de obicei electrice, care însoţesc utilizarea materialelor consumabi‑
le în procesul prestării serviciului stomatologic.
Păstrarea sănătăţii orale trebuie sa fie prioritară pentru noi, in‑
diferent de vârstă şi presupune evitarea cariilor şi prevenirea bolilor
gingiilor, deoarece în afară de durere şi disconfort, igiena orală defici‑
tară duce la o sănătate orală alterată, care se asociază cu o serie de boli
importante ale cavităţii bucale [63, p. 82‑87].
Aprecierea valorică a investitorilor întotdeauna au cunoscut cele
mai mari avânturi în sectorul produselor de primă necesitate cum ar
fi şiprodusele destinate profilaxiei şi igienei oralecare includ: pastă de
dinţi, periuţă de dinţi, aţă dentară specială şi fire super floss, periuţe
interdentare şi periuţe speciale pentru curăţarea punţilor, implanturi‑
lor, coroanelor dentare, dispozitive speciale pentru curăţarea limbii,
duş bucal, spray şi apă de gură. Din punct de vedere investiţional in‑
dustria produselor de îngrijire orală este una dintre cele mai prospere
şi stabile din următoarele considerente [65, p. 26]:
— Necesitate zilnică. O bună parte din populaţia globală îşi cu‑
răţă dinţii de două ori pe zi astfel rotaţia pastelor de dinţi este
destul de rapidă iar consumatorul de fiecare dată procură un
produs de aceiaşi marcă fără a medita foarte mult asupra aces‑
tui lucru. Chiar dacă preţul produsului ar creşte brusc cu 20%,
consumatorul oricum va ramâne fidel mărcii deoarece este un
produs care influenţează direct asupra sănătăţii bucale. Pentru
periuţele de dinţi situaţia este similară, înregistrând o rota‑
ţie la fel de rapidă odată ce speciliştii stomatologi recomandă
schimbarea periuţei de dinţi la fiecare 2 luni. Această aface‑
re are o cerere cu creştere constantă, direct proporţională cu
creşterea numărului populaţiei şi cu implementarea progra‑
melor de sănătate orală în toate regiunile geografice populate.
— Dezvoltarea continuă a pieţei. Industria produselor pentru igi‑
ena orală este în continuă schimbare şi dezvoltare corespun‑
zător nivelului de trai în regiunile geografice de consum. Cu

cât durata medie de viaţă, natalitatea şi nivelul de trai sunt mai
înalte cu atât grija pentru sănătatea orală este mai mare ceea
ce favorizează dezvoltarea noilor produse.
— Structura industriei. Din punct de vedere investiţional succe‑
sul acestei afaceri se datorează numărului mic de competitori
concurenţiali pe piaţa internaţională de produse pentru igie‑
na orală. La nivel internaţional există doar 5 producători care
deţin controlul asupra a 70% din piaţa mondială dintre care
Procter&Gamble (P&G) şi Colgate‑Palmolive Company (C‑P)
deţin împreună 45% iar Johnson&Johnson (J&J), GlaxoSmi‑
thKline (GSK) şi Laboratori di Chimica Applicata S.r.l. deţin
cca 25%. Prin urmare în acest sector avem o piaţă oligopolă.
Atunci când structura industriei este de acest tip, cei doi actori
principali ai pieţei deţin puterea de control asupra preţurilor
iar ceilalţi trei actori vor urma strategiile impuse de cei superi‑
ori, produsele acestora ne având preţuri mai mari decât a celor
ce domină piaţa.
Piaţa internaţională a produselor pentru igiena orală a înregis‑
trat vânzări de cca 26 909 mil. USD în anul 2010 ceea ce constituie o
creştere de cca 2,9% faţă de anul precedent. Preveziunile specialiştilor
indică o creştere continuă a acestei industrii estimând valoarea de 31
124mil.USD către anul 2014 [127, p. 18].
Conform unui studiu, la nivelul regionării geografice volumul
pieţei pentru 2010 era distribuit astfel: 37,7% — consumatorilor din
Europa, 30,1% — Asia‑Pacific, 27,5% — America de Nord şi de Sud;
4,7% — Africa şi Orientul Mijlociu, iar la nivel de stat, în topul celor
mai mari consumatori s‑au înregistrat: Franţa, Germania, Japonia,
Marea Britanie, SUA, China, Canada, Italia, Australia şi Singapore.
După produs, însă, cel mai mare segment îl ocupă pasta de dinţi cu o
pondere de cca 54,2% (include şi adezivii pentru întreţinerea plăcilor
protetice), urmată de periuţa de dinţi — 40,1% şi 5,7% revin celorlalte
tipuri de produse [14, p. 92].
Specific produselor pentru igiena orală este criteriul de clasificare

în nomeculatorul unic de mărfuri. Astfel produsele stomatologice sunt
clasificate în categoria proselor parafarmaceutice, pe când produsele
pentru igiena orală sunt incluse în categoria produselor cosmetice.
Reportlinker a publicat un raport în care menţionază că piaţa in‑
ternaţională de produse destinate profilaxiei dentare a constituit, în
anul 2011, cca 13 mlrd USD, prognozând o creştere de cca 6% până
în anul 2016 [80, p. 28]. Factorii care contribuie la întreţinerea acestui
segment sunt: dezvoltarea programelor de educaţie a igienei cavităţii
bucale în rândul copiilor şi adolescenţilor, dezvoltarea metodelor de
tratament în domeniul ortodonţiei şi proteticii dentare, dezvoltarea
ritmică a stomatologiei estetice, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în
rândul populaţiei, etc.
Continentul european este cel mai mare consumator de astfel
de produse, înregistrând şi cele mai înalte preţuri la serviciile de în‑
treţinere a sănătăţii şi aspectului estetic al cavităţii bucale. În Ame‑
rica de Nord, însă sunt concentraţi cei mai mulţi producători, care,
în mod tradiţional, şi‑au distribuit filialel de producţie atât în Asia
(preponderent producţia produselor aferente profilaxiei dentare) cât
şi în America Latină (preponderent producţia produselor pentru igie‑
na orală). Producătorii europeni, însă, preferă să‑şi amplaseze filialele
de producţie în statele Est‑Europene (de exemplu Producătorul englez
Procter&Gamble şi‑a mutat, în anul 2005, filiala de producţie a produ‑
sului cu brandul Blend‑a‑Med din Italia în Federaţia Rusă).
Principalii actori prezenţi pe piaţa produselor destinate profila‑
xiei orale sunt:Dentsply International (SUA), Ivoclar Vivadent (Liech‑
tenstein), Danaher Corporation (SUA), Heraeus Dental (Germania),
3M‑ESPE (SUA), şi GC Corporation (Japonia).
Succesul dezvoltării acestui segment de produs este asigurat de
faptul că, deşi, comparativ altor produse stomatologice, sunt mai iefti‑
ne, au o durată de uzură scurtă şi o viteză de rotaţie a stocurilor mult
mai mare [12, p.164].
Menţionăm că produsele pentru igiena bucală sunt clasifica‑
te drept produse cosmetic şi nu parafarmaceutice, iar consumatorul
principal al acestor produse este pacientul şi nu medicul stomatolog.

Astfel, marii producători de produse stomatologice, deţin în nomen‑
culatura sa produse profesionale pentru igiena bucală, utilizate doar
la indicaţia medicului stomatolog, celelalte produse pentru consum
zilnic fiind lăsate în producţia companiilor cosmetice.
Succesul tratamentului stomatologic depinde de înţelegerea şi
cooperarea pacientului. Deşi aduce multe beneficii, tratamentul pre‑
supune şi cîteva riscuri. O parte din acestea se datorează igienei ne‑
corespunzătoare — carii, boli gingivale, decalcifierea sau eroziunea
dinţilor. Dinţii care aveau alte probleme pot fi devitalizaţi.
Din cauza necooperării, igienei deficitare sau dereglării aparatu‑
lui dentar, durata tratamentului se poate prelungi. De asemenea, dupa
tratament poate avea loc o revenire a dinţilor la pozitia iniţială, chiar
şi după purtarea aparatului de retenţie. Acest lucru se întîmplă cînd
cresc dinţii 6, sau din cauza folosirii unui instrument de suflat ori a
altor obiceiuri ce implică cavitatea bucală.
Periajul corect şi folosirea aţei dentare sunt foarte importan‑
te pentru pacienţii care urmeaza un tratament ortodontic rezervînd
mult mai multă atenţie igienei orale.
Bracket‑urile, de exemplu, „atrag“ mult mai uşor mîncarea iar
aceasta contribuie la formarea şi acumularea plăcii în jurul brack‑
et‑urilor. Dacă placa nu este îndepărtată cu atenţie de pe dinţi şi din
jurul bracket‑urilor aceasta constituie o problemă pentru pacienţii
care sunt predispuşi la afecţiuni parodontale, carii şi respiraţie urît
mirositoare.
Placa este formată dintr‑un amestec de bacterii, salivă şi resturi
alimentare. Bacteriile se hranesc cu zaharuri şi produc acizi care irită
gingiile, erodează smalţul dinţilor şi întreţin halitoza. Este extrem de
important pentru pacient să îndepărteze placa cît mai corect şi mai
des.
Periajul recomandat pentru tratamentul orthodontic, de exemplu,
presupune folosirea unei periuţe moi deoarece permite îndepărtarea
plăcii mai eficiente din zonele mai greu accesibile cum ar fi cîrligurile
de pe canini şi din jurul bracket‑urilor; de asemenea nu irită gingiile.
Exista periuţe confecţionate special pentru uzul pacienţilor cu apara‑

te, cunoscute ca periuţe bi‑level care sunt recomandate de catre orto‑
dont. Acestea au rîndurile de peri de pe margini mai lungi iar cel din
mijloc mai scurt facînd astfel posibilă curăţarea uşoară a zonelor de
deasupra şi de desubtul bracket‑urilor. De asemenea, se recomandă
utilizarea unei paste dentare cu fluor precum şi clătirea abundentă a
cavităţii bucale după fiecare periaj.
În cazul utilizării periuţelor electrice se recomandă o grijă sporită
pentru plasticul din spatele periutei deoarece va poate afecta aparatul
ortodontic. Periuţa electrică trebuie folosită la o viteză mică astfel încît
să nu se producă dezlipirea vreun bracket.
Periajul dentar trebuie efectuat în mediu de trei ori pe zi, cel puţin
timp de trei minute. Cel mai corect este periajul după fiecare masă
pentru a înlătura resturile alimentare din jurul bracket‑urilor. Periajul
se efectuiază cu atenţie fără grabă curăţind toate suprafeţele dinţilor,
vestibulare, linguale şi ocluzale, acordînd o atenţie deosebită zonelor
dintre bracket‑uri şi gingii deoarece acolo se acumulează o cantitate
mai mare de placă.
Suplimentar este recomandată utilizarea aţei dentare speciale,
pentru pătrunderea între spaţiile dintre arcuri şi gingie, cel puţin o
dată pe zi în special seara, precum şi utilizarea apei de gură, însă după
indicaţia medicului deoarece unele au efect coroziv pentru arcuri sau
alte accesorii metalice.
Un alt aspect important în atingerea unui succes în tratamentul
ortodontic o constituie şi alimentaţia corectă. Astfel, în perioada tra‑
tamentului pacientul merită să chibzuiască de două ori înainte de a
consuma alimente care cresc riscul cariilor dentare. La fel de impor‑
tant este şi atitudinea faţă de produsele consumate, evitînd orice ce
ar putea afecta planul de tratament. Dezlipirea frecventă sau ruperea
aparatului va duce la o prelungire a perioadei de tratament ceea ce ar
fi în dezavantajul pacientului.
Este strict interzis consumul alimentelor tari, crocante sau lipi‑
cioase cum ar fi: chipsurile, covrigii tari, pîinea prajită, caramelele,
bomboanele tari, guma de mestecat, etc. se recomandă, de asemenea,
evitarea consumului de dulciuri sau băuturi acidulate pe motivul con‑

ţinutului mare de zahăr ceea ce amplifică riscul de a face carii. Este
important ce anume consumă pacientul dar şi mai important este
cînd se consumă anumite alimente. Astfel, dulciurile consumate seara
oferă bacteriilor posibilitatea de a produce mai mulţi acizi crescînd
astfel şi riscul cariei dentare.
Societatea moldovenească, din păcate, este insuficient informată în
legătură cu problemele ce pot apărea din cauza unei ocluzii incorecte, a
pierderii premature a dinţilor temporari şi a înghesuirii dentare. Con‑
secinţele pe termen mai lung sau mai scurt sunt legate de probleme de
dezvoltare a creşterii coloanei vertebrale, asimetriei de creştere, proble‑
me ale articulaţiei temporomandibulare care pot ajunge pînă la migrene
severe, infecţii, endocardite bacteriene, apariţia de chisturi, probleme
de deglutiţie, probleme parodontale uşoare sau severe, ajungîndu‑se la
pierderea dinţilor datorită pierderii înalţimii osului alveolar.
Odată cu integrarea titaniumul în osul uman în 1970 în rezul‑
tatul căruia s‑a constatat o compatibilitate şi o toleranţă foarte bună
din parte organismului uman ceea ce a favorizat dezvoltarea ulteri‑
oară a dispozitivelor bucale, numite ulterior implanturi dentare, pen‑
tru suplinirea dinţilor lipsă din cavitatea bucală. Avantajele oferite de
implanturile dentare faţă de tehnicile de protezare au favorizat con‑
struirea de către producători a unei pieţe globale specializate care a
raportat pentru anul 2010 o valoare de 4,7 mlrd. USD. Succesul clinic
al implantologiei stomatologice a fost documentat în numeroase cer‑
cetări ştiinţifice ajungând la performanţa de a suplini complet o ca‑
vitate edentologică (lipsa dentară totală). Cu toate că până în prezent
nici un stat nu prevede programe de asistenţă de stat pentru serviciile
implantologice dentare, acestă ramură recunoaşte o creştere constan‑
tă pe piaţa internaţională [3, p. 392].
Piaţa implanturilor dentare presupune implanturi, bonturi şi in‑
strumente. Cele din urmă ocupă doar o mică parte din piaţa implan‑
tologică şi sunt utilizate în suportul procesului de implantare. Implan‑
turile şi bonturile ocupă cea mai mare pondere pe această piaţă [6, p.
233].
Piaţa implantologiei stomatologice a fost afectată de criza econo‑

mică mondială mai mult decât celelalte ramuri ale industriei dentare,
declinul acesteia, relatează Dental Devices Market, a fost înregistrat
atât în 2008 (1,8 mlrd.USD) cât şi în 2009 (2,18 mlrd.USD). Şomajul
în creştere şi reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor a dus
la reducerea drastică a fluxului de pacienţi pentru astfel de proceduri
complexe. Din fericire, pentru producători, în anul 2010 piaţa şi‑a re‑
venit stabilizându‑se constant înregistrând valoarea de 3,2 mlrd. USD
[80, p. 18].
Fig. 1.7. Piaţa internaţională a Fig. 1.8. Ponderea principalilor

implanturilor dentare, pe regiuni producători pe piaţa internaţiona‑
(2010) lă a implanturilor dentare, după
volumul vânzărilor (2010)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de AEGIS Communications [69, p. 37]
Geografic, Europa continuă a fi cel mai mare contribuitor pe pia‑

ţă, generând, în anul 2010, jumătate din totalul vânzărilor implantolo‑
gice, probabil, presupun specialiştii, datorită lansării pionere pe piaţa
europeană, ulterior, fiind distribuite, în celelalte regiuni. În funcţie de
capacitatea de distribuţie, America de Nord este a doua piaţă de des‑
facere, urmată de regiunea Asia‑Pacific (Fig.1.7.). Cu toate că în statele
înalt dezvoltate piaţa implantologică este în perioada de avânt în cele‑
lalte state este de abia în etapa de lansare.
Din figura 1.8. putem observa că sunt 5 companii — leaderi mon‑
diali în producerea produselor implantologice. În ponderea de 35%
se includ un număr mare de producători mici care utilizează drept

intrument concurenţial politica de preţ şi acordă o atenţie foarte mică
sau nulă în cercetări inovaţionale, ştiinţă şi training pentru angajaţi.
În plus, producătorii mici, de regulă, au o orientare doar regională,
pe când cei cinci mari producători sunt în concurenţă pe segmentul
internaţional.
Pentru determinarea gradului de penetrare a produsului pe o pia‑
ţă regională, putem oferi drept exemplu volumul vânzărilor compa‑
niei Straumann în anul 2010 în diferite ţări. (fig.1.9.).Aceste date pot
fi doar orientative deoarece pe piaţă sunt şi alţi competitori, datele
cărora nu sunt menţionate în rapoartele lor fianaciare anuale.
Fig.1.9. Numărul de implanturi instalate anual

ce revin la 10 000 locuitori în diferite ţări (2012)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate deStraumann, Raport anual 2012 [120, p. 147]
Un studiu publicat de agenţia Markets and Markets, estimează,

pentru anul 2015, o creştere de 9% a ratei anuale a pieţei echipamen‑
telor stomatologice ajungând către acea perioadă la 12,9 mlrd. USD.
Se presupune că acestă creştere va fi asigurată de cererea sporită în
asemenea state ca SUA, Japonia, Germania şi Franţa [118, p. 122]. Di‑
namica schimbătoare a preferinţelor pacienţilor şi posibilităţile aces‑
tei tehnologii în ceea ce priveşte aspectul estetic constituie punctul
cheie în dezvoltarea pieţei produselor implantologice. Adiţional mai
pot fi menţionaţi şi alţi factori de dezvoltare cum ar fi: progresul teh‑
nico‑ştiinţific, creşterea preferinţelor pentru chirugia minimal‑inva‑
zivă şi programele promoţionale de promovare a noilor tehnologii de

tratament.
Acelaşi studiu menţionează şi rolul Chinei în comerţul internaţi‑
onal cu echipamente stomatologice apreciind această ţară ca fiind pia‑
ţa cu cea mai rapidă creştere anuală pentru următorii 5 ani astfel că în
2015 va obţine o creştere de cca 15%. Piaţa chineză de produse stoma‑
tologice va fi susţinută de un şir de reforme în sănătate orală care au
alocat, pentru anul 2011, alocaţii în mărime de 123 mlrd.USD pentru
asigurarea sănătăţii orale. Reforma prevede asigurarea monitorizarea
minimului necesar sănătăţii orale pentru cca 90% din populaţie. Piaţa
implantologică se prevede a fi, la fel, extrem de solicitată drept urmare
a îmbătrânirii populaţiei chineze şi gradul mărit a ponderii de eden‑
tulozitate (lipsă dentară totală). Se estimează că, la nivel global, din
totalul populaţiei cu lipsă totală dentară doar 2‑3% au apelat la pro‑
cedurile implantologice, ceea ce înseamnă că acest segment are mari
oportunităţi de dezvoltare [84, p. 10].
Direcţiile principale de dezvoltare pe segmentul de produs sunt
implanturile hibrid, implanturile din zirconiu şi miniimplanturile
dentare. Printre strategiile companiilor de dezvoltare pe piaţă pot fi
menţionate consolidarea pieţei prin fuziuni şi achiziţii, dezvoltarea
noilor produse şi atitudinea conştiincioasă a companiilor.
În figura 1.10. sunt prezentate condiţiile în care are loc dezvolta‑
rea pieţei mondiale a produselor implantologice dentare.
Un studiu estimează că în 2010 scenariul strategiilor de dezvol‑
tare a pieţei mondiale a produselor implantologice dentare au cuprins
următoarele compartimente [92, p. 211]:
• acorduri şi colaborări (cca 35%),
• dezvoltarea noilor produse (33%),
• fuziuni şi achiziţii (17%),
• deservire şi training (12%),
• cercetare şi dezvoltare (3%).
Posibilităţile estetice şi cosmetice oferite de produsele implanto‑
logiei stomatologice este un alt punct forte în dezvoltarea pieţei im‑
plantologice. Dacă în anul 2000 procedurile chirurgicale impantolo‑
gice erau posibile doar în clinici speciale, de obicei de stat, cu profil

chirurgical, în prezent datorită modernizării ascendente a tehnicii de
tratament, aceste proceduri pot fi efectuate şi în clinicile stomatologi‑
ce obişnuite. Numărul chirurgilor oro‑maxilo‑faciali la nivel interna‑
ţional a sporit cu cca 17% în ultimii 10 ani [93, p. 99].
Fig.1.10. Condiţiile de dezvoltare a pieţei internaţionale

a implanturilor dentare
Oportunităţi
penetrare scăzută
a pieţei globale,
restabilirea economiei
internaţionale
Factorii ofertei Factorii cererii

dezvoltarea Piaţa internaţională cerere sporită pen‑
tehnologică; impli‑ de produse tru proceduri resto‑
carea instituţiilor implantologice dentare rative şi cosmetice,
internaţionale stimularea pieţei
Restricţii
costuri mari, nece‑
sitatea organizării
cursurilor de training,
piratarea produselor
originale
Sursa: elaborat de autori [3, p. 392]
Pentru identificarea preferinţelor, posibilităţilor, intereselor şi va‑

lorilor consumatorilor, companiile mari efectuează studii în diferite
ţări pentru a putea elabora iniţiative efective de marketing în funcţie
de comportamentul consumatorilor. Astfel de studiu a elaborat com‑
pania Straumann în 12 ţări (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japo‑
nia, Korea, Olanda, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie şi SUA) iar
ponderea atributelor de percepţie a consumatorilor este prezentată în

figura 1.11. După cum se poate observa, studiul este efectuat în ţările
cu cea mai mare rată de penetrare a pieţei implantologice. Cu siguran‑
ţă tabloul ar fi mult modificat dacă studiul s‑ar efectua în ţările CSI
sau în ţările Americii Latine.
Fig.1.11. Ponderea criteriilor de selecţie

a comportamentului consumatorilor
Sursa:Elaborat de autori în baza datelor furnizate de Straumann Group 2010 [120, p. 181]
Piaţa produselor proteticii dentare a fost evaluată, în anul 2011,

de către institutul de cercetări ale asociaţiei americane Dental Trade
Alliance, estimând‑o la cca 6781 mln. USD, prognozând o creştere
de 9,3% până în anul 2016, ceea ce constituie o valoare de 10562 mln.
USD. Factorii de bază care întreţin dezvoltarea acestei industrii sunt:
nivelul scăzut al ratei de penetrare a produselor pe piaţa serviciilor sto‑
matologice, tendinţa în creştere a speranţei de viaţă în rândul popula‑
ţieie ţărilor înalt dezvoltate, majorarea structurii valorice a populaţiei
stabilite în mediul urban, creşterea interesului faţă de sănătatea orală
prin promovarea diferitor programe de asigurări private de sănătate
precum şi efectul de lungă durată a tratamentului aplicat.
Produsele stomatologice aferente specialităţii proteticii dentare se

află în etapa de avânt a ciclului său de viaţă pe piaţa internaţională
fiind asigurată, în anul 2011, în proporţie de 80%, de către SUA, UE şi
Japonia. Dacă ne referim la gradul de penetrare a pieţei, atunci Ame‑
rica de Nord şi Europa consumă cca trei sferturi din consumul global,
fiind favorizate, în mare măsură, de factorii demografici, economici şi
socio‑culturali, după care urmează regiunile Asia‑Pacific şi America
Latină cu un consum de cca 16%, justificarea bazându‑se pe indicele
demografic sporit, creşterea veniturilor pe cap de locuitor şi lărgirea
segmentului clasei de mijloc.
O surpriză plăcută, pentru dezvoltarea acestui segment, o repre‑
zintă ţările continentului european unde piaţa produselor stomatologi‑
ce nu reprezintă un element cheie în economia naţională, de exemplu
Italia, Suedia şi Elveţia înregistrează un nivel foarte înalt al gradului de
penetrare al pieţei în rândul produselor protetice, pe când astfel de sta‑
te ca Regatul Marii Britanii şi Franţa, în care industria stomatologică
ocupă cca 3‑5% din PIB‑ul naţional, aceste produse sunt mai puţin uti‑
lizate. În mediu, piaţa europeana a produselor protetice constituie cca
41,1% din piaţa internaţională ceea ce constituie cca 1675 mln.USD.
Concurenţa pe piaţă este gestionată de marii producători Nobel
Biocare (deţine două centre de producţie în China şi unul în India) şi
Strumman (deţine două centre de producţie în Brazilia) care, împreu‑
nă, dirijează cca două teimi din distribuţia internaţională. Aceşti doi
producători sunt lideri absoluţi începând cu anul 2008, însă, potrivit
raporturilor financiare pentru anul 2012, sunt ameninţaţi nesemni‑
ficativ şi de alţi producători cum ar fi Dentsply şi Zimmer (deţinând
centrele de producţie la fel în China şi India).
În pofida costurilor mari percepute tratamentelor respective
această ramură a industriei stomatologice rezistă destul de bine crizei
economice şi, conform estimărilor specialiştilor, va înregistra cel mai
mare avânt de creştere economică în următorii 5 ani în comparaţie cu
toate celelalte proceduri stomatologice.
Piaţa internaţională a echipamentelor stomatologice a fost estimată
de către GBI Research Business la cca 4,5 mlrd. USD în anul 2011, pro‑
gnoza de creştere fiind de cca 5,8% până în 2016. Factorii de bază care
contribuie la dezvoltarea acestui segment sunt: ritmurile înalte de dez‑
voltare a inovaţiilor în domeniul metodelor de tratament stomatologic,
presiunile concurenţiale care solicită proceduri mai scurte şi fără dureri,
termenul lung de exploatare etc.[122, p. 83]. Comparativ cu materialele
consumabile, echipamentele stomatologice au un spaţiu larg de mane‑
vră, atât în plan tehnologic de producţie, cât şi în domeniul distribuţiei.
Regiunile Americi de Nord şi Europa deţin cei mai mulţi produ‑
cători şi sunt specializaţi în asigurarea domeniului ştiinţific de dez‑
voltare a industriei echipamentelor pe când filialele de producţie şi
asamblare sunt concentrate în astfel de state asiatice ca: India, China,
Coreea de Sud, Malaysia, Thailanda şi Singapore [115, p. 53]. Specificul
acestei categorii de produse constă în faptul că pe piaţa internaţiona‑
lă pot fi găsite nişe unde există cerere şi pentru modele uzate moral
sau chiar fizic, astfel încât producătorul are siguranţa că nu va suferi
pierdere. Principalii producători de echipamente stomatologice sunt:
Danaher Corporation, Sirona Dental Systems, Planmeca Oy, A‑Dec
Inc., BIOLASE Technology Inc., Midmark Corporation, Nakanishi
Inc., GC Corporation, Henry Schein Inc., Patterson Dental, Sybron
Dental Specialities Inc., and Young Innovations Inc.
Industria stomatologică a înregistrat mereu o direcţie pozitivă de
dezvoltare la nivel mondial. Cu toate acestea, finanţarea pentru cer‑
cetare şi dezvoltare a devenit tot mai dificilă pentru majoritatea com‑
paniilor din sector, mai ales pentru cele aflate la etapa pre‑comercială
care depind de ani de finanţare pentru a sprijini dezvoltarea de noi
medicamente. Cu toate acestea, în prezent industria stomatologică
este, segmentar, cel mai atractiv dintre celelalte segmente ale industri‑
ei medicale estimând o valoare de cca 22,7 mlrd. USD în 2012.
Piaţa internaţională de produse stomatologice este dominată de
SUA, Europa şi Japonia care împreună constituie 84% din totalul mon‑
dial de producţie. În ultimii ani, odată cu dezvoltarea masivă a ştiinţei
şi cercetărilor în domeniul sănătăţii orale precum şi în urma apariţiei
a numeroase tehnici şi metodologii de tratament moderne, a crescut şi
interesul populaţiei pentru serviciile stomatologice [121, p. 18].
Geografic, din punct de vedere al venitului naţionalizat, Europa

şi SUA deţin cca 2/3 din piaţa de desfacere mondială de produse sto‑
matologice fiind favorizate de factorii demografici şi socio‑culturali.
Regiunile Americii Latine şi Asiei posedă o creştere masivă în ultimii
10 ani în sfera de producere ca urmare a forţei ieftine de muncă şi a
condiţiilor avantajoase pentru marii producători mondiali.
În Europa cele mai importante figuri pe piaţa stomatologică sunt
asemenea ţări ca Germania, Marea Britanie şi Franţa însă în ultimii
ani o concurenţă acerbă se simte din partea Italiei, Suediei şi Elveţiei
[119, p. 48].
Distribuirea produselor stomatologice pe categorii este diversă,
însă, în linii generale, putem menţiona următoarele categorii: materi‑
ale consumabile, materiale implantologice, materiale ortodontice, ma‑
teriale endodontice, materiale protetice şi echipamente stomatologice.
Distribuţia acestor categorii pe piaţa produselor stomatologice în 2011
precum şi creşterea nivelului de producţie faţă de perioada precedent,
la nivel mondial, este prezentată în figura de mai jos (Fig. 1.12.).
Fig. 1.12. Ponderea categoriilor de produse stomatologice pe piaţa

mondială (a. 2010, %)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate deBCC Report: The Dental Market [71, p. 92]
Dintre toate aceste categorii cea mai mare creştere în vânzări la

nivel mondial a fost înregistrată pe segmentul echipamentelor stoma‑
tologice (4,5%) ca urmare a ieftinirilor cauzate de criza economică
mondială (Fig.1.13).
Fig. 1.13. Creşterea nivelului de producere a produselor stomatologice

în anul 2010 (%).
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate deBCC Report: The Dental Market [71, p.97]
Comerţul internaţional cu produse stomatologice este desfăşurat,

cu precădere de companiile, cu profil medical complet. Conform son‑
dajului efectuat de The British Dental Trade Association (BDTA) s‑au
stabilit următoarele clasamente (a.2010) [121, p. 20]: leaderi mondiali
în producţia de echipamente stomatologice sunt: Planmeca Oy; Sirona
Dental Systems Dentsply; Henry Shein; PuriCare plc.şi Danaher Co.
Această categorie este cea mai stabilă din punct de vedere al aplicării
însă are cel mai mic randament de rotaţie, justificat de perioada lungă
de exploatare garantată de producător şi de costurile relative mari faţă
de celelalte produse din industria stomatologică [4, p.141].
La specializarea ortodonţie cei mai importanţi producători sunt:
3M Company; BioTech One Inc; Dentsply; Henry Schein, Inc.; Nobel
Biocare Holdin AG; SHOFU Inc. şi Xceed Biotechnology Limited. Cu
20 ani în urmă, tratamentul ortodontic era indicat, în mod special,
adolescenţilor şi preadolescenţilor, însă, o dată cu evoluţia tehnicilor
de tratament fixe, adulţii pot beneficia, tot mai mult, de acest tip de
tratament. În consecinţă, industria medicală a încercat să îmbunătă‑
ţească aspectele estetice ale aparatului ortodontic, prin introducerea
unor sisteme braket miniaturizaţi din plastic sau porţelan, brackeţi
coloraţi şi brackeţi linguali într‑o tentativă de a optimiza tratamentul

ortodontic din punct de vedere estetic şi funcţional. Această ramură
la fel ca şi implantologia dentară înregistrează o tendinţă pozitivă de
dezvoltare, în plan internaţional.
În producţia de materiale protetice, leaderi pe piaţa mondială
sunt companiile: 1st Dental Laboratories PLC; 3M Company; Dent‑
sply şi Nobel Biocare Holdin AG. Acest segment de produs este cel
mai vârstnic, după perioada de utilizare, însă, similar celorlalte pro‑
ceduri, s‑a modificat considerabil în ultimii 10 ani. Această tehnică
reprezintă o opţiune, mai ieftină, de alternativă pentru implantologia
dentară.
După lăţimea spectrului de producţie, cele mai diversificate com‑
panii sunt 3M Company, Dentsply Inc. şi Kyocera Corporation. În
dependenţă de orientarea companiei pe segmentul de piaţă, variază
şi ponderea alocată fiecărei categorii de produs. Oricum majoritatea
companiilor alocă investiţiile în materialele farmaceutice şi cele con‑
sumabile deoarece au o viteză de rotaţie a stocurilor, mai mare. Pentru
a putea lansa o linie de producţie de utilaje calitative cum ar fi unituri‑
le stomatologice sunt necesare investiţii mult mai solide care, însă, vor
fi justificate prin statutul obţinut de compania producătoare.
La fel de profitabilă este şi producţia de materiale contemporane
de înălbire sau de corectare a danturii cum ar fi venirurile metalice
sau alte tehnologii avansate ce pun pe prim plan aspectul estetic şi
perioada scurtă de timp în care acesta poate fi obţinut.
Piaţa produselor stomatologice este foarte fragmentată atât de
companii internaţionale cât şi de micii producători ceea ce crează o
concurenţă acerbă, mai ales în regiunile unde cerinţele consumato‑
rilor faţă de calitatea serviciilor stomatologice sunt foarte ridicate[14,
p.92].
Tehnologiile CAD/CAM se utilizează în cabintele şi laboratoarele
stomatologice şi au menirea de a dezvolta practica fără amprente prin
utilizarea modelelor de construcţie virtuale şi aplicare sistemelor de
programare inteligentă care permit vizualizarea modelului dentar în
3‑D. Prin anii 1990 această tehnică era văzută cu cinism de finanţatorii
tehnologiilor stomatologice, şi puţini au fost cei care au decis să inves‑

tească în acest sector, obţinând, ulterior, un avantaj imens pe piaţa in‑
ternaţională. Factorii care au impulsionat dezvoltarea acestui segment
de produs sunt de ordin tehnic, cum ar fi, de exemplu, ajustarea cera‑
micii din dioxid de zirconiu, care poate fi procesată doar cu ajutorul
asistenţei computerizate sau diversificarea opţiunilor de construire şi
îmbunătăţire calitativă a instrumentelor de şlefuire. Efectul economic
produs, poate fi caracterizat de calitatea sporită a restaurărilor denta‑
re, apreciate nu doar de medicii stomatologi ci şi de pacienţi.
Laboratoarele dentare au jucat un rol esenţial în dezvoltarea aces‑
tui tip de produse, prin utilizarea capacităţilor înalte de producţie, an‑
trenarea personalului specializat, achiziţionarea centralizată de ma‑
teriale adiacente, care, la rândul său, permite amortizarea investiţiei
iniţiale în dezvoltarea acestei ramuri. Medicii stomatologi reprezintă
grupul ţintă al tehnologiilor CAD/CAM, deoarece tratamentul reali‑
zat cu o singură programare oferă un beneficiu în plus în economisi‑
rea timpului pentru pacienţi şi oferă unele avantaje ce ţin nemijlocit
de tratament, cum ar fi, de exemplu, reducerea riscului de deteriorare
a smalţului dentar şi lezării dentinei [79, p. 38].
Un avantaj evident a tehnicilor CAD/CAM o constituie şi mode‑
lul funcţional care permite stocarea unui volum imens de informaţie,
astfel, şi la nivel universitar, această tehnică este utilizată pentru stu‑
dierea evoluţieie calitative a performanţelor înregistrate de studenţii
facultăţii de stomatologie în pregătirea serviciului stomatologic.
1.3. Concluzii la capitolul 1
1. În urma revizuirii literaturii de specialitate s‑a constatat că

economia mondială poate fi privită ca un sistem care se modi‑
fică cu o rapiditate extraordinară, fiind influenţat de capacita‑
tea de producţie, funcţia de consum, dezvoltarea progresului
tehnico‑ştiinţific, strategiile de conducere a afacerilor, politi‑
cile comerciale, etc. Considerăm că în condiţiile actuale ale
dezvoltării economice sunt extrem de priculoase prognozele

efectuate pe termen lung, iată de ce este importantă restructu‑
rarea calitativă şi cantitativă a sistemelor economice în cores‑
pundere cu rolul pentru care au fost create.
2. În contextul analizei efectuate putem afirma că economia
mondială îşi revine uşor din recesiune însă există câteva ob‑
stacole, cel mai important fiind nevoia de consolidare fiscală
pe termen mediu. Acest aspect se răsfrânge asupra dezvoltării
comerţului internaţional şi modifică direcţiile de dezvoltare
ulterioară. În prezent marile puteri ale lumii sunt concentrate
asupra depăşirii pierderilor acumulat care, la nivel internaţio‑
nal, nu pot fi suplinite nici de zona Asiei aflată într‑o creştere
economică semnificativă.
3. În viziunea noastră, comerţul internaţional permite îmbu‑
nătăţirea eficienţei economice, respectiv structurii producţiei
naţionale, mărirea venitului naţional şi în final creşterea bu‑
năstării. Eficienţa economică este raportul dintre efectul util
şi efortul depus în domeniul producţiei. Efectul util se mă‑
soară prin sporul de utilitate ocazionat prin desfăşurarea unei
activităţi şi este reflectat de preţ, iar efortul depus constă în
utilizarea suplimentară de resurse de producţie, concretizate
în costurile activităţii de producere. Producţia mondială de
produse stomatologice a înregistrat o creştere sporită în ulti‑
mii 20 ani aducând pe piaţă metode şi tehnologii moderne de
tratament pentru orice grupă de vârstă.
4. În urma analizei succinte a comerţului naţional de bunuri s‑a
constatat că perioada de democraţie a Republicii Moldova se
caracterizează prin complexitatea schimbărilor economice
şi politice în desfăşurare iar activitatea ei comercială externă
constituie un domeniu strategic de dezvoltare pe termen lung.
După cum arată experienţa mondială, în condiţiile economi‑
ei de piaţă libere, dezvoltarea multilaterală a potenţialului de
export şi susţinerea exportatorilor naţionali constituie fun‑
damentul activităţii economice externe efective. Din punctul
nostru de vedere, Republica Moldova ar trebuie sa urmareasca

scopul de a majora cifra exportului, care, la momentul actual,
este modestă, în comparaţie cu importurile înregistrate.
5. În scopul promovării şi extinderii exporturilor, Republica
Moldova, de asemenea, considerăm că trebuie să sporească
calitatea investiţiilor, deoarece exportul şi investiţiile sânt fac‑
tori interdependenţi, de importanţă vitală pentru creşterea şi
dezvoltarea economică a ţării. Astfel, pentru o creştere eco‑
nomică de proporţii, este necesară dezvoltarea atât a sectoa‑
relor industriale ale economiei, cât şi a sectoarelor inovatoare
cum ar fi serviciile stomatologice şi serviciile comerciale de
distribuţie a produselor stomatologice, reflectate în prezenta
lucrare. Particularităţile acestui gen de comerţ generează o va‑
loare adăugată relativ înaltă, care ar putea avea drept rezultat
creşterea comerţului exterior ca volum şi ca valoare, şi, în con‑
secinţă, ar putea contribui la micşorarea deficitului balanţei
comerciale.
6. Republica Moldova, la fel ca alte state ale lumii, este intere‑
sată în extinderea comerţului exterior. Obiectivul ţării este
orientat spre identificarea locului în diviziunea internaţionlă
a muncii în calitate de participant real al pieţei mondiale. În
prezent Republica Moldova are o tendinţă de stabilitate în ceea
ce priveşte structura comerţului exterior şi concurează pe pie‑
ţele externe în baza factorilor de producţie ieftini.
7. Argumentând aspectul clasificării produselor stomatologice
în două categorii mari, adică produse consumabile şi echipa‑
mente atunci putem concluziona următoarea ipoteză: produ‑
sele stomatologice consumabile îşi asigură creşterea pe piaţă
datorită caracteristicilor sale fără de care nici un tratament
(scump sau ieftin) nu poate fi conceput, câştigând teren pe baza
volumelor mari de vânzări, pe când dezvoltarea pieţei echipa‑
mentelor stomatologice este ghidată, în special, de avansarea
tehnico‑ştiinţifică a tehnologiile medicale şi crearea noilor po‑
sibilităţi pentru clinicile stomatologice de a oferi tratamente
dentare într‑un timp mult mai scurt, cu cât mai puţine efecte
adverse, efectul tratamentului fiind păstrat pe o perioadă mult
mai lungă de timp, la preţuri, evident, mai ridicate. Susţinem
ideia promovării noilor tehnologii ale industriei dentare în
corespundere cu ritmul mediu de implementare a altor teh‑
nologii medicale într‑un stat, astfel încât, costul marginal al
produselor să se încadreze în capacitatea de achiziţie.
8. În urma analizei monografice a literaturii de specialitate s‑a
constatat că scopul final, urmărit de toţi producătorii de pro‑
duse medicale, în particular stomatologice, presupune o serie
de sarcini integrate şi interdependente, care determină o anu‑
mită combinaţie de mijloace (financiare, umane, materiale)
astfel încât să se poată genera o finalitate corespunzătoare as‑
pectului sănătos al pacientului atât din punt de vedere medical
cât şi estetic.
PARTEA II. CERCETAREA EMPIRICĂ
În baza cercetărilor teoretice autorii au ajuns la unele concluzii,

făcând anumite ipoteze privind rezolvarea şi depăşirea anumitor difi‑
cultăţi în comerţul internaţional. Pentru confirmarea sau infirmarea
ipotezelor este necesar să recurgem la cercetări practice. Rezultatele
obţinute sunt obiective şi oferă o viziune mai precisă asupra fenome‑
nelor şi proceselor din comerţul mondial. Cercetarea ştiinţifică repre‑
zintă un material tematic asupra căruia cercetătorul intervine prin
intermediul unei metodologii în scopul de a descoperi, înţelege şi de‑
monstra legităţile care îl definesc şi îi explică semnificaţia. Obiectul
cercetării ştiinţifice constă în investigarea, cunoaşterea şi explicarea
fenomenelor manageriale utilizând metode si tehnici specifice de cer‑
cetare. Modelul si abordarea sistemică în stiinta managerială. Modelul
în cercetarea ştiinţifică trebuie să redea cât mai fidel, într‑o manieră
cât mai cuprinzătoare fenomenul investigat. Cu ajutorul modelului,
cercetătorii organizează datele investigaţiei, ordonează în succesiune
logică activităţile de cercetare, definesc problemele fundamentale, pun
în evidenţă direcţii noi de dezvoltare a ştiinţei manageriale în viitor.
Anticipatia este o cunoaştere virtuală a ceea ce încă nu percepem,
dar banuim că poate fi, intuim faptul că ar trebui să existe. Anticipaţia
este etapa pregătitoare a cercetării ştiinţifice, fiind totodată momentul
psihologic pe drumul descoperirii. Anticipaţia precede ideea. Ideea nu
apare din senin ci este clădită pe cunoştinţe şi experienţa anterioara,
adica pe cunoastere. Cunoaşterea este un domeniu dinamic, cu prin‑
cipii fundamentale, din care se dezvolta ideile teoretice de bază, care
sunt în continuă schimbare în ritmul dezvoltării societăţii, dar fondul
lor ramâne.
Descoperirea ştiinţifică este o deschidere în orizontul cunoaşte‑

rii. Pot exista diverse feluri de descoperiri, dar nu orice descoperire
are valoare ştiinţifică. Descoperirea ştiinţifică îndeplineşte condiţia
valorilor de adevăr, adică este conformă cu raţiunea, cu judecata logi‑
că, este reproductibilă. Cuvântul empíric semnifică ceea ce se bazează
exclusiv pe experienţă din domeniul comerţului internaţional. Medi‑
cină empirică este tratamentul bolilor numai pe bază de experienţă şi
de cazuri antecedente.
În cadrul cercetării preliminare am încercat să construim unele
conexiuni între subiecţii temei, întrebarea informaţională necesară şi
cunoştinţele anterioare desprinse în urma unor vaste documentări
bibliografice întreprinse şi prezentate în prima parte de fundamen‑
tare teoretică şi conceptuală a tezei. Acestea au început prin studiu
individual de documentare a celor mai actuale şi relevante lucrări
din bibliotecă, date statistice oficiale OMC şi OMS, guvernametale,
ministeriale şi departamentale. Întrebările la care am încercat să răs‑
pundem s‑au concentrat asupra cunoştinţelor anterioare despre tema
investigată şi asupra datelor noi pe care dorim să le obţinem. Acest
proces a solicitat implicarea într‑un demers de cercetare a resurselor
cu caracter specific comerţului cu produse stomatologice, în vederea
construirii unei imagini asupra elaborării unui model de eficientizare
a comerţului naţional.
Capitolul 2.
EXPERIENŢA MONDIALĂ ŞI CEA NAŢIONALĂ
ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII COMERŢULUI
CU PRODUSE STOMATOLOGICE
2.1. Regionarea geografică a industriei stomatologice
Regionarea geografică reprezintă un instrument utilizat în siste‑

matizarea informaţiei aferente unei industrii, în cazul dat a industriei
stomatologice, care identifică complexitatea fenomenului industrial
produs de relaţiile economice internaţionale din spaţii sociale diferi‑
te. Conform literaturii de specialitate, regionarea are ca punct central
localizarea care presupune, captarea spaţiului geografic, spaţiul eco‑
nomic şi spaţiului social.
2.1.1. Regiunea continentului european
Marii producători europeni s‑au adaptat la posibilităţile pe care

le‑au avut şi astfel au dovedit că au fost capabili să reacţioneze într‑o
manieră profitabilă, activă la o asemenea piaţă. În plus, s‑au făcut in‑
vestiţii majore în tehnologii inovatoare şi în noi modalităţi de aşi vin‑
de produsele clienţilor, fie ei stomatologi sau tehnicieni dentari.
Comercializarea produselor stomatologice a devenit obiectul
unor directive şi reglementări cu privire la produsele farmaceutice,
la protecţia mediului, radiaţii, produse periculoase, păstrarea iginei,
dezinfecţie şi sterilizare, ergonimie, dispozitive medicale, chestiuni
ce privesc răspunderea, calitatea, modalitatea de ambalare şi multe

alte reglementări şi directive, uneori la nivel european, alteori la nivel
naţional [13, p. 368]. Evoluţia importurilor şi exporturilor de produse
stomatologice este redată în Tabelul 2.1.
Tabelul 2.1. Evoluţia importurilor şi exporturilor de produse stomatolo‑

gice în perioada 2008—2012 a ţărilor europene (mln. USD)
Anul Anul Anul Anul Anul
Regiunea continentului european
2008 2009 2010 2011 2012
Materiale stomatologice Import 2254,98 2258,11 2424,74 2754,91 2619,43

consumabile Export 1877,43 1764,43 1976,57 2293,53 2303,57
Echipamente Import 1920,17 1773,98 1855,09 2079,66 1909,74

stomatologice Export 2926,7 2568,11 2641,39 2989,67 2975,16
Produse pentru Import 1779,25 1675,81 1795,24 2115,13 1976,88

igiena orală Export 1996,19 2092,28 2348,46 2707,78 1984,59
Import 5954,4 5707,9 6075,04 6949,57 6506,05
Total
Export 6800,32 6424,82 6966,42 7990,98 7263,32
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de Association of Dental Dealers in Europe [68, p. 456‑612]
Pentru apărarea intereselor comerţului cu produse stomatologice

membrii ADDE şi FIDE pentru prima dată au fost invitaţi să ia parte
la sesiunile Parlamentului European de la Bruxelles în mai 2010. Până
în prezent, nici una dintre organizaţiile de gestiune şi organizare a co‑
merţului cu produse stomatologice nu deţine monitorizarea deplină a
sistemului internaţional de furnizarea produselor stomatologice. Iată
de ce, consiliul ADDE a inclus în proiectele de viitor diverse strategii
în scopul devenirii unui partener recunoscut al UE [72, p. 31].
Consiliul ADDE a avut o întrevedere cu membrii Parlamentului
European în primavara anului 2011, în Strasbourg, unde şi‑au expus
câteva puncte de interes comun cum ar fi protecţia împotriva raze‑
lor‑X, comercializarea produselor farmaceutice şi recent adoptata de‑
cizie a UE privind extinderea la nivel european a colectării de date,
pentru a creşte siguranţa pacienţilor [64, p. 18].
Sute de legi noi se nasc la Bruxelles în fiecare an, implementan‑

du‑se apoi în legislaţiile naţionale din UE,iar odată cu această imple‑
mentare, multe dintre ele pot lua o întorsătură greşită. Atunci când
unele state membre au interpretări sau traduceri diferite ale docu‑
mentului UE original, poate exista un efect destul de ciudat sau chiar
negativ asupra rolului marilor producători în furnizarea produselor
stomatologice, drept exemplu poate servi situaţia produselor pentru
înălbire. Aceste produse, a caror comercializare pe piaţa europeană a
fost permisă, având pe etichetă marca CE (eliberată de către European
Committee of Standardization), s‑au vândut legal în toată Europa, dar
ilegal în SUA. Este într‑adevăr o situaţie extrem de bizară, deoarece
marca CE se presupune a fi un „paşaport UE“ pentru comercializarea
liberă a tuturor produselor a căror etichetă conţine această marcă [75,
p. 185].
Consiliul European a aprobat noile reguli privind drepturile
pacienţilor la îngrijire medicală în străinatate. Consiliul pentru ocu‑
parea forţei de muncă, politici sociale, sănătate şi pentru drepturile
consumatorilor, s‑a declarat de acord cu proiectul legii privind aplica‑
rea drepturilor pacienţilor la asistenţă stomatologică în străinatate, pe
baza unei soluţii de compromis propuse de statul spaniol [78, p. 262].
Printre prevederile acestei legi pot fi menţionate urmatoarele:
• pacienţii pot primi îngrijire medicală într‑un alt stat euro‑
pean, iar suma rambursată nu va depăşi suma corespunză‑
toare asigurării de sănătate aplicabile aceluiaşi tratament sau
unui tratament similar realizat în sistemul sanitar din propria
ţară (dacă pacienţii au dreptul la acest tratament în ţara de
origine);
• în cazuri de forţă majoră, de interes general (precum riscul
subminării balanţei financiare a sistemului siguranţei sociale),
un stat membru poate limita aplicarea regulilor de rambursa‑
re pentru îngrijirile medicale peste hotare;
• statele membre pot controla fluxul pacienţilor spre alte state şi
prin solicitarea unei autorizaţii pentru anumite tratamente sau
proceduri (care implică internarea, necesită o infrastructură
medicală extrem de specializată şi costisitoare sau care ridică

suspiciuni privind calitatea sau siguranţa serviciului medical)
sau prin aplicarea „principiului gate‑keeping“, de medicul cu‑
rant;
• pentru a controla fluxul de pacienţi din alte state şi pentru a
asigura accesul permanent la sistemul sanitar pe teritoriul său,
un stat membru poate adopta măsuri privind accesul străini‑
lor la tratament numai în cazurile care se dovedesc situaţii de
forţă majoră;
• statele membre trebuie să se asigure, prin puncte naţionale de
contact, că pacienţii veniţi din alte state europene, primesc in‑
formaţii despre standardele de siguranţă şi de calitate specifice
respectivelor ţări, pentru a permite pacienţilor să facă alegerea
în cunoştinţa de cauză;
• chestiunea recunoaşterii reţetelor emise în alte ţări membre a
evoluat, deci dacă un produs este autorizat pentru comerciali‑
zare pe teritoriul propriu, un stat membru trebuie să se asigure
că reţetele pentru un astfel de produs pot fi emise şi în alt stat
european, respectându‑se legislaţia naţională;
• siguranţa pacientului este asigurată de lansarea unei baze de
date europeane pentru dispozitivele medicale, în scopul creş‑
terii controlului pieţei de desfacere. Astfel, o decizie a Comi‑
siei Europene adoptată în anul 2010, obligă toate ţările euro‑
pene să utilizeze, începând cu luna mai 2011, o bază de date
europeană pentru dispozitivele medicale (Eudamed). Baza de
date Eudamed este un instrument IT securizat, care asigură
un acces rapid la asememea informaţii pentru instituţiile de
control al pieţei.
Conform legii UE, denumirea „dispozitive medicale“ se referă la
mii de tipuri de produse utilizate în diagnosticare, profilaxie şi trata‑
ment, fiind incluse şi produsele stomatologice. Dispozitivele medicale
care fac obiectul legislaţiei europene pot fi comercializate pe piaţa co‑
mună europeană. Însă informaţiile importante, cum ar fi informaţiile
din certificatele de conformitate, inclusiv ale produselor retrase sau
refuzate în urma ingestigaţiilor clinice, sau raportarea unor disfuncţii

sau incidente despre siguranţa acestor dispozitive sunt colectate nu‑
mai la nivel naţional. Conform raportului de activitate ADDE, în anul
2009, s‑au raportat 600 de incidente legate de dispozitivele medicale,
iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii deja a emis un publicat de presă
prin care a elabort un model matematic despre influenţa negativă a
acestor incidente asupra sănătăţii pacienţilor şi propagarea ulterioară
a pagubelor acestora [66, p. 21]. Beneficiul maxim adus pacientului
se manifestă datorită canalelor rapide de comunicare între instituţiile
de control al pieţei, va reduce riscul pacienţilor de a fi victima unui
incident sau a unei disfuncţii a dispozitivelor medicale. Mai exact,
transmiterea rapidă a informaţiilor despre orice incident cunoscut va
diminua riscul ca acest incident să se repete în altă zonă a Uniunii
Europene [83, p. 3].
Fig.2.1. Valoarea structurală a Fig.2.2. Valoarea structurală a

importului de echipamente sto‑ exportului de echipamente sto‑
matologice realizat pe continentul matologice realizat pe continentul
european în anul 2011, (%) european în anul 2011, (%)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de COMTRADE [143]
În pofida situaţiei de criză, Asociaţia distribuitorilor de produse

stomatologice în Europa, a raportat pentru anul 2011, o creştere medie
a pieţei produselor stomatologice pentru 10 state europene de cca 1,5%
iar geografia valorilor structurale a importurilor şi exporturilor reali‑

zate pe continetul european în anul 2011 este ilustrat mai sus (Fig.2.1.,
Fig.2.2.).
În particular, piaţa materialelor consumabile a crescut cu 2,9%,
echipamentele stomatologice au înregistrat o creştere de cca 2,9%,
pe când pordusele pentru igiea orală au înregistrat o creştere de doar
0,26%, faţă de anul 2010 [74, p. 62]. Într‑un raport ce vizează starea
sănătăţii orale în 36 state europene evaluate în anul 2011, publicat în
anul 2012, OMS a raportat un număr de 763656 medici stomatologi,
355994 tehnicieni dentari şi 123360 igienişti dentari (în unele state este
acreditată profesia de igienist dentar care presupune efectuarea proce‑
durilor de asanare, curăţare, detartraj dentară, etc.), care activează în
cadrul a 163 546 de clinici stomatologice, 46372 laboratoare dentare
şi 24 477 proiecte ştiinţifice de cercetare a performanţelor obţinute în
urma aplicării diferitor tehnici noi de tratament. În anul 2011, această
infrastructură de consum, a utilizat, în scopuri de tratament dentar,
material consumabile în valoare de 4,14 mlrd. USD, implante dentare
în valoare de 2,02 mlrd. USD, produse estetice în valoare de 580 mln.
USD, suplimentar fiind achiziţionate şi echipamente stomatologice
noi în valoare totală de 6,19 mlrd. USD.
Pe piaţa europeană, statele specializate în activităţi de comerţ cu
produse stomatologice, încheie parteneriate cu alte firme din cadrul
lanţului valoric, pentru a putea aduce pe piaţă noi produse (Fig.2.3.Fig.
2.4.).
Firmele mari, specializate în câteva segmente ale lanţului valo‑
ric, se ocupă de activităţile legate de descoperirea produsului, dezvol‑
tarea lui şi studiile clinice. Distribuitorii intermediari, de regulă, sunt
antrenaţi în cercetări de marketing, promovând produsul pe piaţă
pentru a obţine profituri cât mai generoase [86, p. 4]. În industria
stomatologică, consolidarea în rândul ţărilor integrate are loc până în
momentul în care rămân doar câţiva jucători importanţi, care depind
tot mai mult de inovaţie prin intermediul unor firme specializate pe
activităţi, ceea ce va face dificilă menţinerea marjelor de profit actu‑
ale.

importurilor de materiale consu‑ exporturilor de materiale consu‑
mabile realizate pe continentul mabile realizate pe continentul
european în anul 2011, (%) european în anul 2011, (%)
Igiena orală este foarte importantă, nu numai pentru asigurarea

unui zîmbet sănătos, dar şi pentru evitarea apariţiei cariilor şi a infec‑
ţiilor bucale adică pentru educarea unei generaţii sănătoase. Conti‑
nentul european acordă o atenţie deosebită segementului igienei orale,
OMS accentuînd trei reguli de bază pentru asigurarea acesteia: dublu
periaj dentar zilnic, control regulat la medicul stomatolog (cel puţin o
dată pe an) şi adoptarea unei diete alimentare sănătoase şi echilibra‑
te.
În pofida multor realizări ale programelor de sănătate la nivel
european, există încă probleme în multe comunităţi — în special la
nivelul grupurilor defavorizate din ţările dezvoltate şi în ţările în curs
de dezvoltare. În prezent, distribuţia cariei dentare şi parodontopa‑
tiei, îmbolnăviri considerate cu prevalenţa cea mai ridicată, diferă
atât la nivelul regiunilor eurpene cât şi în cadrul aceluiaşi stat. Ro‑
lul factorilor comportamentali şi de mediu reprezintă, în prezent, o
evidenţă clinică semnificativă, relevată de un număr mare de studii
observaţionale. Caria dentară este încă o problemă majoră în multe
ţări industrializate, afectând de la 60% la 90% dintre copiii şcolarizaţi
şi marea majoritate a adulţilor. Orientarea geografică a exportului şi

importului de produse destinate igienei orale pe principalii 10 parte‑
neri ai continentului european sunt prezentate în figurile de mai jos
(Fig.2.5., Fig. 2.6.).
Fig.2.5. Valoarea structurală la Fig.2.6. Valoarea structurală la

importul de produse pentru igi‑ exportul de produse pentru igiena
ena orală realizat pe continentul orală realizat pe continentul euro‑
european în anul 2011, (%) pean în anul 2011, (%)
Industria produselor stomatologice din Germania este una din‑

tre cele mai dezvoltate din Europa, având o tradiţie care începe în anul
1916, odată cu formarea organizaţiei de gestiune a comerţului cu acest
tip de produse numită „Association of German Dental Manufactu‑
rers“. Industria stomatologică este susţinută de întreprinderile mici şi
mijlocii, în număr de cca 200 companii (anul 2011), în mediul căro‑
ra există o concurenţă acerbă în domeniul inovaţiilor stomatologice
atât la nivelul produselor stomatologice consumabile cât şi la nivelul
echipamentelor stomatologice, justificată de nivelul calităţii „Made in
Germany“ [112, p. 35‑37].
Industria stomatologică din Germania are tendinţa de dezvoltare
a prezenţei sale în străinătate şi a reuşit să‑şi păstreze o dezvoltare sta‑
bilă în interiorul ţării sale. Astfel pentru anul 2011, cei 200 producă‑
tori autohtoni au înregistrat angajări, atât în ţară cât şi în străinatate,

în număr de 18100 muncitori asigurând un venit total de 4,11 mlrd.
USD, ceea ce reprezintă o creştere de 2,4% faţă de perioada preceden‑
tă, dintre care 2,43 mlrd. USD sunt venituri generate de întreprinzăto‑
rii cu activitate în afara Germaniei, ceea ce constituie o creştere de cca
4,8% faţă de anul 2010. Industria internă de producţie a statului este
asigurată în proporţie de 66%, iar celelalte 36% aparţin rezidenţilor
altor state printre care se regăsesc Marea Britanie şi SUA. În anul 2011,
cca 46% din rezidenţii germani care activau în străinătate au declarat
venituri mai mari (1%‑3%), 40% au declarat venituri la acelaşi nivel cu
anul 2010 şi doar 14% din rezidenţi au declarat venituri mai mici decât
în anul 2010.
Sistemul naţional german de sănătate orală prevede susţine‑
rea producătorului local de produse stomatologice, utilizând pentru
aceasta diferite pârghii economice de consum în contul asigurărilor
bugetare care constituie 4,8% din bugetul asigurărilor sociale. Din
acestea cca 25,9% o constituie asigurările de sănătate orală, utilizate în
proporţie de 83% pentru populaţia de până la 21 ani. Efectul economic
astfel manifestându‑se prin educaţia unei generaţii de tineri sănătoşi a
căror indice DMFT la vârsta de 12 ani este de 0,7.
Serviciul stomatologic a fost asigurat, în anul 2011, de o infra‑
structură de cca 3746 centre stomatologice în cadrul cărora activau
cca 65929 medici stomatologi, ceea ce constituie un raport de 1:1247
persoane [128, p. 116].
Un eurobarometru elaborat de Comisia Europeană pentru săna‑
tate dentara (anul 2010) a estimat că fiecare locuitor german achită în
mediu 313,78 euro pentru o procedură dentară şi efectuează cel puţin
două vizite anuale la stomatolog, dintre care cca 91% sunt în scopuri
de examinare de rutină şi doar 9% în cazuri de urgenţă. Stomatologia
estetică nu se bucură de succes în Germania iar implantologia dentară
este solicitată doar ca procedură ultimativă [105, p. 93].
Consumul de produse stomatologice pe piaţa internă este în stag‑
nare din cauza politicilor de stat privind strategiile de întreţinere a
sănătăţii dentare. Astfel statul a elaborat un plan de consum pentru
produsele autohtone în practicile de asistenţă stomatologică primară

implementând diverse politici de preţuri atât pentru produsele consu‑
mabile cât şi pentru echipamentele stomatologice.
Piaţa franceză de produse stomatologice s‑a situat, în anul 2011,
după traficul de produse, pe locul nouă în lume şi pe locul doi în Eu‑
ropa. Industria stomatologică este una foarte fragementată şi neomo‑
genă şi constituia în anul 2011 cca 214 producători având, în total,
puţin peste 100 000 angajaţi. Dezvoltarea pieţei franceze de produse
stomatologice a înregistrat un ritm accelerat de creştere de cca 20% în
anii 2005—2008, însă începând cu anul 2009, în urma măsurilor de
austeritate aplicate de stat privind modificare politicilor de preţuri în
companiile private, ramura stomatologică a fost în stagnare continuă,
înregistrând abia în anul 2011 o creştere de 3,8% [110, p. 18].
Sistemul francez de sănătate orală este unul bazat pe asigurări‑
le private de sănătate orală, achiziţionate în mod separat faţă de alte
asigurări de sănătate. Serviciul stomatologic este asigurat de o infra‑
structură de cca 2389 centre stomatologice în cadrul cărora activează
cca 51968 medici stomatologi, ceea ce reprezintă un raport de 1:1556
persoane cu un indice DMFT de 1,26 la vârsta de 12 ani. Bugetul anu‑
lui 2011 a alocat pentru asistenţa medicală cca 11,1% din care 0,6% au
fost destinate asistenţei stomatologice, adică echivalentul a cca 11 mln.
USD [67, p.69].
Eurobarometrul elaborat de Comisia Europeană pentru sănatate
dentara (anul 2010) a estimat că fiecare francez achită cel puţin 177,05
euro pentru o procedură stomatologică, efectuează anual, în mediu,
cca 2,8 vizite la stomatolog, dintre care cca 37% în scopul examinări‑
lor de rutină, 31% în scopuri de tratament, 31% în cazuri de urgenţă
[105, p. 72].
Marea Britanie este una dintre cele mai dezvoltate industrii sto‑
matologice din lume, astfel IBIS World, într‑un raport, a menţionat că
Marea Britanie se situează pe locul opt în lume şi pe locul 3 în Europa
după volumul pieţei de desfacere în ramura industriei stomatologice,
iar după relaţiile comerciale de import‑export se situează pe locul 16
în lume.
Piaţa engleză este caracterizată de un echilibru balansat între

materialele consumabile şi echipamentele stomatologice. Criza eco‑
nomică financiară, în mod surprinzător a impulsionat capacitatea de
producţie a regatului, prin aplicarea strategiilor de restricţionare a
cheltuielilor, însă a scăzut considerabil puterea de cumpărare a servi‑
ciului stomatologic. Începând cu anul 2009, bugetul sistemul naţional
de sănătate orală a fost redus cu cca 7%‑9% anual, mai mult decât atât,
au fost revizuite categoriile de populaţie care beneficiază de asigurări
de sănătate orală şi lista serviciilor acoperite de buget [121, p. 15].
Serviciul stomatologic în anul 2011 a fost asigurat de o infrastruc‑
tură de cca 1278 centre stomatologice în cadrul cărora activează cca
31354 medici stomatologi, adică un raport de 1:1974 persoane, indicele
DMFT fiind de 0,7. Pentru a stimula consumul de proceduri stoma‑
tologice, clinicile dentare împreună cu distribuitorii au implementat
o campanie amplă de promovare a celor mai noi tehnologii şi tehnici‑
de tratament care se administrează în timp scurt, astfel încât rotaţia
financiară să fie mai rapidă. De exemplu: tratamentul protetic şi cel
implantologic au aproximativ aceeaşi finalitate însă primul se efectu‑
iază într‑un interval de 1–2 luni, pe când cel din urmă în timp de 1–2
săptămâni, în funcţie de cazul clinic. Totuşi Marea Britanie continue
să se înscrie în topul celor mai costisitoare state pentru serviciile sto‑
matologice, mulţi dintre locuitori accesând serviciile de turism sto‑
matologic oferite de ţările Est Europene.
Eurobarometrul Comisiei Europene a estimat că un englez efec‑
tuiază în mediu 2 vizite anuale la stomatolog achitând în mediu cca
173,3 euro pentru o procedură, motivul adresării la medic fiind în
72% din cazuri pentru examinări de rutină, 20% în scopuri de trata‑
ment şi doar 8% în cazuri de urgenţă [105, p. 47].
Piaţa italiană de produse stomatologice poate fi caracterizată o
pondere imensă a consumului propriu, comparativ cu alte ţări produ‑
cătoare. Astfel, conform datelor publicate de UNIDI (Asociaţia Itali‑
ana pentru Industria Stomatologică), cca 24% din producţia proprie
este exportată în ţările UE, 29% — în alte ţări ale lumii şi 47% sunt
utilizate în consumul intern al ţării [93, p. 371].
În anul 2010 consumul intern era asigurat de o intrastructură de

cca 4367 centre stomatologice, în care activau cca 48315 medici sto‑
matologi, ceea ce constituie o rată de 1:1282 persoane, în condiţiile în
care indicele DMFT întregistrat la copii de 12 ani era de 1,1. Suportul
bugetar este unul satisfăcător şi a constituit asigurări medicale de 9,1%
din totalul bugetului anului 2010 şi asigurări de sănătate orală în vo‑
lum de 1,8% din asigurările medicale, echivalent cu cca 13 mln. USD,
adică aproximativ 215 euro per locuitor. Eurobarometrul elaborat de
Comisia Europeană pentru sănatate dentara (anul 2010) a estimat că
fiecare italian achită cel puţin 174,21 euro pentru o procedură stoma‑
tologică, efectează anual în mediu cca 2,2 vizite la stomatolog, dintre
care cca 67% sunt în scopuri cosmetice, 17% în scopuri de tratament,
8% examinări de rutină şi 8% în cazuri de urgenţă.
Din păcate, industria italiană a fost lovită grav de criza economi‑
co‑financiară începând cu anul 2009, astfel, 20 din cei 76 producători
şi distribuitori de produse stomatologice, înregistraţi în anul 2009, au
falimentat până în anul 2011 şi au condus la restrângerea activităţii
de producţie cu cca 5%. Analiza structurală pe segmentul de produ‑
se indică cca 26,4% — echipamente stomatologice, 11,4% — implante
dentare; 62,2% — materiale consumabile.
Cu toate acestea, veniturile totale generate de industria stomatolo‑
gică a continuat să crească, în special în baza activităţii de distribuţie,
ajungând până la 688 mln. USD (anul2012) dintre care cca 422 mln.
USD au constituit exporturi de produse stomatologice. Activitatea de
comerţ cu produse stomatologice în Italia are următoarea structură:
54% (5950 angajaţi) — antrenaţi în activitatea de producţie; 17% (1093
angajaţi) — antrenaţi în activitatea de distribuţie „en gross“ şi 29%
(1750 angajaţi) — antrenaţi în activitatea de distribuţie „en detail“.
Exporturile efectuate de Italia sunt orientate, primordial, pe ma‑
teriale stomatologice finisate şi pe echipamente iar principalele desti‑
naţii sunt Franţa, Italia şi Germania, drept avantaje de comerţ servind
distanţa mică pentru efectuarea transporturilor, condiţii similare de
comerţşi de certificare a produselor precum şi standarde de calitate
corespunzătoare cererii formate. Printre destinaţiile extra‑europene
pot fi menţionate SUA şi Australia ca fiind parteneri fideli de export

ai Italiei. Începând cu anul 2010, o nouă oportunitate de dezvoltare a
exporturilor de echipamente stomatologice italiene o constituie şi ţă‑
rile musulmane, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Turcia sau Pakistan,
deoarece aceste produse sunt relativ mai ieftine decât cele germane
sau japoneze, la un nivel al calităţii relativ similar.
În strategia de dezvoltare a comerţului cu produse stomatologice
enunţate în cadrul Congresului al XVIII‑lea UNIDI (24‑28 octombrie
2010), a fost prezentat planul care prevedea consolidarea poziţiei pro‑
duselor stomatologice italiene pe pieţele următoarelor state: Federaţia
Rusă, China, Singapore, Japonia, etc. însă, urmărind rapoartele ulteri‑
oare publicate, cel mai reuşit program s‑a dovedit a fi cel implementat
în Polonia, astfel încât, vânzările înregistrate în anul 2012 au consti‑
tuit o creştere de 10% faţă de 2011.
Oferta Italiei de materiale consumabile poate fi caracterizată
drept neomogenă şi foarte variată, atât după diversitatea produselor
cât şi după varietatea cererii pentru fiecare produs în parte. Luând în
consideraţie aceşti factori, distribuitorii sunt nevoiţi să implementeze
diferite strategii logistice de distribuţie, pentru obţinerea unui avantaj
pe piaţa internaţională fără a reduce din preţul produselor. Cu toate
acestea, însă, piaţa produselor stomatologice consumabile are o rată
stabilă de creştere care variază în limita a 3%‑5%, anual.
Piaţa echipamentelor stomatologice are o structură mult mai com‑
plicată, decât cea a materialelor consumabile, deoarece Italia este unul
din concurenţii principali pe piaţa internaţională de echipamente me‑
dicale, astfel încât acest segment depinde de următoarele elemente:
— factorii externi — condiţionează direcţia de dezvoltare a in‑
dustriei interne din două aspecte importante: atitudinea paci‑
enţilor faţă de sănătatea orală şi atitudinea medicilor stomato‑
logi faţă de prestarea serviciului stomatologic;
— volumul cererii interne şi externe — odată cu creşterea cererii,
apare un stimul pentru dezvoltarea noilor tehnologii, pentru
susţinerea proiectelor inovaţionale şi finanţarea proiectelor de
instruire profesională în rândul medicilor stomatologi;
— volumul ofertei producătorilor — sectorul echipamentelor sto‑

matologice este unul sofisticat şi dificil, care necesită eforturi
financiare şi intelectuale considerabile, astfel, devine extrem
de dificil păstrarea unui echilibru între păstrarea standardului
calităţii şi acoperirii financiare a ramurii respective.
Logistica distribuţiei produselor stomatologice corespunde mo‑
delului clasic, adică este caracterizat de companii mici şi mijlocii, de
obicei, sub forma afacerii de familie, unde rareori intervin moderni‑
zări în sistem, însă sistemul existent deţine o gamă largă de servicii
oferite medicilor stomatologi astfel încât relaţiile comerciale între
cei doi sunt de lungă durată şi se pot transmite de la o generaţie la
alta.
Republica Slovenia este un stat care, din anumite puncte de ve‑
dere, poate fi comparat cu Republica Moldova. Slovenia s‑a aflat în
componenţa Republicii Iugoslave pînă în anul 1991 iar din anul 2004
este membră a UE, avînd o populaţie de cca 2 mln. locuitori şi o supra‑
faţă de 20273 km2, valoarea PIB‑ului constituind cca 45 mlrd. USD,
adică cca 28,19 USD pe cap de locuitor.
Din punct de vedere al comerţului cu produse stomatologice, pu‑
tem menţiona că consumul este întreţinut în proporţie de 63% de sec‑
torul privat şi 37% din sectorul bugetar. În anul 2012, infrastructura
de consum era asigurată de 1637 medici stomatologi (ceea ce consti‑
tuia o densitate de 1:1563 pacienţi) ce activau în cadrul a 852 clinici
private şi 214 clinici publice de stat. Sistemul sloven de sănătate orală
prevede în pachetul obligatoriu de asistenţă, consultaţia anuală obli‑
gatorie şi profilaxia cariei dentare pentru populaţia cu vîrsta cuprin‑
să între 1—18 ani, alocându‑se, pentru acest serviciu, în mediu 7,6%,
din bugetul asigurărilor de sănătate. Medicii stomatologi sunt sala‑
rizaţi pe performanţa şi prin posibilitatea de a trata pacienţii proprii
în regim privat, însă în clinicile publice. Astfel, pacienţii îşi pot alege
medicul stomatolog, însă procentul tratamentelor executate nu poa‑
te depăşi 20% din necesarul planificat. Veniturile obţinute din plăţile
serviciilor private sunt distribuite în felul următor: 50% pentru medic,
30% pentru asigurarea tehnico‑materială şi 20% necesităţile clinicii.
Restriciţia impusă medicilor este ca aceştia să nu activeze concomitent

în ambele sectoare [108, p. 9].
Până la etapa integrării în UE, Slovenia a parcurs o etapă dificilă
de implementare a reformelor de sănătate orală şi adaptare la direc‑
tivele de comercializare a produselor stomatologice, cauzată de sis‑
temul de privatizări din anii 1991—1997. În prezent, asigurarea teh‑
nico‑materială a activităţii stomatologice este asigurată de fluxurile
de import, utilizând pe larg capacitatea porturilor mării Adriatice şi
valorificarea procedurilor de reexport. Integrarea în UE a favorizat
mult dezvoltarea sectorul comerţului cu produse stomatologice, atât
din punct de vedere structural cât şi organizatoric, astfel încât, în de‑
curs de 4 ani, infrastructura de consum a produselor stomatologice a
fost în totalitate modificată şi amplificată în baza proiectelor europene
de finanţare.
Dezvoltarea tehnico‑ştiinţifică şi‑a lăsat amprenta asupra tutu‑
ror ramurilor comerţului internaţional. Odată cu avansarea masivă
a tehnologiilor stomatologice, a îmbunătăţirii accesibilităţii la aceste
servicii şi odată cu creşterea nivelului de trai în Europa şi a numărului
persoanelor în etate a apărut marea necesitatea gestionării proceselor
de producere şi distribuţie a produselor stomatologice. În lume există
câteva organizaţii mondiale de gestionare a comerţului stomatologic
infrstructura de activitate a cărora, în comparaţie cu alte ramuri ale
comerţului, sunt încă slab dezvoltate. În Europa, asemenea organizaţii
ca ADDE şi FIDE, încearcă să‑şi capete statut de membru al Parla‑
mentului European pentru a se putea implica mai mult în reglemen‑
tarea comerţului european de produse dentare.
În baza exemplelor expuse, considerăm că piaţa europeană de
distribuţie a produselor stomatologice este doar în etapa de avînt şi
este insuficient exploatată. Sistemul de gestiune a reţelelor de distribu‑
ţie abordează o politică duală însă este orientat, în special, pe vînzarea
prin intermediari care asigură într‑un mod mai eficient disponibilita‑
tea produselor stomatologice precum şi servicii diferenţiate pre şi post
vînzare.
2.1.2. Regiunea Americii de Nord
Regiunea Americii de Nord deţine un rol cheie în dezvoltarea in‑

dustriei stomatologice, deţinând aproximativ 40% din piaţa interna‑
ţională, în mare parte datorită SUA. Momentul cheie în dezvoltarea
comerţului cu produse stomatologice reprezintă capacitatea limitată
de deservire a cererii în aflată în creştere continuă iar odată cu ma‑
jorarea numărului de medici stomatologi scade numărul de ore de
muncă pentru fiecare specialist dentar, creşte concurenţa pentru spo‑
rirea eficienţei prin utilizarea celor mai noi tehnologii de tratament şi
menţinerea constantă a puterii de cumpărare a produselor stomatolo‑
gice [90, p.83].
Potenţialul de producere a produselor stomatologice în America
de Nord (Fig.2.7.) este foarte imprevizibilă înregistrând în ultimii 10
ani o creştere rapidă (cca 6‑8% anual) şi o cădere, la fel de rapidă, în
2008 (14%) şi 2011 (9,8%) cauzată de criza economică (indiferent de
faptul că, la nivel global, această scădere nu este atât de semnificativă).
Fig.2.7. Analiza creşterii pieţei de produse stomatologice

în America de Nord
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de FTN Midwest [142]
Materialele stomatologice consumabile, fiind cel mai larg seg‑

ment al industriei stomatologice, îşi păstrează potenţialul constant
indiferent de celelalte evenimente economice (pozitive sau negative)
datorită incidenţei constante a maladiilor aparatului bucal din cauza

alimentaţiei nesănătoase şi creşterii continue a interesului populaţiei
pentru îngrijirea orală. Creşterea pe piaţă a materialelor consumabile
este condiţionată în mare măsură şi de cererea majorată de ponderea
mare a populaţiie în etate în timp ce populaţia tânără este, în mare
parte, orientată către produsele stomatologice estetice şi cosmetice [9,
p. 83].
Mediul concurenţial avantajos a generat majorarea numerică a
numărului clinicilor stomatologice ceea ce a provocat amplificarea
concurenţei pe piaţa serviciilor stomatologice. Consumatorii finali,
adică pacienţii, tind să aleagă din ofertă grandioasă servicii de o ca‑
litate cât mai înaltă posibilă. Piaţa de produse stomatologice consu‑
mabile îşi măreşte volumul de vânzări odată cu mărirea spectrului de
proceduri dentare, specializate pe state (Fig.2.8., Fig. 2.9.).
Fig.2.8. Valoarea structurală Fig.2.9. Valoarea structurală

a importului de materiale a exportului de materiale
consumabile realizat în America consumabile realizat în America
de Nord în anul 2011, (%) de Nord în anul 2011, (%)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de
Dental Trade Alliance, [68, p.612] Dental Trade Alliance, [68, p.617]
Această piaţă este puternic fragmentată în câţiva producători ma‑

jorişi mulţi alţi producători mici, care câştigă segmentul pe piaţă prin
produse unice. În pofida concurenţei acerbe, majoritatea producăto‑

rilor importanţiai pieţei mondiale susţin că cheia scuccesului în co‑
merţul internaţional cu produse consumabile o constituie securizarea
canalelor proprii de distribuţie, monitorizarea previziunilor distribu‑
itorilor şi investirea resurselor necesare în cercetare, perfecţionare şi
dezvoltarea noilor produse.
Piaţa Nord Americană este o piaţă cu o infrastructura foarte bine
pusă la punct, astfel încât, prin intermediul diferitor programe de stat
şi private, schimbarea echipamentelor medicale se efectuiază, de obi‑
cei, înaintea termenului de exploatare, ceea ce asigură o cerere în creş‑
tere a dispozitivelor stomatologice.
Deoarece producerea materialelor stomatologice consumabile
necesită investiţii mult mai mici decât echipamentele stomatologice,
piaţa internaţională este invadată de produse analogice celor de pro‑
venienţă regiunilor înalt dezvoltate, lansate de statele în curs de dez‑
voltare la preţuri mai mici, astfel profitul produselor consumabile este
direct proporţional vânzărilor cantitative (Tabelul.2.2.).
Tabelul 2.2. Creşterea ponderii pe piaţa materialelor stomatologice

consumabile în America de Nord
Materiale consumabile 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Creşterea anuală (%) 6 10,3 8,5 7,8 6 3,2 5,4 9,1 6,8 5,5
Creşterea la unitate de
5,4 8,5 6,4 5,1 4,2 1,1 3,5 4,1 3,9 —
produs (%)
Creşterea preţului (%) 0,9 1,7 1,9 2,1 1,6 ‑0,3 1,01 0,8 0,8 —
Sursa:Elaborat de autori în baza datelor furnizate de FTN Midwest [142]
Potrivit Dental Trade Alliance, piaţa Nord Americană a echipa‑

mentelor stomatologice în anul 2014 va atinge estimările de 26 mlrd.
USD ceea ce constituie o creştere de 6,8% faţă de 2010, favorizată de
dezvoltării ramurilor implatologiei stomatologice şi a biomaterielelor‑
care, conform estimărilor, vor înregistra o creştere de 12,2% şi respec‑
tiv 10,5% [68, p.107]. Geografia importurilor şi exporturilor înregis‑
trate în anul 2011 este prezentată mai jos (Fig.2.10., Fig. 2.11.)

a importuluide echipamente a exportului de echipamente
stomatologice realizat în America stomatologice realizat în America
de Nord în anul 2011, (%) de Nord în anul 2011, (%)
Dental Trade Alliance, [68, p.611] Dental Trade Alliance, [68, p. 605]
Până în prezent, cea mai înaltă rată de creştere pe piaţa echipa‑

mentelor stomatologice în America de Nord, a fost înregistrată în
anul 2007 (16,1%) efect favorizat, în mare parte, de cererea consida‑
rabilă a echipamentelor hi‑tech. Catalizatorii de creştere a tehnologi‑
ilor hi‑tech sunt: CAD/CAM, sisteme de radiografii digitale, sisteme
laser.
Puterea de penetrare pe piaţă a echipamentelor şi radigrafiilor di‑
gitale estre relativ slabă, dar constantă, în comparaţie cu celelate tipuri
de echipamente, creşterea anuală încadrându‑se în limita a 15‑20%
pe parcursul anilor 2008—2012. Acest fenomen este justificat de pe‑
rioada lungă de exploatare a echipamentului şi de cererea limitată pe
piaţă (o clinică stomatologică în cadrul căreia activează cca 10 medici
stomatologi nu necesită mai mult de un aparat de radiografie digita‑
lă). Cu toate aceste FTN Midwest relatează că deja în anul 2009, 30%
dintre clinicile stomatologice din America de Nord deţineau cel puţin
un aparat de radiografie digitală. Sistemele laser se atribuie echipa‑
mentelor stomatologice de ultimă generaţie şi s‑au dezvoltat continuu
odată cu dezvoltarea pieţei cu sisteme laser‑diod. Aspectele pozitive
pentru care medicii stomatologi utilizează aceste sisteme sunt: extin‑

derea practicii stomatologice, reducerea necesităţii analgezicilor, nu
este o procedură invazivă şi micşorează timpul necesar tratamentu‑
lui iar costul excesiv constituie principalul dezavantaj în dezvoltarea
acestui segment de produs.
După categoriile medicale, pe piaţa Nord Americană, cele mai
importante sunt produsele stomatologice de laborator (protetice), pro‑
dusele implantologice şi produsele ortodontice.
Tabelul 2.3. Evoluţia importurilor şi exporturilor de produse

stomatologice în perioada 2008—2012 în America de Nord (mln. USD)
Regiunea Americii de Nord
2008 2009 2010 2011 2012

Echipamente stomato‑ Import 794,3 714,22 803,1 874,55 948,99

logice Export 638,82 529,87 556,37 596,07 641,86
Produse pentru igiena Import 305,05 331,98 331,98 365,43 395,78

orală Export 455,98 431,81 430,4 421,75 479,03
Import 1794,08 1763,64 2017,49 2154 2163,65

Total
Export 1848,28 1749,16 1844,62 1830,98 1925,39
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de FTN Midwest [142]
Piaţa produselor dentare de laborator are o dinamică de dezvolta‑

re destul de rapidă,cea mai mare parte a acestei categorii fiind ocupată
de produsele de protezare ceramică care reprezintă o tehnică cu un
spectru larg de preţuri, astfel, în urma crizei economice, această ra‑
mură a început un nou stadiu de avansare. Cu toate că este considerată
o „veterană“ printre celelate ramuri ale industriei dentare, produsele
de laborator se modifică şi avansează de rând cu celelalte iar perioada
de declin a acestui tip de produse a fost înregistrată în anul 2003 (cca
‑12%) pe când perioada de avânt a fost înregistrată în anul 2006 (cca

21% faţă de 2005) şi în 2009 (cca 25%), (Tabelul.2.3.) [88, p. 11].
Sistemul naţional de sănătate publică în Statele Unite ale Ame‑
ricii (SUA) este asigurat din surse financiare alocate din salariile an‑
gajaţilor, însă sistemul de sănătate orală este acoperit de asigurările
de stat doar pentru cazurile de urgenţă. Astfel cca 85% din popula‑
ţie beneficiază de serviciul stomatologic pe cont propriu şi doar 1%
achiziţionează asigurări private de sănătate orală. În SUA asigurările
private de sănătate orală reprezintă un produs comercializat în mod
separat faţă de alte asigurări medicale şi, de multe ori, sunt specificate
specialităţile pe care le acoperă acele asigurări iar accesul copiilor la
serviciile de sănătate orală diferă de la un stat la altul.Astfel, în nouă
state din SUA (Michigan, Nevada, New Hampshire, Oklahoma, South
Caroline, Tennessee, Virginia, Wisconsin şi Wyoming), începând cu
anul 2008 se implementează un program Children’s Health Insurance
Program care include şi servicii de profilaxie a cariei dentare la copii,
adolescenţi şi maturii de până la 21 ani, adică cca 28 mln. locuitori,
iar în 2010, preşedintele B. Obama a semnat un decret prin care acest
program s‑a extins către alte 3 state, adică către alţi cca 5 mln. pacienţi
[77, p. 7].
În SUA, piaţa produselor stomatologice este segmentată în func‑
ţie de nouă specialităţi dentare acreditate: ortodonţie, chirurgie OMF,
stomatologie pediatrică, pedodonţie, propeutică, endodonţie, sănătate
publică orală, patologii bucale şi radiologie maxilofacială. În SUA sunt
acreditate 62 facultăţii de stomatologie care pregătesc anual cca 7000
specialişti capabili să profeseze de sinestătător.
Serviciul stomatologic în SUA este asigurat de o infrastructură de
cca 125000 clinici stomatologice în cadrul cărora activează cca 186084
medici stomatologi dintre care cca 170694 medici sunt antrenaţi în
sectorul privat. Conform studiilor publicate de Millennium Research
Group, cele mai solicitate proceduri stomatologice sunt tratamentele
profilactice, urmate de tratmentele protetice şi procedurile chirurgi‑
cale. Surprinzător, în SUA, întâlnesc o incidenţă mai mică procedu‑
rile estetice care presupun tratamente ortodontice şi de înălbire. În
schimb, fiecare locuitor, efectuiază anual cel puţin două vizite de ru‑
tină la stomatolog şi solicită cel puţin un serviciu anual de întreţinere
a sănătăţii orale. Acest efect este asigurat de consumul excesiv de dul‑
ciuri, băuturi carbogazoase, incidenţa mare a obezităţii şi diabetului
zaharat, etc.
Recesiunea economică s‑a resimţit puternic în mediul de consum
al serviciilor stomatologice, astfel încât marii producători şi‑au conso‑
lidat poziţiile pe pieţele externe. De exemplu, produsele implantologi‑
ce au suferit un declin mai pronunţat, faţă de alte regiuni geografice,
deoarece, populaţia de vârsta a treia optează pentru servicii protetice,
mai ieftine şi mai îndelungate şi evită utilizarea implanturilor dentare,
care, după cost, sunt mai scumpe cu 20%—40% [76, p. 22].
Principalii distribuitori care aprovizionează clinicile cu produse
stomatologice sunt Henry Schein, care deţine cca 40% din piaţa de
distribuţie şi Patterson Companies care deţine cca 32% [130, p. 182].
Industria producătoare este fragmentată de 10 mari producători, astfel
piaţa totală a produselor stomatologice a fost estimată, în anul 2012,
la 11 mlrd. USD, distribuite astfel: cca 6 mlrd. o constituie materialele
consumabile, dintre care cca 1,3 produse implantologice şi 2,1 mlrd.
USD — echipamentele stomatologice de ultimă generaţie, restul con‑
stituind activitatea de distribuţie.
2.1.3. Regiunea Asia–Pacific
Sectorul industriei stomatologice asiatice a cunoscut o dezvoltare

accelerată, începând cu anul 2005, justificată, în mare parte, de avân‑
tul ţărilor cu economiea în curs de dezvoltare. Înafară de avantajul
numeric al pupulaţiei regiunii asiatice, un rol important îl posedă şi
ridicarea nivelului de trai şi de educaţie în rândul copiilor. Astfel odată
cu extinderea revoluţiei electronice, a crescut considerabil atitudinea
faţă de aspectele estetice ale comportamentului uman.
Se pare că strategiile OMS implementate de‑a lungul a 15‑20 ani,
în această regiune, au dat roade, care s‑au manifestat chiar şi în condi‑
ţii de criză economică. În sectorul serviciilor stomatologice, primor‑
dial, se regăsesc serviciile de profilaxie a cariei dentare şi îmbunătă‑

ţirea programelor de promovare a igienei bucale şi a modului sănătos
de viaţă. În majoritatea ţărilor asiatice, problema asigurării serviciu‑
lui naţional de sănătate orală se confruntă, în special, nu cu lipsa sau
insuficienţa cabinetelor stomatologice, ci, mai degrabă, cu probleme
de accesibilitate şi transport către aceste centre, precum şi cu proble‑
me idiologice, sociale şi religioase, promovate de diferite etnii [130, p.
134].
Punctul forte al acestei regiuni, totuşi, nu constituie consumul ci,
în mod tradiţional, mediul de afaceri favorabil producţiei de produse
stomatologice. Astfel, marii producători mondiali ai industriei stoma‑
tologice, preferă să‑şi iniţieze filiale de producţie în regiunile asiatice.
Cea mai mare pondere de producţie o deţin acele mărfuri care
prezintă pericol pentru mediul înconjurător, cu ar fi, de exemplu, ma‑
terielele obturative din amalgam, în componenţa căruia se regăseş‑
te mercur. De exemplu, în ţările scandinave, începând cu anul 2008,
există interdicţia generală asupra mercurului în ţară, adică este inter‑
zis comerţul sau transportul tuturor produselor ce prezintă pericol de
poluare cu mercur care este toxic pentru creierul uman şi are drept
urmări diverse stări mentale instabile. Deşeurile generate de aceste
produse, în ţările înalt dezvoltate, se depozitează în gropi geologice
adânci, cum ar fi minele de sare, însă aceasta este o măsură preventivă,
deoarece mercurul este o substanţă nedegradabilă, cu efect îndelungat
şi ireversibil.
Cu toate că OMS a publicat în anul 2003 un raport în care pre‑
zintă rezultate care infirmă pericolul acestui produs, în toate ţările
UE amalgamul este restricţionat în tratamentul aplicat copiilor de
până la 18 ani şi femeilor însărcinate. În asemena ţări ca Thailanda,
India, Vietnam, etc. nu există interdicţii asupra depozitării deşeurilor
cu conţinut de amalgam iar legislaţia în vigoare nu prevede penalităţi
pentru asemenea tipuri de poluări ale mediului.
De rând cu marii producători, există şi producători mici şi mij‑
locii, specializaţi pe producţia mărfurilor pentru igiena bucală, pro‑
filaxie, şi unele instrumente şi echipamente, relativ ieftine, care nu
pot concura pe piaţa internaţională şi sunt destinate, în special, ţări‑

lor slab dezvoltate. Evoluţia exporturilor şi importurilor de produse
stomatologice în regiunea asiatică este prezentată în tebelul următor
(Tebelul 2.4.)
Tabelul 2.4. Evoluţia importurilor şi exporturilor de produse stomatolo‑

gice în perioada 2008—2012 în regiunea Asia‑Pacific (mln. USD)
Regiunea Anul Anul Anul Anul Anul
Asia‑Pacific 2008 2009 2010 2011 2012

Echipamente Import 193,95 195,39 213,55 211,45 227,23

stomatologice Export 218,98 201,09 231,42 251,94 232,86
Produse pentru igiena Import 108,75 127,96 120,07 151,24 148,52

orală Export 18,12 18,25 19,29 23,09 23,36
Import 493,57 490,8 515,81 560,2 550,5

Total
Export 434,98 430,76 501,20 502,65 546,07
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate de Global Dental Industry [139]
Din regiunea Asia‑Pacific principalele ţări care influenţează pia‑

ţa internaţională de produse stomatologice este Japonia şi, mai puţin,
Australia şi Korea de Sud.
Populaţia Japoniei are mari aşteptări de la serviciile de sănătate,
în special a celor stomatologice. Astfel cca 22% din populaţia aptă de
muncă, ceea ce constituie cca 28 mln. locuitori sunt cetăţeni cu vârste
mai mari de 65 ani, iar către anii 2050 se aşteaptă ca acest segment să
întreacă nivelul de o treime din întreaga populaţie. Sistemul de sănă‑
tate orală japonez este unul dintre cele mai stabile din lume, principiul
de funcţionare fiind adoptat în anul 1961. Acest sistem beneficiază de
cea mai mare alocare bugetară din lume şi constituie cca 34% din to‑
talul asigurărilor de sănătate.
Serviciile stomatologice sunt suportate din contul asigurări‑

lor de sănătate orală în funcţie de procedurile de tratament şi nu în
funcţie de categoria de vârstă sau de instituţia în care se prestează
serviciul,astfel, asigurarea poate acoperi asemenea proceduri ca: trat‑
mente profilactice, chirurgicale, protetice, însă nu include asemenea
proceduri ce implică tratamentele implantologice şi ortodontice. În
anul 2010, infrastructura serviciilor stomatologice era susţinută de
cca 67789 instituţii stomatologice în care îşi exercitau activitatea cca
89000 medici stomatologi, adică un raport de 1883 pacienţi la fiecare
medic, dintre care cca 70% activau în instituţiile private [135, p. 2].
Piaţa produselor stomatologice din Japonia este extrem de dură
şi dificil de penetrat, pe motivul asigurării în proporţii suficiente din
contul producţiei proprii, care a stabilit standarde de calitate foarte
înalte, pe care, doar, câteva companii internaţionale şi le pot permite.
În plus, legislaţia locală în vigoare privind comerţul cu produse sto‑
matologice prevede foarte multe restricţii pentru partenerii externi,
începând cu volumele de import şi terminând cu punctele de ampla‑
sare a oficiilor de distribuţie pe teritoriul Japoniei.
Ponderea populaţiei de vârsta a treia este principalul factor care
dezvoltă sectorul comerţului cu produse stomatologice. În anul 2010
piaţa produselor dentare a fost estimată la cca 2 mlrd. USD, cel mai de
succes segment fiind implantologia dentară, urmată de echipamentele
de imagistică şi segmentul produselor ortodontice şi estetice. Cei mai
importanţi parteneri de import ai Japoniei sunt Germania, Irlanda,
Franţa, Canada şi Suedia.
Politica de distribuţie impusă de stat este una particulară şi are la
bază principiul conform căruia consumatorul autohton nu trebuie să
utilizeze timpul şi banii săi pentru aprovizionarea cu produse stoma‑
tologice, astfel distribuitorii trebuie să deţină centru de distribuţie în
aria de vânzări stabilită contractual. În urma acestor restricţii, produ‑
sul are un preţ mai mare la sfârşitul canalului de distribuţie ceea ce îi
amplasează în dezavantaj faţă de producătorii autohtoni. În asemenea
cazuri, producătorii externi sunt nevoiţi să‑şi vândă produsele unui
centru unic gestionat de stat.
Din păcate, în urma calamităţilor naturale din martie 2011, eco‑

nomia japoneză a suferit pierderi estimate la cca 25 trln.USD. Con‑
form datelor oferite de Japan Dental Alliance, industria dentară a fost
afectată în proporţie de 30% ceea ce a provocat un declin al ramurii de
5,6% per total [135, p. 6].
Sistemul chinez de sănătate orală este asigurat în proporţie de
85% de clinicile şi secţiile de stomatologie publice pe când sectorul
privat cuprindea, în anul 2012, cca 15000 cabinete particulare, densi‑
tatea cărora este concentrată în centrele mari urbane, segmentul ţintă
al consumatorilor de servicii stomatologice constituind populaţia cu
vârsta medie între 20–35 ani cu un venit superior mediei naţionale.
Cererea de servicii stomatologice pe piaţa chineză este imensă deoa‑
rece cca 97% din populaţie înregistrează cel puţin afecţiuni dentare
de rutină, cca 50% suferă de maladii periodontale şi cca 37% cad sub
incidenţa cariilor dentare cca ce constituie cca 500 mln. locuitori.
Cererea pe piaţa internă nu este, nici pe de parte, acoperită de
oferta de servicii astfel în anul 2012 raportul dintre numărul de me‑
dici stomatologi şi numărul populaţiei a fost de 1:12636, ceea ce con‑
stituie totuşi o performanţa remarcabilă, luând în consideraţie că în
anul 2005 această proporţie a constituit cca 1:25467.
Piaţa servicii stomatologice se consideră saturată la un nivel de 1:
1000—2000 persoane, totuşi planul pentru asigurarea sănătăţii orale
în China care prevede majorarea de cinci ori a numărului de clinici
şi spitale stomatologice publice pentru următorii 18 ani, prevede un
raport de 1:4000 locuitori către anul 2030.
În anul 2012, din bugetul naţional, cca 4,6% au fost rezervate asi‑
gurărilor medicale iar din acestea cca 37% au avut destinaţia servi‑
cii de sănătate orală. La fel, China implementează, începând cu anul
2010, programul de consolidare a ofertei educaţionale în domeniul
stomatologiei asigurat de cca 50 universităţi bugetare pentru pregă‑
tirea specialiştilor, şi îmbunătăţirea managementului calităţii servi‑
ciilor stomatologice, fiecare medic stomatolog parcurgând două eta‑
pe de atestare cu un termen de 3 şi respectiv 4 ani pentru evaluarea
profesională a acestora. Indiferent de studiile sau calificările deţinute
de medicii stomatologi, toţi sunt obligaţi să susţină testul naţional de

evaluare a calităţii profesionale, finanţat, în totalitate, de bugetul na‑
ţional [98, p. 4].
Piaţa chineză de produse stomatologice a fost evaluată în anul
2012 la 665 mln. USD ccea ce a constituit o creştere de 11% faţă de anul
2011 iar până în anul 2015 se prevede o creştere de cca 15% justificată
de majorarea veniturilor medii anuale ale populaţiei şi de planurile
naţionale de asiguare a sănătăţii orale.
O inovaţie pentru piaţa chineză o reprezintă şi implementarea asi‑
gurărilor de sănătate orală privată, aflat în etapa de lansare. Sistemul
naţional de asigurări de sănătate dentară acoperă, începând cu anul
2010, toate procedurile de profilaxie în rândul populaţiei cu vârsta de
până la 18 ani. Astfel în anul 2012 s‑a înregistrat o creştere de cca 25%
faţă de anul 2010 la produsele pentru igiena orală, în special de pro‑
ducţie autohtonă. În ierarhia incidenţei cererii produselor stomato‑
logice o constituie produsele ortodontice şi echipamentele de calitate
superioară importate, în special, din SUA, Germania şi Japonia [136].
Emiratele Arabe Unite este o federaţie ce reuneşte şapte emirate,
dintre care cel mai mare reprezintă Abu Dhabi — principalul centru
administrativ, urmat de Dubai — principalul centru de comerţ, utili‑
zat de distribuitorii internaţionali drept punct de reper în penetrarea
pieţei asiatice.
Particularităţile acestui stat nu constau în sfera de producţie, ci
mai degrabă în specificul de consum, astfel sistemul naţional de să‑
nătate publică este cu totul diferit de alte state, de exemplu, pentru
anul 2010, cheltuielile destinate asigurărilor medicale a constituit 5,4
mlrd. USD, adică cca 926 USDpe cap de locuitor, cea mai substanţială
alocare la nivel mondial.
Infrastructura stomatologică locală, în anul 2011, deţinea cca 243
centre stomatologice de stat ce funcţionează, de obicei, în cadrul cen‑
trelor de sănătate sau a spitalelor de publice bugetare, unde activau cca
675 medici stomatologi. Totuşi, practica stomatologică este dominată
de sectorul privat, care reunea o reaţea de cca 368 clinici private,în
cadrul cărora activau cca 1043 medici stomatologi.
Specific acestui stat, pentru sectorul stomatologic, este prezenţa

clinicilor mobile, mai ales în cadrul clinicilor private, astfel încât aces‑
tea se pot deplasa cu uşurinţă în orice regiune, mai puţin populată.
Acest serviciu se bucură de o popularitate foarte mare, în rândul pa‑
cienţilor, pe motivul considerentelor geografice, de mediu şi religioase
[101, p. 23].
Comerţul cu produse somatologice este foarte bine restricţio‑
nat de către cinci insituţii de stat, Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Afacerilor Externe, Agenţia pentru Comerţ Exterior, Agenţia pentru
Protecţia Consumatorului şi Curtea Notarială Publică, care legali‑
zează comercializarea produselor stomatologice în Emiratele Arabe
Unite.
Popularitatea pieţei produselor stomatologice, în această regiune,
este susţinută şi de evenimentele grandioase care au loc anual, sub for‑
ma unor expoziţii de produse farmaceutice, medicale şi stomatologi‑
ce.
Deoarece piaţa internă de producţie este limitată şi nu poate să
concureze pe piaţa internaţională, politica de stat nu prevede strategii
de restriţionarea producătorilor străini, astfel încât, participanţii se
află în concurenţă, bazată, în mare măsură, pe aspectul inovaţional al
produselor stomatologice.
Economiile asiatice au rezistat loviturii crizei financiare dato‑
rită dinamicii consumului populaţiei. China reprezintă un exemplu
elocvent al progresului ţărilor în dezvoltare înregistrat în susţinerea
comerţului cu produse stomatologice. Astfel, aceasta, pe de o parte
promovează politicile de sănătate şi oferă noi finanţări sistemului, iar
pe de altă parte, înăspreşte considerabil condiţiile de comercializare a
produselor dentare şi licenţierea activităţii serviciului stomatologic.
2.1.4. Regiunea Americii Latine
Piaţa produselor stomatologice destinate igienei orale este bine

dezvoltată în America Latină iar drept motiv pentru dezvoltarea aces‑
tui segment au servit: investiţiile iniţiale mai mici, comparativ cu alte
produse stomatologice şi cererea mare, justificată de interesul sporit

pentru diverse evenimente de divertisment cum ar fi concursurile de
frumuseţe, carnavale tematice, necesitatea aspectului estetic în indus‑
tria turistică, etc. [113, p. 35‑37].
Principalii parteneri în asigurarea comerţului cu produse desti‑
nate igieneni orale sunt expuse în figurile următoare (Fig.2.12., Fig.
2.13.).

importului de produse pentru exportului de produse pentru
igiena orală realizat în America igiena orală realizat în America
Latină, anul 2011, (%) Latină, anul 2011, (%)
[114, p. 38] [114, p. 43]
În domeniul produselor consumabile şi echipamentelor stomato‑

logice, o pondere majoră o deţin companiile de producţie cu capital
străin, cum ar fi de exemplu Elveţia şi Liechtenshtein, astfel, de la cifra
de afaceri de 549,7 mln. USD, înregistrată în 2007, doar pentru pro‑
ducţia echipamentelor stomatologice, au înregistrat o creştere de cca
12,6% până în 2010, din păcate în anii 2011 şi 2012, nu s‑a menţinut
acelaşi vector, creşterea fiind, în mediu, de 3%‑5% [114, p. 39]. Cu toa‑
te acestea, însă, această regiune geografică, nu se poate bucura de o
influenţă stabilă pe piaţa internaţională de produse stomatologie, cele
mai importante prezenţe fiind Brazilia şi Mexic.
În pofida faptului că Brazilia este un important producător de

produse stomatologice în America Latină, este şi un mare importator,
valorile acestuia oscilând în anii 2009—2012 de la 95 mln. USD la 174
mln. USD. Importurile braziliene sunt dominate de producătorii din
SUA, Germania şi Japonia pe când fluxurile de export sunt orientate
către SUA, ţările vecine din America Latină şi Europa [106, p. 32].
În centrele mari urbane, pacienţii pot beneficia de cele mai noi
metode de tratament fiind, pe larg, utilizate tehnologiile avansate de
vizualizare a planului de tratament şi modelarea imagistică a rezulta‑
tului prognozat. Cu toate acestea cca 90% din totalul populaţiei pose‑
dă probleme majore ale cavităţii bucale., adică, conform statisticilor,
cca trei din patru brazilieni cu vârsta de 60 ani nu mai deţin nici un
dinte natural, iar în unele zone rurale, în aria de zeci de kilometri nu
este amplastă nici o clinică stomatologică [100, p. 5].
Sistemul naţional de sănătate publică este în colaps în privinţa
tratamentelor stomatologice care, pentru majoritatea populaţiei de
cca 191 milioane locuitori, reprezintă o procedură costisitoare. Gu‑
vernul susţine financiar cca 500 centre de asistenţă stomatologică în
toată ţara unde, în anul 2010, activau cca 2500 medici stomatologi şi,
conform datelor emise de Ministerul Sănătăţii din Brazilia, asigurau
anual cca 4,1 milioane tratamente stomatologice [6, p. 233].
Asigurările private de sănătate dentară numite „Planos de Saude“
sunt răspândite doar în rândurile populaţiei cu venituri stabile, peste
nivelul mediu de trai, iar în 2008 acestea au fost estimate la cca 9,7
mln. persoane, o cifră modestă în comparaţi cu cca 40 mln. persoane,
deţinătoare a asigurărilor private de sănătate. Conform unui raport
al Ministerului Sănătăţii din Brazilia, publicat în 2009, cca 25‑30 mi‑
lioane cetăţeni nu au acces la nici un fel de tratament stomatologic şi
cca 67%, din totalul populaţiei, au posibilităţi reduse pentru primirea
oricărui tip de asistenţă medicală înclusiv stomatologic [126, p. 39].
Statistica susţine că din numărul total de 190 000 de medici sto‑
matologi cca 75% îşi exercită activitatea de stomatolog, dintre care
cca 75 000 sunt antrenaţi în programele sociale, ceea ce implică o
cerere scăzută la produsele de import pe acest segment. Majoritatea
clinicilor dentare sunt concentrate în centrele urbane din Sud‑Estul

ţării.
Un studiu elaborat de IEMI (Instituto Brasileiro de Estudos e
Pesquisas Socio‑Economicas) susţine că cca 62% din medicii stoma‑
tologi activează în Sud‑Estul ţării iar OMS susţine că numărul mediu
de dentişti ce revin populaţiei locale este de 1:1000 superior mediei
recomandate de 1:1500 [129, p. 78].
Producţia de produse stomatologice în Brazilia este orientată,
prioritar, asupra echipamentelor stomatologice şi asupra produselor
primare destinate igienei orale, deoarece Brazilia este o ţară unde fru‑
museţea unui zâmbet estetic contează foarte mult.
Producţia echipamentelor stomatologice este supravegheată de
către Asociaţia Braziliană pentru Industria Articolelor Medicale, Sto‑
matologice şi de Laborator (Associacao Brasileira da Industria e Arti‑
gos e Equipamentos Medicos, Odontologicos, Hospitalares e de Labo‑
ratorios, ABIMO). Conform datelor oferite de această asociaţie, drept
membri, sunt înregistraţi cca 320 producători, dintre care 90 membri
sunt specializaţi exclusiv în producerea echipamentelor stomatologice
şi asigură cca 80% din necesarul consumului intern.
Conform datelor oferite de către Asociaţia Braziliană de Comerţ
(FIOSP) în 2008 în Brazilia activau 820 de agenţi economici impor‑
tanţi, antrenaţi în industria stomatologică, dintre care 230 producători,
85 agenţi exportatori şi mai mult de 200 de agenţi importatori [143].
Industria echipamentelor stomatologice în Brazilia este domina‑
tă, în special, de către producătorii naţionali, fiind orientaţi, în deo‑
sebi, asupra producerii uniturilor stomatologice, echipamente odon‑
to‑pediatrice, autoclave, echipamente de diagnosticare imagistică,
echipamente de laborator şi de profilaxie, etc. Geografic, industria
este concentrată în Sudul şi Sud‑Estul ţării însă, incontestabil, cel mai
mare centru de producţie este considerat oraşul Sao Paulo. Printre
companiile cu capital străin care‑şi exercită activitatea de producţie în
Brazilia sunt: Kavo (Germania) cu centrele de producţie localizate în
Joinville şi Santa Catarina; Baumer S.A. (Japonia) şi INVOCLAR‑VI‑
VADENT Group (Liechtenstein) centrele aflându‑se în Sao‑Paulo.
Producţia de articole stomatologice destinate igienei orale este

supravegheată de către Asociaţia Braziliană pentru Industria Produse‑
lor Destinate Igienei Personale, Parfumeriei şi Cosmeticii (Associacao
Brasileira da Industria de Higiene Pessoal, Perfumaria e Cosmeticos,
ABIHPEC) care, în 2008, înregistra cca 300 membri, majoritatea având
o activitate de producţie complexă, inclusiv şi de produse stomatolo‑
gice.
Pentru anul 2010, segmentul produselor destinate igienei orale
a înregistrat o valoare totală de producţie de 1099 mln. USD, distri‑
buită în următoarea structură: 61,7% — paste dentare, 21% — pe‑
riuţe dentare, 12,6% — produse de întreţinere şi 4,6% — alte pro‑
duse stomatologice. Spre deosebire de producţia de echipamente
stomatologice, acest segment este dominat în proporţie de cca 82%
de companiile cu capital străin dintre care lideri sunt: Colgate‑Pal‑
molive, Oral‑B, Johnson&Johnson şi Condor toate având sediul în
Sao Paulo.În Brazilia importurile sunt, în general, dominate de pro‑
dusele care nu se produc în interiorul ţării. Cu toate acestea conform
datelor oferite de către Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC),
Brazilia importă mult mai mult decât exportă. În geografia importu‑
rilor se regăsesc SUA, Japonia şi Germania, pe când exporturile sunt
dominate de către SUA, Argentina, Venezuela şi Mexic (Fig.2.14.,
Fig. 2.15.).
Conform unui studiu efectuat de către Asociaţia Stomatologilor
din Brazilia (Associacao Brasileira de Odontologia) sectorul de îngri‑
jire orală generează anual un venit de cca 3,6 mlrd. USD (2008) cu‑
prinzând ambele sectoare public şi privat, ceea ce este echivalent cu
0,16% din PIB‑ul Braziliei şi cu 3,5% din totalul cheltuielilor pentru
sănătate. Din venitul total 65% provin din companiile private, 22%
din sectorul public de sănătate orală şi 13% din activitatea de export
exercitată.
Producătorii autohtoni îşi distribuie produsele prin intermediul
agenţilor de vânzări particulari, oficiilor regionale de vânzări, sau prin
stabilirea contactelor comerciale direct cu medicii stomatologi sau cu
clinicile dentare particulare. Segmentul de echipamente stomatologi‑
ce apelează, cel mai des, la expoziţiile de specialitate şi la târgurile de

tehnică, organizate în principalele centre ale ţării, pe când produsele
de igienă orală, cel mai des, sunt distribuite de agenţii de vânzări sau
de centrele de distribuţie ale companiei producătoare.

a importului de echipamente a importului de echipamente
stomatologice realizat de Brazilia stomatologice realizat de Brazilia
în anul 2010, (%) în anul 2010, (%)
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor furnizate deSecex Aliceweb [139]
Pentru promovarea produselor stomatologice braziliene, în spe‑

cial a echipamentelor, cea mai eficientă metodă s‑a dovedit a fi orga‑
nizarea diferitor prezentări pentru grupurile de medici stomatologi în
clinicile de profil. Astfel, se acordă o atenţie deosebită tuturor eveni‑
mentelor ştiinţifice organizate de diferite asociaţii (cum ar fi Associ‑
acao Paulista de Cirurgioes Dentistas, International Dental Meeting,
Congresso Internacional de Odontologia). De exemplu la Congresul
Naţional al Stomatologilor organizat în data de 24‑28 ianuarie 2009
au participat cca 235 producător brazilieni şi cca 90 producători stră‑
ini din 58 ţări având drept vizitatori mai mult de 65 000 persoane, în
acest context menţionăm că Brazilia se numără printre doar câteva
ţări ce organizează evenimente de asemenea amploare în industria
stomatologică.
O altă modalitate efectivă sunt posterele publicitare în publicaţi‑

ile stomatologice cum ar fi „Revista APCD“ (Associacao Paulista de
Cirurgioes Dentistas) cu un tiraj de cca 40 000—43 000 exemplare
şi „Revista ABO Nacional“ (Associacao Brasileira de Odontologia)
cu un tiraj de cca 30 000 exemplare. Ambele publicaţii deţin capitole
destinate în special evenimentelor şi cercetărilor din industria stoma‑
tologică naţională.
Cu toate că Brazilia este unica ţară Latino‑Americană implica‑
tă în comerţul internaţional cu produse stomatologice, în anul 2012
distribuitorii de produse medicale şi farmaceutice au organizat nu‑
meroase proteste în legătură cu modificarea politicii fiscale aprobate
de stat pentru introducerea unor impozite unice pentru toate produ‑
sele medicale, ceea ce a perturbat mult din aprovizionarea canalelor
de ditribuţie, astfel încât, multe ditre companiile străine, prezente pe
piaţa braziliană au înregistrat pierderi, la sfârşitul anului de gestiu‑
ne.
În comerţul internaţional, Mexic depune eforturi considerabile
pentru îmbunătăţirea imaginii de ţară. În acest scop au fost imple‑
mentate multiple strategii de diversificare a ramurii industriale în
care a fost inclusă şi industria stomatologică. Principalul motiv care a
condiţionat aces efect a fost starea deplorabilă de sănătate generală şi
în particular orlă în rândul populaţiei. Astfel, deja începând cu anul
2002, cca 48% din totalul asigurărilor sociale, o constituie asigurări de
sănătate, valoarea aceasta fiind eronată deoarece bugetul alocat este
mizer, în comparaţie cu alte ţări latino‑americane şi constituie în me‑
diu 0,03 USD per locuitor [113, p. 36].
Din cauza mediului social, incidenţa bolilor infecţionase şi a ma‑
ladiilor cavităţii bucale este foarte ridicată, conform datelor OMS, în
anul 2010 a constituit 90% [128, p. 137].
Producţia autohtonă în sfera stomatologică este una modestă şi
destinată, în special consumului propriu. Piaţa mexicană a fost eva‑
luată, în 2011 la valoarea de 1,7 mlrd. USD şi este cunoscută în toată
lumea pentru oportunităţile pe care le oferă în tranzacţiile de reexport
pentru produsele de calitate proastă sau rebuturi pe care le reamba‑
lează pe teritoriul ţării după care le exportă în alte state în curs de

dezvoltare, de regulă, la fel latino‑americane.
Infrastructura de distribuţie a produselor stomatologice este slab
dezvoltată şi se regăsesc, de obicei, în cadrul depozitelor de distribuţie
a produselor medicale şi farmaceutice.
Pentru analiza dinamicii comerţului internaţional cu produse
stomatologice folosim, în prezent, informaţii publicate de diverse in‑
stituţii sau asociaţii care fac trimiteri la conţinutul diferitor publicaţii,
informaţii care nu au garanţia reflectării în totalitate a unei realităţi
în domeniu. Modul de calcul al indicatorilor, a căror valoare poate
fi identificată utilizând diversele surse informaţionale, nu este unul
unic şi, de cele mai multe ori, rămâne necunoscut cititorului, ceea ce
conduce la decizii incorecte.
Acurateţea informaţiilor este afectată şi de accesul defectuos la
sistemele de colectare a informaţiilor, prin urmare colectarea şi prelu‑
crarea tardivă a acestora, întrucît pentru unele regiuni geografice nici
nu există centre specializate de analiză a datelor, rămîne, de altfel, o
problemă actuală şi pentru Republica Moldova.
2.2. Rolul promovării şi distribuţiei în organizarea comerţului

internaţional cu produse stomatologice
„…Industria stomatologică mondială va obţine în următorii 20

ani performanţe, estimate în timp, la cele obţinute în cca 50 ani deja
consumaţi“ — acesata a fost afirmaţia sociologului american John
Schaar, care analizează dinamica de dezvoltare a efectului industrial
provocat de debranşarea ramurii stomatologice de la ramura medici‑
nii generale. Dacă acum 50 ani, producătorii de produse stomatologi‑
ce erau de ordinul zecilor, aceştia prestând activitatea în colaborare cu
alte ramuri medicale, atunci în anul 2012, conform anuarului World
Dental Industry, activitatea de producţie a produselor stomatologice
se exercita în 97 state ale lumii formând o infrastructură de 5723 pro‑
ducători unici, exclusiv filialele de producţie [68, p. 14].
În scopul identificării principalelor mijloace de promovarea şi

distribuţie a produselor stomatologice, în continuare, vom prezenta o
caracteristică scurtă a celor mai importanţi producători mondiali de
produse stomatologice din diferite categorii.
Corporaţia Danaher Int. şi‑a început activitatea în industria sto‑
matologică în anul 1980, având drept predecesor concernul Divesi‑
fied Mortgage Investors, lansat în anul 1969 în statul Montana, SUA.
Denumirea Danaher provine de la rădăcina cuvântului celtic „dana“
care înseamnă „apă curgătoare de munte“ iar sloganul companiei este
„Inovaţia defineşte viitorul nostru“. Sectorul industriei stomatologi‑
ce ocupat de Danaher include prezenţa în 125 state prin intermediul
68000 asociaţi, producători şi distribuitori, dintre care cca 26000 sunt
angajaţi în America de Nord.
Segmentul de produs este reprezentat de 10 branduri internaţio‑
nale (DEXIS, Gendex, i‑CAT, Instrumentarium Dental, Kerr, Ormco,
Pelton&Crane, SOREDEX, Total Care) şi alte 36 branduri regionale,
în care se regăsesc, echipamente, instrumente, materiale consumabile,
tehnologii digitale 2D şi 3D precum şi servicii aferente de instruire,
asistenţă tehnică, perfecţionare, etc. [81, p 24].
Vânzările de 2,3 mlrd. USD, înregistrate în anul 2012, au fost dis‑
tribuite pe regiuni în felul următor: America de Nord — 51%, Europa
— 32%, Asia — Australia 10% şi alte regiuni — 7%.
Penetrarea pieţei europene şi asiatice a început în anul 2004,
odată cu achiziţia brandului Gendex (Germania), şi în anul 2006 cu
achiziţia Sybron Dental Specialities (Japonia) iar în anul 2009 prin
achiziţia PaloDex Group Oy (Finlanda).
Cu toate că produsele Danaher sunt relativ scumpe faţă de alte
produse ale aceleiaşi categorii, volumul vânzărilor nu s‑a contractat
niciodată, doarece asul companiei este calitatea ireproşabilă şi omoge‑
nitatea absolută cu fiecare piaţă de desfacere (Fig.2.16.).
În planul de dezvoltare a companiei pot fi regăsite elementele che‑
ie care au dus la lansarea companiei pe plan internaţional şi sistemul
de gestiune a afacerii lansate.
Fig. 2.16. Sistemul de gestiune al industriei stomatologice

aplicate de Danaher
Echipă
profesionistă
• Proces • Resurse umane • Calitate
• Planificare • Performanţă • Perseverenţă
Satisfacerea
Management
cererii
Sursa:Elaborat de autori în baza datelor furnizate de Danaher [81]
Compania Nobel Biocare Holding AG a fost fondată în anul

2002 în Zurich, Elveţia, având ca predecesor compania suedeză No‑
belPharma fondată de inventatorul implanturilor de titan, Professor
Per‑Ingvar Branemark. Avantajul maxim obţinut de Nobel Biocare a
fost, întotdeauna ştiinţa şi inovaţia, ei fiind cei care au lansat pe piaţă
primele tehnologii CAD/CAM, oferind, astfel posibilitatea dezvoltării
implantologiei şi proteticii dentare. Sloganul companiei este „Împăr‑
tăşiţi‑vă gândurile, iar noi le vom realiza“ [103, p. 72‑86].
Strategia de dezvoltare a companiei este una foarte minuţioasă şi
are la bază scopul satisfacerii necesităţilor pacienţilor în timp cât mai
scurt, cu efecte adverse cât mai reduse. Având o istorie de gestiune
în domeniul stomatologic de 40 ani, iar în domeniul implantologiei
orale de puţin peste 10 ani, compania înregistrează tendinţe modeste
de creştere a veniturilor obţinute pe motivul penetrării slabe a pieţei
pentru sectorul produselor implantologiei orale.
Caracterul fix al executării lucrărilor efectuate precum şi calita‑
tea ireproşabilă oferită de producător îl susţine în menţinerea poziţiei
de leader pe piaţă. Pe segmentul de produs, însă, sunt alţi competitori,
care, oferind o diversitate mare de implanturi dentare la preţuri mai
avantajoase, se dovedesc a fi mai competitive pe piaţa internaţională,

mai ales în condiţii de criză financiară.
În pofida situaţiei dificile din Europa, producătorul nu renunţă
la strategiile sale de lungă durată, astfel investind în continuare în
inovaţii stomatologice, tradiţia ştiinţifică rămânând, respectiv, fide‑
lă. Conform raportului de activitate al companiei pe anul 2012, sunt
finanţate 50 proiecte inovaţionale pe noi produse revoluţionare, în‑
cepând de la tradiţionalele implante regenerabile cu maxilarul uman
până la crearea implanturilor dentare utilizând nano‑tehnologiile şi
genetica moleculară.
Raportul financiar al companiei pentru anul 2012 indică vânzări
în valoare de 580,3 mln. USD, ceea ce constituie o creştere medie anu‑
ală de 7,9% faţă de anul 2011. Referitor la segmentarea regională, se
menţionează că penetrarea pieţei nord‑americane a trecut de la etapa
de lansare la cea de avânt, piaţa europeană, fiind principala piaţă de
desfacere a companiei, a rămas stabilă, iar creşterea prognozată încă
în anul 2011 nu s‑a realizat, pe când piaţa de desfacere dezvoltată în
Japonia a suferit o contracţie de cca 15,4%. Unica piaţă de desfacere
care s‑a bucurat de un avânt de 10% este uniunea economică BRIC
(Brazilia, Rusia, India şi China) [103, p. 84].
Conform datelor oferite pentru anul 2011, compania deţine un
număr de 2472 angajaţi, dintre care 46% — sunt angajaţi în Europa,
40% sunt angajaţi în regiunea Americii de Nord, 16% — în regiunea
Asia‑Pacific iar 8% — constituie staff‑ul administrativ din cele 38 fili‑
ale ale companiei Nobel Biocare.
Compania Sirona Dental System este un brand lansat de concer‑
nul SIEMENS, în anul 1958 în Germania şi era specializat în produc‑
ţia echipamentelor de radiografie.
În prezent compania Sirona este specializată în producţia urmă‑
toarelor segmente de produs: sisteme de imagistică dentară (35%), sis‑
teme CAD/CAM (34%), servicii de distribuţie şi promovare (20%) şi
instrumente stomatologice (11%).
Pentru anul financiar 2012, compania a declarat venituri în valoare
de 979 mln. USD, ceea ce constituie o creştere de cca 11% faţă de anul
2011, obţinute în proporţie de 29% de pe piaţa Americii de Nord, 16%

de pe piaţa Germaniei şi 55% din altepieţe de desfacere. Filialele oficiale
de producţie şi distribuţie sunt prezente în 134 state ale lumii în cadrul
cărora, în anul 2012 erau angajaţi cca 2979 persoane [117, p. 72].
Specific companiei Sirona este stabilitatea strategiilor de dezvol‑
tare astfel încât, în perioada 2006—2012 veniturile companiei au fost
dublate. În mod tradiţional, deja, pentru marii producători mondiali,
pe prim‑plan sunt promovate cercetările inovaţionale cărora, anual, li
se acordă cca 20% din venitul anual brut.
Dacă la începutul anilor 2000, compania a investit masiv în dez‑
voltarea infrastructurii de producţie, atunci din anul 2011 a fost lansat
un program amplu de extindere a sferei serviciilor de distribuţie şi
promovare a produselor companiei. Astfel, cea mai mare investiţie a
fost alocată pieţei Japoniei, însă aceasta s‑a dovedit a fi mai puţin pro‑
fitabilă, în schimb investiţiile de producţie aplicate în astfel de state ca
China, Rusia, Brazilia şi Korea de Sud au depăşit prognozele compa‑
niei, atenuând astfel eşecul suferit pe piaţa Japoniei. Practic în toate
reprezentaţele companiei sunt centre de asamblare a echipamentelor
produse, pe când filiale de producere sunt în asemenea state ca Ger‑
mania, SUA, Austria, Olanda, Danemarka, Marea Britanie, Italia, Ko‑
rea de Sud şi China.
Reţeaua de distribuţie a companiei deţine 1550 de centre de dis‑
tribuţie dintre care 120 reprezintă noduri cheie. O altă strategie radi‑
cală aplicată de comapnia Sirona a fost renunţarea la canalul propriu
de distribuţie pe piaţa Americii de Nord în favoarea contractării celor
mai mari distribuitor de produse stomatologice, Patterson Companies
şi Henry Schein, deţinând, în anul 2012 o pondere de 29% şi respectiv
15% din canalele date [116, p. 25‑28].
În afară de nivelul înalt al calităţii produselor oferite, compania
este cunoscută pentru strategiile sale logistice de distribuţie fiind con‑
siderate cele mai optimizate dintre toate companiile concurente. În
acest scop în Frankfurt, Germania, activează institutul de cercetări
ştiinţifice în domeniul inovării şi optimizării industriei stomatologice
Bensheim, care este finanţat anual cu cca 50 mln.USD.
Compania Straumann Holding AG a fost fondată în Basel, El‑

veţia, în anul 1998 de către cercetătorul Reinhard Straumann, cofon‑
datorul Institutului de cercetări a aliajelor de metale tolerante orga‑
nismului uman, fondat în 1954, având drept predecesor compania
Straumman Group. În prezent, compania este prezentă în 70 state ale
lumii având aproximativ 2700 angajaţi [120, p. 115].
Sloganul companiei este „Produse, servicii şi soluţii“ fiind spe‑
cializată, în special pe produse pentru laboratoarele dentare, implan‑
tologie estetică, produse regenerative, etc. Succesul companiei este
asigurat de principiul: simplicitate, versabilitate, predictabilitate şi
reabilitate drept pilon în deservirea medicilor stomatologi, laboratoa‑
relor dentare şi a pacienţilor.
Pentru anul financiar 2012, compania a declarat un venit din
vânzări de 686 mln. USD, ceea ce constituie o creştere de 1,6% faţă de
anul 2011. Cea mai profitabilă piaţă de desfacere s‑a dovedit a fi cea
Nord‑Americană. Unde s‑a constata o creştere de 6% (în anul 2011) şi
12% (în anul 2012), fiind urmată de piaţa Asia‑Pacific, cu o creştere de
3%. Din păcate pe celelalte pieţe sa înregistrat o contracţie de 7% în
Europa, şi 7,2% în Orientul Mijlociu şi Brazilia, unde a fost lansată cu
succes în anul 2006 [120, p. 203].
Creşterea pe piaţa Americii de Nord a fost avantajată de politica
de preţuri promovată de companie, obţinând astfel numeroase proiec‑
te de aprovizionare a facultăţilor şi clinicilor dentare publice de stat.
În regiunea Asia‑Pacific, produsele companiei au înregistrat un nivel
înalt de penetrare a pieţei japoneze şi chineze.
Contracţia veniturilor obţinute pe pieţele din Brazilia şi Orientul
Mijlociu au apărut în urma dereglării canalelor de distribuţie cauzate
de conflicte armate şi sociale din aceste ţări.
În programul de dezvoltare al companiei, pentru anul 2013, au
fost prevăzute măsuri de austeritate pentru reducerea cheltuielilor
care includeau: reducerea locurilor de muncă până la 2230, reducerea
personalului administrativ din Basel cu 110 locuri de muncă, micşo‑
rarea cheltuielilor de distribuţie pentru Marea Britanie, Italia şi Fran‑
ţa şi consolidarea poziţiei firmei pe piaţa Australiei. La fel au fost în‑
ăsprite condiţiile pentru obţinerea finanţării proiectelor de cercetare

şi inovare.
Compania Dentsply Int.a fost fondată în anul 1899 în York, Pen‑
nsylvania, SUA, iar în prezent a devenit unul dintre principali actori
pe piaţa produselor stomatologice oferind o gamă largă de produse,
începând cu materiale consumabile şi terminând cu produse implan‑
tologice, echipamente, utilaje de imagistică, etc.
Dentsplay îşi desfăşoară activitatea în diverse ramuri, iar indus‑
tria stomatologică cuprinde cca 63% formată din ramura de producţie
(52%) şi activitatea de distribuţie a produselor stomatologice (11%).
Compania este prezentă în 120 state ale lumii, dintre care în 40 deţi‑
ne centre de producţie, în cadrul cărora sunt angajaţi cca 12000 per‑
soane. Cele mai longevive pieţe de desfacere sunt cea a Candei şi a
Europei (Germania, Elveţia, Suedia, Franţa, Italia şi Marea Britanie).
În prezent compania promovează 46 branduri internaţionale şi câteva
sute — regionale [82, p. 38].
Succesul este susţinut de sloganul „Pentru un serviciu stomato‑
logic mai bun“, oferind produse din următoarele categorii: profilaxie
dentară, endodonţie, farmacologie dentară, intrumente, accesorii
X‑Ray, produse de sterilizare, produse pentru înălbire. În total produ‑
sele consumabile ocupă 35% iar echipamentele stomatologice — 17%.
Spre deosebire de alţi concurenţi, strategia de dezvoltare a con‑
cernului utilizează drept element cheie achiziţionarea brandurilor
deja formate, aflate în dificultate financiară. Ultimul exemplu poate
servi achiziţia companiei Astra Tech AB care a permis extinderea
semnificativă a segmentului de instrumente medicale, în particular, şi
a celor stomatologice. În prezent Dentsply este, printre puţinele com‑
panii cu o diversitate imensă de produse şi cu un diapazon foarte larg
de preţuri, astfel, obţinând avantaj pe diverse nişe ale pieţei. Princi‑
palul dezavantaj al companiei este că, în mod automat, este exclusă
din lista companiilor de prestigiu care oferă, întotdeauna avantajul
inovaţional.
O altă particularitate a întreprinderii este strategia de promovare
a cercetărilor şi inovaţiilor care se practică în diverse puncte geografi‑
ce, în special prin intermediul facultăţilor de stomatologie şi a şcolilor

dentare. O altă modalitate prevede finanţarea diferitor proiecte sociale
de susţinere a sănătăţii orale în rândul poplaţiei din ţările în curs de
dezvoltare.
Pentru anul financiar 2012, compania a declarat vînzări nete esti‑
mate la 753,3 mln. USD, ceea ce constituie o creştere de cca 3,8% faţă
de anul 2011. Creşterea înregistrată a fost întreţinută, primordial de
pieţele în curs de dezvoltare, volumul fiind distribuit, geografic, în ur‑
mătoarele regiuni: Europa (37%), America de Nord (25%), Asia‑Pacific
(21%) şi alte regiuni (14%) [82, p. 57].
Produsele companiei Dentsply sunt distribuite în reţeaua de
consum internaţională, în proporţie de 56% prin canalele proprii de
distribuţie, restul fiind preluate de alte canale. În mod tradiţional,
compania crează reţele regionale, organizând diferite servicii supli‑
mentare, în funcţie de specificul regiunii de distribuţie. În ultimii 10
ani, însă, practica internaţională a comerţului a demonstrat rolul tot
mai diminuat al reţelelor regionale, astfel, acest tip de distribuţie este
în fază de declin.
Compania Planmeca Oy Group a fost fondată în anul 1971 de
către Heikki Kyöstilä, în Helsinki, Finlanda, începându‑şi activitatea
de producţie a instrumentelor stomatologice, foarte modest, în cadrul
unei şcoli dentare. Foarte curând, însă, şi‑a diversificat activitatea prin
implimentarea producţiei de unituri stomatologice, primul consuma‑
tor extern fiindu‑i Germania, care, prin perseverenţă, a călit produ‑
cătorul finlandez, astfel încât, nici până în prezent, nu s‑a găsit un
concurent, pe măsură, în domeniul instalaţiilor stomatologice.
Grupul Planmeca deţine şase corporaţii specializate în diverse ac‑
ţiuni: Planmeca Oy, Planmed Oy, Plandent Oy, LM‑Instruments Oy,
Opus Systemer AS şi Triangle Furniture Systems Inc., în cadrul cărora
sunt angajaţi cca 2500 persoane acumulând vânzări în valoare de 760
mln. USD. Sloganul companiei este „De la viziune, la excelenţă“ [141].
Planmeca Oy este considarat al treilea mare producător mondial
de echipamente stomatologice şi deţinătorul celui mai mare segment
privat al industriei stomatologice.
Planmed Oy este specializat în producţia de tehnică imagistică în

diferite specializări medicale, segmental stomatologic ocupând doar
5%.
Pladent Oy este filială specializată în producerea şi distribuţia in‑
strumentelor şi echipamentelor stomatologice, precum şi organizarea
cursurilor de instruire, asistenţă tehnică, consiliere juridică, servicii
de merceologie, etc. Această filială deserveşte piaţa ţărilor Scandina‑
ve, Olanda, Germania, Belgia, Marea Britanie, Japonia şi ţările Baltice.
LM‑Instruments Oy este specializat în producţia de instrumente de di‑
mensiuni mic şi durată scurtă de utilitate. Capacitatea de producţie este
una relativ mică faţă de alţi producători, cu toate acestea, este leader pe
piaţa ţărilor Scandinave care‑i asigură o cerere fidelă şi constantă.
Opus Systemer AS este o companie achiziţionată în anul 2000,
amplasată în Oslo, Norvegia care este specializată în producţia progra‑
melor soft de gestiune a activităţii stomatologice. În nomenculatorul
de servicii se includ atât programe licenţiate destinate echipamentelor
stomatologice ale companiei Planmeca Oy cât şi programe personali‑
zate pentru diverse şcoli dentare, clinic, spitale, etc. În prezent, această
companie, este leader în şapte ţări europene (Islanda, Norvegia, Sue‑
dia, Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Spania) iar planul de dezvol‑
tare al companiei pentru anul 2013 nu prevede extinderea pieţei de
desfacere.
Triangle Furniture Systems Inc. este o companie fondată de Plan‑
meca Group în Monreal, Canada în anul 2005, care este specializată
în producţia mobilierului pentru clinicile stomatologice, incorporate
cu tehnică şi echipament de sterilizare şi dezinfectare. În acest do‑
meniu, producătorul deţine secrete comerciale asupra unor formule
unice de prelucrare a lemnului şi altor material utilizate, astfel încât,
capacitatea de absorbţie a bacteriilor şi a viruşilor să fie minimă.
Grupul Planmeca este renumit prentru programele sale de recru‑
tare şi instruire profesională a angajaţilor săi, organizând diverse pro‑
grame de cercetare şi inovare în domeniul medicine stomatologice,
oferind burse şi stagieri pentru studenţi şi tineri specialişti în scopul
obţinerii noilor idei tehnologice.
Compania Zimmer Dental a fost lansat în 1997 în San Diego,

California, SUA, ca fiind o filială a concernului Zimmer Holdings
Inc. fondat în 1927, specializat în producerea mărfurilor ortopedice
şi traumatologice. Pe piaţa internaţională, Zimmer Dental a intrat cu
produse implantologice şi protetice destinate segmentului de mijloc,
adică, ţărilor în curs de dezvoltare iar sloganul companiei este „De la
noi poţi afla mai multe“. Valoarea vânzărilor înregistrate de Zimmer
Holdings este de 2897 mln. USD, iar Zimmer Dental deţine doar 12%
din acestea [144].
Piaţa de desfacere Zimmer Dental include 9 filiale oficiale în SUA,
Australia, Canada, China, Franţa, Germania, Istrael, Italia, Spania, şi
o reţea globală de distribuitori exclusivi în 60 state ale lumii.
Cu toate că produsele stomatologice oferite de Zimmer Dental nu
prezintă nici un avantaj major faţă de ofertele concurenţilor, la capito‑
lul calitate, preţ, inovaţie, marketing promoţional, ele asigură o creş‑
tere constantă a vânzărilor înregistrate, datorită reţelei de distribuţie
construită de Zimmer Holdings Inc de‑a lungul activităţii sale în co‑
merţul internaţional cu produse medicale. Astfel, pentru anul 2012,
compania a declarat vânzări în valoare de 356 mln. USD, dintre care
46% au fost asigurate de regiunea Americii de Nord, 39% de Europa şi
restul de alte regiuni ale lumii [144].
Segmentul de produs oferit de Zimmer se referă la implantologia
dentară şi include implante reconstructive, produse restorative şi pro‑
duse implantologice regenerative comercializate în cadrul a 28 bran‑
duri internaţionale.
GC Dental Corporation este o companie fondată în 1921 în
Kasugai‑Aichi, Japonia, specializată în producţia şi comercializarea
produselor stomatologice de toate tipurile, inclusiv echipamente şi
instrumente înregistrând o nomenculatură de 600 articole. Activi‑
tatea corporaţiei este asigurată de o infrastructură de 10 filiale naţi‑
onale, 44 centre regionale externe şi 183 de distribuitori exclusivi în
toată lumea, în cadrul cărora activează cca 9000 angajaţi iar succe‑
sul companiei este vegheat de sloganul „Nu lăsa iluzia să‑ţi conducă
mintea“.
Pe lângă faptul că concernul este un impunător producător în in‑

dustria stomatologică, declarând doar venit net, pentru anul 2012, de
880 mln. USD, mai deţine şi un rol important în activitatea de distri‑
buţie naţională. Astfel mulţi producători mondiali utilizează reţeaua
GC de distribuţie nefiind capabili să suporte cheltuielile pieţei japo‑
neze. Principalele centre de producţie sunt amplasate în filialele din
China, India, Indonesya, Myanmar, Philippine, Vietnam, Taiwan şi
Shanghai, pe când principalele pieţe de distribuţie sunt, în mod tradi‑
ţional, Europa (Germania, Italia, Fanţa, Marea Britanie, Elveţia, Sue‑
dia, Belgia, ş.a) şi America de Nord.
Particular pentru această companie este ponderea mare a consu‑
mului intern (35%), fenomen cauzat de mai multe circumstanţe, cum
ar fi statutul de cofondator a Asociaţiei Naţionale pentru Comerţ cu
produse stomatologice şi fondator al Asociaţiei Japoneze a medicilor
stomatologi. În activitatea sa promoţională se organizează numeroase
activităţi ştiinţifico‑practice orientate spre utilizarea produselor au‑
tohtone. În plus, pârghiile politice şi economice interne sunt orientate
din toate punctele de vedere spre susţinerea producţiei şi consumului
intern.
Avantajul produselor oferite de GC Corporation este calitatea şi
siguranţa produselor, deoarece în Japonia taxele pentru poluarea me‑
diului sunt foarte mari, astfel toate produsele stomatologice sunt cla‑
sificate în funcţie de nivelul de nocivitate fiind luate toate măsurile de
securizare a substanţelor utilizate atât în procesul de producere cât şi
în cel de transport pentru aplicarea în practică.
KYOCERA Medical Corporation reprezintă o companie fonda‑
tă în 2004 în Osaka, Japonia fiind specializată în producţia de produse
medicale (ortopedice şi cradiovasculare) şi stomatologice (bioimplan‑
turi).
Kyocera deţine dreptul de proprietate intelectuală asupra a mai
multor invenţii din domeniul implantologiei orale, astfel ei au dez‑
voltat o ramură nouă bazată pe alte aliaje de titan şi zirconiu, care
nu se mai utilizează de nici un producător mondial, utilizând pentru
aceasta nano‑tehnologii avansate şi genetica moleculară. Cele 6 centre
de producţie sunt amplasate doar pe teritoriul ţării, în cadrul cărora,

în anul 2011, activau cca 698 angajaţi, înregistrând un venit anual de
2400 mln. USD [68, p. 482].
Această companie este în etapa de lansare pe piaţa internaţională,
având doar câţiva distribuitori exclusivi în exterior, însă specialiştii în
domeniu prognozează un succes uimitor în avansarea metodelor de
tratament implantologic.
Studiile efectuate, tot de japonezi, prezintă avantajul maxim prin
faptul că aliajele obţinute au o toleranţă mai mare cu osul uman, sunt
mai uşoare şi, în timp, nu cauzează fisuri osoase.
Concernul 3M‑ESPE a fost fondat în 1902, Delaware, SUA, însă
sectorul produselor stomatologice a fost abordat în 1990 şi a vizat seg‑
mentul proteticii dentare.
În prezent, compania este organizată în 40 filiale distribuite pe
şase segmente de produs, cele mai importante fiind produse pentru
îngrijirea sănătăţii şi logistica transporturilor internaţionale. Sectorul
industriei stomatologice include materiale stomatologice consumabile
şi produse ortodontice în proporţie de 17% din capacitatea companiei
şi se realizează în 176 centre de distribuţie din 65 ţări şi 28 state ale
SUA, în cadrul cărora activează aproximativ 18 000 angajaţi. Com‑
pania deţine 3 institute de cercetări ştiinţifice şi inovaţionale în care
sunt antrenaţi 7900 cercetători, 3800 fiind din SUA. Piaţa de desfacere
este foarte extinsă şi, pentru anul 2012 a asigurat vînzări totale de 2,8
mlrd. USD [67, p. 113].
În orice activitate economică, marketingul se concentrează asu‑
pra obiectivelor din domeniul satisfacerii cerinţelor efective şi poten‑
ţiale ale consumatorilor, în condiţii de profitabilitate, prin adaptarea
produselor, distribuţiei, preţurilor, ambalajelor, metodelor de vânzare
şi promovare la cererea specifică.
Un domeniu mai puţin cunoscut este şi industria produselor
stomatologice, care, pe lângă operaţiuni şi procese economice tradi‑
ţionale, elemente cum sunt: cercetarea pieţei, testarea acceptabilităţii
produselor şi serviciilor, activităţi promoţionale, servicii post‑vânza‑
re, urmărirea comportării produselor în consum, se aplică şi un set de
metode şi tehnici ştiinţifice de acţiune utilizate pentru cunoaşterea în

dinamică a cererii nevoilor medicilor stomatologi, ca principali con‑
sumatori, prospectarea dimensiunilor, structurii şi tendinţelor pieţei
produselor stomatologice, optimizarea acţiunilor firmelor, dar şi pen‑
tru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor de marketing şi asigurarea
condiţiilor necesare pentru transpunerea lor în practică cu profit ma‑
xim.
Marketingul în industria produselor crează oportunităţi pen‑
tru marii producători de a cunoaşte cerinţele pieţei pe care operează
aceasta, de a produce şi desface acele categorii de mărfuri care sunt cel
mai bine adaptate necesităţilor şi preferinţelor medicilor stomatologi
din diferite regiuni geografice, condiţionate fiind de starea de sănătate
orală a pacienţilor [70, p. 395].
Produsele stomatologice sunt indispensabile în activitatea medi‑
cilor stomatologi, iar distribuitorii nu au ezitat aplicarea celor mai noi
tehnici de marketing pentru dezvoltarea acestui segment. Politica de
promovare a produselor stomatologice constă în transmiterea unor
mesaje, pe diverse căi către medicii stomatologi şi tehnicienii dentari,
utilizând diverse metode.
La baza promovării produselor stomatologice se află valorifica‑
rea în activitatea promoţională a unor componente ale sistemului de
creare şi livrare a serviciilor. În acest sens, apar elemente exterioa‑
re ale cadrului fizic de desfăşurare a activităţilor de prestaţie (poziţie
geografică, punctele de distribuţie), elemente interioare (ambianţă,
decor, personal de contact, clienţi), marca şi simbolurile, relaţii inter‑
personale. Locul şi rolul politicii promoţionale în cadrul mixului de
marketing, este reliefat şi de percepţia pe care o are consumatorul, atât
asupra serviciilor, cât şi asupra sistemului de comunicaţie.
Activitatea promoţională în sănătate, este determinată de diver‑
sitatea mijloacelor de comunicaţie. Pe lângă mediile tradiţionale, sunt
utilizate ca mijloace promoţionale şi elementele prin care se asigură
tangibilizarea serviciului, şi anume: personalul de contact, elementele
fizice ale sistemului de prestaţie şi consumatorul. Aceste suporturi pot
fi regrupate în două mari canale de comunicaţie: unul constituit din
medii materiale cunoscut şi sub numele de comunicaţii media şi altul

constituit din medii umane alcătuind comunicaţiile interpersonal [91,
p. 34‑58].
Cea mai simplă metodă de promovare utilizată este publicitatea
realizată în anuare, ziare, reviste, pliante, broşuri, introducând, în
prim plan, numele distribuitorului. Pe piaţa internaţională de produse
stomatologice cele mai populare publicaţii de acest gen sunt: anuarul
„Annual Survey on the World Dental Trade“ (accesibil în publicaţie
anuală şi anuar statistic electronic); ziarul „Dental Tribune“ (editat
în 25 limbi, inclusiv în limba română, fiind clasificat în următoare‑
le departamente: Internaţional, Europa, America de Nord şi de Sud,
Asia‑Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, totalizând un tiraj de cca
650000 exemplare); revista periodică trimestrială „INFODENT“ (în‑
registrând un tiraj unic de 20000‑25000 exemplare); pliante şi broşuri
ce insoţesc principalele evenimente din mediul stomatologic interna‑
ţional.
Promovarea inovaţiilor în domeniul stomatologic la diverse ma‑
nifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, târguri, expoziţii, etc.) re‑
prezintă o altă metodă de promovare, iar cele mai importante eveni‑
mente de acest genl, la nivel internaţional, sunt: congresul anual FDI
World Dental Congress (în intervalul 28‑31 august 2013 va fi orga‑
nizată ediţia 101 în Istanbul, Turcia); expoziţia anuală International
Dental Show (în data de 13 martie 2013 a fost organizată a 36‑a ediţie
în Cologne, Germania care a găzduit 125000 vizitatori din 149 state şi
2058 distribuitori de produse stomatologice din 56 state producătoa‑
re) etc.
Cu toate acestea, însă, cea mai răspândită metodă o reprezintă
pomovarea vânzărilor în rândul medicilor stomatologi şi tehnicieni‑
lor dentari prin diverse oferte de produse noi sau complementare.
Prin combinarea tehnicilor generale de promovare menţionate
mai sus, industria produselor stomatologice obţine o bună informare
în rândul medicilor stomatologi ceea ce implică o creştere a cererii pe
piaţă şi, respectiv, amplificarea profiturilor distribuitorilor.
Pentru captarea atenţiei consumatorului, distribuitorii utilizează

publicitatea de tip special care constă în obiecte ieftine, însă utile, cum
ar fi: pixuri, carnete, dosare, calendare, agende, mulaje în formă de
dinte, felicitări cu ocazia diferitor sărăbători, etc. pe care sunt inscrip‑
ţionate numele firmei, adresa, iar uneori şi un mesaj publicitar care
face referire la specialitatea produselor distribuite.
Pentru stabilirea relaţiilor de parteneriat între distribuitor şi con‑
sumator, cea mai eficientă modalitate de promovare este publicitatea
directă între distribuitor şi medic stomatolog. Sigur că reprezentantul
distribuitorului trebuie să deţină studii în domeniul medical astfel în‑
cât comunicare de la medic la medic să decurgă constructiv şi util în‑
tr‑un timp minim, cu avantaje maxime. Pe lângă acest aspect impor‑
tant, reprezentantul distribuitorului trebuie să mai deţină asemenea
aptitudini ca comunicabilitate, aspect fizic plăcut, mai ales la nivelul
danturii, bine informat în domeniul tehnic al produselor respective şi
punctualitate.
Pentru întreţinerea relaţiilor de parteneriat de lungă durată cel
mai eficient instrument de promovare, aplicat cu regularitate de că‑
tre distribuitorii de produse stomatologice, sunt evenimentele mas‑
ter‑class şi cursurile de perfecţionare profesională susţinute de către
personalităţile notorii ale medicinii stomatologice internaţionale (pro‑
fessori, academicieni, preşedinţi de asociaţii stomatologice internaţi‑
onale, etc.). De regulă, aceste evenimente sunt extrem de costisitoare,
însă cererea sporită pentru aceste servicii este, pe deplin, justificată de
avantajul competitiv oferit de către solicitanţi în rezultatul aplicării
tehnicilor inovaţionale de tratament dentar.
Distribuţia este unul dintre factorii decisivi pentru succesul unui
producător de produse stomatologice, distribuitorii de profil inter‑
mediind accesul produselor în centrele de distribuţie şi implicit către
medicii stomatologi. Disponibilitatea unui produs la un cost admisibil
într‑un centru specializat de distribuţie este dependentă, în mare par‑
te, de disponibilitatea produsului în interiorul infrastructurii logistice
atât a distribuitorului, cât şi a producătorului [10, p.76].
Sistemul logistic al distribuţiei produselor stomatologice presu‑

pune optimizarea deplasării produselor de la producător la consuma‑
tor în vederea planificării, analizei, controlului şi gestiunii vânzărilor
prin intermediul reţelelor de distribuţie realizând două funcţii de
bază:
— Sistemul logistic de achiziţie ce presupune monitorizarea ca‑
nalelor de distribuţie, respectiv structura relaţiilor juridice,
economice, informaţionale şi sociale între membrii sistemelor
de transfer al produselor stomatologice. Acest sistem se referă
la partea de desfacere asigurat de lanţul format din comparti‑
mentele proprii de vânzare ale întreprinderii producătoare şi
intermediarii de distribuţie care intervin lanţul de distribuţie.
În centrul acestui sistem se situează transferul de proprietate
asupra bunurilor respective cunoscută sub numele de funcţie
de tranzacţie a distribuţiei.
— Sistemul logistic de distribuţie fizică care este orientat spre a
pune în concordanţă spaţiul şi timpul ce separă producţia de
consum, prin transport şi depozitare. Scopul acestei funcţii
constă în asigurarea livrării produselor necesare, la destinaţia
solocitată, în termenul stabilit, utilizând cheltuieli minime.
Sarcinile logisticii distribuţiei produselor stomatologice se reali‑
zează la două nivele [10, p. 79]:
— la nivel macrologistic are loc selectarea reţelei de distribuţie
a fluxurilor materiale, formarea canalelor noi de distribuţie,
amplasarea noilor centre de distribuţie, etc.
— la nivel micrologistic are loc planificarea procesului de distri‑
buţie, selectarea tipurilor de ambalare, reambalare, organiza‑
rea activităţilor de manipulare a fluxului fizic şi organizarea
serviciului post‑vânzare (specific produselor din categoria
echipamentelor stomatologice).
Modul în care mărfurile parcurg un traseu economic pentru a
ajunge la consumatorii finali, prezintă importanţă nu numai pentru
buna funcţionare a mecanismului economic în general, ci şi pentru
poziţia producătorului pe piaţă la un anumit moment.
Stabilirea şi funcţionarea canalelor de distribuţie, a circulaţiei pe

care o au mărfurile în funcţie de specificul acestor canale reprezintă
un proces important care presupune latura economică a acestuia şi
are în vedere identificarea modului în care se realizează actele de vân‑
zare‑cumpărare, prin intermediul cărora, odată cu mişcarea efectivă
a produselor stomatologice are loc şi schimbarea proprietăţii asupra
lor, respective transferarea succesivă a dreptului de proprietar de la
producător la consummator (Fig.2.17.).
Fig.2.17. Sistemul logistic de distribuţie al produselor stomatologice
Sursa: Elaborat de autori
În ţările dezvoltate, distribuţia produselor stomatologice poate

depăşi, cu uşurinţă, jumătate din preţul de desfacere, semnalând astfel
că vânzarea mărfurilor a devenit mai problematică decât producerea
lor. Semnificativ este faptul că, în ansamblu, are loc o accentuare a
tendinţei de scumpire a distribuţiei marcată prin creşterea părţii pe
care o deţine distribuţia în preţul final al mărfurilor. Explicaţiile aces‑
tui fenomen sunt numeroase: devansarea de către distribuţie a ritmu‑
rilor înregistrate de producţie, creşterea distanţelor dintre locurile de
producţie şi cele de consum, ridicarea gradului de complexitate a pro‑

cesului comercializării produselor, permeabilitatea relativă mai redu‑
să a progresului tehnico‑ştiinţific în sfera distribuţiei etc. Marketingul
promovării produselor stomatologice îndeplineşte rolul percepţiei şi
interpretării mesajului emis de consumator asupra produselor respec‑
tive pentru prestarea serviciilor stomatologice către pacienţi. Prin
promovare medicala se inţelege totalitatea activităţilor de convingere
şi a informaţiilor oferite specialiştilor din domeniul sănătăţii (medici,
farmacişti) de către producătorii şi distribuitorii de medicamente,
care au ca efect prescrierea, furnizarea, cumpărarea şi/sau folosirea
medicamentelor. Principalul obiectiv al criteriilor etice de promovare
a medicamentelor este de a sprijini şi încuraja îmbunătăţirea stării de
sănătate prin utilizarea raţională a medicamentelor. Distribuţia pro‑
duselor stomatologice este unul dintre factorii decisivi pentru succesul
unui producător pe piaţă, distribuitorii de profil intermediind accesul
produselor în centrele de distribuţie şi implicit medicilor stomatologi.
Printre cele mai vizibile tendinţe cu impact evident asupra evoluţiei
distributive se numără şi cererea pentru servicii complexe de logistică.
Îndeplinirea activităţii de distribuţie este strâns legată de activitatea
de marketing, astfel pe piaţă are loc delimitarea activităţilor logistice
de cele de marketing aferente procesului de distribuţie.
1. Regionarea geografică a industriei stomatologice mondiale s‑a

dovedit a fi un instrument util în sistematizare unui volum
impunător de informaţii referitoare la complexitatea fenome‑
nului comercila creat de reţele de distribuţie a produselor sto‑
matologice.
Astfel, putem concluziona următoarele particularităţi:
— continentul European poate fi cracterizat un număr mare
de persoane de vârsta treia care manifestă grijă sporită
pentru sănătatea cavităţii bucale, motiv pentru care în‑
registrează un consum mare de servicii stomatologice în

condiţiile în care, pe această piaţă, se regăsesc patru state
(Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia) care se includ în
lista marilor producători mondiali;
— regiunea Americii de Nord este particulară prin capacităţi‑
le sale imense de producţie, ceea ce generează o diversitate
largă de produse şi preţuri, promovate pe larg de sistemele
unice de sănătate orală expuse într‑un nivel socio‑econo‑
mic omogen;
— regiunea Asia‑Pacific este cea mai neomogenă, după di‑
mensiunile comerţului cu produse stomatologice, oferind
condiţii avantajoase de producţie şi mediu legislativ favo‑
rabil, în majoritatea statelor asiatice, pentru acest tip de
comerţ, excepţie făcând doar Japonia, care se regăseşte în
marile puteri de producţie în industria stomatologică şi de‑
ţine un avantaj enorm în domeniul inovaţiilor ştiinţifice de
profil;
— regiunea Americii Latine rolul căreia în industria stoma‑
tologică mondială este unul modest, fiind caracterizat de
capacităţi limitate de producţie şi consum, orientate, în ge‑
neral spre segmentul produselor destinate igienei bucale.
2. Datorita dezvoltării puternice a industriei stomatologice în ul‑
timii 15—20 ani, s‑a constatat că foarte multe companii din
lume au intrat în competiţie, oferind o diversitate imensă de
produse stomatologice. Însă, după cum am argumentat, nu‑
mai un număr mic de producători oferă concepte complete ale
sgementului de produs, bazate pe rezultate clinice rezultate
din activităţi de cercetare serioase.
3. Cheltuielile masive făcute în tehnologizare şi cercetare gene‑
rează costuri care în final se reflectă în preţul de vânzare a
produselor finale. De la începutul anilor 70, şi până în prezent,
la nivel mondial, s‑au afirmat doar câţiva producători care,
prin seriozitate, tehnologia deţinută şi tradiţie, garantează o
poziţie fermă pe piaţa internaţională de produse stomatologice
în ceea ce priveşte inovaţia şi calitatea produselor. În viziunea

noastră avantajul maxim pe care toţi producătorii îl urmăresc
se rezumă la soluţii inovative şi ingenioase pentru tratamentul
scurt, eficient şi cu cât mai puţine efecte adverse, prestat în
cadrul serviciului stomatologic.
4. Experienţa altor state, ne permite să determinăm, prin com‑
paraţie, că dimensiunile comerţului cu produse stomatologice
sunt insuficient dezvoltate, pe piaţa autohtonă, ceea ce ne oferă
posibilitatea de a identifica domeniile avantajoase economiei
naţionale.
5. Concluzionând cele câteva repere, susţinem că perfecţionarea
activităţii de comerţ cu produse stomatologice poate fi obţinu‑
tă doar în baza dezvoltării serviciilor stomatologice, pe când
segmental de producţie nu are şanse de existenţă în condiţiile
actuale ale economiei naţionale.
6. În urma analizei efectuate s‑a constatat că pentru îmbunătăţi‑
rea sistemului de asistenţă stomatologică, Republica Moldova
şi‑a asumat angajamentul de calificare a problemelor de sănă‑
tate orală ca fiind prioritare şi urmează să asigure financiar
promovarea sănătăţii orale şi reducerea afecţiunilor bucale în
rândul populaţiei. Urmărind acest scop, autorităţile abilitate
şi reprezentaţii instituţiilor stomatologice întreprind măsuri
de colaborare pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de
sistemul naţional de sănătate orală.
Capitolul 3.
DIRECŢII STRATEGICE DE EFICIENTIZARE
A COMERŢULUI NAŢIONAL CU PRODUSE
STOMATOLOGICE
3.1. Evaluarea gradului de asigurare a Republicii Moldova

cu produse stomatologice
Afecţiunile cavităţii bucale au un impact major asupra populaţi‑

ei unei societăţi servind drept markeri în identificarea calităţii vieţii
unei comunităţi, fapt pentru care sunt calificate drept probleme de
sănătate publică.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte noţiunea de sănătate
publică dentară drept ştiinţă şi artă a prevenirii şi controlului afecţi‑
unilor dentare precum şi promovarea sănătăţii orale prin implicarea
eforturilor societăţii, iar medicina stomatologică publică reprezintă o
practică stomatologică destinată colectivităţilor ca totalitate de indi‑
vizi şi nu indivizilor în parte [58, p. 95].
Unul dintre scopurile acestei lucrări constă în caracterizarea sis‑
temului naţional de asistenţă stomatologică şi identificarea factorilor
care determină dezvoltarea acestuia.
Majoritatea statelor puternic dezvoltate alocă serviciilor de sănă‑
tate orală între 5—10% din cheltuielile publice de sănătate, acestea si‑
tuându‑se pe locul patru în ierarhia celor mai costisitoare afecţiuni.
Pentru a diminua consecinţele provocate de afecţiunile cavităţii

bucale, OMS a stabilit în anul 1981 un set de obiective globale stabilind
limita de aplicare anul 2000 iar în anul 2004 a stabilit noi obiective cu
perioada de realizare fixată în anul 2020. În linii generale, planul cadru
al acestui proiect prevede stabilirea la nivelurile regional, naţional, lo‑
cal, a măsurilor întreprinse de specialiştii în domeniu, astfel încât să fie
minimizat impactul afecţiunilor orale asupra societăţii [66, p. 21].
Printre obiectivele globale stabilite de OMS pentru anul 2020 pot
fi menţionate: reducerea mortalităţii cauzate de afecţiunile orale şi
cranifaciale, dezvoltarea sistemelor eficacitate‑cost pentru prevenirea
afecţiunilor orale, promovarea sănătăţii orale de rând cu alte sectoare
ale sănătăţii umane, consolidarea sistemului de supraveghere a sănă‑
tăţii orale, promovarea responsabilităţilor sociale referitoare la educa‑
ţia sănătăţii orale, susţinerea sistemului de îngrijire orală în diferite
grupuri socio‑economice, etc [131, p. 322‑347].
Starea sănătăţii cavităţii bucale este influenţată de starea generală
de sănătate a fiecărui individ în parte, totuşi, există mulţi factori care
favorizează direct dezvoltarea afecţiunilor dentare cum ar fi: alimen‑
taţia insuficientă sau neechilibrată, folosirea excesivă a glucidelor, ne‑
respectarea igienei orale, deprinderile vicioase, etc.
Din punct de vedere economic, serviciul public de sănătate orală
poate fi definit drept intervenţie financiară a autorităţilor competente
în scopul cunoaşterii, prevenirii şi conservării sănătăţii dentare, pen‑
tru îmbunătăţirea indicilor calităţii vieţei unei societăţi.
Promovarea sănătăţii orale se poate realiza prin intermediul acti‑
vităţilor educaţionale, organizatorice şi economice aplicate în diferite
comunităţi, menite să modifice comportamentul consumatorilor prin
dobândirea unor desprinderi sanogene în vederea amplificării nivelu‑
lui lor de sănătate [65, p. 26].
Drept elemente definitorii în aplicarea strategiilor de promovare
a sănătăţii orale pot servi: acţiunile de informare a populaţiei asupra
riscurilor, eliminarea factorilor de risc, desfăşurarea campaniilor de
informare a atitudinii sanogene, promovarea inovaţiilor şi tehnicilor
noi de tratament stomatologic, etc.
Sistemul de monitorizare a activităţii ştiinţifico‑practice în do‑

meniul stomatologiei este asigurat, în prezent, de Asociaţia Stomato‑
logilor din Republica Moldova, care, conform prevederilor statutare,
întruneşte în rândul membrilor săi, majoritatea medicilor stomatologi
din Republica Moldova [61].
Activitatea acestei asociaţii are o istorie bogată cu o vechime de
peste 50 ani, este membră a organizaţiilor internaţionale de profil FDI
(Federation Dentaire International) şi ERO (Dental European Regio‑
nal Organisation) iar începând cu anul 2006 publică trimestrial prima
revistă de specialitate stomatologică din Republica Moldova intitulată
„Medicina stomatologică“. Această publicaţie este inclusă în Catego‑
ria B al Registrului Naţional al Revistelor Ştiinţifice de Profil şi este
indexată în registrul bazelor de date internaţionale Index Copernicus
şi Medline. În biblioteca digitală a acestei reviste pot fi regăsite articole
ştiinţifice de valoare fundamentală şi aplicativă în domeniul stomato‑
logiei ale autorilor din ţară şi de peste hotare, informaţii despre cele
mai recente noutăţi în ştiinţa şi practica stomatologică, invenţii şi bre‑
vete obţinute, studii de cazuri clinice, precum şi noutăţi din activita‑
tea comercială de distribuţie a produselor stomatologice în Republica
Moldova.
Urmând exemplul statelor UE privind politica comercială a pro‑
duselor medicale, farmaceutice şi parafarmaceutice, considerăm că
valorificarea mijloacelor de promovare a produselor stomatologice în
reţeaua naţională de distribuţie necesită a fi coordonată în acord cu
recomandările Asociaţiei Stomatologilor din Republica Moldova în
vederea îmbunătăţirii managementului calităţii serviciilor stomatolo‑
gice prestate pacienţilor.
Starea de sănătate orală, într‑o societate, este determinată de ni‑
velul de accesibilitate la sănătate generală şi accesul la serviciile sto‑
matologice. Accesibilitatea la sănătatea generală depinde de următorii
factori: genetici, de mediu, de dezvoltare economică, socio‑culturali,
pe cînd accesul la serviciile stomatologice depinde de nivelul de orga‑
nizare a sistemului naţional de sănătate orală.
Principalul mecanism de finanţare a sistemului naţional de sănă‑

tate orală din Republica Moldova este reprezentat de sistemul de asi‑
gurări medicale, bazat pe contribuţii obligatorii din partea angajaţilor
şi angajatorilor.
După mai mult de 20 ani de reforme, sistemul naţional de sănătate
orală a suferit numeroase modificări. În prezent, datorită fenomenului
de privatizare a fostelor servicii publice de asistenţă stomatologică, s‑a
modificat modul de organizare şi finanţare a acestor instituţii precum
şi structura calitativă a forţei de muncă încadrată în acest sector.
În prezent, Instituţiile Medico‑Sanitare Publice de Stat şi Institu‑
ţiile Medico‑Sanitare Private activează în baza Legii Ocrotirii Sănătă‑
ţii, Legea despre exercitarea profesiei de medic, Legii despre drepturile
şi responsabilităţile pacientului, Ordinele şi dispoziţiile MS, Legii des‑
pre anteprenoriat etc. [34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43].
Instituţiile Medico‑Sanitare Publice (spitale, cabinete stomato‑
logice, centre de urgenţă) coexistă cu Instituţiile Medico‑Sanitare
Private (cabinete şi clinici stomatologice) iar asistenţa stomatologică
de ambulator este asigurată, în Republica Moldova, de o reţea de
687 cabinete stomatologice dintre care 108 sunt publice şi 579 sunt
private.
Accesibilitatea la serviciile stomatologice este condiţionată de ur‑
mătorii factori: nivelul de diversificare a sistemului naţional de asi‑
gurări de sănătate, nivelul de finanţare a serviciilor de sănătate orală,
raportul dintre cerere şi ofertă în diferite regiuni ale pieţei serviciilor
stomatologice, etc [59, p. 97].
Principalele obstacole care pot apărea la accesarea serviciilor de
sănătate orală pot fi: financiare (capacitatea pachetului de asigurări
CNAM şi puterea de cumpărare a consumatorilor), culturale (educa‑
ţie, mentalitate, tradiţie), organizatorice (reţeaua de distribuţie a cen‑
trelor stomatologice, dotarea tehnico‑materială, asigurarea cu cadre
calificate) şi personale (automotivaţie personală).
Conform Programului Unic, asistenţa medicală stomatologică
acordată în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medi‑
cală include următoarele activităţi acordate de medicul stomatolog:
— asistenţă stomatologică de urgenţă în următoarele cazuri:

pulpită acută, periodontită apicală acută, periodontită apica‑
lă exacerbată, stomatită afectuoasă acută, gingivită şi stoma‑
tită ulcero‑necrotică acută, abces, periostită, pericoronarită,
hemoragii postextracţionale, limfadenită acută, osteomielită
acută, sialodenită acută şi calculoasă, sinusită acută odontoge‑
nă, traume şi fracturi ale maxilarelor;
— consultaţie profilactică copiilor în vârstă de până la 18 ani şi gra‑
videlor, care include: examinarea cavităţii bucale şi recomandări
privind igiena cavităţii bucale, periajul dentar, detartrajul dentar,
aplicarea remediilor profilactice (fluor, calciu etc.), extracţii den‑
tare, sigilarea fisurilor, obturarea cu materiale simple a defecte‑
lor coronariene provocate de caria dentară şi complicaţiile ei;
— consultaţie profilactică tuturor persoanelor asigurate cu exa‑
minarea cavităţii bucale şi recomandări privind igiena şi pro‑
filaxia bolilor cavităţii bucale.
În acelaşi context, Legea cu privire la fondul asigurărilor medicale
pentru anul 2012, a alocat pentru asigurarea serviciilor stomatologice
menţionate mai sus suma de 37,42 mln. lei, ceea ce constituie cca 13,33%
din suma alocată asistenţei medicale de ambulatoriu şi 0,94% din tota‑
lul fondurilor de asigurări obligatorii de de asistenţă medical. Principalii
indicatori de dinamică a cheltuielilor rezervate ocrotirii sănătăţii din bu‑
getul consolidat sunt reflectaţi în tabelul următor (Tabelul 3.1).
Tabelul.3.1. Cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii

din bugetul consolidat după indicatori şi ani
Indicatorii utilizaţi 2008 2009 2010 2011 2012
Cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii, mln. lei 2628,6 3391,4 3846,9 3996,6 3742,6
Ponderea în total cheltuieli ale bugetului
11,7 13 14,1 13,6 13,3
consolidat, %
Ponderea cheltuielilor pentru sănătate în
4,9 5,4 6,4 5,6 5,2
PIB, %
Ponderea cheltuielilor pentru serviciile sto‑
0,8 1,2 1,4 0,9 0,9
matologice în cheltuielile pentru sănătate, %
Sursa: BNS [137]
Cheltuielile private aferente asistenţei stomatologice este destul de

dificil de analizat în lipsa unui sistem unic de înregistrare a datelor.
În pofida alocărilor modeste în domeniul asistenţei stomatologi‑
ce, starea sănătăţii dentare în rândul populaţiei a înregistrat o direcţie
pozitivă de dezvoltare. Astfel, prevalenţa cariei dentare exprimată de
indicele DMFT (decayed, missing, filled teeth) la grupa de vârstă 12
ani a scăzut de la 3,5 în 2004 la 3,1 în 2009.
Angajaţii sectorului serviciilor stomatologice constituia, în anul
2012, aproximativ 1491 medici stomatologi antrenaţi în instituţiile cu
formă de gestiune publică (dintre care 559 cu activitate în mun. Chi‑
şinău) şi 403 medici stomatologi antrenaţi în instituţiile cu formă de
gestiune privată. Raportat la populaţi Republicii Moldova ar reveni
în mediu un medic stomatolog la 1750 pacienţi. Pentru comparaţie,
pentru anul 2011, în România acest raport constituia 1:1724, iar media
pentru ţările Uniunii Europene constituia 1:1510 [129, p. 67].
În literatura de specialitate există numeroase studii care indică
asupra diferenţelor majore între serviciile stomatologice prestate în‑
tr‑o IMS Publică şi cele prestate în cadrul unei IMS Private. Din cauza
numărului restrâns de servicii stomatologice gratuite, pacienţii ape‑
lează la serviciile stomatologice, în special, în cazuri de urgenţă, iar
în cazul tratmentelor complexe consumatorii au tendinţa de a accesa
serviciile private, net superioare după cost, serviciilor publice de stat
[59, p. 96].
În scopul îmbunătăţirii calitative a serviciului stomatologic pu‑
blic, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a emis un ordin cu
privire la trecerea la autogestiune a serviciului stomatologic începând
cu data de 01.04.2013, care prevede separarea serviciului stomatolo‑
gic şi fondarea întreprinderilor municipal drept Centrul Stomatolo‑
gic Municipal/Raional, în modul stabilit de legislaţia în vigoare [48].
Forma de autogestiune financiară este una opţională şi are drept scop
susţinerea instituţiilor stomatologice publice care posedă un înalt
nivel de organizare, sunt asigurate cu forţă de muncă înalt calificată
iar implementarea noi forme managerial ar conduce la îmbunătăţirea
serviciilor stomatologice.
Reforma dată nu se săsfrânge asupra nivelului calitativ al servicii‑

lor prestate ci doar asupra modalităţilor de gestiune a fluxurilor finan‑
ciare acumulate şi utilizate pentru asiguarea funcţionalităţii instituţiei
date [49]. Astfel, obiectivele prevăzute de Legea cu privire la ocrotirea
sănătăţii, cuprinde în continuare pachetul de asigurări a Casei Na‑
ţionale de Asigurări Medicale pentru diferite categorii de persoane
(copii, persoane cu dizabilităţi, persoane social‑vulnerabile).
Cu toate acestea, însă, în Republica Moldova, accesul la serviciile
stomatologice este deficitară. Pentru comparaţie, putem menţiona că
în anul 2010, Consiliul General pentru Sănătate a Uniunii Europene a
publicat un raport privind dezvoltarea indicatorilor sănătăţii orale în
spaţiul european în care s‑a prezentat evaluarea acestor indicatori în
cadrul a 27 state membre UE şi a trei state candidate (Iugoslavia, Cro‑
aţia şi Turcia). În elaborarea studiului au fost implicate 32 instituţii
guvernamentale, 20 asociaţii partenere şi 25 ONG‑uri.
Studiul dat a vizat mai multe aspecte, însă, în ceea ce priveşte ac‑
cesul la serviciile de sănătate orală, s‑a depistat că europenii accesează
regulat serviciile stomatologice, adică cca 57% au efectuat cel puţin o
vizită în timp de un an. Mai mult de 79% din consumatorii europeni
preferă serviciile private şi doar 14% au solicitat serviciile stomatolo‑
gice publice, mai mult decît atât, s‑a depistat o dependenţă clară între
volumul bugetului alocat pentru asigurările de sănătate orală şi nive‑
lul de solicitare a servicilor publice.
Motivele, pentru care europenii se prezintă la medicul stomato‑
log, indică o pondere de 50% în scopuri de rutină, o treime din res‑
pondenţi au efectuat diverse tratamente planificate şi doar 5% s‑au
adresat pe cazuri de urgenţă. De asemenea, studiul a arătat că europe‑
nii nu consideră o problemă nivelul accesibilităţii la serviciul stomato‑
logic şi mai degrabă evită accesarea acestor servicii pe motivul lipsei
problemelor la nivelul cavităţii bucale şi a preţurilor mari la servicii
[105, p.64].
Pentru îmbunătăţirea sistemului de asistenţă stomatologică, Re‑
publica Moldova îşi asumă angajamentul prin calificarea problemelor
de sănătate orală ca fiind prioritare şi urmează să asigure financiar
promovarea sănătăţii orale şi reducerea afecţiunilor bucale în rândul

populaţiei [29, p. 32]. Urmărind acest scop, autorităţile abilitate şi re‑
prezentaţii instituţiilor stomatologice, întreprind măsuri de colabora‑
re pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de sistemul naţional de
sănătate orală.
În plus, considerăm, că este necesară şi o schimbare a atitudinii as‑
pectelor comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor faţă de sănăta‑
tea orală. În literatura de specialitate este evidenţiată necesitatea impli‑
cării medicilor de familie, iar cea mai eficientă măsură de ameliorare a
stării de sănătate orală este educaţia sanitară predată de specialiştii din
insituţiile de învăţământ. Aceasta se recomandă a fi însoţită de însuşi‑
rea unor tehnici de igienă orală corectă şi de controlul corespunzător.
Comportamentele copiilor şi adolescenţilor referitoare la alimen‑
taţie şi obiceiuri vicioase trebuie, la rândul lor, modificate, prin con‑
ştientizarea efectului benefic al consumului de fructe, legume, produ‑
se lactate şi a efectului contrar al fumatului, consumului de dulciuri,
consumului de băuturi carbogazoase.
De asemenea a fost deja constatat că accesul la apă curentă favo‑
rizează o mai bună igienă orală, iată de ce este necesară o mai bună
implicare în efectuarea educaţiei sanitare pentru copiii din mediul
rural, care au o accesabilitate şi adresabilitate mai mică la cabinetele
stomatologice.
În condiţiile unei economii de piaţă, consumatorii au posibilita‑
tea să aleagă dintr‑o gama largă de produse şi servicii. Piaţa produse‑
lor stomatologice a Republicii Moldova este relativ mică înregistrând
cca 32 importatori şi distribuitori.
Preţurile serviciilor stomatologice prestate în instituţiile medi‑
co‑sanitare publice sunt stabilite de către Guvern şi publicate în cata‑
logul unic de preţuri, cu toate acestea, însă, preţurile serviciilor diferă
foarte mult în funcţie de mediul de prestare a acestora. Acest lucru
poate fi, cu uşurinţă verificat, vizitând ofertele de preţuri a diferitor
instituţii de profil stomatologic [5].
Profesia de medic stomatolog a fost inclusă în clasamentul celor
mai bune 10 profesii pentru anul 2010, de către analiştii centrului IBIS
Viitorul. Deşi studiile în domeniu sunt extrem de scumpe, numărul

persoanelor care doresc să devină medici stomatologi este extrem de
mare. Astfel, conform datelor oferite de Facultatea Stomatologie a
Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
în anul de studii 2011—2012 au absolvit facultatea stomatologie 182
studenţi — cetăţeni ai Republicii Moldova, care au achitat anual un
contract de 22 150 lei, 70 studenţi din străinătate care au achitat anual
un contract de 52 400 lei şi 212 rezidenţi care activează în bază de
buget. După absolvire însă, visurile multora sunt zdrobite, din cauza
faptului că preţurile la produsele stomatologice sunt foarte mari, iar
tinerii specialişti repartizaţi cu lucrul la sate nu au profit din cauza
lipsei clienţilor.
În Republica Moldova instituţiile medicale, inclusiv cele cu pro‑
prietate privată activează în baza legii ocrotirii sănătăţii; legea despre
exercitarea profesiei de medic; legii despre drepturile şi responsabili‑
tăţile pacientului, ordinele şi dispoziţiile ale MSRM; legii despre an‑
teprenoriat etc [39, 41, 42]. Piaţa produselor stomatologice este una
privată, iar MSRM şi Agenţia Medicamentului nu au putere de inter‑
venţie asupra acesteia.
Condiţiile de iniţiere a unei afaceri de comerţ cu produse stoma‑
tologice în Republica Moldova poate fi iniţiată în baza următoarelor
acte normative: legea privind reglementarea prin licenţiere a activi‑
tăţii de întreprinzător, legea metrologiei, legea privind protecţia con‑
sumatorului, legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice,
legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, legea cu privire la
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, etc.
Particularităţile desfăşurării acestei activităţi prevăd ca întreprin‑
zătorul să deţină cel puţin un depozit cu autorizaţie sanitară de func‑
ţionare şi permisiunea de la pompieri iar mărimea depozitului trebuie
să corespundă volumului de activitate al întreprinderii şi întreprin‑
zătorii trebuie să deţină diploma în domeniul medical.Autorizaţia de
import a produselor stomatologice este eliberată de către Ministerul
Sănătăţii în temeiul HG nr.777 din 13.08.1997 privind perfecţionarea
mecanismului de reglementare a comerţului exterior [49].
Republica Moldova este membru corespondent al Organizaţi‑

ei Internaţionale de Metrologie Legală (OIML) conform HPRM nr.
441‑XIII din 27.04.1995. Fiind membru corepondent la OIML, Repu‑
blica Moldova beneficiază de toate categoriile de documente (D, R, P,
B, V) elaborate pentru organizarea activităţii de legalizare a utilizării
mijloacelor de măsurare pe teritoriul Republicii Moldova.
Pentru calitatea utilajelor şi intrumentelor stomatologice, insti‑
tuţiile solicită certificatele ISO CE. Pentru dispozitivele de masurare
obligatoriu certificat metrologic. Începând cu anul 2012 a intrat în vi‑
goare legea dispozitivelor medicale, care impune înscrierea în regis‑
trul de stat atât a instrumentelor cât şi a utilajelor.
Dacă vânzarile se orientează spre instituţiile medicale de stat,
toate achiziţiile se fac numai prin licitaţii publice, concurenţa este
dură din cauza importurilor instrumentelor din Pakistan şi China,
care au un preţ scăzut şi o calitatea proastă pe când producătorii din
Federaţia Rusă oferă o calitate bună, însă la preţuri exagerate faţă de
nivelul mondial.
În sectorul privat se solicită calitate înalta şi producători europeni
sau americani, astfel, multe cabinete stomatologice importă pe cont
propriu necesarul efectiv, pentru a evita intermediarii.
Evoluţia comerţului cu produse stomatologice pentru perioada
2008—2012 este expusă în tabelul următor (Tabelul.3.2).
Conform politicii fiscale adoptate de Republica Moldova, pentru
importul produselor stomatologice sunt percepute următoarele impo‑
zite TVA:
— 0% pentru materialele obturative, dinţi artificiali, echipament
ortopedice, aparate ortodontice, anestetice, analgezice, produ‑
se pentru igiena cavităţii bucale incluse sub codurile de co‑
merţ: 330610, 901841, 9021229, 902121.
— 8% pentru materialele stomatologice incluse sub codul de co‑
merţ 300640.
— 20% pentru echipamentele stomatologice incluse sub codurile
de comerţ 901841 şi 901849.
Tabelul 3.2. Evoluţia comerţului naţional de produse stomatologice

în perioada 2008—2012
Republica Moldova
2008 2009 2010 2011 2012
Materiale stomatologice consuma‑
2254,98 2258,11 2424,74 3754,91 4643,43
bile, (mii USD)
Echipamente stomatologice,
1920,17 1773,98 1855,09 2079,66 1909,74
(mii USD)
Produse pentru igiena orală,
1779,25 1675,81 1795,24 2115 1976,88
(mii USD)
Total import (mii USD) 5954,4 5707,9 6075,07 7949,57 8530,05
cota deţinută în total import (%) 0,12 0,17 0,16 0,15 0,16
Total export, (mii USD) 1012,25 570,79 1154,26 1987,39 2388,41
(inclusiv reexport)
cota deţinută în total export, (%) 0,06 0,04 0,07 0,18 0,23
Soldul balanţei comerciale,
‑4942,15 ‑5137,11 ‑4920,81 ‑5962,18 ‑4424,11
(mii USD)
Gradul de acoperire a importurilor
17 10 19 25 28
cu exporturi, (%)
Sursa:Elaborat de autori în baza datelor furnizate de
Kompass database[136], BNS [137], COMTRADE [143]
Conform datelor oferite de Agenţia pentru autorizarea de import

a produselor stomatologice, în anul 2012, în RM, au fost importate:
— produse stomatologice cu TVA 0% în valoarea totală de 6 123
mii USD cu o greutate totală de aproximativ 43 tone, acupând
astfel locul 69 în lume după importul de acest tip de produse,
cu o pondere mondială de 0,11%;
— produse stomatologice cu TVA 8% în valoare totală de 768 mii
USD cu o greutate de 5 tone, plasându‑se pe locul 97 în lume
după importul de astfel de produse, cu o pondere mondială de
0,06%;
— produse stomatologice cu TVA 20% în valoare totală de 1 639
mii USD cu o greutate de 284 tone, ocupând locul 80 în lume
cu o pondere mondială de 0,08%.
În categoriile expuse mai sus nu am introdus produsele pentru
igiena orală care sunt importate de către alţi 48 distribuitori locali.
Pentru anul 2012, conform datelor furnizate de diferite surse, în RM

au fost importate produse pentru igiena orală în valoare de 4 448 mii
USD, cu greutate totală de 489 tone, ceea ce constituie locul 103 din
lume după import şi o pondere mondială de 0,05%
Deficienţele organizării comerţului cu produse stomatologice în
Republica Moldova ţine în mare parte de nivelul de organizare între
distribuitori şi gradul de informare a consumatorilor despre potenţi‑
alul ofertei pe piaţă.
În alte state există o asociaţie a furnizorilor de produse stoma‑
tologice care reglementează clar condiţiile de livrare, preţurile pro‑
duselor, capacitatea, nomenculatura etc. informaţii utilie, astfel încât
medicii stomatologi să‑şi poată crea o impresie despre oferta de pro‑
duse, pe când pe piaţa autohtonă, distribuitorii nu depun nici un efort
în consolidarea realaţiilor în mediul lor concurenţial, fiecare optând
pentru lucrul individiual cu fiecare medic sau clinică în parte. Acest
fapt, de multe ori conduce spre cheltuieli suplimentare din cauza lipsei
de informaţie, deoarece medicii stomatologi, nu întotdeauna dispun
de timpul necesar şi de pârghiile oportune pentru a se putea proteja
de speculaţiile lansate de distribuitori.
O altă problemă o constituie lipsa centrelor de distribuţie sau a
magazinelor specializate în raioanele republicii, toate fiind concentra‑
te în Chişinău, ceilalţi stomatologi fiind nevoiţi să‑şi aprovizioneze
produsele necesare din timpul şi cheltuielile de transport proprii.
Nivelul înalt al dezinformării şi sistemele corupte reprezintă o
altă latură importantă în dezvoltarea comerţului cu produse stoma‑
tologice, astfel în urma unei achiziţii nereuşite, clinica stomatologi‑
că sau consumatorul este obligat să anunţe Agenţia pentru protecţia
consumatorului care va solicita includerea acelui distribuitor în lista
de interdicţie pentru participarea la licitaţiile publice. Cu toate acestea
în ultimii cinci ani, conform datelor oferite de această agenţie, au fost
aplicate doar 14 avertizări distribuitorilor de produse stomatologice,
pe când în lista de interdicţie nu a ajuns nici unul. E greu de crezut că
neregulile depistate au fost atât de minuscule încât să merite doar o
sancţiune de avertizare.
O altă deficienţă este imposibilitatea dezvoltării reexportului de

produse stomatologice pe motivul lipsei inventarului Institutului Na‑
ţional de Standartizare şi Metrologie (INSM) care este responsabil
de elibarearea certificatelor tehnice a echipamentelor stomatologice.
Acest lucru este necesar pentru cazurile când distribuitorii, achiziţi‑
onând mai multe elemente componente ale unui echipament, pentru
că aşa prevede legislaţia Republicii Moldova ar putea să le reexporte
în alte state cum ar fi: Georgia, Armenia sau Azerbajan unde legilsa‑
ţia locală permite importul de astfel de echipamente deja asambla‑
te, însă ele necesită un certificat care confirmă că în urma asamblării
în Republica Moldova nu au fost deteriorate proprietăţile tehnice ale
echipamentului. INSM, însă, nu dispune de specialişti, echipamente,
laboratoare capabile să măsoare aceste proprietăţi, eliberând certifica‑
te formale care nu garantează, practic, nimic, motiv pentru care acti‑
vitatea de reexport este, uneori, blocată.
Distribuitorii locali sunt concentraţi, în general în lucrul cu cli‑
nicile private, deoarece IMS Publice de Stat efectuiază aprovizionarea
prin Agenţia de Achiziţii Publice. Deficienţele care apar în acest pro‑
ces sunt foarte diferite, de exemplu, amplasarea distribuitorilor mici
într‑o poziţie dezavantajoasă faţă de alţi concurenţi utilizând diferite
strategii.
Licitaţiile pentru achiziţia produselor stomatologice nu se deo‑
sebesc foarte mult faţă de alte tipuri de produse, astfel încât la anun‑
ţarea concursului şi condiţiilor de participare de către IMS Publică,
distribuitorii prezintă un set de acte care include descrierea produsu‑
lui, certificarea, autorizaţia de livrare, asigurarea tehnică, perioada de
garanţie, etc. ceea ce trebuie să corespundă cu lista de produse emisă
de către instituţia solicitantă.
Cea mai mare problema care apare la această etapă este lipsa pro‑
tecţiei distribuitorilor, deoarece, în urma licitaţiilor se desemnează
câştigătorul şi se incheie un contract, în baza căruia, agentul econo‑
mic este obligat să livreze toată marfa solicitată la depozit, pe când
instituţiile medicale au dreptul să refuze această marfă, motivând lip‑
sa mijloacelor financiare. În acest caz, Agentia Achiziţii Publice, de
obicei, oferă câştig de cauză insituţiei medicale, distribuitorii rămâ‑

nând în pagubă doarece există produse cu termen de valabilitate scurt
sau care este specifică unei specialităţi stomatologice, cu ar fi chirugie
OMF, şi nu pot fi realizate în clinicile private.
O alta problema o constiuie condiţiile de achitarea a produselor,
adică, conform contractelor achitarea se face timp de 30 zile dupa li‑
vrarea marfii, în Republica Moldova, însă, acest termen poate ajunge
şi până la un an, fără a obţine vre‑un beneficiu din procedurile juridi‑
ce lansate impotriva insituţiei medicale.
Sistemul corupt în instituţiile medicale nu oferă o concurenţă
loială, mai ales la licitaţiile pregătite din timp de către un agent fa‑
vorizat. Acest lucru este valabil, mai ales pentru utilaje scumpe (ex.
unituri stomatologice) în cazurile respective agentul favorizat işi ex‑
pune parametrii unui producător care oferă autorizaţia de participare
la această licitaţie unui singur distribuitor exclusiv, defavorizând au‑
tomat pe ceilalţi participanţi.
Pentru elucidarea efectelor pozitive şi negative asupra comerţului
cu produse stomatologice pe piaţa autohtonă, vom prezenta analiza
SWOT (Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportu‑
nities (oportunităţi), Threats (ameninţări)).
Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra segmentelor
cheie şi realizarea presupunerilor în segmentele asupra cărora există
informaţii mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate esti‑
ma dacă comerţul cu produse stomatologice se va solda cu succes în
dezvoltarea operaţiunilor interne de comerţ şi cele de reexport şi va
conduce la consolidarea poziţiei Republicii Moldova pe piaţa interna‑
ţională.
Puncte forte:
— legislaţie şi politică fiscal lejeră;
— poziţionare geografică avantajoasă faţă de centrele regionale
de distribuţie;
— preţuri concurenţiale faţă de pieţele externe vecine;
— diversitate de distribuitori exclusivi;
— certificarea produselor conform ISO CE;
Puncte slabe:
— nivelul înalt al dezinformării medicilor stomatologi;
— lipsa unei organizaţii responsabile de evaluarea calităţii exe‑
cutării operţiunilor de comerţ în interiorul pieţei;
— lipsa sistemului de colectare a datelor privind dinamica de
dezvoltare a agenţilor economici antrenaţi în comerţul cu pro‑
duse stomatologice;
— lipsa colaborării între instituţii pentru favorizarea proceduri‑
lor de reexport;
— lipsa colaborării între distribuitori pentru a putea achiziţiona
produse în cantităţi mai mari, la preţuri mai mici.
Oportunităţi:
— îmbunătăţirea relaţiilor cu producătorii externi;
— existenţa nişelor pe piaţă neacoperite de distribuitori exclu‑
sivi
— mediu concurenţial favorabil;
— mediu concurenţial slab dezvoltat pe segmentul de produs;
— lipsa instrumentelor fiscal privind stabilirea limitelor de preţ
al produselor astomatologice;
Ameninţări:
— scăderea calităţii distribuţiei;
— scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor;
— suprasaturarea pieţei cu produse necalitative;
— extinderea efectului de corupţie în rândul IMS Publice;
— promovarea agresivă a concurenţei.
Mediul concurenţial al pieţei autohtone de produse stomatologice
este întreţinut de următorii distribuitori principali: Vitasistem, Unident,
Vivodent, Caracaş‑Dental, Tehnoptimed, Intelident, Dacsprectromed,
Endochirurgie, GBG‑mld, Becor, ChiNec, Prodent şi alţi distribuitori
specializaţi, mai puţin, pe segmentul stomatologic, cum ar fi: Endo‑chi‑
mie, Absolut‑Dent, Actigen, Dina medica, Invest‑Fond, Labormed,
Medtehfarm, Crepor, Sogno, Arus‑Dent, Super‑Dent şi Vivamed.
Referindu‑ne la segmentul de produs putem specifica că în dome‑
niul materialelor consumabile principalii distribuitori sunt: Unident,
Vitasistem, Vivodent, Caracaş‑Dental, Metdtehfarma, Absolut‑Dent,

Crepor, Labormed,ş.a. Domeniul echipamentelor stomatologice este
întreţinut de Vitasistem, Dina‑Medica, GBG‑Moldova, Labormed,ş.a.
Pe când sectorul instrumentelor stomatologice este întreţinut de: Te‑
hoptimed, GBG Moldova, Sogno, Data Control, Moldan, Ecochimie,
Instrument Group, etc.
Distribuitorii de produse stomatologice din Republica Moldova
care colaborează cu mediu privat preferă să achiziţioneze produsele
producătorilor europeni şi americani, suportând cheltuieli de trans‑
port de 15%‑20%, din valoarea produsului, adăugând un venit propriu
pe piaţa internă de cel puţin 30%.
Distribuitorii care colaborează mai mult cu instituţiile bugetare,
achiziţionează produse de la astfel de producători ca Federaţia Rusă,
China şi Pakistan. De obicei aceştia au o putere slabă de penetrare a
sectorului privat, din cauza calităţii slabe a produselor comercializate,
însă nu reduc din adausul comercial aplicat pe piaţa internă.
Conform informaţiilor furnizate de distribuitori, impozitul de
TVA 20% aplicat echipamentelor stomatologice, stagneză cu mult do‑
tarea tehnologică a centrelor stomatologice bugetare, astfel încât, în
unele spitale, instalaţiile au o vechime de până la 30 ani de exploatare,
ceea ce ştirbeşte mult din calitatea serviciului prestat. Cu toate acestea
distribuitorii, declară că venitul net obţinut în urma comercializării
cu produse stomatologice este în mediu de 15—20%. Motiv pentru
care distribuitorii dezvoltă sectorul comerţului mai mult pentru acti‑
vitatea proprie de prestare a serviciului, aceasta garantându‑i un venit
mult mai mare.
3.2. Eficientizarea satisfacerii consumatorului autohton

de produse stomatologice
În studiul elaborat, ne‑am propus să determinăm limitele proble‑

mei referitoare la evoluţia consumului de produse stomatologice pe
piaţa autohtonă, urmărind scopul identificării parametrilor de ori‑
entare utilizaţi de medicii stomatologi — principalii consumatori, în

asigurarea tehnico‑materială a procesului prestării serviciului stoma‑
tologic.
Drept obiective ale studiului au servit: identificarea apartenenţei
respondenţilor la unitatea de decizie a instituţiei de activitate; deter‑
minarea preferinţelor medicilor stomatologi în procesul de selectare
a unui produs; delimitarea nivelului de accesibilitate al produselor
stomatologice; motivarea consumului prin preţul produselor; siste‑
matizarea modalităţilor prin care promovarea influenţează achiziţia
produselor.
Studiul a fost efectuat în cadrul lucrărilor Congresului al XVI‑lea
al Asociaţiei Stomatologilor din Republica Moldova în perioada 11‑12
septembrie 2012 şi a cuprins un eşantion de 347 persoane, dintre care
212 (61,09%) îşi exercită activitatea în cadrul Instituţiilor Medico‑Sa‑
nitare Private (IMS Privată) iar 135 (38,90%) — în cadrul Instituţiilor
Medico‑Sanitare Publice (IMS Publică). Pentru a obţine o imagine
mai clară asupra preferinţelor consumatorilor, metoda analizei ulteri‑
oare a rezultatelor a fost efectuată în baza celor două tipuri de gestiune
a activităţii înregistrate.
Selecţia metodelor de cercetare aplicate în studiul pieţei depinde
de scopul, obiectivele şi specificul efectului analizat. Scopul studiului
pieţei produselor stomatologice constă în depistarea fenomenelor ca‑
racteristice consumului precum şi analiza dinamicii, prognozelor şi
factorilor ce favorizează acest efect. Pentru realizarea cestui scop s‑au
urmărit următoarele obiective: stabilirea caracteristicilor factoriale ale
consumatorului, determinarea criteriilor care stau la baza selectării pro‑
dusului stomatologic, determinarea principalelor modalităţi de infor‑
mare asupra tehnicilor şi inovaţiilor din domeniul stomatologic, etc.
Segmentul ţintă investigat a constituit totalitatea medicilor sto‑
matologi ce prestează servicii în instituţii cu gestiune atât privată cât
şi publică.
Metoda de administrare a chestionarului a fost ancheta în cadrul
lucrărilor celui de‑al XVI‑lea Congres al Asociaţiei Stomatologilor din
Republica Moldova în perioada 11—12 septembrie 2012.
În vederea realizării scopului propus, a fost utilizată tehnica

chestionarului, în care au fost formulate 16 întrebări, corespunzătoare
obiectivelor sus menţionate şi au vizat următoarelor aspecte:
— statutul profesional al consumatorului şi sectorul de activitate
(3 întrebări);
— caracteristica produselor utilizat (2 întrebări);
— nivelul de accesibilitate la produsele stomatologice (2 întrebări);
— caracteristica preţului produselor utilizate (4 întrebări);
— modalităţile de promovare a produselor (3 întrebări);
— opinii şi recomandări ale consumatorului (o întrebare deschisă);
Informaţia obţinută a fost prelucrată statistic, aprecierea semnifi‑
caţiei statistice s‑a efectuat în baza testului t‑Student iar veridicitatea
calculelor obţinute a fost confirmată în baza metodelor statisticii vari‑
aţionale descrise, pe larg, în publicaţiile de profil [60, p. 38‑50].
Eşantionul cercetat a constituit 347 persoane iar pentru a deter‑
mina nivelul de reprezentativitate al acestuia am apelat la determina‑
rea unui număr optim de cazuri ce denotă importanţă pentru feno‑
menul studiat.
Eşantionul reprezentativ poate fi determinat conform următoarei
formule:
, unde:
n — volumul eşantionului reprezentativ;

t — factorul de probabilitate egal cu 1,96 pentru o probabi‑
litate de 95%;
p şi q — probabilitatea sau contraprobabilitatea de apariţie a fe‑
nomenului cercetat.
În cazul de faţă nu avem date despre fenomenul cercetat, iar n va
fi maxim atunci când produsul pq va fi maxim, adică deoarece 0≤p≤1
şi q=1‑p, produsul este maxim atunci când p=q=0,5.
Δ — eroarea limită admisă, valoarea maximă acceptată a ce‑
reia este de 5%, în cazul de faţă Δx = 0,05.
N — numărul colectivităţii generale care, în cazul dat este
2000 persoane.
Astfel, eşantion reprezentativ obţinut este de 322 persoane.

În cadrul cercetărilor efectuate devine dificilă colectarea infor‑
maţiilor primare despre toate unităţile de lucru. Valorile relative sau
medii, au fost calculate dintr‑o parte a colectivităţii, adică reprezintă
valori empirice, cărora le este specifică eroarea standard.
Eroarea standard a valorilor empirice stabileşte cu cât s‑a greşit,
calculând indicatorii relativi într‑o cercetare parţială faţă de rezulta‑
tele pe care le‑am fi obţinut într‑o cercetare integrală.
Eroarea standard poate fi calcultată utilizând următoarea formu‑
lă:
, unde:
ES — eroarea standard;
Pe — Probabilitatea eşantionului;
q — contraprobabilitatea eşantionului;
n — numărul de frecvenţe ale eşantionului.
Deoarece valorile empirice pot prezenta şi evenimente care au
avut loc prin întâmplare putem testa nivelul de certitudine al erorii
calculate. Astfel, dacă înmulţim eroarea cu 10 şi ea nu depăşeşte in‑
dicatorul, atunci această eroare este certă ceea ce reprezintă că indi‑
catorul este calculat dintr‑o colectivitate semnificativă, în caz contrar
eroarea se consideră incertă iar colectivitatea nesemnificativă.
Pentru realizarea etapei de cercetare — sinteza şi analiza rezul‑
tatelor obţinute am departajat eşantionul în 2 loturi: consumatorii cu
activitate în cadrul Instituţiilor Medico‑Sanitare Publice şi consuma‑
torii cu activitate în cadrul Instituţiilor Medico‑Sanitare Private, reli‑
zând testarea diferenţelor semnificative între valorile medii utilizând
testul t‑Student [59, p. 97].
Pentru aceasta s‑a stabilit valoarea testului de semnificaţie:
, unde:
tcalculat — testul de semnificaţie;

M1 şi M2 — mediile artimetice a ambelor loturi;
ES1 şi ES2 — erorile medii ale mediilor aritmetice supuse compa‑
raţiei.
Numărul de observaţii din studiul analizat depăşeşte 120 atunci

dacă:
— tcalculat ≥ 1,96, atunci între valorile comparate există o diferen‑
ţă semnificativă, care se apreciază cu o probabilitate de 95%
(p<0,05);
— tcalculat ≥ 3, atunci între valorile comparate există o diferen‑
ţă semnificativă care se apreciază cu probabilitatea de 99%
(p<0,01);
— tcalculat < 1,96, atunci între valorile comparate nu există dife‑
renţă semnificativă, deci această diferenţă poate fi considerată
întâmplătoare (p>0,05).
Metodele de testare a certitudinii valorilor medii sunt utile pen‑

tru o analiză corectă a rezultatelor cercetării şi pentru evaluarea feno‑
menelor de consum de produse stomatologice.
Comportamentul consumatorului a prezentat întotdeauna in‑
teres pentru marketeri. Teoria comportamentului consumatorului îi
ajută pe marketerii să înţeleagă care este raţionamentul, sentimentul
şi puterea de selecţie dintr‑o multitudine de produse, branduri şi gus‑
turi alternative şi care este impactul mediului, grupelor de referinţă şi
a dealerilor asupra consumatorului[18, p.11].
Întrebările referitoare la determinarea statutului profesional al
consumatorului ne‑au permis identificarea structurii calitative a ni‑
velului de calificare a respondenţilor, totalizând următoarele rezul‑
tate: 251 medici cu categorie de calificare, fiind semnalată diferenţă
statistic semnificativă în funcţie de forma de gestiune a instituţiei de
activitate, dintre care 58 (42,96%±4,28) în sectorul public de stat şi
193 (91,04%±1,97, p<0,01) din sectorul privat; 7 medici fără categorie
de calificare, 13 tehnicieni dentari şi 76 persoane au indicat categoria
studenţi, rezidenţi (Tabelul.3.1., Fig.3.1.).
Întrebarea referitoare la apartenenţa faţă de activitatea adminis‑
trativă stomatologică a avut drept scop identificarea influenţei de de‑
cizie în cadrul instituţiei de activitate [15, p. 17].
Fig.3.1. Identificarea statutului Fig.3.2. Identificarea apartenenţei

profesional al respondentului, (%) la activitatea administrativă
stomatologică, (%)

Tabelul 3.3. Interpretarea rezultatelor obţinute la întrebarea: „Care este
statutul D‑tră profesional?”
IMS Publică IMS Privată t‑Stu‑ Total

Respondenţi
n %±ES n %±ES dent n %±ES
Medic stomatolog cu
58 42,96±4,28 193 91,04±1,97 p<0,01 251 72,33±4,40
categorie profesională
Medic stomatolog fără
5 3,7±1,63 2 0,94±0,67 p>0,05 7 2,02±0,76
Tehnician dentar 9 6,67±2,15 4 1,89±0,94 p<0,05 13 3,75±1,02
Student, rezident 63 46,67±4,31 13 6,13±1,65 p<0,01 76 21,90±2,22
Total 135 100 212 100 347 100
Astfel au fost analizate circa 67 persoane (19,31%±2,12) ce de‑

ţin unitate de decizie la nivel raional, municipal, regional sau repu‑
blican (8 din sectorul privat şi 59 din sectorul public); 48 persoane
(13,83%±1,86) deţin alte funcţii de conducere, iar 232 persoane (dintre
care 158 din sectorul privat) au declarat că nu deţin nici o funcţie în
cadrul administrativ al instituţiilor stomatologice (Fig.3.2).
Pentru determinarea caracteristicilor produselor stomatologice
utilizate de către consumatori am urmărit identificarea ordinii crite‑
riilor de seletare a produsului şi nivelul de diversificare a materialelor
stomatologice.
La întrebarea „Care este ordinea criteriilor după care vă condu‑

ceţi atunci când selectaţi un produs?“ respondenţii au fost rugaţi să
numeroteze ordinea următoarelor criterii: calitate, preţ, accesibilitate,
producători, condiţia financiară a pacientului, indicând 1 − pentru cel
mai important criteriu şi, respectiv, până la 5 − cel mai puţin important
criteriu (Fig.3.3.).
Fig.3.3. Valoarea structurală a criteriilor de selectare
a unui produs stomatologic, (%)
Sursa: elaborat de autori
La întrebarea „Cât de des recurgeţi la schimbarea materialelor sto‑

matologice utilizate“ s‑a depistat că medicii care activează în sectorul
privat sunt mai predispuşi către schimbare, fenomen confirmat de di‑
ferenţa statistic semnificativă (p<0,01) prezentă pentru toate variantele
de răspuns, astfel cca 26,89%±3,05 au menţionat că diversifică adesea
produsele utilizate şi doar 14,62%±2,63 recurg la schimbări în cazuri
excepţionale. În sectorul public cca 49,63%±4,32 îşi schimbă produsele
stomatologice în cazuri excepţionale şi doar 3,7%±1,63 apelează adesea
la produsele noi de pe piaţă.
Tabelul 3.4. Interpretarea rezultatelor obţinute la întrebarea:
„Dispuneţi de un magazin de produse stomatologice în centrul D‑tra
raional/municipal?“.
Respon‑ IMS Publică IMS Privată t‑Stu‑ Total
denţi n %±ES n %±ES dent n %±ES
Da 47 34,81±4,12 143 67,45±3,23 p<0,01 190 54,76±2,68
Nu 88 65,19±4,12 69 32,55±3,23 p<0,01 157 45,24±2,68
Total 135 100 212 100 347 100
Nivelul de accesibilitate a consumatorului la produs oferă un

avantaj major în prestarea serviciului la momentul apariţiei cererii,
consumatorul apelând, mai degrabă, la un produs mai scump, însă
mai accesibil, decât pentru un produs mai ieftin, dar care presupune
cheltuieli suplimentare de transport şi de timp (Tabelul.3.4.).
În rezultatul studiului efectuat s‑a depistat că circa 35,6% din res‑
pondenţi nu au nici un centru de distribuţie a produselor stomatolo‑
gice în raza de 50 km, aceştia fiind reprezentanţi din filialele raionale,
care au mai menţionat că efectuiază aprovizionarea de sinestătător sau
prin expediţii poştale (Tabelul.3.5.).
Tabelul 3.5. Interpretarea rezultatelor obţinute la întrebarea:
„Ce modalităţi utilizaţi pentru a vă aproviziona cu materialele necesare?“.
IMS Publică IMS Privată t‑Stu‑ Total
Respondenţi
n %±ES n %±ES dent n %±ES
Instituţia de activita‑
3 2,22±1,27 56 26,42±3,04 p<0,01 59 17,00±2,02
te vă aprovizionează
Procuraţi de sinestă‑
69 51,11±4,32 58 27,36±3,07 p<0,01 127 36,60±2,59
tător
Produsele sunt livra‑
31 22,96±3,63 96 45,28±3,43 p<0,01 127 36,60±2,59
te de către dealer
Livrări prin expediţii
19 14,07±3,00 1 0,47±0,47 p<0,01 20 5,76±1,25
poştale
Alte modalităţi 13 9,63±2,55 1 0,47±0,47 p<0,01 14 4,03±1,06
Total 135 100 212 100 347 100
Sursa:Elaborat de autori
Rămânând la capitolul accesibilitate, putem menţiona că la ulti‑

ma întrebare de tip deschis, cca 34,2% din respondenţii din sectorul
public şi‑au exprimat nemulţumirea în legătură cu absenţa dealerilor
în raioanele de Nord şi de Sud, motiv pentru care suferă pierderi din
cauza indisponibilităţii de produs în momentul cererii. Pe de altă par‑
te, însă, respondenţii ambelor sectoare au indicat că sunt satisfăcuţi de
gama de produse stomatologice prezente pe piaţa autohtonă.
Preţul materialelor stomatologice condiţionează într‑o mare mă‑
sură costul serviciului stomatologic prestat. În urma evaluării, între‑
barea referitoare la preţuri nu a identificat semnificaţie statistică între
sectoare (p>0,05), astfel încât, cca 159 respondenţi (75%±2,98) din

sectorul privat au declarat că preţurile produselor corespund posibi‑
lităţilor medicilor stomatologi în timp ce în sectorul public doar 16
respondenţi (11,85%±2,79) au afirmat acelaşi lucru. În schimb preţuri
„prea mici“ au fost considerate de doar 2 respondenţi (1,48±1,04) din
sectorul public şi 15 persoane (7,08%±1,77) din sectorul privat, ceilalţi
respondenţi au declarat că preţurile sunt „prea mari“.Alte două între‑
bări referitoare la preţurile produselor stomatologice ne‑au condus că‑
tre concluzia că ofertele de reduceri promoţionale au o incidenţă mai
mare în rândul medicilor antrenaţi în practica privată, fapt justificat,
probabil, de tendinţa de a utiliza produse inovaţionale, în schimb, în
ambele sectoare s‑a constatat că consumatorii suportă cheltuieli supli‑
mentare doar pentru livrarea produselor sau pentru comanda supli‑
mentară a stocurilor lipsă în timp ce pentru reţinerea plăţilor doar 4
respondenţi au declarat cu au fost penalizaţi cu taxe suplimentare.
Din păcate, majoritatea respondenţilor au evitat să specifice suma
lunară de bani destinată procurării produselor stomatologice, totuşi
din cei 103 respondenţi care au oferit această sumă putem menţiona că
în domeniul profilaxiei dentare un medic utilizează produse în valoare
de cca 1 000 lei; în domeniul terapiei 5 000—10 000 lei; în domeniul
ortodonţiei 10 000—15 000 lei; în domeniul chirurgiei oro‑maxilo‑fa‑
ciale 5 000—10 000 lei; în domeniul stomatologiei ortopedice 5000—
10 000 lei iar în domeniul implantologiei dentare 10 000—15 000 lei.
În acelaşi context, s‑a stabilit că în sectorul public cca 46,67%±4,31
utilizează un nou produs stomatologic la recomandarea altui medic, de
aceeaşi specialitate, în timp ce în sectorul privat cca 74,53%±3,00 uti‑
lizează produsele noi la recomandarea distribuitorilor, motiv pentru
care distribuitorii, probabil, nu‑şi consolidează sursele de informare în
sectorul public (Tabelul.3.6.).
Cu privire la modalităţile utilizate de distribuitori pentru informa‑
rea consumatorilor putem menţiona că în ambele sectoare se utilizea‑
ză, cel mai des, conversaţia directă, telefonică sau prin e‑mail în timp
ce doar 4,44% din totalul de respondenţia au declarat că distribuitorii
nu‑i informează în nici un fel despre produsele disponibile în stoc.
Tabelul 3.6. Interpretarea rezultatelor bţinute la întrebarea:

„De ce recomandare ţineţi cont atunci când decideţi utilizarea
unui nou produs?“.
Instituţie de Instituţie
t‑Stu‑ Total
Respondenţi stat privată
dent
n %±ES n %±ES n %±ES
Recomandarea unui
63 46,67±4,31 26 12,26±2,26 p>0,05 89 25,65±2,35
alt medic stomatolog
Recomandarea Minis‑
9 6,67±2,15 16 7,55±1,82 p>0,05 25 7,20±1,39
terului Sănătăţii RM
Recomandarea distri‑
31 22,96±3,63 158 74,53±3,00 p<0,01 189 54,47±2,68
buitorilor
Prin decizie proprie 32 23,70±3,67 12 5,66±1,59 p>0,05 44 12,68±1,79
Total 135 100 212 100 p>0,05 347 100
Pentru identificarea celor mai eficiente căi de promovare a pro‑

duselor stomatologice, au fost utilizate trei întrebări care stabilesc re‑
ceptivitatea consumatorilor la sursele de informare referitoare la noile
tehnologii stomatologice în funcţie de evenimentele la care participă
(Fig.3.4.). Respondenţii au fost rugaţi să enumereze ordinea surselor
de informarea pe o scară de la 1 (cea mai important sursă) până la 5
(cea mai puţin importantă sursă).
Fig.3.4. Ponderea principalelor surse de informare

asupra noilor tehnologii stomatologice
în rândul consumatorilor, (%)
Sursa: elaborat de autori

Într‑un alt studiu recent, destinat analizei calităţii şi a factorilor

de influenţă asupra nivelul asistenţei medicale stomatologice presta‑
te populaţiei în instituţiile de profil cu forma de gestionare public şi
privată, la fel au fost chestionaţi un eşantion de medici stomatologi în
număr de 383 persoane din diferite zone ale Republicii Moldova şi din
cele 25 întrebări propuse, la întrebarea „Cum apreciaţi organizarea
serviciului stomatologic şi baza tehnico‑materială în instituţia medi‑
cală stomatologică unde activaţi?“, 121 repondenţi au apreciat ca fiind
„foarte bună“, 158 respondenţi — „bună“, 69 respondenţi — satisfă‑
cătoare, şi doar 35 respondenţi — „nesatisfăcătoare“ [51, p. 11]. Acest
lucru ne indică asupra faptului că aprovizionarea tehnico‑materială
nu reprezintă o problemă pentru asigurarea calităţii prestării servi‑
ciului stomatologic.
Drept exemplu putem propune profilul de consum al Facultă‑
ţii Stomatologie, USMF „N Testemiţanu“, care pentru anul de studii
2012—2013 a alocat un buget total destinat produselor stomatologice
în valoare de 3271400 lei, distribuite pe anii de studii în funcţie de
cheltuielile aferente orelor practice.
Sursele financiare care acoperă aceste cheltuieli sunt acoperite din
surse bugetare, surse universitare şi surse personale ale studenţilor.
Astfel fiecare student al anului I de studii achită suplimentar pentru
materialele stomatologice 2300 lei, pentru anul II de studii — 2800 lei,
pentru anul III de studii — 3500 lei, pentru anul IV de studii — 3700
lei, pentru anul V de studii — 3900 lei. Totalul surselor colectate oferă
posibilitatea de a aloca fiecărui student ore practice evaluate astfel:
— stomatologie terapeutică — 420,84 lei/student;
— stomatologie ortopedică — 420,84 lei/student;
— chirugie OMF — 155,92 lei/student;
— implantologie — 50,88 lei/student;
— protetică dentară — 30,52 lei/student;
— PAO — 58,48 lei/student;
— ortodonţie — 260,49 lei/student;
— pedodonţie — 219,63 lei/student;
— chirurgie OMF pediatrică — 11,93 lei/student.
Planul detaliat al distribuţiei financiare pentru materialele sto‑

matologice pot fi regăsite în anexa 2. Pentru anul 2012, Facultatea Sto‑
matologie, în urma unei licitaţii publice, a achiziţionat produse stoma‑
tologice de la următorii distribuitori: Vitasistem, Unident, Vivodent
şi Prodent, o anexă a contractului de achiziţie în care sunt specificate
caracteristicile produselor achiziţionate le puteţi regăsi în anexa 2.
Luând în consideraţie programul de autogestiune financiară a
IMS Publice bugetare, care şi‑a început implementarea din 01.04.2013,
am putea prognoza pentru următorii ani o creştere a consumului de
echipamente şi utilaje stomatologice, achiziţia cărora era mia difici‑
lă în condiţiile imposibilităţii transferării mijloacelor financiare de
pe o perioadă de gestiune financiară pe alta. Pe când consumul de
materiale stomatologice consumabile, probabil va suferi o modificare
structurală nesemnificativă , creşterea fiind stabilă şi moderată [11, p.
135‑139].
Făcând o concluzie asupra caracteristicii pieţei produselor stoma‑
tologice din Republica Moldova, putem menţionă că consumatorii de
produse stomatologice din Republica Moldova pot fi clasificaţi în două
categorii. Prima categorie de consumatori sunt medicii care prestează
serviciul stomatologic într‑o insituţie publică de stat, nomenculatorul
cărora de produse utilizate, aprovizionate din cont propriu, cuprind,
inclusiv, şi produsele aprovizionate de către instituţia respectivă, de
obicei, mai ieftine şi cu o istorie lungă de aplicare, de regulă, aceşti
consumatori, apelează la aceleaşi produse, rareori schimbându‑le, nu
beneficiază de mari reduceri de preţuri de la distribuitori şi ţin cont de
recomandările specialiştilor superiori şi a cursurilor de perfecţionare
în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate pacienţilor. A doua
categorie de consumatori sunt medicii care prestează serviciul stoma‑
tologic într‑o insituţie privată, ce pot fi caracterizaţi ca avangardişti în
domeniul utilizării produselor noi, însă nu excesiv de scumpe. Aceş‑
ti consumatori sunt flexibili în modificarea tehnicilor de tratament,
consideră oportună investiţia în activităţile practice oferite de distri‑
buitori şi sunt predispuşi spre promovarea inovaţiilor stomatologice
pe piaţa autohtonă.
1. În urma analizei dimensiunilor economice ale sistemului na‑

ţional de sănătate s‑a constatat că pentru îmbunătăţirea sis‑
temului de asistenţă stomatologică, Republica Moldova îşi
asumă angajamentul prin calificarea problemelor de sănătate
orală ca fiind prioritare şi urmează să asigure financiar pro‑
movarea sănătăţii orale şi reducerea afecţiunilor bucale în
rândul populaţiei. Urmărind acest scop, autorităţile abilitate
şi reprezentaţii instituţiilor stomatologice, întreprind măsuri
de colaborare pentru îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de
sistemul naţional de sănătate orală.
2. Comerţul autohton cu produse stomatologice poate fi reali‑
zat mult mai uşor comparatic cu perioadei de început a anilor
2000 ca urmare a modificării strategiilor de distribuţie la ni‑
vel superior, ce prevăd restricţionarea diversităţii produselor
în centrele regionale, redirecţionând potenţialul de comerţ şi
pe distribuitorii intermediari.
3. Perfecţionarea activităţii de comerţ cu produse stomatologice
în Republica Moldova poate fi obţinută baza dezvoltării servi‑
ciilor stomatologice, pe când segmentul de producţie, în viziu‑
nea noastră, nu are şanse de existenţă în condiţiile actuale ale
economiei naţionale.
4. Marketingul social a apărut din necesităţile consumatorilor,
accentul fiind pus pe ceea ce doreşte acesta şi pe intenţia de a
veni în întîmpinarea dorinţelor sale. Promovarea sănătăţii ar
putea intra în competiţie cu marketingul comercial deaore‑
ce oamenii sunt mai interesaţi de informaţiile noi atunci cînd
acestea sunt în acord cu atitudinile lor, fiindu‑i caracteristică
tendinţa de a nu asculta o informaţie cu caracter neplăcut.
5. Studierea profilului consumatorului autohton de produse sto‑
matologice ne permite să concluzionăm că piaţa de consum a
produselor stomatologice din Republica Moldova beneficiază
de două categorii de consumatori care se diferenţiază între ei

prin mediul de prestare a serviciului stomatologic, strategii‑
le de aprovizionare tehnico‑materială, asigurarea financiară
a activităţii practice, nivelul de divesificare a tratamentelor
aplicate, etc. În funcţie de categoria acestor consumatori se di‑
ferenţiază strategiile de promovare şi distribuţie a produselor
stomatologice aplicate de către importatorii autohtoni.
6. Mediul concurenţial al pieţei autohtone de produse stomatolo‑
gice este întreţinut de 35 distribuitori care‑şi dezvoltă activita‑
tea în colaborare sau cu activitatea comercială de distribuţie a
altor echipamente şi utilaje medicale, farmaceutice şi parafar‑
maceutice sau cu activitatea practică de prestare a serviciilor
stomatologice. În viziunea noastră, piaţa produselor stoma‑
tologice este saturată, din punct de vedere, tehnico‑material,
însă este dezordonată, ceea ce provoacă o creştere fictivă a pre‑
ţurilor la produsele stomatologice.
Capitolul 4.
MODELAREA ACTIVITĂŢII
DE PERFECŢIONARE A COMERŢULUI
CU PRODUSE STOMATOLOGICE
4.1. Modelarea econometrică a sistemului naţional de distribu‑

ţie cu produse stomatologice
Econometria este acea ramură a economiei, care presupune apli‑

carea metodelor statistice şi matematice la anliza datelor economice,
cu scopul de a oferi un conţinut empiric teoriilor economice pentru
verificarea veridicităţii lor [85, p. 418].
Modelul econometric este o abstractizare, o simplificare a reali‑
tăţii, preluând de la realitate elementele considerate importante sau
elementele care prezinta interes. Un model econometric este constituit
din una sau mai multe ecuaţii sau relaţii matematice în care variabilele
sunt marimi economice [47, p. 115].
Modelul multifactorial este o generalizare a modelului unifacto‑
rial [2, p. 105‑116]. Dacă în cazul modelului unifactorial o variabilă
independentă explică o variabilă dependentă în cazul modelului mul‑
tifactorial analiza va consta în explicarea unei variabile dependente cu
ajutorul a k variabile independente (regresori) (k>1). Ca urmare forma
modelului va fi dată de o relaţie y = f(x1, x2, ..., xk).
Alegerea tipului funcţiei f se face, de regulă, reieşind din teoria
economică referitoare la fenomenul studiat, simplicitatea construirii
(din punct de vedere matematic) acestei funcţii şi din perspectiva in‑

terpretării economice a parametrilor acestui model. În acest sens sunt
indicate modelele liniare şi cele care, în urma unor transformări, pot
fi reduse la o formă liniară.
Aşadar forma modelului va fi dată de ecuaţiile
Yt = β1 + β2Xt2 + β3Xt3+ ... + βkXtk+ εt, t = 1, ...., n
sau
Yt = β1Xt1 + β2Xt2 + β3Xt3+ ... + βkXtk+ εt, t = 1, ...., n (4.1)
unde Xtp este valoarea regresorului Xp în obsevarea cu numărul
t, iar Xt1=1 pentru t = 1,2,...,n. În acest caz, interpretarea economică
a parametrilor (teoretici) βi (i = 2,3,..., k) este explicată şi referitor la
semnul parametrilor şi la valoarea lor cantitativă. Dacă semnul para‑
metrului βp este „plus“, atunci dependenţa dintre Y şi Xp este directă
(creşte Xp, creşte Y; scade Xp, scade Y), dacă semnul este „minus“ de‑
pendenţa este inversă (creşte Xp, scade Y; scade Xp creşte Y).
Într‑un model multifactorial estimaţia , indică cu cât
se modifică (creşte sau descreşte, în dependenţă de semn) în medie
variabila efect Y la o creştere cu o unitate a factorului Xj în condiţiile
în care ceilalţi factori determinanţi, incluşi în model, sunt constanţi.
Parametrul β1 nu are o interpretare economică relevantă.
Coeficienţii ecuaţiei de regresie la nivelul eşantionului
sunt estimatori (estimaţii) ai (ale) coeficienţilor ecuaţiei de regresie β1,
β2, ... βk la nivelul populaţiei generale.
Pentru identificarea soluţiilor modelului (4.1) poate fi aplică me‑
toda celor mai mici pătrate (M.C.M.M.P.) [2, p. 106‑116].
Aplicarea acestei metode presupune respectarea unor cerinţe, nu‑
mite ipoteze de bază, şi anume:
1. Yt = β1Xt1 + β2Xt1 + .. .+ βkXtk+ εt, t = 1,2,... n — specificarea mo‑
delului.
2. Variabilele Xt1, Xt2, ... , Xtk — sunt variabile deterministe (nu au
caracter aleator). Sistemul de vectori Xs = (X1s, X2s,..., Xns)’, este
liniar independent in spaţiul liniar Rn.
3a. Variabila de perturbaţie εt (fiind variabilă aleatoare) are valoa‑
rea medie (speranţă matematică) nulă E(εt)=0 şi dispersia (varianţa)
E(εt2)=V(εt)=σ2, (deci toate variabilele aleatoare εt au aceeaşi

dispersie σ , iar fenomenul acesta este numit homoscedasticitatea).
2
3b.Pentru diferite observări t≠s, perturbaţiile εt şi εs sunt statistic

independente (necorelate), E(εtεs)=0.
3c. Perturbaţiile εt (t=1,2,…,n) au repartiţie normală cu valoarea
medie 0 şi dispersia σ2,adică εt ~ N(0,σ2).
În asemenea condiţii construit, modelul (1) se numeşte model
clasic normal de regresie liniară multiplă [44].
Calitatea estimatorilor obţinuţi în rezultatul construirii modelu‑
lui econometric ţine de îndeplinirea sau neândeplinirea acestor ipo‑
teze.
M.C.M.M.P. prevede calculul acelor valori ale estimatorilor ,
ai parametrilor (coeficienţilor) βi astfel încât ele să minimizeze suma
pătratelor reziduurilor
et = Y1 – (β1 + β2Xt2 + ... + βkXtk),
adică funcţia
(4.2)
Condiţia necesară de optim (minim) pentru funcţia

conduce la sistemul de ecuaţii
(4.3)

Cum modelul econometric (4.1) în formă explicită reprezintă un
sistem din n relaţii, scrierea matricială a acestuia ne conduce la ecuaţia
matricială
y = Xβ + ε,
unde y = (Y1,Y2,…,Yt, ... ,Yn)´ — matrice‑coloană3 de dimensiunea
n × 1, β = (β1, β2, ... βk)´ — matrice‑coloană de dimensiunea (k × 1),
ε´ = (ε1, ε2, ... εk)´ — matrice‑coloană de dimensiunea n × 1, iar
este matrice de dimensiuni n × k, coloanele căreea reprezintă

componentele vectorilor‑regresori Xs, s = 1,2,..., k.
În virtutea acestor notaţii ipotezele 1‑ 3(a,b,c) se vor scrie în for‑

ma
1. y = Xβ + ε — specificarea modelului;
2. X — matrice deterministă de rang maximal k (rangX = k).
3 a, b. Vectorul aleator al perturbaţiilor ε are media E(ε) = 0 şi
varianţa V(ε) = E(ε ε´)= σ2In;
3c. Vectorul ε are repartiţie normală multidimensională N(0,σ2In).
Vectorul reziduurilor e va avea forma e = y – Xβ iar funcţia
reprezintă pătratul scalar al vectorului e, adică
ESS = e´ ∙ e. (4.4)
Condiţia de optim exprimată de sistemul de ecuaţii (4.3) devine
– 2 (Xý – X´X ) sau X´X = Xý (4.5)
Cum matricea X´X este matrice pătrată de ordinul k cu rang
(X´X) = k, rezultă det(X´X) ≠ 0,ceea ce reprezintă condiţia suficientă
de existenţă a matricei inverse (X´X)–1.Din ecuaţia (4.5) obţinem
=(X´X)–1Xý (4.6)
În unele aplicaţii, în special când în modelul econometric calcu‑
lele se fac manual, este indicată trecerea la date centrate,care se face
analog modelului unifactorial.
Modelul (4.1),construit în baza datelor centrate devine
yt = β2xt2 + β3xt3 + .. .+ βkxtk+ εt , t = 1,2,... n (4.7)
sau în formă matricială (vectorială) , unde
— vector matrice de dimensiunea n × 1;
vector‑matrice a parametrilor βj (j = 2,3,…,k) de dimensiunea (k – 1),
ε = (ε1, ε2, ... ,εn)´ — vector‑matrice a perturbaţiilor de dimensiunea
n × 1.
matrice deterministă de rang ,
iar .
Vectorul reziduurilor e = (e1, e2, ... ,en)´ are componentele
, unde yt este valoarea centrată efectivă a variabilei explicate y, iar
reprezintă valoarea estimată a variabilei explicate y, adică
.
Cum în ipotezele MCMMP figureză dispersia σ2 pe care (de re‑

gulă) noi nu o cunoaştem, este necesar de a determina un estimator
al acestui parametru. Pentru aceasta vom întroduce unele notaţii utile
ulterior şi anume:
vectorul valorilor prognozate
unde N = X(X´X)–1 X´,
vectorul reziduurilor regresiei
unde M = I – X(X´X)–1 X´
Nemijlocit se verifică că matricile M şi N posedă proprietăţile
N2=N; N´=N; M2=M; M´=M; (se spune că sunt matrici idempo‑
tente şi simetrice). De asemenea se observă că NX=X, MX=0
Calculăm media E(e) vectorului reziduurilor şi matricea cova‑
rianţelor V( ).
E(e) = E(My) = ME(y) =ME(y)MXβ = (I – X(X´X)–1 X´)Xβ = Xβ – Xβ = 0
V(e) = V(My) = MV(y)M´ = Mσ2IM´ = σ2M.
Se arată că E(eé) = (n – k)σ2 iar în calitate de estimator al disper‑
siei σ2 se ia mărimea
(4.8).

Se verifică că el este estimator nedeplasat al dispersiei (deoarece
E(s )=σ2) şi are repartiţia χ2 (n‑k) (cu n‑k grade de libertate).
2
De asemenea, în condiţiile modelului normal de regresie liniară

multifactorială se demonstreză că estimatorii şi s2 sunt indepen‑
denţi (se arată că cov( , e) = 0).
În cazul regresiei multifactoriale variaţia (TSS) variabilei endo‑
gene
poate fi prezentată ca sumă a două componente:
variaţia (RSS) explicată de ecuaţia de regresie şi variaţia (ESS) ne

explicată de această ecuaţie, adică
(4.9)

TSS = ESS + RSS
Egalitatea (4.9.) permite efectuarea analizei calităţii unui model:

cu cât variaţia explicată de regresori este mai aproape de variaţia to‑
tală cu atât este mai bună ajustarea integrală a modelului. Se preferă
pentru aceasta utilizarea indicatorului R 2 numit coeficient de deter‑
minaţie definit
(4.10)

Evident 0 ≤ R 2 ≤ 1. R2 măsoară cota din variaţia lui Y explicată
prin regresia lui Y de X. Rădăcina pătrată din R 2, adică numărul R,
se numeşte coeficient de corelaţie multiplă. Dacă R 2=1 atunci ecu‑
aţia de regresie nu furnizează informaţii suplimentare referitoare la
abaterea lui Y de la media sa. Cazul în care R 2=1 reflectă o ajustare
perfectă a observărilor experimentale la cele teoretice (situaţie practic
imposibilă). Din considerente practice în locul coeficientului de de‑
terminaţie R 2 se foloseşte coeficientul de determinaţie corectat (la
numărul de regresori) notat R2adj şi definit de relaţia
(4.11)
De menţionat că R 2 este foarte sensibil atât la modificarea numă‑
rului de regresori (cu creşterea numărului de regresori creşte şi R 2),
cât şi la cele mai simple modificări ale valorilor variabilei endogene,în
timp ce R 2adj este lipsit de aceste neajunsuri. În cazul când este compa‑
rată calitatea modelelor cu acelaşi număr de variabile exogene, cel mai
bun este dat de restricţia: max R 2j . În cazul în care se compară calitatea
a două modele ale căror număr de variabile exogene este diferit, alege‑
rea se va face cu ajutorul testului F — Fischer‑Snedecor.
Fiind elaborat modelul econometric, apare firesc întrebarea: care
valori ale variabilei dependente (pentru observaţia t) sunt mai indicate
pentru utiulizare: cele observate Yt sau cele prognozate ? Răspunsul
la această întrebare îl putem obţine comparând matricele de covarianţe
ale vectorilor y şi . Ştim că V(y) = σ2 In, iar V(y) = V(Nε) = σ2 NN´ = σ2 N.
Atunci . Din proprietăţile matricei M re‑
zultă că σ2 M ≥ 0. Deci . Prin urmare,
aceeaşi relaţie dintre dispersiile valorile observate Yt şi cele calculate ,
adică , care sunt generate de modelul y = Xβ + ε.
Aşadar, valorile generate de model, având dispersii mai mici, sunt

mai indicate.
Testarea ipotezelor şi intervalele de încredere.
Cum a fost menţionat anterior,coeficienţii ecuaţiei de regresie la
nivelul eşantionului, , sunt estimatori (estimaţii) ale coefi‑
cienţilor ecuaţiei de regresie (la nivelul populaţiei generale) β1, β2, ... βk.
Este de dorit ca ei să estimeze cât mai bine aceşti parametri.
Aplicarea testelor statistice este necesară pentru a determina:
1. condiţiile în care estimaţiile obţinute la nivelul eşantionului
sunt valabile şi la nivelul întergii colectivităţi;
2. dacă valoarea estimatorului este semnificativă statistic şi nu e
rezultatul întâmplării (ale unor conjucturi aleatoare);
3. intervalul de încredere în interiotul căruia poate lua valori
estimatorul obţinut şi probabilitatea cu care se garantează că
valorile reale ale parametrilor (la nivelul colectivităţii totale)
se regăsesc în intervalul de încredere determinat.
Cum vectorul estimatorilor are repartiţie normală (ipote‑
za 3c) rezultă că – β are repartiţia normală N(0,
σ2(X´X)–1), iar fiecare componentă – βi va avea repartiţia
unde , qii fiind elementul i de pe diagonala principală a
matricei (X´X)–1. În calitate de estimator al dispersiei componentei
se va lua
(4.12)

Statistica Student tβi se va calcula din relaţia (4.13)
Aprecierea semnificaţiei parametrilor modelului se va efectua tes‑

tând ipoteza H0 : βi = βi în contextul: ipoteza H0 se respinge la un prag
0
de semnificaţie α = 0,05(α = 5%) dacă | t| 〉 tcr (tcr este quantila Student
pentru n‑k grade de libertate şi pragul de semnificaţie α = 0,05).
Intervalul de încredere pentru valoarea teoretică (reală) βi (cu
probabilitatea de încredere 1 – α = 0,95) are forma
(4.14)

Altfel zis, putem afirma (cu probabilitatea 0,95) că parametrul ne‑

cunoscut βi aparţine intervalului menţionat.
Calitatea modelului în întregime este apreciată cu ajutorul statis‑
ticei F. Dacă în cazul unifactorial testul F pentru verificarea ipotezei
nule H0 era echivalent testului bilateral Student t, atunci în cazul
regresiei multiple aceste teste au roluri diferite, şi anume în timp ce
testult apreciază semnificaţia fiecărui coeficient în parte al regre‑
siei , testul F apreciază capacitatea comună a acestora de a explica
dependenţa factorului Y de factorii . Ipoteza nulă, care
sperăm să fie respinsă, constă în faptul că modelul nu are capacitatea
de a explica adecvat dependenţa între variabila endogenă Y şi vari‑
abilele explicative , adică Y nu are legătură puternică nici
cu una din aceste variabile.
Dacă în numărul regresorilor este inclus termenul liber, adică
modelul are forma atunci ipote‑
za H0 înseamnă egalitatea cu zero concomitentă a coeficienţilor β2 = ...
= βk = 0. Ipoteza de alternativă H1 ≠ H0 înseamnă că cel puţin unul din
aceşti coeficienţi β2,..., βk este diferit de zero. Se calculează F‑statistica
prin formula
(4.15)

Cum a fost stabilit anterior şi e sunt variabile aleatoare inde‑
pendente. Utilizând acest rezultat, se arată că variabila aleatoare (4.15)
are repartiţia Fischer cu k‑1 şi n‑k grade de libertate. Valoarea calcu‑
lată a F‑statisticii se compară cu valoarea critică Fcr = F(k – 1, n – k),
care se găseşte în coloana corespunzătoare k‑1 grade de libertate şi
linia corespunzătoare n‑k grade de libertate a tabelului repartiţiei Fis‑
cher‑Snedecor.
Dacă F > Fcr atunci ipoteza nulă este respinsă ceea ce semnifică că
modelul este adecvat.
Testul F de asemenea poate fi utilizat pentru aprecierea semnifica‑
ţiei aportului unui grup de variabile exogene. Presupunem că iniţial a
fost estimată regresia Yt = β1 + β2Xt2 + .. .+ βkXtk+ εt unde suma pătrate‑
lor abaterelor explicată de regresie este RSSk, apoi au fost adăugate încă
m–k variabile şi estimată regresia Yt = β1 + β2Xt2 + ... + βkXtk+ βk+1Xk+1 +

... + βmXtm + ut, unde suma pătratelor explicată de regresie este RSSm.
Aşadar, suplimentar a fost explicată mărimea RSSm – RSSk, utilizând
pentru aceasta încă m–k grade de libertate. Se doreşte să clarificăm
dacă această mărime o depăşeşte pe cea care a fost obţinută (poate
din întâmplare). Aici din nou se utilizeză testul Fischer iar statistica
calculată este

(4.16.)

La verificarea ipotezei H0 variabilele suplimentare nu majorează
capacitatea explicativă a ecuaţiei H0 : βk + 1 = ... = βm = 0, statistica F are
repartiţia Fischer cu m‑k şi n‑m grade de libertate.
Exemplu: Reieşind din seriile de date din perioada 2001—2012
obţinute, referitoare la evoluţia importurilor de produse stomatologi‑
ce, pe categorii de produs, se propune determinarea influenţei volu‑
melor de import a acestor categorii asupra dinamicii de dezvoltare a
reţelei naţionale de distribuţie (Tabelul 4.1.).
Tabelul 4.1. Datele de intrare utilizate în modelul regresiei liniare multiple

Numărul Valoarea imporu‑ Valoarea impo‑ Valoarea impo‑
Peri‑ centrelor lui de materiale rului de echipa‑ rului de implan‑
№ oada de distri‑ consumabile mente stomato‑ turi dentare
vizată buţie (mii USD) logice (mii USD) (mii USD)
y X1 X2 X3
1 2001 3 252 214 93
2 2002 3 602 161 383
3 2003 5 759 414 375
4 2004 6 914 138 138
5 2005 8 1236 169 268
6 2006 11 946 459 477
7 2007 18 1247 711 848
8 2008 22 1581 349 737
9 2009 16 1726 333 388
10 2010 21 2224 446 611
11 2011 27 2664 579 578
12 2012 35 1803 1058 767
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor oferite de KOMPASS‑md [140].
Pentru aceasta am utilizat modelul regresiei multiple şi metoda

celor mai mici pătrate.
Analiza modelului econometric:
Reţeaua naţională de distribuţie a produselor stomatologice (Yt —
variabila de explicat (endogenă)) depinde de volumele importate de
principalele categorii de produse:
— materiale consumabile Xt2 — variabila explicativă (exogene);
— echipamente stomatologice Xt3 — variabila explicativă (exoge‑
ne);
— implanturi dentare Xt4 — variabila explicativă (exogene);
Modelul general al regresiei multiple va avea forma:
unde β1, β2, ... β4 — parametrii modelului

— estimatorii parametrilor modelului
εt — eroarea de observare,
— rezidurile, expresia erorilor calculate la nivelul eşantionului.
t = 1, ..., 12.
Pentru a demonstra că modelul este bine ales am utilizat urmă‑
toarele teste:
Testul Student
Am testat care variabile explicative influenţează în mod semnifi‑
cativ variabila de explicat Yt. Valorile t, pentru testul de semnificaţie
individual, aplicate fiecărui parametru al modelului sunt t1* =–2,475,
t2* =4,457, t3* =3,046, t4* =0,698. Am extras din tabela legii Student tan–k
unde α = 5% şi n–k = 8 grade de libertate (t80,05=1,860).
Ipoteze:
— t* ≤ t80,05 → se alege H0: βj = 0
— t* ≥ t80,05 → se alege H1: βj ≠ 0
Am comparat fiecare valoare obţinută cu t80,05 şi am obţinut:
— t1* ≤1,860 → se alege H0: β1 = 0 termenul liber al funcţiei nu in‑
fluenţează semnificativ reţeaua naţională de distribuţie, însă
oricum el nu influenţează nici efectul economic.
— t2* ≥1,860 → se alege H1: β1 ≠ 0, variabila explicativă X1 — ma‑

terial stomatologice consumabile, influenţează semnificativ
dezvoltarea reţelei naţionale de distribuţie şi aceasta cu proba‑
bilitatea de 95%.
— t3* ≥1,860 → se alege H1: β1 ≠ 0, variabila explicativă X2 — echipa‑
mente stomatologice, influenţează semnificativ dezvoltarea reţe‑
lei naţionale de distribuţie şi aceasta cu probabilitatea de 95%.
— t4* ≤1,860 → se alege H0: β1 = 0 variabila explicativă X3 — im‑
plante dentare nu influenţează semnificativ reţeaua naţională
de distribuţie, acest fapt este justificat de faza ciclului de viaţă
a acestei categorii de produse care corespunde celei de avânt.
Testul Fisher
Testează dacă ansamblul variabilelor explicative introduse în
model au o influenţă semnificativă asupra variabilei de explicat. Am
calculat astfel variabilitatea explicativă, ESS=1082,31; variabilitatea
reziduală RSS=88,60; şi variabilitatea totală TSS=1170,91.
Astfel dependenţa liniară construită este determinată de valoarea
statistică Fisher F* = 32,57 > F8,20,05 = 4,46.
Coeficientul de determinare R 2 = 0,924 indică asupra faptului că
aproape 93% se încadrează în modelul construit şi doar 7% nu se în‑
cadrează în acest model.
Grafic acest model este reprezentat în figura următoare (Fig. 4.1).
Fig. 4.1. Graficul variabilităţii reziduale

pentru materialele stomatologice consumabile

Intervalele de încredere ale variabilelor a parametrilor teoretici

ce corespund produselor stomatologice consumabile şi echipamen‑
telor (X1 şi X2) variază în limitele (0,003 — 0,01] şi respectiv [0,004
— 0,03], deci nu conţin valoarea „0“ prin urmare se confirmă teoretic
semnificaţia parametrilor respectivi în populaţia generală.
Concluzie:
Modelul de regresie multiplă construit corespunde ipotezelor te‑
oremei Gauss‑Markov, adică: forma modelului corespunde fenome‑
nului studiat; există caracterul determinist al variabilelor explicative;
perturbaţiile aleatoare au valoare medie nulă şi au aceeaşi abatere pă‑
tratică standard. Prin urmare modelul este homoscedastic (ceea ce se
poate observa şi grafic, Fig. 4.1.), iar din punct de vedere statistic poate
fi utilizat în prognosticuri ulterioare.
Aportul autorilor în crearea aparatului matematic constă în apli‑
carea modelului econometric de regresie liniară multiplă în scopul
determinării influenţei volumelor de import a acestor categoriiasupra
dinamicii de dezvoltare a reţelei naţionale de distribuţie. Astfel, prin
comparaţie, similar particularităţilor înregistate pieţei europene, în
care sectorul implantelor dentare a demonstrat o influenţă semnifica‑
tivă, putem estima că pentru piaţa Republicii Moldova acest efect nu
se verifică, deci pentru a determina prognozele pieţei de distribuţie
a produselor stomatologice la nivel naţional, concluzionăm că doar
echipamentele stomatologice şi materialele consumabile pot influen‑
ţa semnificativ volumul şi structura reţelei naţionale de distribuţie.
Modelul multifactorial utilizat reprezintă un instrument speci‑
fic analizelor macroeconomice care permit determinarea prognoze‑
lor fenomenelor economice produse în baza unor variabile rezultative
caracterizate de o serie de factori asociaţi, motiv pentru care a fost
selectat pentru aplicare.
4.2. Modalităţi de perfecţionare a activităţii de comerţ

cu produse stomatologice în Republica Moldova
şi în străinătate
În ultimii ani Republica Moldova a cunoscut o dezvoltare şi o ex‑

tindere a clinicilor stomatologice care oferă servicii la standarde înalte
europene, însă la un preţ cu mult mai redus decât în ţările europene.
S‑a investit intens în aparatură performantă, materiale de calitate pre‑
cum şi în cursuri de specializare.
Facultatea de Stomatologie este cea mai solicitată facultate de
medicină de către studenţii moldoveni, în Chişinău nu există stradă
principală pe care să nu fie construită o clinică de stomatologie, fiind
de fiecare dată mai mari ca suprafaţă şi cu o ofertă foarte diversificată
a serviciilor. Avem servicii stomatologice egale ca calitate la cele eu‑
ropene însă le oferim la un preţ cu mult mai avantajos. De ce atunci
nu am profita de acest lucru, promovând Republica Moldova ca o des‑
tinaţie turistică stomatologicăpentru cel mai bun raport preţ‑calitate
din întreaga Europă.
O perspectivă de impulsionare a consumului de produse stoma‑
tologice pe piaţa autohtonă ar putea fi generată chiar de distribuitori,
care, în calitate de mesageri, ar putea promova migrările teritoriale în
scopuri de tratament stomatologic, prestate şi în Republica Moldova.
În general, această activitate este cunoscută sub noţiunea de turism
stomatologic (călătorii în scopul executării unui tratament dentar) [7,
p. 65]. Din punctul nostru de vedere, sectorul serviciilor stomatolo‑
gice este mult mai competitiv pe piaţa europeană decât perspective
dezvoltării industriei stomatologice.
Piaţa est‑europeană de stomatologie a devenit foarte atractivă
pentru europeni şi nu numai. Costurile reduse ale tratamentelor den‑
tare, şi posibilitatea efectuărilor intervenţiilor stomatologice comple‑
xe în scurt timp, determină ca această zonă a Europei, respectiv şi
ţara noastră, să fie destul de tentantă pentru a fi vizitată în scop de
tratament.
Un studiu la nivel global [83, p. 5] arată că gradul mediu de sa‑

tisfacţie a persoanelor care au optat pentru programele de „turism
stomatologic“ a atins 84%. Economiile turiştilor în acest caz sunt în
mediu de cca 7000 de euro, sau aproximativ 60% din costul unui tra‑
tament stomatologic solicitat în ţara de provenienţă. Peste 95% dintre
respondenţi au ales aceste programe datorită costurilor scăzute, fac‑
torul de decizie în alegerea clinicii fiind dat de calitatea standardelor
profesionale, tehnologiile de ultima oră folosite şi a posibilităţii de re‑
zolvare a problemele dentare într‑un timp mult mai scurt.
Dacă e să vorbim despre Republica Moldova şi vecinii noştri Ro‑
mânia şi Ukraina, nu putem afirma că în aceste ţări există turism sto‑
matologic deoarece ungurii şi polonezii ne‑au luat‑o cu mult înainte.
Spre exemplu în localitatea Sopron din Ungaria, aflată nu departe de
frontier cu Austria, cu o populaţie de cca 30 000 locuitori şi peste 200
medici stomatologi, acum 10‑12 ani doar auzeau de turismul stomato‑
logic. Favorizând un mediu de afaceri bine pus la punct, în doar câţiva
ani, au ajuns la condiţia de deservire a cca 230 000 austrieci care vin
să‑şi repare dinţii [83, p. 2].
În Budapesta, turismul stomatologic este o afacere continuu în‑
floritoare. Costurile serviciilor sunt de până la trei ori mai mici decât
în Vest, companiile oferă pachete de servicii care include o serie de
gratuităţi (telefon mobil cu toate numerele de urgenţă, transport ae‑
roport‑hotel‑cabinet, rezervări, consultaţii şi radiografii panoramice)
la disconturi la cazare, tururi de oraş, croaziere pe Dunăre, sesiuni de
shopping sau de beauty‑care. Sunt clinici care au hoteluri şi restaurant
proprii. Sejurul durează în mediu de la o săptămână până la o lună, în
funcţie de procedurile de tratament necesare, spre deosebire, de exem‑
plu, de cel puţin 6 luni în Marea Britanie. Lucrările dentare au garanţie,
cabinetele promit respectarea timpului prognozat, bugetul se estimea‑
ză preventive, se respectă principiile de siguranţă şi confort maxim al
clientului. La noi în ţară avem preţuri de de câteva ori mai mici decât
în Italia, Germania sau Marea Britanie, iată de ce unii dintre membrii
vechii Europe vin la noi pentru a beneficia de serviciile stomatologice.
Stomatologia din Republica Moldova a atins un nivel de dezvol‑

tare foarte înalt şi este la nivel European iar medicii stomatologi sunt
pregătiţi să efectueze intervenţii stomatologice complicate şi costisi‑
toare. În perioada anilor 2010—2012 preţurile la serviciile stomatolo‑
gice au rămas relativ constante, cu unele variaţii de până la 7% pentru
unele proceduri.
În prezent, clinicile stomatologice private din Chişinau sunt
disponibile şi sunt asigurate, din punct de vedere tehnico‑material,
pentru orice tip de intervenţii stomatologice, iar preţurile serviciilor
stomatologice prestate în Moldova sunt cu 90% mai mici decât cele
din Italia, Spania sau Portugalia, intervalul de variaţie al acestora mo‑
dificându‑se în funcţie de complexitatea tratamentului şi poate ajunge
chiar la câteva mii de euro.
Creşterea numărului de persoane ce vizitează Republica Moldova pe
motivul afacerilor, turismului şi alte scopuri, duce nemijlocit şi la popu‑
larizarea serviciilor medicale de calitate, în special a celor stomatologice,
la preţuri mult mai mici. Desigur pentru intervenţii medicale complexe,
puţini vor fi aceia care vor opta pentru ţara noastră, dar pentru interven‑
ţii stomatologice sunt suficienţi doritori. „Turismul stomatologic“ a apa‑
rut recent şi la noi, dupa modelul ţărilor ca România, Ungaria, Polonia.
Competitivitatea preţurilor este determinată în primul rând de
costul înca scăzut, comparativ ţărilor UE, al manoperei, iar tehnica şi
materialele fiind la nivelul celor din UE. În Europa, costurile pentru
efectuarea unui tratament dentar sunt cu 30%‑70% mai mici, faţă de
alte continente, astfel piaţa serviciilor de stomatologie din Europa de
Est a devenit foarte atractivă.
O parte din cetăţenii străini din Italia, Spania, Portugalia sunt
deja clienţi fideli ai clinicilor stomatologice din Republica Moldova,
datorită numarului mare de imigranţi moldoveni care muncesc peste
hotare. De asemenea, la clinicile stomatologice din ţara noastră ape‑
lează şi cetăţeni din Turcia, Israel ca urmare a faptului că mulţi tineri
din aceste ţări îşi urmează studiile la universităţile din ţara noastră şi
atît ei cît şi familiile lor care îi vizitează în Republica Moldova apelea‑
ză cu încredere la clinicile noastre [7, p. 64‑67].
Este bine cunoscut faptul că locuitorii statelor înalt dezvoltate

economic, cu un salariu destul de mare nu îşi pot permite tratamente
stomatologice, din cauza preţului foarte înalt al acestor tratamente pe
care asigurarea medicală nu le acoperă.
Pentru a studia mai detaliat preţurile la clinicile stomatologice
din diferite state în comparaţie cu Republica Moldova vom prezenta
următorul tabel, unde sunt este arătat serviciul stomatologic împreu‑
nă cu costul său în euro, în funcţie de ţară (Tabelul 4.2.).
Tabelul.4.2. Lista preţurilor (în euro) la unele servicii stomatologice

prestate în diferite ţări ale Europei
Proceduri RM ROM UA UNG POL IT GER UK
Obturaţie 25+ 55+ 40+ 350+ 380+ 520+ 680+ 720+
Extracţie 25+ 70+ 90+ 90+ 92+ 200+ 185+ 265+
Implant 200+ 350+ 760+ 565+ 723+ 1870+ 1900+ 2090+
Coroană 50+ 175+ 140+ 210+ 400+ 550+ 644+ 565+
Proteză 120+ 190+ 195+ 210+ 241+ 870+ 760+ 850+
Înălbire 25+ 150+ 180+ 135+ 154+ 620+ 480+ 500+
Observăm faptul că Marea Britanie practică cele mai înalte pre‑

ţuri la serviciile stomatologice, conform unui sondaj realizat în anul
2011 de catre revista engleză The Telegraph 100. 000 britanici au ales
să îşi trateze dinţii în străinătate, din cauza preţurilor excesive de mari
la ei în ţară. România alături de Polonia au devenit destinaţii turistice
dentare pentru ţările Uniunii Europene, datorită preţului mai scăzut
faţă de celelalte ţări membre UE.
Dacă facem o analiză, identificăm ideea că în Republica Moldova
preţurile pentru serviciile dentare sunt practic de câteva ori mai iefti‑
ne faţă de preţurile din ţările UE la o calitate înaltă. Diferenţa imensă
de preţurile de la noi din ţară faţă de celelalte ţări se datorează în pri‑
mul rînd taxei de studii mai reduse pentru facultatea de stomatologie,
retribuirea forţei de muncă care este mai joasă, arenda cabinetelor sto‑
matologice care de asemenea este mai mică şi inexistenţa taxelor su‑
plimentare pentru proprietatea intelectuală a laboratoarelor ştiinţifice

care elaborează noi produse stomatologice.
Deci avem produsul de o calitate înaltă la un preţ bun faţă de con‑
curenţi, ceea ce lipseşte este cum vor motiva consumatorii să cumpere
acest produs, adică cum îi vom determina pe cetăţenii străini să vizi‑
teze Republica Moldova şi să plece acasă cu un zîmbet sănătos. În pri‑
mul rînd este necesar ca locuitorii altor state să fie informaţi referitor
la clinicile stomatologice performante ale ţării noastre, care prestează
servicii bune contra unor preţuri cu mult mai mici faţă de ţara lor.
Pentru aceasta este esenţial de a crea o platformă electronică unde vor
fi descrise cele mai bune clinici stomatologice ale Republicii Moldo‑
va, pozele acestora unde vor fi arătate utilajele medicale performante,
cabinetele dotate cu cele necesare, personalul medical şi desigur lista
serviciilor pe care clinicile le prestează împreună cu preţul lor, pentru
ca cetăţenii străini care vor intra pe site să poată analiza şi compara
preţurile şi serviciile oferite, pentru ca în final să decidă daca va alege
să beneficieze de tratamentele stomatologice din Republica Moldova.
Este foarte important ca platforma să fie disponibilă în cât mai multe
limbi străine (engleză, rusă, italiană, portugheză, franceză, spaniolă,
turcă, arabă) pentru a fi pe înţelesul unui public străin cît mai larg.
Este cu mult mai uşor să determini un cetăţean străin din ase‑
mena ţări ca Italia, Spania, România, Turcia să apeleze la serviciile
noastre, pentru că ei deja cunosc unele informaţii despre Republica
Moldova, decât, de exemplu, să convingi un locuitor al Norvegiei sau
Elveţiei să ne viziteze ţara, deoarece cei din urmă, în majoritatea cazu‑
rilor, nu cunosc practic nimic despre Moldova şi este dificil să le câşti‑
găm încrederea, de aceea segmentul ţintă este orientat spre locuitorii
acelor ţări care cunosc ţara noastră.
Oferirea serviciilor stomatologice nu este suficientă pentru deter‑
minarea locuitorilor străini să ne viziteze, aceştia venind în Moldova
vor avea nevoie, pe durata tratamentului dentar şi de spaţii de caza‑
re, de facilităţi pentru transportul în oraş, servicii de alimentaţie, etc.
Pe lângă tratamentele dentare sunt necesare şi apartemente dotate cu
toate necesităţile în calitate de spaţii de cazare. De ce să le oferim apar‑
tamente şi nu hotele? Pentru că din păcate preţurile la hotelurile din

Chişinău sunt foarte mari şi în plus ţara noastră nu prea dispune de
hotele de 2, 3 stele care ar avea preţuri mici. Majoritatea hotelelor din
capitală sunt de 4 şi 5 stele, iar o zi de cazare în acestea costă destul
de scump, iar un cetăţen străin care alege Republica Moldova pentru
servicii dentare o va face pentru a plăti un preţ mai mic pentru aceste
servicii, pentru a-şi economisi resursele sale finaciare, deci ca urmare
trebuie să‑i oferim şi spaţii de cazare la preţuri bune.
Este mai avantajos pentru locuitorii străini să se cazeze în apar‑
tamente dotate la un nivel înalt, decît să apeleze la hotele, mai ales
că într‑un apartament pot fi cazaţi mai multi cetăţeni străini, preţul
rămânând acelaşi. În plus, apartamentele oferă un spaţiu mai larg, iar
în unele cazuri beneficiază şi de transport la orice oră în oraş şi un
ghid turistic.
Promovarea turismului stomatologic, pentru piaţa Republicii
Moldova, reprezintă o afacere profitabilă din următoarele consideren‑
te:
1. Cererea pentru acest produs turistic este în creştere — vecină‑
tatea ţărilor Uniunii Europene ne poate asigura un flux stabil
de pacienţi care, în condiţii de criză financiară, dispun atât de
de resursele financiare corespunzătoare ofertei de preţuri, cât
şi de timpul liber, specific vârstei, pentru întreprinderea că‑
lătoriilor în scop de tratament. În plus, conform unui studiu,
publicat în anul 2012 de OMS, care vizează potenţialul calita‑
tiv al serviciilor medicale prestate în 35 state ale continentului
European, Republica Moldova se consider a fi concurenţială,
după standardele internaţionale, doar în domeniul serviciilor
stomatologice şi serviciilor chirugicale de rigno‑plastie. Stu‑
diul vizat este orientat spre evaluarea a 12 specialităţi medicale
pe o perioadă de cercetare de trei ani, evaluarea fiind efectuată
în baza a 94 criterii de selecţie clasificaţi în 5 grupe importante
(calitate, siguranţă, accesibilitate, preţ, garanţie).
2. Oferta pieţei autohtone de servicii stomatologice este extrem
de diversificată — sistemul de instruire şi perfecţionare a me‑
dicilor stomatologi este într‑o concurenţă acerbă, pe motivul

puterii modeste de cumpărare a serviciilor de către pacienţi,
şcoala dentară din Republica Moldova este recunoscută, la ni‑
vel internaţional, pentru eforturile depuse în scopul dezvoltă‑
rii şi aprofundării activităţilor de cercetare şi inovare în do‑
meniul medicinii, astfel încât aceasta aplică cele mai moderne
tehnici şi metode de tratament în domeniul stomatologic, iar
medicii, din sectorul privat, devin tot mai motivaţi în perfec‑
ţionarea continuă,ceea ce contribuie, nemijlocit, la îmbunătă‑
ţirea mediului concurenţial.
3. Posibilitatea combinării turismului stomatologic cu alte tipuri
de turism — specificul tratamentului stomatologic prevede o
perioadă de tratament de 7–20 zile, în regim ambulator, timp
în care turiştii au posiblitatea de a vizita principalele atracţii
turistice ale ţării noastre.
Algoritmul implimentării turismului stomatologic în Republica
Moldova prevede următoarele etape:
1. Identificarea reţelei de clinici stomatologice care corespund
standardelor europene de calitate în domeniul serviciilor
stomatologice şi îndeplinesc cerinţele ce vizează bariera de
comunicare, profesionalismul executării tratamentului, acce‑
sibilitatea, respectarea graficelor de tratament, asigurări facul‑
tative de sănătate, etc.
2. Definirea infrastructurii de deservire, pentru produsele tu‑
ristice care prevăd stabilirea unităţilor de cazare, mijloacelor
de transport pe pierioada vizitei, modalităţile de alimentaţie,
servicii adiţionale (ghid, traducător, pază, etc.)
3. Combinarea turismului stomatologic cu alte tipuri de turism,
în funcţie de solicitările clienţilor, însă, în strict conformitate
cu recomandările medicilor stomatologi, astfel încât, progra‑
mele de agrement adiţionale, să nu tergiverseze planul de tra‑
tament.
4. Alegerea itinerarului şi întocmirea programului turistic pe
perioada tratamentului. Această etapă prevede încheierea
contractelor şi emiterea comenzilor de rezervare, stipularea

condiţiilor asigurărilor de sănătate, etc.
5. Determinarea preţului produsului turistic, care include cos‑
tul serviciilor de transport, cazare, alimentaţie, cheltuieli de
diagnosticare, costul tratamentului, etc. precum şi celelalte
elemente prevăzute de legislaţie (TVA, asigurări, commision,
contribuţii pentru promovarea turismului, etc.).
6. Lansarea şi promovarea produsului turistic prin aplicarea
diferitor strategii de marketing implicând cetăţenii moldo‑
veni, aflaţi la muncă peste hotare, reţeaua importatorilor şi
distribuitorilor de produse stomatologice, intervenţiile din
mass‑media, evenimentele socio‑culturale organizate în Re‑
publica Moldova şi în alte state europene, etc. utilizând drept
slogan expresia Travel to a better smile! (Călătoreşte pentru un
zîmbet mai frumos!).
7. Monitorizarea turismului stomatologic pe piaţa autohtonă re‑
prezintă o etapă indispensabilă deoarece cerinţele pacienţilor
europeni sunt extreme de ridicate, iar în cazul în care Repu‑
blica Moldova nu v‑a reuşi să gestioneze eficient acest proces,
nişa pieţei va fi completată de ţările concurente, care au o ex‑
perienţă mai bună în domeniul turismului stomatologic.
Influenţa implimentării turismului stomatologic asupra eficien‑
tizării comerţului naţional cu produse stomatologice se va reflecta
direct asupra costurilor serviciilor stomatologice. Din păcate, pute‑
rea de cumpărare a serviciilor dentare din Republica Moldova de că‑
tre cetăţenii moldoveni este destul de redusă, pe de altă parte, însă,
medicii stomatologi investesc masiv în tehnologizare, metode noi de
tratament, stagii de practică dentară în străinătate, autoinstruire, ac‑
tivitate comercială, etc. care generează un serviciu mai calitativ, însă
mai scump. În urma promovării turismului stomatologic, povara
cheltuielilor totale va fi distribuită şi pe sarcina cetăţenilor străini,
astfel încât ritmul de creştere a preţurilor să fie mai lent iar viteza de
rotaţie a fluxurilor material de produse stomatologice mai mare şi
mai fluentă.
Studiind oferta serviciilor de turism stomatologic, pe piaţa Chişi‑

năului putem regăsi, cel puţin 5 clinici stomatologice private (FalaDent,
VivoDent, SoloDent, MegaDent şi CaracaşDent), care promovează pe
site‑urile sale aceste servicii. Conform declaraţiilor managerilor aces‑
tor clinici, cca 30% din pacienţii trataţi sunt europeni din care doar
5–7% au accesat serviciul prin intermediul agenţiilor de turism, cei‑
lalţi fiind însoţiţi de cetăţeni moldoveni.
Pe de altă parte, însă, putem regăsi şi cel puţin 3 agenţii de turism
(Enjoy Travel, Five Stars, Sindmol) ce promovează tururi stomatologi‑
ce în Moldova, care presupune vizitarea Republicii Moldova, de către
un grup de turişti, pe o perioada de 7–14 zile în scop de tratament
dentar, beneficiind şi de un program special ce prevede vizita unui
şir de obiective turistice autohtone. Turul presupune: cazarea într‑un
anumit hotel, tratamentul în clinicile specificate şi combinarea obliga‑
torie cu alte tipuri de turism.
În literatura de specialitate, turismul stomatologic reprezintă o
categorie a turismului medical inclus în domeniul turismului bal‑
neo‑climateric şi presupune călătoria, în scop de tratament dentar, în
afara sistemului naţional de sănătate orală, ce poate fi combinat cu alte
tipuri de turism.
Avantajele oferite de cabinetele stomatologice din ţările Europei
de Est sunt:
— Durata mult mai scurtă a unor tratamente stomatologice com‑
plexe;
— Dotarea clinicii cu aparatură de ultimă generaţie;
— Domeniul larg de specializare a medicilor;
— Garanţia calităţii serviciilor pe care o primesc pentru trata‑
mentul efectuat;
— Regim liber de vize;
— Personal medical care posedă limba engleză.
Sistemul de acordare a asistenţei stomatologice în Ungaria şi Po‑
lonia sunt mult mai bine puse la punct decât în Bulgaria şi România.
Statele magiar şi polonez susţin reânoirea aparaturii medicale la fieca‑
re 6–7 ani, din impozitul plătit de medici se reţine o cotă‑aparte pen‑
tru retehnologizare, prin aceasta se promovează un serviciu pentru

pacient şi nu pentru medicul stomatolog. În aceste state, în localităţile
rurale, există cel puţin un cabinet stomatologic, astfel încât cetăţeanul
nu este nevoit să se deplaseze la zeci de kilometri distanţă.
O dată cu intrarea în Uniunea Europeană, România şi Bulgaria
au devenit destinaţii interesante pentru afaceri, călătorii şi în acelaşi
timp, rezolvarea problemelor dentare la preţuri mult mai mici şi la o
calitate similară celorlalte ţări europene. Cu toate acestea o bună parte
dintre pacienţii europeni evită utilizarea serviciilor oferite în Româ‑
nia şi Bulgaria din următoarele două motive:
Costul cazării mai mare decât costul tratamentului stomatologic
— preţurile la închirierea camerelor de hotel sau a pensiunilor atât în
România cât şi în Bulgaria sunt mai mari decât în Ungaria şi Polonia;
Lipsa cardurilor de sănătate — problema asigurărilor de sănătate
rămâne încă nerezolvată, străinii care au asigurări private îşi pot de‑
conta o parte din bani. În aceste ţări încă nu funcţionează sistemul
cardurilor de sănătate în stil European, prin urmare turiştii trebuie să
suporte costurile medicale din buzunarul propriu.
Contrar acestor motive astfel de destinaţii ca Republica Moldova
sau Ukraina sunt o alegere mai potrivită pentru cei care urmăresc mi‑
nimizarea cheltuielilor per total.
Turismul stomatologic ar putea deveni o realitate şi în Republica
Moldova prin stabilirea infrastructurii respective. În prezent străinii
care beneficiază de serviciile stomatologice în ţara noastră sunt înso‑
ţiţi de cunoştinţe din Moldova şi singuri îşi rezolvă întrebările privind
cazarea, excursii, distracţii, etc. Conform unor surse doar cca 5% din‑
tre turişti apelează la companiile de turism stomatologic. Nu este real
în prezent să ne comparăm cu Polonia sau Ungaria dar ne pot servi
drept exemplu pentru implementare în ţara noastră.
Piaţa serviciilor de stomatologie din Europa de Est a devenit
foarte atractiva pentru pacienţii străini, datorită costurilor reduse ale
ofertelor de tratamente stomatologice, posibilităţii de a efectua lucrări
complexe într‑un timp scurt, precum şi posibilităţii de a stabili pro‑
gramări fără liste de aşteptare.
Ţinând cont de faptul că suntem în imediata vecinătate a Uniu‑

nii Europene, în care numărul populaţiei în etate este în creştere iar
tehnicile de tratament devin tot mai accesibile şi mai uşor tolerate,
considerăm că în Republica Moldova există toate premizele dezvoltă‑
rii turismului stomatologic.
Sănătatea copiilor este un indicator de sănătate al comunităţii,
elementele fundamentale ale acesteia fiind stabilite în copilărie [58].
Există cercetări care atestă beneficiile pe termen lung ale prevenirii
cariei dentare în reducerea cheltuielilor alocate tratamentului cariei
pentru copii, în special prin programele de prevenire şi educaţie de‑
rulate în ţările nordice (Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Franţa,
Germania). Acestea indică o reducere cu 30–40% a prevalenţei cariei
dentare. Considerăm că asemenea programe de educaţie reprezintă o
soluţie durabilă pentru îmbunătăţirea stării sănătăţii orale în Republi‑
ca Moldova, pe termen lung. Prin investiţii valorice nesemnificative la
nivelul promovării unui mod de viaţă sănătos, statul va avea de câşti‑
gat ulterior de pe urma unei forţe de muncă cu un profil mai ieftin de
consum al serviciilor stomatologice.
În condiţiile Republicii Moldova un risc crescut pentru afecţiuni‑
le orale este legat de factorii socio‑culturali cum ar fi:
— nivel slab de educaţie cauzat de lipsa unuia sau a ambilor pă‑
rinţi din familie;
— condiţii de trai modeste produse de nivelul înalt al sărăciei în
mediul rural şi rban;
— lipsa tradiţiilor, conceptelor şi susţinerii programelorde sănă‑
tate orală — efect obţinut în urma lipsei programelor de pro‑
movare şi informare a măsurilor de îngrijire dentară.
Controlul afecţiunilor orale depinde de nivelul de accesibilitate la
serviciile stomatologice, dar scăderea riscului este corelată cu orienta‑
rea serviciilor de sănătate spre prevenţie şi diagnostic precoce.
În afară de factorii sociali şi de mediu, extreme de importanţi
sunt şi factori de risc care pot fi modificaţi, cum ar fi igiena denta‑
ră, consumul de dulciuri (cantitatea, frecvenţa, tipuri) şi consumul de
tutun şi alcool. Aceşti factori pot afecta nu numai situaţia cavităţii
bucale, ci şi calitatea vieţii. Grupul de risc vizat este format de copii,

elevi şi tineri, astfel conform prevederilor stabilite de OMS, strategiile
prioritare sunt următoarele:
— realizarea programelor şcolare îmbunătăţite;
— formarea de reţele pentru a dezvolta tendinţe de promovare a
sănătăţii;
— creşterea capacităţilor naţionale;
— stimularea cercetării pentru îmbunătăţirea programelor edu‑
caţionale.
Aceste strategii sunt susţinute de următoarele condiţii:
— copiii şi studenţii pot fi educaţi în anii de formare, în această
etapă formîndu‑se comportamente şi atitudini;
— şcolile pot constitui un mediu favorabil promovării sănătăţii
orale.
— importanţa patologiei orale la acest grup de vîrstă este foar‑
te mare. Multe afecţiuni orale sunt ireversibile, avînd impact
asupra calităţii vieţii şi asupra sănătăţii generale.
— politicile şcolare au un rol esenţial în controlul factorilor de
risc comportamentali, cum ar fi consumul de alimente şi bău‑
turi îndulcite şi consumul de alcool.
— şcolile pot constitui o platfomă pentru servicii de sănătate ori‑
entate spre prevenţie.
Plecând de la nivelul procedurilor prevenţiei primare spre cele
ale prevenţiei terţiare studiile arata cum costurile cresc, în timp ce
satisfacţia medicului şi a pacientului scade. În acest context preven‑
ţia oro‑dentară a apărut ca o necesitate dată de prevalenţa deosebită
a afecţiunilor oro‑dentare şi de impactul biologic, economic şi psi‑
ho‑social provocat de evoluţia şi tratamentul lor. Prevalenţa lor este
estimată la cca. 90% pentru caria dentară, 60% pentru îmbolnăvirile
parodontale la pacienţii de peste 35 de ani şi 60% a anomaliilor den‑
to‑maxilare, afecţiuni care ocupă locuri fruntaşe de rând cu celelalte
îmbolnăviri ale organismului.
La nivel internaţional, OMS efectuiază monitorizarea nivelului de
sănătate orală cu suportul Federaţiei Dentare Internaţionale (FDI) —
o federaţie compusă din 157 organizaţii dentare din 136 ţări, cuprin‑
zînd mai mult de 900 000 medici stomatologi din toată lumea. La ni‑
vel regional, ţările europene sunt reprezentate de European Regional
Organisation of the Federation Dentaire Internationale (ERO‑FDI),
iar din anul 2007, şi Asociaţia Stomatologilor din Republica Moldova
(ASRM) este membru cu drepturi depline. Scopul principal urmărit
de FDI este stabilirea legăturilor între medicii dentişti, de a reprezenta
profesia dentară la nivel global pentru stimularea şi facilitarea schim‑
burilor de informaţii la nivel internaţional.
În 1981, FDI‑ERO şi OMS au colaborat pentru stabilirea obiec‑
tivelor globale în sănătatea orală pentru anul 2000. În următoarele
două decade, cele mai multe dintre ţările dezvoltate au îndeplinit sau
chiar au depăşit aceste cerinţe, dar pentru multe ţări cu venituri mici,
obiectivele OMS‑FDI sunt încă neatinse. Noile obiective în sănătate
pentru anul 2020 au fost stabilite de un grup de lucru la care au parti‑
cipat FDI, Asociaţia Internaţională pentru Cercetare Dentară (IADR)
şi OMS. Aceste obiective pornesc din evaluarea experienţei şi analiza
obiectivelor precedente şi stabilesc sănătatea orală ca parte integrată
din sănătatea publică. Noile obiective au lărgit perspectivele în sănă‑
tatea orală şi au lărgit gama de indicatori prin includerea altor boli ale
cavităţii orale alături de cariile dentare. FDI posedă un rol important
în rezolvarea unor probleme legate de sănătatea orală şi de profesia
dentară, cum ar fi:
a. monitorizarea distribuţiei forţei de lucru dentare, atât interna‑
ţional, cît şi în cadrul fiecărei ţări — FDI va contribui la dez‑
voltarea unor amendamente, acceptate internaţional, referitor
la acordarea de asistenţă dentară, planificarea forţei de lucru şi
integrarea în programe de prevenire.
b. migrarea pacienţilor şi a personalului dentar va creşte, făcînd
dificilă urmărirea datelor de către organizaţiile de sănătate
naţionale — FDI va contribui alături de parteneri la disemi‑
narea ghidurilor de bună practică.
c. creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, de vreme ce
acum posibilitatea de a‑şi permite îngrijiri dentare a individu‑
lui este încă o problem, astfel, pentru îmbunătăţirea accesului

şi reducerea inegalităţilor este necesară dezvoltarea în conti‑
nuare a programelor de prevenţie şi o integrare a acestora în
structura programelor generale de sănătate.
O problem importantă a serviciului naţional de sănătate orală o
constituie decalajul imens dintre nivelul calităţii serviciilor prestate
în cadrul IMS Publice şi în cadrul IMSP Private. Cele din urmă fiind
mult mai motivate în investirea în noi metode de tratament inovaţio‑
nale, stagii practice în străinătate, comercializarea ilicită a tehnicilor
de tratament prin organizarea neautorizată a prezentărilor practice,
etc. La celălalt capăt, însă, un număr imens de centre rurale nu deţin
nici un cabinet stomatologic, IMS Publice nu sunt dotate necorespun‑
zător, utilizînd echipamente uzate moral şi fizic ceea ce diminuiază
considerabil calitatea serviciilor prestate.
Odată cu aplicarea strategiilor de stimulare a consumului de
echipamente modern, prin aplicarea diferitor politici fiscal, cum ar fi,
reducerea TVA de 20% la 14% şi aplicarea unui impozit suplimentar
pentru utilizarea utilajului învechit, sau alocarea unor subvenţii pen‑
tru agenţii care au reânoit clinica stomatologică. Preţurile la serviciile
tomatologice nu vor avea niciodată o dinamică negativă, însă, prin
echilibrarea sectorului public şi privat vom obţine un ritm mai lent de
creştere a acestora.
În ţările dezvoltate, acest lucru se obţine mai uşor dacă, la nivel
intern, există o organizaţie non‑guvernamentală, care reprezintă inte‑
resele distribuitorilor de produse stomatologice. Funcţiile de bază ale
acestei asociaţii se referă, în particular la monitorizarea comerţului
naţional, aprovizionarea pieţei interne cu stocuri mari de produse la
preţuri mai mici, crearea şi promovarea relaţiilor comerciale cu parte‑
nerii externi, elaborarea politicilor de preţuri pe piaţa internă, evalua‑
rea calităţii serviciului de distribuţie naţional, etc.
În condiţiile actuale ale Republicii Moldova, existenţa unei astfel
de organizaţii este mai dificil de realizat deoarece nu există instrumen‑
te financiare de dezvoltare a sistemului de asigurări private de sănă‑
tate orală, iar interesul pentru sănătatea dentară este mult prea redus,
în condiţiile în care cca 63% din adresări sunt în cazuri de urgenţăşi

doar 11% din popluaţia autohtonă apelează în mod regulat la servi‑
ciile stomatologice. În mod surprinzător neapartenenţa la Comuni‑
tatea Europeană impulsionează dezvoltarea segmentului stomatologi
autohton din cauza lipsei instrumentelor legislative care să aplice taxe
suplimentare pentru dreptul inovaţional stipulate în diferite contracte
de proprietate intelectuală.
În schimb, există o deficienţă majoră la convertirea datelor privind
certificarea, mai ales, a instrumentelor şi echipamentelor de măsurat.
Din 2002, R. Moldova este membră a Asociaţiei Internaţionale pentru
Metrologie Legală ceea ce presupune recunoaşterea tuturor certifica‑
telor metrologice eliberate în ţările membre, însă, în lipsa unei baze de
date unice, agenţii economici sunt nevoiţi să supună produsele impor‑
tate unei certificări duble, ceea ce duce la cheltuieli suplimentare.
Concluzionând cele câteva repere, susţinem că perfecţionarea ac‑
tivităţii de comerţ cu produse stomatologice poate fi obţinută doar în
baza dezvoltării serviciilor stomatologice, pe când segmental de pro‑
ducţie nu are şanse de existenţă în condiţiile actuale ale economiei
naţionale.
În condiţiile comerţului internaţional cu produse stomatologice,
practica a demonstrate ineficienţa centrelor regionale de distribuţie a
marilor producători, rolul acestora modificându‑se de la unul operaţi‑
onal la unul administrativ. Astfel, odată cu dezvoltarea excesivă a teh‑
nologiilor informaţionale şi fluidizarea căilor de transport, centrele de
distribuţie intermediare devin tot mai solicitate, ceea ce impulsionea‑
ză dezvoltarea operaţiunilor de reexport.
Pentru economia naţională, ar fi o oportunitate reală, dezvoltarea
reexportului de echipamente stomatologice pe pieţele asiatice, mai ales
în statele cu focare de război. Specificul echipamentelor stomatologi‑
ce implică şi utilizarea acestora în industria armamentului artizanal,
astfel, marii producători, sunt supuşi unor reglementări de securitate
care presupun impozite suplimentare pentru asigurarea păcii ceea ce
reduce considerabil din interesul producătorilor de a‑şi dezvolta afa‑
cerea în statele lumii a treia [107, p. 182]. Distribuitorilor intermediari,
însă, le sunt suficiente doar scrisori de garanţie din partea clienţilor

conform cărora aceştia garantează utilizarea echipamentelor doar în
scopuri medicale, realizând comerţ în stocuri mici de mărfuri. În pac‑
tica de comerţ această modalitate nu este aplicată la nivel de afacere,
realizându‑se doar la necesitate sau ocazional.
În comerţul internaţional cu produse stomatologice, obstacolele
cele mai frecvent întâlnite constituie: discriminările fiscale, reglemen‑
tările tehnice, drepturile de proprietate intelectuală şi formalităţile
vamale.
Formalităţile administrative la exportul sau importul de produse
stomatologice, prezintă unele obstacole în realizarea activităţii de co‑
merţ, cunoscute sub termenul de tehnici vamale. Astfel, cerinţele va‑
male ale tuturor membrilor OMC, sunt fundamentate, în mare parte,
de valoarea produsului, care serveşte drept reper în evaluarea taxelor
vamale aplicabile importurilor.
Aplicarea metodelor de evaluare arbitrare sunt utilizate cu uşu‑
rinţă pentru a mări, artificial, valoarea mărfurilor importate, şi, im‑
plicit, valoarea texelor ce urmează a fi achitate. Asemenea practici pot
afecta grav libertatea de circulaţie a mărfurilor înafara hotarelor sta‑
tului şi pot diminua considerabil valoarea concesiilor tarifare negoci‑
ate. Recent OMC a vizat un acord asupra valorii în vamă a mărfii care
prevede o reglementare mai detaliată a acestui domeniu.
Drepturile de redevenţă legate de import şi export reprezintă, la
fel, o problem important în activitatea comerţ internaţional cu pro‑
duse stomatologice, deoarece, acestea, pot viza servicii diverse, cum
ar fi serviciile consulare, licenţiere, controlul schimburilor, regimuri,
termice şi sanitare, etc. Taxele de redevenţă constituie un obstacol im‑
portant atunci când sunt excesive, îndeplinind rolul generării venitu‑
rilor mai mari sau sunt introduse pentru a proteja piaţa naţională. Din
păcate nu toate statele dispun de instrumente legislative coerente de
gestiune a acestui fenomen.
Protecţia proprietăţii intelectuale în domeniul industriei stoma‑
tologice este un subiect foarte controversat. Deşi, pe parcursul ani‑
lor au fost instituite o serie de mijloace de protecţie a acestui tip de
proprietate, în domeniul dentar infracţiunea intelectuală este destul

de înaltă. Spre ameliorarea acestui obstacol sunt instituite laboratoare
ştiinţifice care monitorizează, în timp, efectele generate de produsele
stomatologice implicate în planurile de tratament. În gestiunea co‑
merţului, trecerea de la reţelele de distribuţie proprii la cel închiriate a
creat un mediu absolut favorabil dezvoltării pirateriei produselor sto‑
matologice.
1. Aplicarea modelului econometric multifactorial ne‑a condus

la concluzia că doar domeniul echipamentelor stomatologice
şi a materialelor consumabile influenţează semnificativ reţea‑
ua naţională de distribuţie iar modelul poate fi utilizat pentru
prognosticurile ulterioare. În viziunea noastră ciclul de viaţă
al ramurii implantologiei dentare se află în etapa de avânt tim‑
puriu pe piaţa Republicii Moldova, motiv pentru care, aceasta,
încă nu influenţează semnificativ reţeaua naţională de distri‑
buţie a produselor stomatologice.
2. În domeniul serviciilor dentare din Republica Moldova regă‑
sim cele mai accesibile preţuri din Europa, serviciile totodată
fiind prestate la un nivel înalt de calitate. Deci prezentarea ţă‑
rii noastre ca o destinaţie turistică stomatologică, avantajoa‑
să pentru cetăţenii străini, ar fi o soluţie foarte bună pentru
îmbunătăţirea şi crearea unei imagini pozitive a Republicii
Moldova, iar odată cu trecerea timpului şi perfecţionarea per‑
manentă a acestor servicii, Moldova ar putea deveni un brand
în rândul destinaţiilor turistice medicale.
3. Politica fiscală aplicată comerţului cu produse stomatologice
în Republica Moldova nu este corelată cu capacitatea de con‑
sum intern. În aceste condiţii considerăm oportune reduce‑
rea impozitelor de la 20% TVA la 14%, pentru echipamentele
stomatologice, ceea ce ar favoriza reducerea decalajul imens
al calităţii serviciilor prestate în cadrul IMS Publice şi IMSP

Private. Majoritatea medicilor stomatologi ce prestează servi‑
cii dentare în cadrul IMS Publice, activează, în acelaşi timp,
şi în cadrul IMS Private, adică nivelul de profesionalizare
este similar, însă, din cauza nivelului slab de asigurare tehni‑
co‑materială în sectorul bugetar, calitatea acestor servicii nu
este competitivă pe piaţă.
4. În opinia noastră piaţa de desfacere este realativ mică şi ne‑
explaotată la întreaga diversitate a activităţilor comerciale.
Astfel,considerăm extrem de profitabile pentru economia na‑
ţională, dezvoltarea relaţiilor de reexport a echipamentelor
stomatologice pentru alte state CSI care sunt mai dependente
de piaţa Federaţiei Ruse şi în care sunt focare active de tensi‑
uni armate. Potenţialul Republicii Moldova îşi poate permite
să dezvolte mai mult tranzacţiile de reexport dacă ar iniţia un
program mai strict în procesul de organizare a comerţului re‑
gional.
5. Comerţul internaţional cu produse stomatologice poate fi rea‑
lizat mai uşor decât acum 10 ani în urma modificării strategii‑
lor de distribuţie la nivel superior, care prevede restricţionarea
diversităţii produselor în centrele regionale de distribuţie, re‑
direcţionând potenţialul de comerţ şi pe distribuitorii inter‑
mediari.
Încheiere
Necesitate cercetării multiplelor probleme de organizare a comer‑

ţului internaţional şi naţional cu produse stomatologice, având drept
scop eficientizarea cheltuielilor, perfecţionarea şi elaborarea noilor
metode de optimizare a strategiilor de distribuţie a acestora confir‑
mă actualitatea prezentei lucrări atât sub aspect teoretic cât şi practic.
În urma cercetării aspectelor teoretice, metodologice şi practice ale
comerţului internaţional şi naţional cu produse stomatologice putem
concluziona următoarele:
1. Actuala etapă pe care o parcurge economia mondială are un
caracter complex, neomogen şi imprevizibil. Având în vede‑
re caracterul imprevizibil al manifestării factorilor economici,
sociali şi de mediu ce influenţează dezvoltarea comerţului in‑
ternaţional, considerăm că un rol important trebuie acordat
strategiilor comerciale abordate în diferite regiuni geografice
în funcţie de specificul acesteia.
2. Marile organizaţii internaţionale cum ar fi OMC, ADDE,
OMS, FDI deţin un rol important în monitorizarea comer‑
ţului internaţional exercitând activitatea de întreţinere şi
consolidare a acesteia. Politicile comerciale promovate în
diferite regiuni geograficecrează anumite obstacole în desfă‑
şurarea tranzacţiilor de comerţ, însă prin monitorizarea pro‑
gramelor naţionale aplicate în toate ţările lumii oferă posibi‑
litatea evaluării indicilor valorici ai comerţului, determinării
dinamicii şi direcţiei de orientare a canalelor de distribuţie iar
sistematizarea acestor date oferă posibilitatea emiterii progra‑

melor de dezvoltare şi întreţinerea sănătăţii populaţiei, ca fac‑
tor de producţie.
3. Structura comerţului cu produse stomatologice într‑un stat
este determinat atât de politicile comerciale abordate cît
şi de nivelul de sănătate orală al societăţii, condiţionat, în
mare parte, de alocările bugetare, politicile fiscaleşi nivelul
educaţional adoptat. În economia contemporană putem găsi
diverse exemple din experienţa altor state vis‑a‑vis de politicile
comerciale abordate, esenţa, însă, rezidă în adaptarea cesteia
în scopul eficientizării activităţii de producţie a unei economii
naţionale. Astfel, o societate sănătoasă, produce o generaţie tâ‑
nără sănătoasă, iar prin implicarea statului la nivel de politici,
strategii, programe guvernamentale în educarea, abordarea şi
întreţinerea unui mod de viaţă sănătos, se va manifesta şi în
implicarea activă a societăţii în toate ramurile economiei naţi‑
onale a fiecărui stat.
4. Profilul comerţului internaţional cu produse stomatologi‑
ce este caracterizat de particularităţi care impun dezvolta‑
rea industriei stomatologice într‑un mediu cu un potenţial
ştiinţific impunător, care deţin tradiţii, relaţii economice
internaţionale bine dezvoltate şi reputaţie ireproşabilă la
nivelul calităţii produselor. Deoarece industria stomatolo‑
gică este una extrem de complexă şi costisitoare ea necesită
investiţii imense la nivel financiar, uman şi inovaţional extrem
de bine coordonat, ceea ce‑şi pot permite doar statele puternic
dezvoltate. În acest context, pe piaţa internaţională s‑au con‑
turat patru regiuni geografice, în interiorul cărora, în depen‑
denţă de stat, se regăsesc toate verigile industriei stomatologi‑
ce.
5. Piaţa producătorilor de produse dentare este imensă şi to‑
talizează o infrastructură de 5723 producători unici din 97
state, însă puţini sunt cei care reuşesc să se impună pe piaţa
internaţională, fiecare dintre ei specializându‑se pe un seg‑
ment de produs, anume. Majorarea mediei de vârstă a po‑

pulaţiei mondiale, imbunătăţirea nivelului de trai, progresul
tehnico‑ştiinţific, sunt doar câteva motive care au stat la baza
unei impulsionări imense cunoscute de industria stomatologi‑
că în ultimii 50 de ani. Considerăm că, necătând la numărul
relativ mic al producătorilor mondiali, piaţa internaţională
corespunde cererii formate.
6. Activitatea practică de comerţ a demonstrat că doar pro‑
ducătorii care deţin un potenţial ştiinţific propriu pentru
întreţinerea ritmului inovaţional în cadrul companiei, au
reuşit să‑şi păstreze influenţa pe piaţa internaţională de
produse stomatologice. Deoarece consumatorul principal al
segmentului de produs este medicul stomatolog, producăto‑
rul trebuie să ofere pieţei produse, într‑adevăr, cempetitive
din punct de vedere al calităţii şi utilităţii, ceea ce reduce con‑
siderabil din importanţa activitatăţii de marketing, în compa‑
raţie cu alte domenii medicale, cum ar fi industria farmaceu‑
tică.
7. Activitatea practică de distribuţie a produselor stomatolo‑
gice indică o diminuare a importanţei centrelor de distri‑
buţie regionale, care necesită cheltuieli mari de întreţinere
şi venituri în continuă scădere. Acest efect este o consecinţă
a aplicării strategiilor logistice de distribuţie care mizează pe
redirecţionarea capacităţilor de consum pe un număr cît mai
mare de distribuitori ceea ce provoacă o fluidizare mult mai
rapidă a mărfurilor, la un cost relativ scăzut.
8. Piaţa de distribuţie a produselor stomatologice în Republi‑
ca Moldova este asigurată de 35 distribuitori care‑şi orien‑
tează activitatea comercială în funcţie de consumatorii cu
care colaborează. Astfel, distribuitorii orientaţi spre sectorul
privat, au o geografie a importurilor de produse stomatologice
de origine europeană şi americană, pe când cei orentaţi spre
sectorul bugetar importă produse de origine rusă, pakistaneză
şi chineză.
9. Consumatorii de produse stomatologice din Republica

Moldova pot fi clasificaţi în două categorii. Prima categorie
de consumatori sunt medicii care prestează serviciul stoma‑
tologic într‑o insituţie publică de stat, nomenculatorul cărora
de produse utilizate, aprovizionate din cont propriu, cuprind,
inclusiv, şi produsele aprovizionate de către instituţia respec‑
tivă, de obicei, mai ieftine şi cu o istorie lungă de aplicare, de
regulă, aceşti consumatori, apelează la aceleaşi produse, rare‑
ori schimbându‑le, nu beneficiază de mari reduceri de preţuri
de la distribuitori şi ţin cont de recomandările specialiştilor
superiori şi a cursurilor de perfecţionare în scopul îmbunătă‑
ţirii calităţii serviciilor prestate pacienţilor. A doua categorie
de consumatori sunt medicii care prestează serviciul stoma‑
tologic într‑o insituţie privată, ce pot fi caracterizaţi ca avan‑
gardişti în domeniul utilizării produselor noi, însă nu excesiv
de scumpe. Aceşti consumatori sunt flexibili în modificarea
tehnicilor de tratament, consideră oportună investiţia în acti‑
vităţile practice oferite de distribuitori şi sunt predispuşi spre
promovarea inovaţiilor stomatologice pe piaţa autohtonă.
10. Modelarea econometrică a reţelei naţionale de distribuţie
a demonstrat influenţa semnificativă a sectorului echipa‑
mentelor şi materialelor consumabile, precum şi o influen‑
ţă nesemnificativă a segmentului implantelor dentare ceea
ce poate fi explicată de etapa de avânt a acestui domeniu, în
Republica Moldova.În prezent are loc o tranziţie a sistemelor
de distribuţie regionale, modificându‑se funcţia de la una de
aprovizionare la una de administrativă, astfel încât este mai
rentabil colaborarea cu alţi mari producători din segmente
diferite orientate spre segmentul de consum şi nu spre unul
de produs.
11. În Republica Moldova preţurile la serviciile stomatologi‑
ce sunt cele mai mici din Europa, acestea fiind totodată şi
competitive din punct de vedere calitativ. Deci prezentarea
ţării noastre ca o destinaţie turistică stomatologică, avanta‑
joasă pentru cetăţenii străini, ar fi o soluţie foarte bună pen‑

tru îmbunătăţirea şi crearea unei imagini pozitive a Republi‑
cii Moldova, iar odată cu trecerea timpului şi perfecţionarea
permanentă a acestor servicii, Moldova ar putea deveni un
brand în rândul destinaţiilor turistice medicale.
12. Politica fiscală aplicată comerţului cu produse stomatologi‑
ce în Republica Moldova nu este corelată cu capacitatea de
consum intern.Politica fiscală adoptată de Republica Moldo‑
va corespunde, mai mult, modelelor abordate de statele care
promovează politica de protejare a consumului din producţia
proprie. Diferenţa maximă rezidă în faptul că ţara noastră nu
produce nimic, deci efectul propagat se resfrânge, în totalita‑
te, în costul serviciului stomatologic prestat populaţiei.
13. Piaţa de desfacere este realativ mică şi neexplaotată la în‑
treaga diversitate a activităţilor comerciale. Republica Mol‑
dova are o aşezare geografică favorabilă realizării relaţiilor
comerciale, ţinând cont de tensiunile ce au loc în ţările CSI.
Specificul produselor stomatologice impun statelor puternic
dezvoltate un set de reguli comerciale pentru asigurarea păcii
în regiunile cu un potenţial conflict armat, motiv pentru care
acestea evită sa‑şi dezvolte afacerile în spaţiul CSI. ţara noas‑
tră ar putea servi drept intermediar în aprovizionarea pieţelor
mai mici cu produse unice de calitate superioară, ceea ce ar
contribui la scăderea dependeţei aprovizionărilor de piaţa Fe‑
deraţiei Ruse.
14. Nivelul de sănătate dentară în Republica Moldova deţine
un profil îndepărtat faţă de obiectivele de dezvoltare prevă‑
zute de OMS pentru consolidarea stării de sănătate orală în
Europa Centrală şi de Est. Lipsa supravegherii părinteşti în
rândul copiilor, calitatea proastă a apei potabile, nivelul scă‑
zut al educaţiei de sănătate, nerespectare igienei bucale, ali‑
mentaţia necorespunzătoare, deprinderile vicoase, incidenţa
mare altor maladii generale sunt printre principalele proble‑
me cu care se confruntă societatea Republicii Moldova ceea
ce se reflectă în diferiţi indici de sănătate. Din păcate, pentru

a soluţiona aceste probleme este nevoie, nemijlocit, de impli‑
carea statului prin politici, strategii şi programe de sănătate,
educaţionale, de mediu, sociale, economice şi politice, corelate
şi implementate pe o durată lungă de timp (de cel puţin o ge‑
neraţie) pentru a putea modifica mentalitatea deja formată.
15. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a adoptat Pro‑
gramul privind autogestiunea serviciului stomatologic,
care a intrat în vigoare în 01.04.2013. Efectul acestei refor‑
ma va fi vizibil în următorii ani, însă, în viziunea noastră,
acesta va avea un impact pozitiv asupra gestionării Instituţii‑
lor Medico‑Sanitare Publice de Stat doar în cazul combinării
activităţii sociale cu cea privată şi va impulsiona consumul de
echipamente stomatologice.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în clasifica‑

rea caracteristicilor comerţului internaţional, particularizarea acestui
tip de comerţ pentru piaţa Republicii Moldova, modelarea econome‑
trică a sistemului naţional de distribuţie a produselor stomatologice,
studierea profilului consumatorului autohton de produse stomatolo‑
gice, sistematizarea punctelor vulnerabile şi identificarea recomandă‑
rilor pentru consolidarea poziţiei economice a Republicii Moldova în
executarea tranzacţiilor de reexport cu produse stomatologice şi prin
promovarea turismului stomatologic la nivel naţional.
Rezolvarea problemei ştiinţifice impune următoarele reco‑

mandări:
1. În scopul îmbunătăţirii nivelului de educaţie a sănătă‑
ţii orale a copiilor,prima recomandare ar fi dezvoltarea de
politici de sănătate orală, bazate pe integrarea acesteia în
programe de sănătate naţionale şi instituirea unor sisteme
care să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate în mod
echitabil, să răspundă nevoilor exprimate ale populaţiei şi să
fie accesibile din punct de vedere financiar. Aceasta reprezin‑
tă o recomandare general instituită de OMS pentru regiunea

Europei Centrale şi de Est în scopul îmbunătăţirii indicilor
calităţii vieţii unei societăţi.
2. În scopul îmbunătăţirii mediului informaţional dintre con‑
sumator şi distribuitor, recomandăm iniţierea unui program
solidarizare a medicilor stomatologi pentru sesizarea Asoci‑
aţiei Stomatologilor din Republica Moldova despre eşuarea
unor relaţii comerciale cu distribuitorii autohtoni pentru a
informa alţi consumatori şi pentru a responsabiliza atitu‑
dinea distribuitorilor faţă de piaţa de consum. În lipsa co‑
laborării între mai multe organizaţii intervine elementul de
corupţie care îl poziţionează pe consumator într‑o situaţie
dezavantajoasă. În ţara noastră activitatea ştiinţifico‑practică
în domeniul stomatologic este monitorizată de Asociaţia Sto‑
matologilor din Republica Moldova care reprezintă un impor‑
tant actor informaţional în procesul asigurării tehnico‑mate‑
riale a serviciului stomatologic.
3. În scopul eficientizării circulaţiei fluxurilor fizice aprovi‑
zionate constant de IMS Publice, recomandăm stimularea
participării la licitaţiile publice a cât mai mulţi distribuitori
ceea ce va duce la îmbunătăţirea mediului concurenţial şi
perfecţionarea serviciilor adiacente. Uneori, în urma apari‑
ţiei concurenţei neloiale, unii furnizori realizează mărfurile
la preţuri mai mari decât pe piaţa de desfacere, ceea ce cau‑
zează prejudicii instituiţiei respective sau introduc în oferte
doar cele mai ieftine produse care nu corespund standardelor
necesare.
4. În scopul amplificării puterii de consum a serviciilor sto‑
matologice, recomandăm, aplicarea strategiilor de motivare
a reânoirii utilajului stomatologic şi promovarea turismu‑
lui stomatologic pe piaţa Uniunii Europene. Pentru aceasta
putem apela la agenţiile de turism, cetăţenii moldoveni aflaţi
la muncă în Europa şi distribuitorii autohtoni de produse sto‑
matologice care sunt vizitatori frecvenţi la diferite expoziţii
tehnico‑materiale, în componenţa cărora se promovează şi

serviciile aferente. Considerăm că Republica Moldova este
competitivă pieţei europene la nivelul serviciilor stomatologi‑
ce oferind un avantaj maxim a raportului preţ‑calitate în regi‑
unea Centrală şi Est Europeană.
5. În scopul diversificării activităţii de comerţ, recomandăm‑
dezvoltarea procedurilor de reexport a echipamentelor sto‑
matologice pe pieţele ţărilor CSI organizând pentru aceasta o
asociaţie non‑guvernamentală a furnizorilor de produse sto‑
matologice din Republica Moldova. În legislaţia fiscală există
nişe neexpoatate care permit importul în Republica Moldova
a diferitor componente separate, asamblarea şi reexportul lor
ca echipamente pe unele pieţe cum ar fi Georgia sau Azerba‑
jan. În cazul organizării unei asociaţii naţionale a furnizorilor
de produse stomatologice ar fi posibilă promovarea imaginii
Republicii Moldova în plan regional şi internaţional oferind
posibilitatea achiziţionării volumelor mai mari de produse, cu
costuri mai mici, precum şi reprezentarea şi monitorizarea ac‑
tivităţii de comerţ din diferite aspecte.
Realizarea concluziilor şi recomandărilor specificate pe parcursul

lucrării, îndeosebi perfecţionarea comerţului internaţional cu produ‑
se stomatologice, va duce la obţinerea unor rezultate bune şi favorabile
privind dezvoltarea activităţii întregii economii naţionale.
Bibliografie
Surse bibliografice în limba română

1. Biroul Naţional de Statistică, Raport: Situaţia social‑economi‑
că a Republicii Moldova în anul 2013, 69p. http://www.statisti‑
ca.md/public/files/publicatii_electronice / Raport _trimestrial
/Raport_2013_rom.pdf (accesat: 28.02.2014)
2. Brăilă A., Calin Iu., Grigor R., Platon V., Prodan N. Econome‑
trie. Chişinău: Editura CEP USM, 2013, 208 p.
3. Bulat V. Actualităţi şi direcţii de dezvoltare pe piaţa globală
a implanturilor dentare. În: Studii Economice, ULIM, Chişi‑
nău, 2011, An. V. nr.1‑2 (iunie), pp. 390‑394.
4. Bulat V. Comerţul internaţional cu produse stomatologice. În:
Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale, Aspecte eco‑
nomico‑financiare şi sociale ale economiei Republicii Moldova
în contextul transformărilor sistemice şi integrării în spaţiul
european. Chişinău, 26‑27 noiembrie 2010, pp. 140‑143.
5. Bulat V. Dimensiunea economică a serviciului naţional de să‑
nătate orală. În: Sănătate Publică, Economie şi Management
în Medicină, Asociaţia Economie, Management şi Psihologie
în Medicină. Chişinău, 2013, nr. 3(48)2013, p. 132‑135.
6. Bulat V. Industria stomatologică în Brazilia. În: Studia Univer‑
sitatis, Chişinău, 2011, Anul IV, Nr.7(47), pp. 231‑235. d
7. Bulat V. Perspectivele dezvoltării turismului stomatologic in
unele ţări Central şi Est‑Europene. În: Materialele simposi‑
onului ştiinţific internaţional, sectorul serviciilor în secolul
XXI: realizări, probleme, perspective. Chişinău, 28 martie

2011, pp. 64‑67.
8. Bulat V. Prevederile legislative privind aspectul comerţului cu
produse stomatologice pe piaţa Uniunii Europene. În: Mate‑
rialele Conferinţei, Jean Monnet International scientific and
practical conference: European neighbourhood policy and
eastern partnership: achievements, obstacles and perspectives,
Chisinau, 5‑7 May 2011, pp. 84‑87.
9. Bulat V. Rolul Americii de Nord pe piaţa internaţională de
produse stomatologice. În: Studii Economice, ULIM, Chişi‑
nău, 2011, An. V. nr.1‑2 (iunie), pp. 81‑85.
10. Bulat V., Barcari I. Logistica: teorie şi aplicaţii, Chişinău: CEP
USM, 2012, 108 p.
11. Bulat V., Bârdan V. Viziune asupra cererii pe piaţa produse‑
lor stomatologice din Republica Moldova prin prisma teori‑
ei comportamentului consumatorului. În: Sănătate Publică,
Economie şi Management în Medicină, Asociaţia Economie,
Management şi Psihologie în Medicină. Chişinău, 2013, nr.
3(48)2013, p. 135‑139.
12. Bulat V., Bârdan V., Tendinţele actuale în dezvoltarea pieţei in‑
ternaţionale a produselor pentru igiena orală, În: Studii econo‑
mice, Chişinău, an. V, nr. 3‑4 (decembrie)/2011, pp. 161‑169.
13. Bulat V., Davîdov C., Aspectele economice ale sistemului ecu‑
ropean de sănătate orală. În: Materialele Conferinţei ştiinţi‑
fico‑practice internaţionale, Competitivitatea economiei na‑
ţionale în contextul procesului de globalizare internaţională,
Chişinău, 2012, pp. 364‑369.
14. Bulat V., Gribincea Al., Perspectivele dezvoltării comerţului
internaţional cu produse stomatologice. În: Materialele Confe‑
rinţei internaţionale ştiinţifico‑practice, Ediţia a VII‑a (IEFS),
Chişinău, 2012, pp. 90‑95.
15. Burlacu V., Fala V. Pastele de dinţi — remediu important pen‑
tru asigurarea sănătăţii.În: Medicina Stomatologică, Chişinău,
2010, nr. 3(16)/2010, pp. 17‑18.
16. Calmîc O. Găsirea echilibrului cu efort continuu. În: Fin‑Con‑

sultant, Chişinău, 2010, nr.11/2010, pp. 26‑29.
17. Calmîc O. Un cadru juridic favorabil dezvoltării mediului
de afaceri.În: Fin‑Consultant, Chişinău, 2012, nr.8/2012, pp.
27‑31.
18. Cătoiu I., Teodorescu N. Comportamentul consumatorului.
Bucureşti: Editura Uranus, 2003, 270 p.
19. Chistruga B. Avantajul comparativ şi competitiv în comerţul
internaţional. Craiova: Editura Universitaria, 2004, 252 p.
20. Chistruga B., Pisaniuc M.Interdependenţa dintre eficienţa
cooperării economice şi responsabilitatea social. În: Compe‑
titivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii — Conferinţa
ştiinţifică internaţională din 25‑26 septembrie 2009. Chişinău:
ASEM, 2009, vol.I, p.21‑26.
21. Ciobanu S. Abordarea impactului procesului de transnaţiona‑
lizare prin prisma integrării ţărilor mici în economia mondia‑
lă. Autoreferat la teza de doctor (08.00.14). Chişinău, 2009, 32
p.
22. Ciobanu S. Metode de tratare a importurilor. În: Economie şi
sociologie, Chişinău, 2006, nr. 3/2006, AŞM, pp. 131‑136.
23. Dobrescu E. Tranziţia în România: Abordări econometrice.
Bucureşti: Editura Economica, 2002, 526 p.
24. Dodu‑Gugea L. Identificarea relaţiilor funcţionale între com‑
petitivitate şi unii indicatori macroeconomici. În: Revista
Economica. Chişinău, 2009, ASEM, Nr. 4(68) pp. 82‑89.
25. Eţco C.Esenţa, conţinutul şi caracteristicile calităţii serviciilor
medicale. În: Sănătate publică, economie şi management în
medicină. Chişinău, 2010, nr. 3, pp. 4 — 7.
26. Glaju I. Economia mondială ca ştiinţă. Obiectul ei de studiu.
Metodologia ştiinţei mondo‑economice. În: Studia Universi‑
tatis, Chişinău 2007, nr.2, USM, pp. 107‑113.
27. Glaju I. Impactul aderării Republicii Moldova la Uniunea Eu‑
ropeană asupra economiei moldoveneşti.În: Materialel Sim‑
pozionului internaţional — Integrare europeană şi competi‑
tivitatea economic (23‑24 septembrie 2004), Chişinău, 2004,

Vol I, ASEM, pp. 273‑277.
28. Glaju I., Rijco V. Economie mondial. Chişinău, 1999, pp.
324‑328.
29. Golovataia L. Dezvoltarea procesului migraţiei de muncă în
condiţii de criză.În: Revista Economica, Chişinău 2009, nr.3,
pp. 31‑35.
30. Grejdianu T., Ursu E., Grejdian V., Ursu I. Procesul economic
— un fenomen de siguranţă în creşterea calităţii serviciilor
medicale de sănătate. În: Medicina Stomatologică, Chişinău,
2009, nr.1(10)/2009, pp. 51‑54.
31. Gribincea Al. Organizarea şi tehnica promovării comerţului
exterior. Chişinău: Editura CEP USM, 2011, 375 p.
32. Gribincea Al., Sava E. Relaţiile economice dintre polii econo‑
mici: noţiuni, concepte, experienţă. Chişinău: Editura CEP
USM, 2009, 126 p.
33. Gribincea Al., Ţâu N., Sava E. Tranzacţii internaţionale.Chişi‑
nău, ULIM, 2008, 165 p.
34. HG nr.777 din 13.08.1997 privind perfecţionarea mecanismu‑
lui de reglementare a comerţului exterior.
35. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Nr. 845 din
03.01.1992, în Monitorul Parlamentului Nr. 2, art Nr : 33 din
28.02.1994
36. Legea despre drepturile şi responsabilităţile pacientului, Nr.
263 din 27.10.2005, M.O.R.M. Nr. 176‑181 din 30.06.2006.
37. Legea despre exercitarea profesiei de medic, Nr. 264 din
27.10.2005, M.O.R.M. Nr. 172‑175 din 23.12.2005.
38. Legea dispozitivelor medicale, nr. 92 din 26.04.2012, M.O.R.M.
nr.149‑154/480 din 20.07.2012
39. Legea metrologiei, Nr.647‑XIII din 17.11.95, M.O.R.M. nr.13
din 29.02.1996.
40. Legea Ocrotirii Sănătăţii, nr. 411‑XIII din 28.03.1995, M.O.R.M.
nr.34/373 din 22.06.1995.
41. Legea privind protecţia consumatorului, Nr. 105 din 13.03.2003,

M.O.R.M. Nr. 126‑131 din 28.10.2003.
42. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de în‑
treprinzător, Nr. 451, M.O.R.M. Nr. 26‑28 din 30.07.2001.
43. Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Nr. 10
din 03.02.2009, M.O.R.M. Nr.67 din 03.05.2009.
44. Lobanov N. Tranzacţii comerciale internaţionale în contextul
reglementării sistemelor economiei tranzitorii.În: Studia Uni‑
versitatis nr.2/2007, Seria Ştiinţe Exacte şi Economice, Chişi‑
nău, 2007, pp. 114‑118.
45. Lupan I., Spinei A., Spinei Iu. Experienţa carioasă la copii în Re‑
publica Moldova. În: Buletinu Academiei de Ştiinţe a Moldovei,
Chişinău: AŞM, 2012, Ştiinţe medicale, nr. 2(34)2012, p. 40‑48.
46. Lopotenco N., Pisaniuc M. Acţiunea umană şi problema in‑
certitudinii. În: Economica nr.1(9)/2003, Chişinău, 2003, CI‑
CRE, pp. 103‑104.
47. Maximilian S. Modelarea proceselor economice. Chişinău:
ULIM, 2009, 226 p.
48. Ministerul Sănătăţii RM, Ordinul nr. 244. din 13.03.2013 cu
privire la autogestiunea serviciului stomatologic.
49. Notă privind politicile în domeniul sănătăţii. Moldova: secto‑
rul sănătăţii în tranziţie, 2003, Document al Băncii Mondiale,
Raport nr. 26676‑MD.102 p.
50. Pancenco A., Ciobanu S. Evaluarea şi acreditarea serviciilor
medicale stomatologice — obiectiv decisional al managemen‑
tului calităţii. În: Medicina Stomatologică, Chişinău, 2008, nr.
1(6)/2008, pp. 11‑13.
51. Pancenco A., Gumeniuc A., Topalo V., Munteanu I. Calita‑
tea asistenţei stomatologice prestate populaţiei în instituţiile
de profil cu diferite forme de gestionare în opinia medicilor
stomatologi.În: Medicina stomatologică, Chişinău, 2012, nr.
3(24)/2012, pp. 9‑14.
52. Pancenco A., Popovici T., Calmaţui V. Particularităţile teore‑
tice de implimentare a marketingului în structurile medicale
stomatologice cu diferite forme de activitate.În: Medicina Sto‑

matologică, Chişinău, 2008, nr. 4(9)/2008, pp. 50‑52.
53. Pancenco A., Popovici T. Unele aspect privind marketingul în
serviciile medicale stomatologice. În: Medicina Stomatologi‑
că, Chişinău, 2008, nr.1(6)/2008, pp. 9‑11.
54. Pisaniuc M., Filip A. Organizaţiile internaţionale şi problema
guvernării mondiale.În: Revista Economică, Chişinău, 2006,
nr.1 (53)/2006, pp. 130‑133.
55. Popescu Gh. Modele de Comerţ Internaţional. Deva:Editura
Corvin, 2001, 243 p.
56. Pralea S., Maha L., Bălţătescu S. Teoria comerţului internaţio‑
nal.Iaşi: Editura Universităţii „A.I. Cuza“, 2009, 312 p.
57. Roşca P., Roşca L. Rolul companiilor multinaţionale în dez‑
voltarea relaţiilor economice internaţionale între state. În:
Analele ULIM, Chişinău: ULIM, 2012, Seria Economie. nr. 13,
pp. 68‑72.
58. Spinei A., Donica E. Starea igienei orale la copiii instituţi‑
onalizaţi.În: Medicina Stomatologică, Chişinău, 2012, nr.
3(24)/2012, pp. 94‑98.
59. Spinei A., Spinei I., Buşmachiu A. Eficienţa metodei de moti‑
vare a copiilor privind igiena orală. În: Medicina Stomatologi‑
că, Chişinău, 2010, nr.3(16)/2010, pp.94‑98.
60. Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chişinău 2009, 186
p.
61. Statutul Asociaţiei Stomatologilor din Republica Moldo‑
va, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, nr. 199, din
17.11.1998.
62. Stănescu C., Keer H. Raport European de sănătate orală la co‑
pii şi tineret.Insitutul Român de Sănătate Publică, Bucureşti,
2011, 27 p.
63. Tintiuc D., Grossu I. Sănătate publică şi management. Chişi‑
nău 2007, 875 p.
64. Tintiuc D., Lupan I., Pancenco A., Tintiuc E., Cumpănă M.
Rolul acreditării în asigurarea managementului calităţii ser‑
viciului stomatologic.În: Medicina Stomatologică, Chişinău,

2008, nr. 4(9)/2008, p. 17‑28.
65. Tintiuc E., Burlacu V. Evaluarea rezultatelor privind adresa‑
bilitatea pacienţilor la serviciile stomatologice. În: Medicina
Stomatologică, Chişinău, 2011, nr. 2(19)/2011, pp. 25‑27.
66. Tintiuc E. Problemele actuale ale sănătăţii orale şi măsurile de
profilaxie a afecţiunilor stomatologice. În: Medicina Stomato‑
logică, Chişinău, 2010, nr. 3(16)/2010, pp. 21‑23.
Surse bibliografice în limba engleză
67. 3M ESPE Company. Dental industry activity — Annual Re‑

port 2012, Delaware: 3M, 2013, 132 p. http://phx. corporate‑ir.
net/phoenix.zhtml?c=80574&p=irol‑fundsnapshot (accesat:
21.08.2013)
68. ADDE. World Dental Yearbook.Washington: The Anaheim
Group, 2012, 843 p.
69. AEGIS Communications. Inside Dental Technology. Decem‑
ber 2012, Volume 3, Issue 11, pp. 33‑38.
70. Albaum G., Duerr E. International Marketing and Export
Management. Los Angeles: Wankel, 6th Edition, 2008, 743 p.
71. Andersson S. The Dental Market: Consumables and Equip‑
ment Report. North Carolina: BCC Research, 2011, 180 p.
72. Association of Dental Dealers Europe and Federation of Eu‑
ropean Dental Industry. 2010—2012 Survey on the European
Dental Trade — Market Trends. Zaandam(Netherlands): Ar‑
mands, 2012, 54p.
73. Association of Dental Dealers Europe. European Dental
Market — Annual Report 2011. Zaandam (Netherlands): Ar‑
mands, 2012, 134 p.
74. Association of Dental Dealers in Europe. The Global Business
of Dental Equipment. Washington: ADDE, 2012, 74 p.
75. Bourgeois D. Global Oral Health Indicators Development
Project. Brussells: European Commission, 2010, 348 p.
76. Brown K. Global Dental Consumables Market 2010—2016.

Dallas: Markets and Markets, 36 p.
77. Bucher J. Dental Industry in North America. Press release.
New York: IBIS World, 2013, 12 p.
78. Bulat V., Gribincea Al. Actual situation of the largest Euro‑
pean dental market. In: Anuar Ştiinţific. Chişinău, 2010, Vol.
VII‑VIII. pp. 257‑261.
79. Campin N. The Dental Market: Techniques, Equipment and
Materials. North Carolina: BCC Report, 2012, 41 p.
80. Cohen R.Global Dental Industry: Focus on Dental Implant
Segment. HongKong: Reportlinker, 2011, 34 p.
81. Danaher Corporation. Dental Industry — Annual Report
2012. Montana: DHR, 2013, 89 p. http://thomson .mobul r.net/
thomson/7/3076/4741/, (accesat: 09.08.2013)
82. Dentsply International. Financial Annual Report 2012. Pen‑
sylvania: Dentsply, 2013,120 p. http://investor.dentsply.com/
phoenix.zhtml?c=76841&p=irol‑reportsannual/Dentsply 2012
Annual Report.pdf(accesat: 03.02.2013)
83. Deschietere D. Serving Dental Europe. Press release, Zaan‑
dam: ADDE, 2011, 8 p.
84. De‑yu Hu, Xiao Hong, Xue Li.Oral health in China — trends,
industry and challenges. In: International Journal of Oral Sci‑
ence, January 2011, Vol 3, No 1, pp.7‑23.
85. Feldstein P., Roehrig Ch. A Econometric Forecasting Model
of Dental Sector. In: Health Services Research, no. 3/2010, pp.
415—432.
86. Fontana J. Healthcare reform: What about dental. Briefing Pa‑
per, New York, 2012, 7 p.
87. _http://www.fide ‑online.org/market_survey.htm (accesat:
10.04.2013)
88. Inderpreet K. Global Dental Consumables. Dallas: Markets
and Markets, 2011, 14p.
89. Isher J. Health and the International Economy. WHO, Gene‑
va, 2009, 183p.
90. Kent D., Nash Ph D. Geographic Distribution of dental indus‑

try in The United States. North Carolina: American Dental
Association, 2011, 116 p.,
91. Kotler Ph., Armstrong G. Principles of Marketing. Thirteenth
Edition, 2010, New York: Alpina Business Book, 282p.
92. Kravitz A., Treazurer E. EU Manual of Dental Practise. The
Council of European Dentists. United Kingdom: Wales, 2008,
418 p.
93. Kravitz A., Treazurer E. EU Manual of Dental Practise. The
Council of European Dentists. United Kingdom: Wales, 2009,
406 p.
94. Krugman P. Increasing Returns and Economic Geography.
The Journal of Political Economy, Jun. 1991, Vol. 99,Issue 3,
pp. 483‑499.
95. Krugman P., Obstfeld M. International Eoconomics. Theory
and Policy. Sixth Edition, Berkeley: University of California
Press, 2003, 782 p.
96. Marshall A. Money, Credit and Commerce. London:
Macmillan&Co.Limited, 1923, 387p.
97. Marx K. Das Kapital. Hamburg: Verlag von Outo Meiestner,
1867, 596 p.
98. Mc Carthy M. Dental Industry in China. In: Dental Tribune,
Asia‑Pacific Edition, 2012, No. 5 Vol. 9. pp. 3‑4.
99. Mill J. St.Principles of political economy. USA: John U. Parker,
1848, 450 p.
100. Mondock P. The future of the Brazilian Dental Industry. Hong
Kong: ReportLinker, 2013, 10 p.
101. Musar A.Focus on the Dental Market in UAE. Infodent Inter‑
national, no. 4/2012, pp.22‑27.
102. Nicolaescu M.Forecast and application. In: Dental Tribune,
Romanian Edition, 2012, pp. 6‑8.
103. Nobel Biocare. 2012 Annual Report. 4K‑ Form. Zurich: NB, 2013,
136p. http://corporate.nobelbiocare.com/Images/en/2012_An‑
nualReport_final_3_tcm269‑62224.pdf, (accesat:12.03.2013)
104. Ohlin B. Interregional and International Trade. Cambridge:

Harvard University Press, 1966.
105. Oral Health Report. Eurobarometer 330 — Directorate‑Gene‑
rale for Health of European Commission. Brusselle: European
Commission, 2010, 112 p.
106. Perkins D. Dental Industry in Brazil. Market Overview. New
York: IBIS World, 2010, 57 p.
107. Petersen P. Global research challenges for oral health. In: Glo‑
bal Forum Research for Health, 2011, Volume 2, pp. 181‑184.
108. Piaggi V.Focus on the Italian Dental Industry. Infodental In‑
ternational, no. 1/2012, pp.7‑21.
109. Porter M. The Five Competitive Forces that Shape Strategy.
Harvard Business Review, Jan. 2008, pp. 79‑93.
110. Rebman B. Roadmaps for the European Dental Market. Pre‑
sentation, 2012, 26p.
111. Ricardo D. On the principles of political economy and taxati‑
on. London: John Murray, 1817, 549 p.
112. Ruth B.European Dental Markets: Germany. Infodent Inter‑
national, no. 1/2013, pp. 35‑39.
113. Sanchez A.Focus on the Mexican Dental Industry. Infodent
International, no. 3/2012, pp 35‑39.
114. Sanchez A. Dental sector in Latin America. In: The Voice Jo‑
urnal, 2012, no.5, pp. 37‑45.
115. Savage R. Global Dental Industry: An analysis. Dublin: Re‑
search and Markets, 2012, 132 p.
116. Schaar Jh. Focus on US Dental Industry. Infodent Internatio‑
nal, no. 4/2011, pp. 22‑32.
117. Sirona Company. Investment Programm. Annual Report
2012, Frankfurt: Sirona, 2013, 122p. http://www.sirona.ru/
Sirona_2012_AnnualReport_FINAL.pdf(accesat: 19.07.2013)
118. Smith W. Dental Equipment: Forecasts to 2011—2016. Dallas:
Markets and Markets, 2010, 181 p.
119. Steeves R. European Dental Care costs. In: Health Investors
Journal. June 2012, vol.9, no. 5, pp.47‑53.
120. Straumman Company. Stock Split — Annual Report 2012,

Basel:Straumman, 2013, 246p.http://www.straumann.com/
content/dam/internet/straumann_com/Resources/investor‑
relations/ financial‑presentation/Straumann‑2012‑FY‑Presen‑
tation.pdf(accesat: 19.07.2013)
121. The British Dental Trade Association. Key objectives for the next
future — Annual Review 2011. London: BDTA, 2012, 26 p.
122. Tobin J. Dental Device Market 2009 to 2016. New York: GBI
Research, 2010, 115 p.
123. United Nations. Development and Globalization: Facts and
Figures, United Nations Conference on Trade and Develop‑
ment. Geneva: UNCTD, 2004, 109 p. http://unctad.org/fr/
Docs/gdscsir20041_en.pdf (accesat: 12.10.2013)
124. United Nations. Development and Globalization: Facts and Fi‑
gures, United Nations Conference on Trade and Development.
Geneva: UNCTD, 2012, 87 p. http://unctad.org/en/ Publicati‑
onsLibrary/webgdsdsi2012d2_en.pdf (accesat: 25.11.2013)
125. Ventura J. Models of International Trade. Maryland: Universi‑
ty of Maryland and CREI‑UPF, 2003, 120 p.
126. Wamser Ph. Entering the Brazilian Market. Infodent Interna‑
tional, no.2/2012,pp.38‑46.
127. Wolfe G. Oral Care Products & Prophylaxis. Current Trends,
Opportunities & Global Forecasts to 2016. New York: Report‑
linker, 2012, 73 p.
128. World Health Organisation.Global Oral Health Project —
2020. WHO, 2004, 180 p.
129. World Health Organisation. Report: The world health systems
financing system. Geneva: WHO, 2010, 128 p.
130. World Health Organisation. The Concil of European Dentists.
Manual of Dental Practice. Geneva: WHO, 2008, 410 p.
131. World Health Organisation. The World Health Re‑
port 2013: research for universal health coverage. Gene‑
va: WHO, 2013, 162 p. http://apps.who.int/iris/bitstream/
10665/85761/2/9789240690837_eng.pdf (accesat: 23.12.2013)
132. World Trade Organisation. Factors shaping the future of wor‑

ld trade. World Trade Report 2013. Geneva: WTO, 2013, 112
p. http://www.wto.org/english/res_e/booksp_e /world_trade_
report13_e.pdf (accesat: 12.11.2013.)
133. World Trade Organisation. Trade and public policies: A closer
look at non‑tariff measures in the 21st century.Annual Report
2012, Geneva: WTO, 2013, 138 p.
134. World Trade Organisation. Trade in Natural Resources.An‑
nual Report 2011, Geneva: WTO, 2012, 160 p.
135. Yamagata M. Dental Industry in Japan — Commercial Service
Japan. Press release. Paris: GlobalTrade, 2012, 8 p.
Surse electronice:
136. AEGIS Comunication Company. Inside Dental Technologies.

http://www.dentalaegis.com/idt/2011/01/history‑in‑the‑ma‑
king (accesat: 26.05.2013)
137. Biroul Naţional de Statistică.http://statbank.statistica.md/
pxweb/Dialog/Saveshow.asp (vizitat: 27.02.2014)
138. Federation of European Dental Industry.http://www.fide‑on‑
line.org/market_survey.htm (accesat:17.06.2013)
139. Global Dental Industry WEB.http://www.secexliceweb.com/
br/01/dental‑industry (accesat: 23.11.2012)
140. KOMPASS data base.http://www.md.kompass.com (accesat:
11.12.2012)
141. Planmecaa Dental Company.http://www.planmeca.com (ac‑
cesat: 12.05.2013)
142. Rock Media GMBH Domaine.http://www.ftnmidwest.com/
idt/2011/making (accesat: 15.01.2013)
143. Trade Map, Trade statisticsfor international business develo‑
pment. http://www.trademap.org/Country_SelProductCoun‑
try.aspx (accesat: 09.08.2013)
144. Zimmer Company Group. http://www.zimmer.com/reports.
html (accesat: 15.05.2013)
Anexe
Anexa 1. Dinamica dezvoltării comerţului internaţional cu bunuri
Fig. A.1.1.Evoluţia comerţului internaţional cu bunuri în perioada

1980—2011
Fig A.1.2. Exporturile de bunuri intra‑reagionale

şi extra‑regionale 1990—2011 (mlrd. USDşi %)
Sursa: World Trade Report 2013, WTO, p. 76. http://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/world_trade_report13_e.pdf
Fig. A.1.3. Ponderea unor state în exporturilor internaţionale

de bunuri în anul 1980 şi 2011 (%)
Fig. A.1.4. Ponderea unor state în importurile internaţionale

de bunuri în anul 1980 şi 2011 (%)
Sursa: World Trade Report 2013, WTO, p. 56‑58. http://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/world_trade_report13_e.pdf

Anexa 2. Geografia comerţului internaţional cu bunuri
Fig. A.2.1. Comerţul internaţional cu bunuri realizat

între regiunile geografice în anul 1980 (%)
Fig. A.2.2. Comerţul internaţional cu bunuri realizat

între regiunile geografice în anul 2011 (%)
Sursa: World Trade Report 2013, WTO, p. 77. http://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/world_trade_report13_e.pdf

Anexa 3. Principalii actori europeni în realizarea comerţului

cu produse stomatologice
Tab. A.3.1. Lista asociaţiilor europene de furnizori

de produse stomatologice
Ţara Denumirea Asociaţiei Coordonate
Belgium Unifodent c/o Denta B.v. Sint Jozefstraat 14
B‑2018 Antwerpen
Phone:++32/3/239.13.19
Fax:++32/3/230.09.65
Denmark Dentalbrancheforeningen Börsen
DK‑1217 Köpenhavn K
Phone:++45/43/270.270
Fax:++45/43/325.216
Germany Bundes‑Verband‑Dentalhandel Salierring 44
e.V. D‑50677 Köln
Phone:++49/221/240.93.42
Fax:++49/221/240.86.70
Greece Greek Dental Business Associ‑ 3rd September Street 11
ation GR‑10432 Athens
Phone:++30/1/522.87.76
Fax:++30/1/523.64.65
Spain FENIN Dental Sector C/ Juan Bravo 10
E‑28006 Madrid
Phone:++34/15/759.800
Fax:++34/15/353.478
France UDAD c/o COMIDENT Rue Blanche 8
F‑75009 Paris
Phone:++33/1/48.74.11.08
Fax:++33/1/42.85.20.32
Ireland Irish Dental Trade Association James’s Street 33
IRL‑Dublin 8
Phone:++353/1/45.48.733
Fax:++353/1/45.47.733
Italy ANCAD c/o PROMANCAD via delle Regioni 27

I‑53100 Siena
Phone:++39/57/756.134
Fax:++39/57/756.137
Netherlands VGT Havenweg 24a

NL‑4131 NM Vianen
Phone:++31/34/737.25.77
Fax:++31/34/737.79.46
Sweden Swedish Dental Trade Associ‑ Sveavägen 17, 6tr
ation P.O. Box 1416
S‑11184 Stockholm
Phone:++46/8/240.700
Fax:++46/8/218.496
United King‑ The British Dental Trade As‑ Merritt House, Hill Av.
dom sociation UK‑Amersham, Bucks
HP6 SBQ
Phone:++44/14/944.310.10
Fax:++44/14/944.313.60
Norway Norsk Dentalbransjeforening Box 158
N‑1412 Sofiemyr
Phone:++47/66/800.718
Fax:++47/66/800.223
Switzerland Association Suisse du Com‑ Moosstrabe 2
merce Dentaire CH‑3073 Gümligen‑Bern
Phone:++41/31/952.76.77
Fax:++41/31/952.76.83
Sursa: http://www.fide‑online.org/market_survey.htm(accesat: 10.04.2013)

Anexa 4. Catalogul standardelor internaţionale

a produselor stomatologice.
Standard european / internaţional Standard naţional
Po‑
ziţia Indicativul stan‑ Indicativul Titlul standar‑ Note
Titlul standardului
dardului standardului dului
ICS11.060.10
Medicină dentară. Пасты зубные.
SR EN ISO Produse pentru igienă GOST 7983‑99 Общие
123 SSDN
11609:2011 orală. Cerinţe, metode (ISO 11609‑95) технические
de încercare şi marcare условия
Materiale pentru
124 SR EN 21563:1998 amprente dentare pe SSDN
bază de alginate
ICS 11.060.20
Инструменты
Instrumente dentare
GOST стоматологи‑
SR EN ISO rotative. Cozi. Partea
125 26634‑91 (ISO ческие вра‑ SSDN
1797‑1:2012 1: Cozi de materiale
1797‑85) щающиеся.
metalice
Хвостовики
Instrumente dentare
SR EN ISO
126 rotative. Cozi. Partea 2: SSDN
18113‑1:2010
Cozi de material plastic
Instrumente dentare
SR EN ISO rotative. Diametre no‑
127 SSDN
2157:2003 minale şi simbolizare
prin numărul de cod
Instrumente dentare
SR EN ISO rotative. Freze. Partea
128 SSDN
3823‑1:2003 1: Freze de oţel şi de
carborund
Instrumente chiru‑
SR EN ISO rgicale. Materiale
129 SSDN
7153‑1:2003 metalice. Partea 1: Oţel
inoxidabil
SR EN ISO Amalgamatoare
130 SSDN
7488:2003 dentare
Echipament stomato‑
SR EN ISO logic. Mixere şi distri‑
131 SSDN
8282:2001 buitoare de mercur şi
de aliaje
Instrumente dentare
SR EN ISO rotative. Diametrele
132 SSDN
10323:2003 alezajului pentru dis‑
curi şi roţi
Chiurete parodontale,
instrumente dentare
SR EN ISO
133 pentru detartraj şi SSDN
13397‑1:1999
excavatoare. Partea 1:
Cerinţe generale
instrumente dentare
SR EN ISO pentru detartraj şi
134 SSDN
13397‑3:1999 excavatoare. Partea 3:
Instrumente dentare
pentru detartraj. Tip H
instrumente dentare
SR EN ISO pentru detartraj şi
135 SSDN
13397‑4:2001 excavatoare dentare.
Partea 4: Excavatoare
dentare. Tip disc
Stomatologie. Piese
SR EN
136 dentare de mână. Di‑ SSDN
23964:2003
mensiuni de cuplare
Instrumente rotative.
SR EN
137 Freze tehnice. Partea 1: SSDN
27787‑1+AC1:1995
Freze tehnice de oţel
Instrumente dentare
rotative. Freze tehnice.
SR EN
138 Partea 3: Freze teh‑ SSDN
27787‑3:1995
nice de carburi pentru
maşini de polizat
Ultrasunete. Sisteme
de detartraj dentar.
SR CEI
139 Măsurarea şi declararea SSDN
61205:2000
caracteristicilor de
ieşire
Sursa: Institutul Naţional de Standartizare şi Metrologie. Programul Naţional de standartizare 2012.

http://www.standard.md/public/files/ServiciulStandard/PNS_2012.pdf
Anexa 5. Caracteristica pieţei dentare de consum

a principalelor state europene
Sursa: Journal Infodental International, no.2/2013, p. 32

Anexa 6. Activitatea financiară a companiei

Nobel Biocare Management AG
Sursa: Laube Richard, Walker Oliver, Nobel Biocare Financial Report, dental sector (full year 2012), Zurich ‑19 february
2013, 134 p. http://newsletter.nobelbiocare.com/Q4‑2012presentation finaltcm269‑62222.pdf, (accesat: 12.03.2013)
Anexa 7. Activitatea financiară a companiei Danaher Int.
Sursa: Release: Investors and Analyst Meeting, January, 21, 2013,

http://thomson.mobular.net/thomson/7/3076/4741/, (accesat: 09.08.2013)

Sirona Dental System
Sursa: Sirona 2012 Annual Report, March, 2013.

http://www.sirona.ru/Sirona_2012_AnnualReport_FINAL.pdf (accesat: 19.07.2013)

Straumann Holding AG
Sursa: Straumann 2012 Annual Report, April, 2013.http://www.straumann.com/content/dam/internet/straumann_com/

Resources/investor‑relations/financial‑presentation/Straumann‑2012‑FY‑Presentation.pdf (accesat: 19.07.2013)
Anexa 10. Activitatea financiară a companiei Dentsply Int.
Sursa: Dentsply Annual Report 2012, January, 2013. http://investor.dentsply.com/phoenix.zhtml?c=76841

&p=irol‑reportsannual/Dentsply 2012 Annual Report.pdf (accesat: 03.02.2013)
Anexa 11. Activitatea financiară a companiei Zimmer Dental
Sursa: Zimmer Financial Report, March, 2013. http://zimmerdental.com/Home/zimmerDental.aspx (accesat 12.04.2013)

Anexa 12. Activitatea financiară a companiei 3M‑ESPE
218
ESTIMAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CU PRODUSE STOMATOLOGICE
Sursa: 3M History report, July, 2013. http://phx.corporate‑ir.net/phoenix.zhtml?c=80574&p=irol‑fundsnapshot (accesat: 21.08.2013)

Anexa 13. Modelul chestionarului aplicat studiului comporta‑

mentului consumatorului autohton de produse stomatologice
Anexa 14. Rezultatele desfăşurate aleprelucrării statistice

a rezultatelor investigării efectuate asupra eşantionului
de 347 consumatori de produse stomatologice
Tabelul A.17.1. Interpretarea rezultatelor chestionarului

Nr Instituţie de stat Instituţie privată t‑Student Total
Respondenţi
d/o n %±ESm n %±ESm tcalculat n %±ESm
1. Care este statutul Dumneavoastră profesional?
Medic stomatolog cu catego‑
58 42,96±4,28 193 91,04±1,97 10,21 251 72,33±4,40
rie profesională
Medic stomatolog fără
5 3,7±1,63 2 0,94±0,67 1,57 7 2,02±0,76
Tehnician dentar 9 6,67±2,15 4 1,89±0,94 2,03 13 3,75±1,02
Student, rezident al facultăţii
63 46,67±4,31 13 6,13±1,65 8,78 76 21,90±2,22
stomatologie
Total 135 100 212 100 347 100
2. Sunteţi participant al activităţii administrative stomatologice?
Specialist stomatolog princi‑
59 43,70±4,28 8 3,77±3,77 8,91 67 19,31±2,12
pal rational/municipal
Funcţie de conducere în
cadrul unei instituţii stoma‑ 2 1,48±1,04 46 21,70±2,84 ‑6,69 48 13,83±1,86
tologice
Nu deţin nici o funcţieîn
cadrul administrative al 74 54,81±4,3 158 74,53±3,00 ‑3,76 232 66,86±2,53
instituţiilor stomatologice
Total 135 100 212 100 347 100
4. La selectarea unui produs, care este ordinea criteriilor după care vă conduceţi?
(1 — cel mai important criteriu, 5 — cel mi puţin important criteriu)
Calitatea 17 12,59±2,87 143 67,45±3,23 ‑12,71 160 46,11±2,68
Preţul 47 34,81±4,12 31 14,62±2,43 4,22 78 22,48±2,24
Accesibilitatea 49 36,30±4,15 11 5,19±1,53 7,03 60 17,29±2,03
Producătorul, brandul, marca 8 5,93±2,04 21 9,91±2,06 ‑1,37 29 8,36±1,49
Condiţia financiară a
14 10,37±2,63 6 2,83±1,14 2,63 20 5,76±1,25
pacientului
Total 135 100 212 100 347 100
5. Cît de des recurgeţi la schimbarea / diversificarea unui produs?
Adesea 5 3,70±1,63 57 26,89±3,05 ‑6,70 62 17,87±2,06
Uneori 63 46,67±4,31 124 58,49±3,39 ‑2,16 187 53,89±2,68
În cazuri excepţionale 67 49,63±4,32 31 14,62±2,43 7,06 98 28,24±2,42
Total 135 100 212 100 347 100

Respondenţi
6. Dispuneţi de un magazin de produse stomatologice în centrul D‑tră raional / municipal?
Da 47 34,81±4,12 143 67,45±3,23 ‑6,24 190 54,76±2,68
Nu 88 65,19±4,12 69 32,55±3,23 6,24 157 45,24±2,68
Total 135 100 212 100 347 100
7. Ce modalităţi utilizaţi pentru a vă aproviziona cu materialele necesare?
Instituţia de activitate vă
3 2,22±1,27 56 26,42±3,04 ‑7,35 59 17,00±2,02
aprovizionează
Procuraţi de sinestătător 69 51,11±4,32 58 27,36±3,07 4,48 127 36,60±2,59
Produsele sunt livrate de
31 22,96±3,63 96 45,28±3,43 ‑4,47 127 36,60±2,59
către dealer
Livrări prin expediţii poştale 19 14,07±3,00 1 0,47±0,47 4,47 20 5,76±1,25
Alte modalităţi 13 9,63±2,55 1 0,47±0,47 3,53 14 4,03±1,06
Total 135 100 212 100 347 100
8. Sunteţi satisfăcut de gama de produse oferită de furnizorii D‑tră?
Da 55 40,74±4,24 143 92,45±1,82 ±6,24 190 72,33±2,4
Nu 80 59,26±4,24 69 7,55±1,82 ‑6,24 157 27,67±2,4
Total 135 100 212 100 347 100
9. Care este părerea D‑tră despre preţurile produselor stomatologice de pe piaţa autohtonă?
Sunt prea mari 117 86,67±2,94 38 17,92±2,64 17,41 155 44,67±2,67
Sunt prea mici 2 1,48±1,04 15 7,08±1,77 ‑2,73 17 4,90±1,16
Corespund posibilităţilor
16 11,85±2,79 159 75,00±2,98 ‑15,46 175 50,43±2,69
stomatologilor
Total 135 100 212 100 347 100
10. Aţi beneficiat vreodată de reduceri oferite de magazine la procurarea materielelor stomato‑
logice?
Da 32 23,70±3,67 134 63,21±3,32 ‑7,98 166 47,84±2,69
Nu 103 76,30±3,67 78 36,79±3,32 7,98 181 52,16±2,69
Total 135 100 212 100 347 100
11 Aţi fost pus în situaţia de a achita taxe suplimentare pentru produsele stomatologice?
Pentru livrarea produselor 36 26,67±3,82 16 7,55±7,55 4,52 52 14,99±1,92
Pentru reţinerea plăţii
6 4,44±1,76 2 0,94±0,67 1,84 8 2,31±0,81
cumpărătorului
Pentru comanda unui produs
86 63,70±4,15 156 73,58±3,04 ‑1,92 242 69,74±2,47
care lipseşte în stoc
Nu am achitat niciodată taxe
7 5,19±1,92 38 17,92±2,64 ‑3,91 45 12,97±1,81
suplimentare
Total 135 100 212 100 347 100

Respondenţi
13 Care sunt principalele surse de informare asupra noilor tehnologii în stomatologie?
(1 — Cea mai importantă sursă; 5 — cea mai puţin importantă sursă)
Expoziţii, congrese, simpozi‑
24 17,78±3,30 35 16,51±2,56 0,30 59 17,00±2,02
oane
Master‑class sau prezentări
27 20,00±3,46 63 29,72±3,15 ‑2,08 90 25,94±2,36
oferite de distribuitori
Articole în reviste de
9 6,67±2,15 18 8,49±1,92 ‑0,63 27 7,78±1,44
specialitate
Cursuri de perfecţionare
naţionale şi/sau 60 44,44±4,29 83 39,15±3,36 0,97 143 41,21±2,65
internaţionale
Internet 15 11,11±2,71 13 6,13±1,65 1,57 28 8,07±1,46
Total 135 100 212 100 347 100
14 De ce recomandare ţineţi cont atunci cînd decideţi utilizarea unui nou produs?
Recomandarea unui alt
63 46,67±4,31 26 12,26±2,26 7,07 89 25,65±2,35
medic stomatolog
Recomandarea Ministerului
9 6,67±2,15 16 7,55±1,82 ‑0,31 25 7,20±1,39
Sănătăţii RM
Recomandarea distribuito‑
31 22,96±3,63 158 74,53±3,00 ‑10,94 189 54,47±2,68
rilor
Prin decizie proprie 32 23,70±3,67 12 5,66±1,59 4,51 44 12,68±1,79
Total 135 100 212 100 347 100
15 Care sunt modalităţile prin care distribuitorii vă informează despre produsele noi pe piaţă?
Prin telefon, e‑mail 18 13,33±2,94 68 32,08±3,21 ‑4,31 80 24,78±2,32
Prin intermediul Poştei
6 4,44±1,78 15 7,08±1,77 ‑1,05 21 6,05±1,28
Moldovei
Prin conversaţie direct 42 31,11±4,00 71 34,43±3,27 ‑0,64 115 33,14±2,53
Nu mă informează în nici
69 51,11±4,32 56 26,42±3,04 4,68 125 36,02±2,58
un fel
Total 135 100 212 100 347 100
BULAT VERONICA, GRIBINCEA ALEXANDRU
ESTIMAREA COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU PRODUSE STOMATOLOGICE

Monografie
Aprobat spre tipar: 18.12.2014 Format 60×84 1/16

Hârtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 200 ex.
Coli de autor: 10,2 Comanda Nr. _____
Coli de tipar: 7,0

1monografie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1monografie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

universitatea de stat din moldova

BULAT VERONICA • GRIBINCEA ALEXANDRU

Bulat V., Gribincea A. Estimarea comerţului internaţional cu produse stoma‑

Recomandată de catedra Economie, Marketing şi Turism, Consiliul facultaţii

Scopul lucrării rezidă în analiza teoretico–practică a relaţiilor de comerţ realizate

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

© Bulat V., Gribincea A., 2014

Partea I. Cercetarea teoretică

1.1. . Aspectele teoretice şi dinamica dezvoltării

Partea II. Cercetarea empirică

2.1. . Regionarea geografică a industriei stomatologice. . . . . . . . 71

3.1.. Evaluarea gradului de asigurare a Republicii Moldova

4.1.. Modelarea econometrică a sistemului naţional

Bolile şi cauzele lor nu ţin cont de frontierele naţionale. Problemele

ile ar trebui să se limiteze să facă doar doi copii, conform cotidianului

secretarul american al trezoreriei Henry Paulson anunţa că nu este

şi imigraţia nu poate constitui o soluţie instant, a continuat. În ţările

nus. Va fi nevoie deci de luarea unor decizii dificile asupra priorităţilor

unor grave boli de inimă şi a infarctului miocardic, prin diseminarea

Actualitatea şi importanţa problemei abordate rezultă din rea‑

din populaţia mondială; concurenţă acerbă pe pieţele ţărilor dezvol‑

Necesitatea cercetării multiplelor probleme ale comerţului inter‑

stomatologice necesită a fi cercetat şi din aspect economic, astfel, lu‑

— formularea propunerilor privind perfecţionarea comerţului

condiţii a fost reflectate în lucrările de specialitate a economiştilor:

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determi‑

matologie a USMF „Nicolae Testemiţanu“ şi distribuitorul exclusiv în

În capitolul 2 „Estimarea comerţului mondial cu produse stoma‑

Cunoaşterea cotidiană se bazează pe experienţa directă a indivi‑

exemplu: avem o părere proastă despre cineva care participă la acţiuni

1.1. Aspectele teoretice şi dinamica dezvoltării comerţului

Un subiect actual în cadrul economiei mondiale îl constituie

De‑a lungul istorie au existat diferite teorii cu privire la organiza‑

sale interese, el dă preferinţă unor asemenea acţiuni, care vor fi utile

Triumfului liberalismului clasic, iniţiat de D. Ricardo, a fost

schimb dezavantajoase, acest fenomen, este cunoscut în teoria de spe‑

ţări. Cu toate că în lucările lui K. Marx nu găsim o referinţă directă

meroaselor critici aduse teoriei tradiţionale. Noua teorie presupune o

— abordarea conservatoare susţinută de Finger care susţinea că

În ciuda diferenţele notabile în ratele de creştere între diferite gru‑

În timp ce media creştere de tari cu venituri medii continuă să fie cea

Fig. 1.1. Creşterea PIB‑ului pe cap de locuitor

1 ţările cu venituri mi mari de medii 2 tarile cu venituri mai mici de medii

Dintre ţările dezvoltate, Statele Unite ale Americii au remarcat

Tabelul 1.2. Ritmul de creştere a producţiei mondiale, 2007—2015

Ritmul de creştere a exporturilor de bunuri în anul 2011, în vo‑

cu problema şomajului se menţin politicile protecţioniste [45, p. 90].

Fig. 1.2. Volumul exporturilor mondiale de mărfuri în anii 1990—2012 (%)

Sursa: World Trade Report 2012, [133, p. 40]

Factorii care au contribuit la diminuarea bruscă a comerţului

respectiv, magnitudinea prăbuşirii comerţului este mai accentuată în

Fig. 1.3. Creşterea în volum a comerţului internaţional de bunuri şi a

Sursa: World Trade Report 2012,[133, p. 44]

Deşi creşterea exporturilor mondiale în 2010 a fost mai rapidă

Fig. 1.4. Valoarea PIB‑ului (%) pe regiuni pentru anii 2009—2012.

Cu toate că expansiunea comerţului internaţional, în 2010, a adus

Valoarea nominală a exporturilor de mărfuri, în ţările puternic

Fig. 1.5. Ponderea exporturilor Fig. 1.6. Ponderea importurilor

Dezechilibrul comercial a marilor economii mondiale, în anul

În anul 2010 a fost publicată o lucrare semnată de Gassebner P.,

mondial, se înregistrează o serie de evenimente negative, acestea

duselor necesare funcţionării economiei naţionale, precum şi a celor

1.2. Specificul conceptual şi problematica comerţului