Sunteți pe pagina 1din 26

Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

INTRODUCERE

Curtea Constituţională, definită prin lege ca unică autoritate de


jurisdicţie constituţională, independentă faţă de orice altă autoritate
publică, face parte din sistemul garanţiilor constituţionale privind
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Garantarea
supremaţiei Constituţiei fiind scopul activităţii sale, Curtea Constituţională
este, în acelaşi timp, un garant al funcţionării democratice a societăţii, în
acord cu dispoziţiile şi principiile constituţionale. Apărând valorile
constituţionale, potrivit cerinţelor europene cu privire la drepturile omului,
ca şi democraţia şi statul de drept, se poate spune că, astfel, Curtea
exprimă, implicit, într-o manieră specifică, vocaţia sa de factor activ
pentru respectarea, în activitatea de legiferare, a criteriilor de admitere a
României în Uniunea Europeană.

,, În exercitarea controlului de constituționalitate se impune


interpretarea Constituției și a legilor în corelația dintre ele. Or, asemenea
lucru il poate realiza numai un corp de profesioniști, esențial fiind
aspectul tehnico-juridic al controlului.,,1

Aceasta autoritate publica este formată din 9 judecători numiţi pentru o


durată de 9 ani, fară posibilitate de prelungire sau reinnoire a
mandatului, trei fiind numiți de către Camera Deputaţilor, trei de către
Senat,iar alți trei de către Preşedintele României. Membrii Curţii
Constituţionale, se reînnoiesc, la fiecare 3 ani cu cate o treime, procedeu
ce permite îmbinarea experienţei şi continuităţii cu noile tendinţe.

Condiţiile Constituţionale pentru a putea candida la funcţia de


judecător al Curţii Constituţionale sunt următoarele:

- pregătire juridică superioară - înaltă competenţă profesională;

- o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul


superior juridic.

1
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.38

1
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

În activitatea lor judecătorii sunt independenţi și inamovibili pe durata


mandatului. Ei nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile si voturile
exprimate la adoptarea soluţiilor. De asemenea, judecătorii Curţii
Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi in judecată penală ori
contravenţională decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei
Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României.

Activitatea Curţii Constituţionale nu priveşte numai controlul


constituţionalităţii legilor, ci cuprinde şi alte domenii, desigur în strânsă
legătură cu aplicarea şi respectarea Constituţiei. De aceea, având in
vedere complexitatea si natura atribuţiilor Curţii Constituţionale, precum
și procedurile potrivit cărora îşi realizează aceste atribuţii ea poate fi
considerată o autoritate publică politico-jurisdicţională. Caracterul politic
rezulta din modul de desemnare a membrilor Curţii Constituţionale,
precum si din natura unor atribuţii, caracterul jurisdicţional rezultând din
principiile de organizare si funcţionare, precum si din alte atribuţii si
proceduri.

2
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

CAPITOLUL I: JUDECĂTORII CURȚII


CONSTITUȚIONALE

Secțiunea 1: Numărul judecătorilor şi condițiile de acces la functie

Curtea Constitutională este formată din 9 judecători numiți pentru o


durată de 9 ani, fără posibilitate de prelungire sau reînnoire a
mandatului, trei de către Camera Deputatilor, trei de către Senat, trei de
către Preşedintele României, conform art. 142 alin. (2) din Constituție şi
art. 5 din Legea nr. 47/1992, modificată şi republicată. Îndeplinirea
functiei de judecător constituţional este o misiune dificilă şi de mare
răspundere, având în vedere impactul deciziilor Curții Constituţionale
asupra instituţiilor de guvernare. Este şi motivul pentru care candidatului
la această înaltă functie i se cere indeplinirea unor conditii deosebite,
atât de ordin profesional, cât şi civic.

Constituţia, în art. 143, stabileşte şi conditiile ce trebuie îndeplinite


pentru a fi numit judecător la Curtea Constituţională, acestea fiind:

-pregătire juridică superioară;

-înaltă competență profesională;

-o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul


jundic superior. În legătură cu aceste conditii, foarte clar evidențiate în
Constituţie, se impun câteva precizări.,, În primul rând, se cere pregătire
juridică superioară, deoarece judecătorul Iucrează cu legile, care, pentru
a putea fi comparate cu dispozitiile constituţionale, trebuie cunoscute şi
corect interpretate.,,2 Cerinţa ,,pregătirii juridice superioare,, exprimă,
fără dubii, că pot fi numiţi judecători numai juriştii, iar condiția ,, înaltei
2
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.40

3
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

competențe profesionale" este desigur, o conditie care permite accesul


numai celor afirmaţi în planul dreptului.

În ceea ce privește vechimea în profesia juridică, aceasta trebuie să


fie de cel putin 18 ani. Această vechime trebuie să fie realizată în
activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror)
sau în cea universitară cu profil juridic. Vechimea este o condiţie care
asigură accesul juriştilor care au o experiență suficientă, experienţă care
garantează astfel capacitatea profesională în îndeplinirea atribuţiilor ce
revin unui judecător constituţional.

,,Garantarea supremaţiei Constituţiei, aprecierea concordanţei între


textul legal şi dispoziţille constituţionale presupune o înaltă pregătire de
specialitate în domeniul juridic.,,3

1.2. Numirea judecătorilor

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale sunt numiţi: trei de către


Camera Deputaţilor, trei de către Senat, iar alți trei de către
Preşedintele României, conform art. 142 alin. (2) din Constituţia
României şi art. 5 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată și
actualizată. Legea nr. 47/1992, republicată, detaliază dispoziţiile
constituţionale, stabilind reguli ce privesc însă numai judecătorii numiţi
de către Camerele parlamentare, fără a face acelaşi lucru cu privire la
judecătorii numiţi de şeful statului.

Procedura de numire a judecătorilor cuprinde următoarele etape:

1. candidaturile se depun la Comisia jundică a Camerei, de către


grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori, insoţite de un
curriculum vitae şi de actele doveditoare ca persoana care
candidează indeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie;

2. audierea candidaţilor de către Comisie şi de plenul Camerei;

3
Cristian Ionescu, Drept Constituțional și Instituții politice, Ed. Hamangiu, 2012, p.358

4
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

3. întocmirea raportului Comisiei juridice, care trebuie să se refere


motivat la toti candidatii;

4. prezentarea în Cameră a candidaturilor, la propunerea Biroului


permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice;

5. audierea candidaţilor în plenui Camerei;

6. votul, cu majoritate absolută, al membrilor Camerei;

7. depunerea jurământului, individual, în faţa Preşedintelui României


şi a preşedintilor celor două Camere ale Parlamentului.

Cu prilejul dezbaterii proiectului de Constituţie, s-au exprimat rezerve


cu privire la numirea unor judecători de către Preşedinte țării, deoarece
„acest Consiliu Constituţional are în competenţa sa, printre altele, nu
numai verificarea procedurii de alegere a Preşedintelui, dar tot lui i s-a
dat in competenţă ca să dea avizul atunci când este vorba de
suspendarea Preşedintelui, in ipoteza în care ar încălca Constituţia sau
ar săvârşi fapte de natură să-I facă nedemn pentru funcţia de
Preşedinte.,,4 Atunci, dacă el numeşte o parte din membri evident că îi
va avea întotdeauna de partea sa, că îi vor fi recunoscători că i-a numit
în această înaltă magistratură. De aceea, este lăsată Parlamentului în
exclusivitate posibilitatea de a-i numi pe membrii Consiliului
Constituţional, şi anume 6 să fie numiţi de Camera Deputaţilor şi 3 de
Senat.

Articolul 5 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată şi modificată


prin Legea nr. 66/2018,4, pentru modificarea art. 5 alin. (4) din Legea nr.
4
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Curtea Constituțională, Ed. Albatros, 1997, p. 55

5
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,


stabileşte că fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea
Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate
de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor
prezenţi.

,,Legiuitorul a dorit ca numirea judecătorilor constituţionali să se facă


de către fiecare Cameră a Parlamentului în urma votului majorității
membrilor prezenţi la şedinta prin care se votează,, 5 iar propunerea
persoanei care va îndeplini calitatea de judecător constituţional să se
facă de către Biroul permanent pe baza recomandării Comisiei juridice.

Așa cum prevede articolul 62 din Legea nr. 47/1992, republicată,


numirea judecătorilor se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat
în scris, al candidatului. Atunci când candidatul ocupă o funcţie
incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constitutionale sau face
parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul
candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din
partidul politic al cărui membru este.

După momentul în care sunt numiţi în funcție de către autorităţile


competente, judecătorii depun, individual, jurămăntul în faţa
Preşedintelui Romăniei şi a preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului.

1.3. Mandatul judecătorului

Mandatul judecătorilor Curții Constituționale are o durată de 9 ani,


acesta neputând fi prelungit sau înnoit. Durata mandatului judecătorului
nu se suprapune pe mandatul parlamentar şi nici pe cel prezidenţial, fiind
stabilită în considerarea câtorva cerințe esențiale, și anume:

 asigurarea continuităţii activităţii Curtii Constituţionale;


 adaptarea în ansamblu a compozitiei ei, din trei în trei ani, prin
înlocuirea unei treimi din totalul judecătorilor.

5
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.41

6
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

,,Potrivit art. 142 alin. (5) din Constituţie, ,,Curtea Constituţională se


reînnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile
prevăzute de Legea nr. 47/1992, republicată.,, 6

Această reînnoire permite îmbinarea experienţei cu infuzia de


personal nou fără a se crea pauze in existenţa Curţii, pauze imposibil de
înlăturat dacă mandatul tuturor judecătorilor ar înceta în acelaşi moment.

Mandatul judecătorilor Curţii Constituţionale începe să curgă de la data


depunerii jurământului. Judecătorii primei Curţi Constituţionale au fost
numiți, câte trei, pentru o perioadă de 3, de 6 şi, respectiv, de 9 ani,
fiecare dintre autoritătile publice îndreptățite de textul constituțional să-i
desemneze procedând la numirea a câte unui judecător pentru fiecare
perioadă.

Mandatul celui numit nu poate fi prelungit sau înnoit , aceast aspect


reprezentând o „garanţie a independenţei judecătorului în raport cu
autoritatea care l-a numit,,.

În concordanţă cu art. 54 alin. (2) din Constituţie 7 şi cu art. 63 alin. (1)


din Legea nr. 47/1992, republicată, judecătorii Curţii Constituţionale vor
depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, un jurământ de credinţă care are următorul
conținut: „Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-
credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curții Constituţionale.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

Depunerea jurământului marchează momentul de la care începe


exercitarea funcţiei de judecător, iar nedepunerea jurământului împiedică
exercitarea atribuţiilor de judecător al Curţii Constituţionale [art. 63 alin.
(2) din Legea nr. 47/1992, republicată].

Prima Curte Constituţională s-a constituie în cel mult 10 zile de la data


publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României. În acest scop,
fiecare Cameră a Parlamentului numeşte câte 3 judecători, pentru o
perioadă de 3, 6 şi 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (4).
Judecătorii vor fi numiţi în ordinea numărului de voturi exprimate pentru
6
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.43
7
Art. 54 alin.(2) din Constituție: ,, Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi
militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune
jurământul cerut de lege.,,

7
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

fiecare candidat. De asemenea, Preşedintele României numeşte 3


judecători pentru aceleaşi perioade. În termen de 3 zile de la constituire,
Curtea îşi alege prin vot secret preşedintele, iar în termen de 10 zile
adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare. Prima Curte
Constituţională a României a depus jurământul stabilit de lege la data de
5 iunie 1992, dată de la care şi-a început activitatea.

Încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale intervine în


următoarele situaţii, prevăzute de art. 67 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată:

- la expirarea termenului pentru care a fost numit;

-în caz de demisie;

-în caz de pierdere a drepturilor electoral;

-în caz de excludere de drept( care intervine atunci când judecătorul este
condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni);

-în caz de deces.

-în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei


de judecător mai mult de 6 luni;

-în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituţie 8 sau ale
art. 40 alin. (3) din Constituţie9, republicată, sau pentru Incăl-carea gravă
a obligaţiilor prevăzute la art. 64.

În cazul în care încetarea mandatului intervine în situațiile expirării


termenului, pierderii drepturilor electorale, excluderii de drept, ori
decesului constatarea intervenirii acesteia revine preşedintelui Curţii, şi
Plenului Curţii, în toate celelalte cazuri care va hotărî cu votul majorităţii
membrilor Curţii.

8
Art.16 alin.(3) din Constituție: ,, Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează
egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.,,
9
Art. 40 alin. (3) din Constituție: ,, Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii
Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici stabilite prin lege organică.,,

8
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

,,Ocuparea locului devenit vacant se face diferit, sub aspectul unor


elemente procedurale, după cum mandatul a încetat la expirarea duratei
pentru care judecătorul a fost numit sau înainte de expirarea duratei.,, 10

În situația în care mandatul a încetat la expirarea duratei pentru care


judecătorul a fost numit, cu 3 luni înainte de expirarea mandatului
fiecărui judecător, preşedintele Curtii sesizează, după caz, pe
preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau pe
Preşedintele României, solicitându-i să deschidă procedura pentru
numirea altuia. Numirea trebuie făcută cu cel puţin o lună înainte de
încetarea mandatului judecătorlui predecesor. În aceste condiţii, nu se
poate pune problema prorogării mandatului. Conform art. 63 alin. (4) din
Constituţie11, pe perioada prelungirii mandatului nu poate fi revizuită
Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
De asemenea, în condiţiile art. 83 alin. (3) din Constituţie 12, mandatul
Preşedintelui Romăniei poate fi prelungit prin lege organică. Constituţia
nu interzice însă, pe durata prorogării, exercitarea vreuneia dintre
atribuţiile limitative ce-i sunt conferite Preşedintelui României prin
Constituţie, exceptând dizolvarea Parlamentului şi revizuirea Constituţiei.
Preşedintele interimar poate proceda la numirea unui nou judecător
constituţional, întrucât art. 98 alin. (2) din Constituţie îi exceptează doar
atribuţiile prevăzute la art. 88-90 din Constituţie, enumerare în care nu se
regăseşte şi numirea judecătorilor la Curtea Constituţională pe locul ce îi
este dat în atribuţii.

Astfel cum este evidențiat în cadrul Legii nr. 47/1992, republicată, în


cazul,, în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru
care judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depăşeşte 6 luni,
preşedintele va sesiza autoritatea publică care l-a numit, în termen de
cel mult 3 zile de la data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou
judecător. Mandatul judecătorului astfel numit încetează la expirarea
duratei mandatului pe care l-a avut judecătorul înlocuit.,, 13

10
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.45
11
Art. 63 alin.(4) din Constituție: ,,Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a
noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate
sau abrogate legi organice.,,
12
Art. 83 alin. (3) din Constituție: ,, Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă.,,
13
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.47

9
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

Mandatul judecatorilor Curții Constituționale poate fi suspendat doar


atunci când judecătorul a fost trimis în judecată penală, suspendarea
durând până la condarmarea definitivă sau, după caz, până la achitare.
În momentul în care instanța a dispus condamnarea judecătorului,
suspendarea se converteşte într-o excludere de drept, în timp ce, în
urma dispunerii achitării, judecătorul își reia funcția.

Concluzionând, se poate afirma că mandatul judecătorilor Curţii


Constituționale încetează numai individual.

Încetarea mandatului poate fi voluntară, atunci când mandatul


încetează prin demisie sau prin alte cazuri de încetare determinate de
acţiunile judecătorului (incompatibilitate, condamnarea penală,
renunţarea sau pierderea cetăţeniel române, apartenenţa la un partid
politic), și poate fi de drept, atunci când mandatul încetează la expirarea
termenutui pentru care judecătorul a fost numit sau la decesul acestuia.

1.4. Obligatille judecătorului

Judecătorilor Curţii Constituţionale le revin următoarele obligaţii:

 să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi


respectul Constituţiei;

 să păstreze secretul deliberărilor al voturilor să nu ia poziţie publică


sau să dea consultaţii în probleme de competenta Curţii
Constituţionale;

 în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votuI


afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă;

 să comunice preşedintelui Curtii Constituţionale orice activitate


care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl
exercită;

 să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de


reclamă comercială sau propagandă de orice fel;

10
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

 să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare


independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

1.5. Incompatibilităţi

Incompatibilitatea este o garanţie care-I apără pe judecător de


influenţe, presiuni sau interese contrare justiției.

Incompatibilităţile conferă veracitate soluţiilor judecătorului,


înlăturându-se speculatiile posibile în situaţia unui cumul de funcţii şi
demnităţi, ,,acestea fiind indispensabile pentru asigurarea obiectivităţii şi
impartialităţii inerente funcţiei de judecător.,, 14

Pe temeiul art. 42 alin. (1) si (2) C.proc.civ. şi al dispoziţiilor proprii


funcţionării Curţii Constituţionale, incompatibilitatea ar putea să imbrace
una dintre următoarele forme:

- judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei în faţa instanţei


ordinare, pe rolul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate sau
care, deşi nu s-a pronunţat în fond, şi-a exprimat opinia în încheierea de
trimitere a excepţiei spre competentă rezolvare Curtii Constituţionale,
devenit intre timp judecător la Curtea Constitutională, nu va participa la
rezolvarea acelei excepţii;

-cel care a participat ca martor, expert sau arbitru în cauza aflată pe rolul
instantei ordinare sau solutionată de aceasta, în faţa căreia s-a ridicat
excepița de neconstituționalitate, devenit între timp judecător la Curtea
Constituţională, nu va putea participa la rezolvarea acelei excepţii.

,,Funcţia de judecător al Curtii Constituţionale este incompatibilă cu


oricare altă functie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din
învăţământul superior". 15

În ceea ce privește, posibilitatea acordată judecătorilor de a fi


profesori universitari, bineînțeles în învățământul juridic, par a avea

14
M. Constantinescu, A.Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României revizuită,
comentarii și explicații, Ed. All Beck, 2007, p.319
15
Art.144 din Constituție.

11
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

relevanță câteva precizări: universitarii, prin pregătirea lor, pot asigura


cote valorice aparte justiţiei; universitarii sunt recunoscuți în lume, în
general, pentru spiritul lor de independenţă, uneori exagerat, încăt
această compatibilitate nu vine deloc în conflict cu scopurile urmărite prin
incompatibilităţi.

,,Incompatibilitatea priveşte numai pe judecătorii Curţii Constituționale,


nu şi pe magistraţii-asistenţi ai acesteia, care, deşi participă la pregă-
tirea lucrărilor şi la redactarea actelor emise de Curte, ei putând fi şi
„consultaţi la deliberări", nu fac totuşi parte din organul deliberativ de
jurisdicţie.,,16

1.6. Protecţia judecătorilor

În cadrul acestei protecţiei judecătorilor Curții Constituționale ca și


demnitari de stat, sunt cuprinse:

 regulile privind răspunderea;

 imunitatea judecătonlor;

 rezervarea postului;

 opţiunea pentru intrare în avocatură sau notariat.

1.7. Răspunderea judecatorilor

16
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.49

12
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

,,Răspunderea este consecinţa firească a oricărui angajament,


indiferent dacă acest angajament rezultă din alegere, numire, desem-
nare, delegare sau orice alt mod legal prin care cineva ocupă o
demnitate sau funcţie publică.,, 17

Această răspundere, în ceea ce îi privește pe judecătorii Curții


Constituționale este dimensionată prin art. 61 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, republicată, care stabileşte că: „Judecătorii Curţii
Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi
voturile exprimate la adoptarea soluţiilor". Prin această prevedere legală
se pune în valoare principiul constituţional al independenţei
judecătorului, deoarece este în afara oricărei indoieli că judecătorul care
şi-ar desfăşura activitatea sub presiunea permanentă a unei eventuale
răspunderi, nu ar mai fi independent. Atâta timp însă cât opiniile sau
voturile sale nu pot constitui temei pentru răspundere, judecătorul
constituţional îşi poate desfăşura activitatea cu sentimentul deplinei
siguranţe, în respectul exclusiv al conştiinţei sale profesionale.

,,Judecătorul constituţional nu poate fi în afara unei răspunderi pentru


anumite fapte ilicite pe care le-ar comite, pentru că şi el este supus
obligaţiei de respect al Constituţiei şi legilor.,, 18

Răspunderea juridică a judecătorului constituţional poate să îmbrace,


în mod excepţional, forma răspunderii penale şi, obişnuit, forma
răspunderii disciplinare.

Instituţia răspunderii disciplinare este reglementată, prin Legea nr.


47/1992, republicată, încât să asigure independenţa și protecția
judecătorului constituţional. Atât declanşarea urmăririi disciplinare, cât şi
sancţionarea eventualelor abateri sunt realizate într-un regim juridic
specific în care nu este permisă intervenţia din afară. Potrivit art. 65 din
lege, stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a
modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a Plenului
Curţii Constituţionale.

Judecătorii Curţii Constituţionale răspund pentru încălcarea, cu


vinovăţie, a dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 47/1992, republicată, privind
organizarea şi funcţionarea Curtil Constituţionale.
17
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.50
18
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Curtea Constituțională, Ed. Albatros, 1997, p. 63

13
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

În funcţie de gravitatea abaterii, judecătorului i se poate aplica, de


către Plenul Curtii Constituţionale, una dintre următoarele sancţiuni
disciplinare:

o avertisment;

o diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la


15% pe o perioadă de la e lună Ia trei luni;

o încetarea mandatului de judecător al Curtii Constituţionale.


Toate sancţiunile se aplică prin hotărâre, adoptată cu votul
majorităţii judecătorilor.

Regulamentul de organizare şi functionare a Curții Constituționale 19


reglementeazăn răspunderea disciplinară, bazându-se pe următoarele
reguli:

 judecătorii Curţii Constitutionale răspund disciplinar pentru încăl-


carea, cu vinovăţie, a dispozitiilor art. 64 din Legea nr. 47/1992;
republicata. Din prevederile art. 69 alin. (1) din Regulament.; -
 numai Plenul Curţii Constituţionale poate stabili abaterile
disciplinare și aplicarea sancţiunilor;

 pornirea acţiunii disciplinare se poate face numai pe baza unei


sesizări scrise şi semnate;

 examinarea sesizării este de competenţa unei comisii de


cercetare disciplinară, formată din 3 judecători desemnaţi, prin
ordin, de către preşedintele Curţii Constituţionale;

 dacă sesizarea priveşte chiar pe preşedintele Curtii


Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine Plenului
Curţii şi se face prin tragere la sorţi, care va fi consemnată intr-o
hotărăre, unul dintre cei 3 judecători fiind desemnat ca preşedinte
al comisiei de cercetare disciplinară;

19
M. Of. Partea I, nr.198 din 27 martie 2012

14
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

 termenul în care se va efectua cercetarea disciplinară va fi de 30


de zile de la data dispunerii acesteia, comisia de cercetare disci-
plinară poate prelungi termenul cu cel mult 30 de zile numai dacă
există motive intemeiate care să justifice măsura;

 în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetării disciplinare


prealabile, comisia de cercetare disciplinară va dispune
convocarea în scris a judecătorului în cauză, precizănd obiectul,
data, ora şi locul întrevederii. Neprezentarea judecătorului în
urma convocării, fără un motiv obiectiv, sau refuzul acestuia de a
face declaratii se va consemna într-un proces-verbal,
neîmpiedicându-se finalizarea;

 în respectul dreptului la apărare, în cursul cercetării disciplinare


prealabile, judecătorul are dreptul să formuleze apărări, să
propună şi să prezinte probe, să ofere motivaţii necesare comisiei
dese, cauza emnate, astfel încăt aceasta să poată soluţiona, sub
toate aspectele cauza dedusă spre cercetare;

 rezultatul la care ajunge comisia de cercetare disciplinară prin


care se consideră că sesizarea este neîntemeiată va face
obiectul întocmirii unui raport prin care se va propune plenului
Curţii Constitu]ionale, clasarea cauzei. Plenul, are la dispoziţie 20
de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului comisiei de
cercetare, pentru a se pronunţa asupra propunerii cuprinse in
raport, printr-o hotărăre. Hotărărea va fi comunicată persoanei
cercetate;

 dacă rezultatul comisiei de cercetare disciplinară duce la


aprecierea că sesizarea este întemeiată, va întocmi un raport,
care impreună cu dosarul cauzei, se prezintă plenului Curţii
Constituţionale. Acesta are la dispoziţie 20 de zile de la data luării
la cunoştinţă a raportului comisiei de cercetare pentru a soluţiona
acţiunea disciplinară, printr-o hotărâre, care se comunică în scris
celui sancţionat in termen de 5 zile de la adoptare. Hotărărea
produce efecte de la data comunicării;

15
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

Hotărârea prin care se constată abaterea disciplinară şi prin care se


aplică sancţiunea se adoptă cu votul majoritătii și cuprindă următoarele
chestiuni:20

a) descrierea faptei supuse cercetării disciplinare şi încadrarea juridică


a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;

c) motivele pentru care au fost inlăturate apărările formulate de


judecător,

d) sancţiunea aplicată, cu indicarea motivelor care au stat Ia baza


aplicării acesteia;

e) calea de atac, termenul în care hotărărea poate fi atacată şi instanţa


competentă să judece calea de atac.

Hotărărea poate fi atacată cu recurs in termen de 15 zile de la


comunicare. Competenţa de soluţionare a recursului apartine
completului de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție.
Recursul suspendă executarea hotărârii Plenului Curţii Constituţionale
de aplicare a sancţiunii disciplinare, iar hotărârea prin care se
soluţionează recursul declarat are caracter irevocabil.

1.8. Imunitatea judecătorilor

În sistemele constituţionale democratice s-a instituit regula protectiei


demnitarilor publici (parlamentari, miniştri, judecători de rang înalt)

20
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.53

16
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

împotriva urmăririlor judiciare abuzive sau şicanatorii, protecţie


cunoscută sub denumirea de imunitate.

,,Imunitatea este o garanţie procedurală a inocenţei, în sensul că


măsurile prevăzute de lege vor putea fi luate, dar numai după ce anumite
autorităţi, extrajudiciare, cenzurează faptele imputabile, cât priveşte mai
ales existenţa lor reală şi desigur, după ce se verifică implicarea
demnitarului în cauza respectivă.,,21

Fiind înalţi demnitari de stat, judecătorii Curții Constituționale


beneficiază de un regim special de imunitate.

Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuti, arestați,


percheziționaţi sau trimişi in judecată penală, decât cu încuviinţarea
Plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea
se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții
Constitutionale, după ascultarea judecătorului în cauză.

Competenţa de urmărire penală şi de trimitere in judecată pentru


infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine numai
Parchetului de pe lăngă Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind
singura competentă de a-i judeca pe judecătorii Curţii Constituţionale.

În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale, pot fi


retinuti şi supuşi percheziţiei, dar sub condiţia ca Procurorul General să-I
informeze de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale. Faţă de
prevederile anterioare, conform cărora, de la data trimiterii în judecată
penală, judecătorul Curţii Constituţionale era suspendat de drept din
funcţia sa, prevederile actuale mentionează că suspendarea este o
latitudine. Curtea Constituţională, cu votul a două treimi membri săi
poate să suspende judecătorul constituţional trimis în judecată penală. În
cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei
decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii
Constituţionale încetează de drept.

1.9. Rezervarea postului

21
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.54

17
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

Funcţia de judecător constituţional implică o durată în timp


determinată, în principiu la 9 ani. Deoarece mandatul de judecător nu
poate fi nici prelungit, nici înnoit, la expirarea sa, judecătorul trebuie saă
poată, să-şi reia activitatea la locul de muncă de unde a plecat, legea
rezervându-i postul. Această rezervare este obligatorie pentru
judecătorul care a venit la Curte dintr-un post de magistrat.

,,În celelalte cazuri, legea prevede că judecătorul are dreptul să revină


la postul ocupat anterior, dacă numirea sa la Curtea Constituţională s-a
făcut cu condiţia rezervării acestuia.,,22 În perioada cât este rezervat,
postul poate fi ocupat numai prin contract de muncă pe durată
determinată.

În situaţia cumulului cu activitatea didactică în învăţământul juridic


superior, problema rezervării postului nu se pune, aceasta fiind o
compatibilitate admisă chiar prin Constituţie.

1.10. Beneficiile şi drepturile judecătorului constituțional

Articolul 71 din Legea nr.47/1992 republicată conține următoarele


prevederi: „(1) Judecătorii Curtii Constitutionale cu o vechime in
activitatea juridică sau în învătămăntul juridic superior de cel puţin 25 de
ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de
pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de
indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare
an care depăşeşte vechimea menționată, la cuantumul pensiei se
adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel
stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de incadrare brută
lunară şi sporunie aferente ale judecătonlor Curţii Constituţionale. Pensia
de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobăndite
in funcţia de judecător după data stabilirii acesteia.

22
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.56

18
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

(2) în cazul în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de


intrarea în exerciţiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează
potrivit prevederilor din alin. (1).,,23

În ceea ce priveşte pensia de serviciu, legea prevede că aceasta poate


fi cumulată cu orice alte venituri realizate de judecătorul constituţional.
Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu
potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1) ale articolului 71 din Legea
nr.47/1992, republicată. Un beneficiu important acordat de legiuitor
judecătorilor constituţionali constă în aceea că la încetarea mandatului,
ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilităţii exercitării
sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii Constituţionale vor
beneficia de o sumă egală cu indemnizaţia netă primită pentru şase luni
de activitate.

Un alt beneficiu constă în opţiunea pentru intrarea în avocatură sau in


notariat, fără examen. Pentru a sublinia statutul de înalt demnitar al
judecătorului constituţional, legea prevede că „Judecătorii Curții
Constituționale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile legii.,, 24

1.11. Independenţa şi inamovibilitatea judecătorului constituţional

„Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea


mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia". 25

Independența judecătorilor Curții se justifică, întrucât ei exercită un


mandat constituțional, nu în subordinea celor care i-au numit.

În realizarea statutului său, esenţială este independenta Curţii într-un


dublu inteles: pe de o parte, Curtea nu este subordonată niciunei alte
autorităţ publice, fiind expresia colaborării lor în realizarea principiului
suprematiei Constituţiei, iar, pe de altă parte, judecătorii sunt
independenţi atât faţă de preşedinte, votul fiecăruia fiind egal, cât şi faţă
de oricare altă autoritate sau structură. Curtea Constituţională se supune
numai Constituţiei şi legii sale organice .

23
Art. 71 din Legea nr.47/1992, republicată
24
Ibidem
25
Art. 145 din Constituție

19
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

Legea organică a Curții a stabilit căteva principii semnificative , pentru


a garanta independența acesteia faţă de orice altă autoritate publică:

Curtea se supune numai Constitutiei şi legii ei organice;

competenţa Curtii Constituţionale nu poate fi contestată de nicio


autoritate publică;

Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra


competenţei sale, potrivit art. 146 din Constituţie;

judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere


pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor;

între alte îndatoriri, judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligati


„să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în
respectul Constituţiei, să comunice preşedintelui Curţii
Constituţionale „orice activitate care ar putea atrage
incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită", să se abţină de
la orice activitate sau mandestare contrare independente, şi
dernnitătii functiet lor; stabitirea abaterilor disciplinare ale
judecătorilor, a sancţiunilor a modului de apticare a acestora este
de competenta exclusivă a Plenului Curții Constitutionale;

Curtea Constitutională are un buget propriu, iar proiectul de buget


se aprobă cu votul majorității judecătorilor Curții şi se înaintează
Guvernului, pentru a fi verificat și inclus în bugetul de stat.

Independenţa judecătorilor este asigurată, sub aspect juridic, prin


sistemul de incompatibilităti. În afara incompatibilitătilor, independenta
judecătorului este asigurată şi prin interdictia acestuia de a face parte din

20
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

partide politice şi, mai ales, de regula potrivit căreia mandatul


judecătorului constituţional nu poate fi reînnoit.

,,Judecătorul constituţional este inamovibil pe durata mandatului,


trăsături care îl apropie de judecătorii Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
Inamovibilitatea este o garanţie a independentei judecătorului
constituţional, aceasta fiind, practic, o măsură de protectie pentru
judecător. Inamovibilitatea priveşte competenţa sau calitatea de
judecător, dar nu în sensul că le-ar adăuga alte elemente, ci garantează
independenţa, ocrotindu-I pe judecător contra unor măsuri sau practici
ce ar impieta asupra obiectivităţii şi neutralităţii sale.,, 26 Judecătorul
constituţional devine inamovibil din momentul începerii exerciţiului
mandatului său, această calitate fiindu-i conferită direct de dispoziţiile art.
145 din Constituţie. ,, În privinţa calităţii de judecător, în doctrină se
consideră că judecătorul de la Curtea Constituţională nu poate face parte
din „corpul magistraţilor", dar este totuşi un judecător, astfel încât trebuie
să fie înzestrat cu atributele specifice acestei calităţi, anume
independenţa şi inamovibilitatea. În doctrină, prin noţiunea de
„magistraţi" se înţelege membrii jurisdicţiilor de ordin judiciar, însărcinaţi
cu judecata sau cu solicitarea aplicării legii.,, 27

Judecătorul constituţional se exprimă prin soluţia dată conflictului


supus judecăţii sale. Ca şi alt judecător, el va „spune dreptul" pentru
soluţionarea acestui conflict. De aceea, hotărârea sa este esenţială, dar
pentru a convinge el trebuie să se justifice. Este o cerinţă tradiţională ce
s-a impus şi judecătorului constituţional, decizia acestuia asemuindu-se
unei hotărâri judecătoreşti.Prin argumentare judecătorul se adresează
raţiunii pentru a obţine adeziunea la argumentul de autoritate pe care il
exprimă decizia sa.

Decizia trebuie să rezulte din argumente şi, întrucât priveşte


întotdeauna un interes public, constănd în controlul legitimitătii
constituţionale a legii, numai prin motivaţie ea corespunde exigențelor
inerente unui regim democratic.,, Prin natura sa, conflictul de
constituţionalitate are un caracter politic, întrucât priveşte legitimitatea
constituţională a legii, deci un interes general. Solutionarea acestui
conflict în cadrul junsdicției constituţionale se face însă nu prin mijloace
26
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.60
27
Ion Deleanu, Instituții și proceduri constituționale, Ed. CH Beck, 2006, p. 196-197

21
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

politice, ci jurisdicţionale. De aceea autoritatea unei asemenea jurisdictii


va fi cu atât mai mare cu căt raţionamentul juridic, în scopul respectării
normei constituţionaie, este mai rigurosi. Temeinicia argumentatiei
măreşte şansa adeziunii sociale. Necesitatea argumentaţiei mai
corespunde şi unei alte cerințe: influentarea stării de
constitutionalitate.,,28

Receptarea normei constitutionale depinde de cunoaşterea şi


înţelegerea ei. Nimeni nu poate respecta ceea ce nu ştie.

,,Or, din acest punct de vedere, al înţelegerii Constituţiei, Curtea are un


rol deosebit de important, ce se înfăptuieşte, mai ales, prin justeţea şi
caracterul exhaustiv al argumentării soluţiior date cauzelor ce i-au fost
deduse judecăţii. Prin motivare Curtea asigură interpretarea normei
constituţionale, spre a-şi justifica soluţia, ceea ce, implicit, are ca efect
implementarea, în realitatea socială, a acestei norme, deoarece, de
principiu, pentru a fi eficace o normă trebuie înţeleasă şi acceptată.,, 29

Principalele garantii ale independentei Curtii, inclusiv ale judecătorilor


constituționali, sunt următoarele:30

- deşi numiti de autorităti prin excelență politice, și anume Camerele


Parlamentului și Președintele României, judecătorii au față de aceste
autorități o pobligație de ingratitudine , numai astfel putând fi imparțiali în
exercitarea mandatului primit; mandatul lor este constituțional, fiind
conferit de autorităţile alese direct de corpul electoral; de aceea funcţia
pe care o indeplinesc constituie o demnitate publică;

- mandatul de judecător este unic, neputând fi prelungit sau jude-cătorul


reales, şi implică următoarele incompatibilităţi:

 de a face parte din partidele politice,

28
Ioan Muraru, Nasty Marian Vlădoiu, Contencios Constituțional – Proceduri și Teorie, Ediția a 2-a,
revizuită și adăugită de Nasty Marian Vlădoiu, Ed. Hamangiu, 2019, p.62

29
Ibidem
30
M. Constantinescu, A.Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României revizuită,
comentarii și explicații, Ed. All Beck, 2007, p.325

22
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

 de a ocupa orice altă funcţie publică sau privată in afara aceleia


de cadru didactic în invăţămăntul superior; de asemenea,
judecătorii se bucură de o imunitate similară parlamentarilor,
neputănd fi traşi la răspundere pentru voturile şi opiniile exprimate
sau să fie arestaţi, percheziţionaţi ori trimişi in judecată penală fără
consimţământul birourilor permanente ale Camerelor care i-au
numit sau, după caz, al Preşedintelui României; judecătorii sunt
inamovibili, astfel incăt autorităţile care i-au desemnat nu pot reveni
asupra alegerii lor;

- Curtea se bucură de autonomie disciplinară, ca şi Camerele


Parlamentului, fiind singura ce poate aplica o sancţiune disciplinară: de
asemenea, preşedintele este ales prin votul majoritar al judecătorilor
Curtii, din rândul acestora; corespunzător acestei autonomii, preşedintele
Curţii sau, după caz, plenul judecătorilor este singurul competent să
constate încetarea mandatului;

- rezervarea, la cerere, a postului anterior numirii care este de drept


dacă judecătorul a fost ales din rândul magistraților;

-Curtea are un buget propriu și un regulament propriu de organizare și


funcționare, aprobate de plenul judecătorilor.

CAPITOLUL 2. ASPECTE DE DREPT


COMPARAT

23
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

La fel ca în România, potrivit art. 56 alin. (1) din Constituţia Franţei,


Consiliul Constituţional este compus din 9 membri, al căror mandat are o
durată de nouă ani şi nu poate fi reînnoit. El se reînnoieşte cu o treime la
fiecare trei ani. Trei dintre membrii Consiliului Constituţional sunt numiţi
de Preşedintele Republicii, trei de Preşedintele Adunării Naţionale şi trei
de Preşedintele Senatului.

Deosebirea faţă de instanţa constituţională din România constă în


aceea că în Franţa sunt membri de drept ai Consiliului Constituţional
foştii preşedinţi ai Republicii, a căror experienţă este considerată utilă
pentru activitatea Consiliului. Spre deosebire de Curtea Constituţională
din România, unde toţi membrii sunt numiţi pe o perioadă determinată,
membrii de drept ai Consiliului Constitutional fac parte din acest organ
pe viaţă.

Un aspect care se impune a fi menţionat în cazul judecătorilor


constituţionali din Franţa vizeaza posibilitatea realegerii pentru un nou
mandat de 9 ani în situaţia în care un membru al Consiliului a fost numit
în locul altuia, iar din mandatul acestuia au rămas mai puţin de 3 ani.
Potrivit art. 68 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii
Constituţionale din România, în cazul în care mandatul a încetat înainte
de expirarea duratei pentru care judecătorul a fost numit, iar perioada
rămasă depăşeşte 6 luni, preşedintele va sesiza autoritatea publică
competentă, în termen de cel mult 3 zile de la data încetării mandatului,
în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul judecătorului astfel
numit încetează la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut
judecătorul înlocuit. La fel ca în Franţa, în cazul în care perioada pentru
care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani, acesta va putea
fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet
de 9 ani.

Constituţia României prin art. 144 consacră independenţa şi


inamovibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale şi prevede că funcţia
de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată,
cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. În
Franța, art. 57 din Constituţie, calitatea de judecător constituţional este
incompatibilă cu orice mandat electiv, cu calitatea de membru al
Guvernului sau al Consiliului Economic şi Social.

24
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

O reglementare diferită cu privire la numărul şi modul de desemnare a


judecătorilor instanţei constituţionale întâlnim în Germania. Potrivit legii
sale organice, Curtea Constituţională este alcătuită din două camere
(secţii), fiecare fiind compusă din 8 judecători. Trei dintre judecătorii
fiecărei camere sunt aleşi dintre judecătorii Curţilor Supreme de Justiţie
ale Federaţiei. Judecătorii Curţilor Supreme sunt eligibili numai dacă au
exercitat această funcţie timp de cel puţin trei ani (judecători la una din
Curţile Supreme). În conformitate cu dispoziţiile legii organice, judecătorii
fiecărei camere sunt aleşi, în proporţie egală, de către
Bundestag(parlamentul federal unicameral al Republicii Federale
Germania) şi Bundesrat.

Îndeplinirea funcţiei de judecător constituţional este o misiune dificilă


şi de mare răspundere, având în vedere impactul deciziilor Curţii
Constituţionale asupra instituţiilor de guvernare. Este şi motivul pentru
care candidatului la această înaltă funcţie i se cere îndeplinirea unor
condiţii deosebite, atât de ordin profesional cât şi civic.

CONCLUZII

Curtea Constituţională este organizată şi funcţionează în baza


dispoziţiilor art.142-147 din Constituţia României, republicată, ale Legii

25
Judecătorii Curții Constituționale Muscalu Andrada

nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,


republicată, şi ale Regulamentului privind Organizarea și Funcționarea
acesteia.

Totodată, ,,Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție


constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate
publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al
supremației Constituției.,,31

În ceea ce privește organizarea, Curtea se compune din 9 judecători


numiţi pentru un mandat de 9 ani, unul dintre aceștia fiind ales
președinte pe o perioadă de 3 ani. Numărul de 9 judecători care
compun Curtea Constituţională printre care se află și președintele Curții,
este important, deoarece acest număr este considerat optim pentru un
organism colegial funcţional, în condiţii de eficacitate şi celeritate,
impuse de responsabilităţile şi de specificul justiţiei constituţionale. Trei
judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de
Preşedintele României, numirile de judecători având loc din trei în trei ani
pentru a se asigura atât continuitatea în activitatea Curţii cât şi înnoirea
necesară pentru receptarea evoluţiilor stării de constituţionalitate a
societăţii. Sistemul înnoirii periodice şi parţiale are mari avantaje
practice întrucât înlătură intârzierile produse cu prilejul înlocuirii totale și
asigură o compunere cât mai reprezentativă şi democratică.

Curtea Constituţională, definită prin legea sa organică, ca unică


autoritate de jurisdicţie constituţională, independentă în raport cu orice
altă autoritate publică, reprezintă unul din pilonii cei mai importanţi ai
sistemului de garanţii constituţionale, care asigură funcţionarea
democratică a societăţii şi respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale.

31
www.cdep.ro

26