Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

1.1 . Definiţii, noţiuni teroretice privind decontările cu terţii

Pe parcursul desfăşurării activităţii lor, instituţiile publice intră în relaţii cu

terţe persoane fizice sau juridice, relaţii care generează creanţe sau obligaţii ce au
termene de decontare scurte.

Relaţiile cu terţii pot fi grupate în relaţii care generează apariţia şi stingerea:

 drepturilor de creanţă;
 angajamentelor de plată.

Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiilor publice asupra terţilor, rezultate

în urma relaţiilor pe care aceasta le are cu mediul economico-social şi în urma cărora
instituţia a cedat un bun, a executat o lucrare sau prestat un serviciu şi pentru care
trebuie să primească fie un echivalent bănesc, fie o contraprestaţie.

Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale unei instituţii publice ce provin din
evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse
care încorporează beneficii economice.

Potrivit principiului contabilităţii de angajamente, efectele tranzacţiilor şi ale

altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc
şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.

Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în

momentul constatării drepturilor şi obligaţiilor.

1.2. Evaluarea creanţelor şi datoriilor

A) Evaluarea iniţială

Creanţele şi datoriile instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate la

valoarea nominală.

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 1

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale

în moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre
moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.

Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la

cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor comunicat de Banca Naţională a
României, cât şi în valută.

B) Evaluarea la momentul decontării

Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor

în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul
perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare
trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceluiaşi
exerciţiu financiar în care au survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este
recunoscută în acel exerciţiu.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-un exerciţiu
financiar ulterior, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare exerciţiu financiar,
ce intervine până în exerciţiul decontării, se determină ţinând seama de modificarea
cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărui asemenea exerciţiu.

C) Evaluarea la data bilanţului

La data întocmirii situaţiilor financiare, creanţele şi datoriile în valută se

evaluează la cursul publicat de Banca Naţională a României, valabil pentru data
întocmirii situaţiilor financiare, respectiv pentru ultima zi a exerciţiului financiar.

Creanţele şi datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la

Comunitatea Europeană se evaluează la cursul publicat de Banca Centrală
Europeană, valabil pentru ultima zi a lunii în care se întocmesc situaţiile financiare.

La data bilanţului, evaluarea creanţelor şi datoriilor se face la valoarea lor

probabilă de încasare sau de plată.

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 2

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la

inventariere şi valoarea contablilă netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate
pe seama ajustărilor pentru depreciere.

1.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii

Furnizorii livrează instituţiei publice bunuri, îi execută anumite lucrări sau

prestează servicii contra plată, în baza unei înţelegeri prealabile.

Dacă plata aprovizionărilor se face pe loc, instituţia nu înregistrează obligaţii

faţă de furnizori.

În majoritatea situaţiilor, plata valorii bunurilor sau serviciilor se face ulterior.

Prin urmare, din momentul aprovizionării şi până la plata efectivă, instituţia publică
cumpărătoare înregistrează obligaţii faţă de furnizori.

Operaţiile privind achiziţiile de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate

pentru care s-au întocmit facturi se vor reflecta în contabilitate în umătoarele conturi:
401 „Furnizori”, 404 „Furnizori de active fixe”. Acestea funcţionează după
regula conturilor de pasiv. În creditul conturilor se înregistrează sumele datorate
furnizorilor, iar în debit, sumele plătite furnizorilor. Soldul creditor al conturilor
reflectă sumele datorate furnizorilor.

Bunurile cumpărate, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care nu s-

au întocmit facturi, se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul contului 408
„Furnizori - facturi nesosite”, care este cont de pasiv. În creditul contului se
înregistrează sumele datorate furnizorilor de la care nu s-au primit facturi, iar în debit
valoarea facturilor sosite. Soldul creditor al conturilor reflectă sumele datorate
furnizorilor de la care nu s-au primit facturi.

Avansurile acordate furnizorilor în vederea achiziţionării de active fixe se

înregistrează în conturile 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale”,
234 „Avansuri acordate pentru active fixe necorporale”. Dacă instituţia avansează
anumite sume către furnizori în vederea livrării de bunuri de natura stocurilor,
executării de lucrări sau prestării de servicii de către aceştia, ele se contabilizează
utilizând contul 409 „Furnizori-debitori”. În această situaţie instituţia devine

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 3

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

creditor pentru furnizorii săi pe perioada cuprinsă între momentul acordării

avansului şi momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciului
pentru care s-a plătit avansul. Conturile în care se evidenţiază avansurile se
comportă după regula conturilor de activ. În debitul lor se înregistrează valoarea
avansurilor acordate furnizorilor de active fixe corporale/necorporale, respectiv
celor de stocuri şi celor ce urmează a executa lucrări/presta servicii, iar în credit
avansurile acordate furnizorilor, decontate. Soldul debitor al conturilor reprezintă
avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Operaţiunile privind achiziţiile de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate,

precum şi achiziţiile de active fixe pe baza efectelor comerciale, se înregistrează în
conturile corespunzătoare de efecte de plătit: 403 „Efecte de plătit” şi 405 „Efecte
de plătit pentru active fixe”. Sunt conturi de pasiv. În creditul contului se
înregistrează efectele de plătit, iar în debit plata efectelor. Soldul creditor al contului
reprezintă valoarea efectelor de plătit.

Contabilitatea furnizorilor se ţine pe fiecare persoană fizică sau juridică. În

contabilitatea analitică furnizorii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul
acestora pe termene de plată

1.4. Contabilitatea decontărilor cu clienţii

Vânzările de bunuri, lucrări şi servicii conduc la stabilirea unor relaţii

economico-juridice cu clienţii. Dacă încasarea contravalorii livrării intervine pe loc,
atunci instituţia care vinde înregistrează un flux de lichidităţi şi nu un drept de
creanţă asupra cumpărătorului.

Livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate pe

bază de factură (cu încasare ulterioară) se înregistrează în contul 411 „Clienţi”, care
este cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele datorate de clienţi,
pentru care s-au întocmit facturi, iar în credit, sumele încasate de la aceştia. Soldul
debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi.

Creanţele incerte se înregisrează în contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”

(cont de activ), iar suma reflectată va face obiectul ajustării pentru deprecierea
creanţelor faţă de clienţi.

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 4

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

Operaţiunile privind vânzările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de

servicii, efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contul 413 „Efecte
de primit”, care este, de asemenea, cont de activ. În debitul contului se înregistrează
sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate, iar
în credit, sumele încasate de la clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea
efectelor comerciale de primit.

Livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi serviciile prestate pentru

care nu s-au întocmit facturi se înregistrează în contul 418 „Clienţi – facturi de
întocmit” (cont de activ). În debitul contului se înregistrează valoarea prestaţiilor
pentru care nu s-au întocmit facturi, iar în credit, valoarea facturilor întocmite către
clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Avansurile primite de la clienţi se înregistrează în contul 419 „Clienţi –

creditori”, care funcţionează după regula conturilor de pasiv, deoarece instituţia
publică este debitoare de la momentul primirii sumei până la momentul livrării
bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor. În creditul contului se
înregistrează avansurile încasate de la clienţi, iar în debit, decontarea avansurilor
primite de la clienţi. Soldul creditor al contului reprezintă avansurile primite de la
clienţi şi nedecontate.

1.5. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia

socială

Utilizarea forţei de muncă de către instituţiile publice generează relaţii de

decontare cu angajaţii precum şi cu bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi
cu unele fonduri speciale.

Datoriile instituţiei faţă de salariaţi privind munca prestată se reflectă în

contabilitate prin intermediul contului 421 „Personal – salarii datorate”, care este
cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează salariile şi alte drepturi de personal
stabilite prin statele de salarii, iar în debit sumele plătite efectiv, reţinerile din salarii
şi salariile neridicate. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate
salariaţilor rămase neachitate la sfârşitul lunii.

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 5

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

Evidenţa decontărilor cu pensionarii privind pensiile şi alte drepturi se ţine cu

ajutorul contului 422 „Pensionari – pensii datorate”, este cont de pasiv. În creditul
contului se înregistrează drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de lege
cuvenite pensionarilor, iar în debit, sumele plătite efectiv, reţinerile din pensii şi
drepturile de pensie neridicate.

Ajutoarele materiale (ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru

creşterea copilului, ajutoare de deces etc.) acordate de instituţie salarialţilor se
reflectă prin intermediul contului 423 „Personal – ajutoare şi îndemnizaţii
datorate”, cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele datorate
personalului sub formă de ajutoare, iar în debit, plata ajutoarelor, reţinerile din
ajutoare şi ajutoarele rămase neridicate. Soldul creditor al contului reprezintă
ajutoarele datorate salariaţilor.

Îndemnizaţiile de şomaj datorate şomerilor, potrivit legii, se evidenţiază cu

ajutorul contului 424 „Şomeri – îndemnizaţii datorate” – cont de pasiv. În creditul
contului se înregistrează îndemnizaţiile datorate şomerilor, iar în debit, sumele
plătite efectiv, reţinerile şi drepturile neridicate.

Îndemnizaţiile pentru concediile de odihnă acordate ca avans se refelectă în

contul 425 „Avansuri acordate personalului” – cont de activ. În debit se
înregistrează avansurile plătite personalului, iar în credit reţinerea avansurilor din
salarii. Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate şi nedecontate.

Drepturile de personal neridicate în termenul legal într-un cont distinct,

deschis pe fiecare persoană, respectiv 426 „Drepturi de personal neridicate” – cont
de pasiv. În creditul contului se înregistrează salariile, ajutoarele, îndemnizaţiile şi
pensiile neridicate în termenul legal, iar în debit plata acestora sau prescrierea.
Soldul creditor al contului reprezintă drepturi de personal neridicate.

Reţinerile din salariile pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii
contractuale şi se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 427 „Reţineri din

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 6

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

salarii şi din alte drepturi datorate terţilor” – cont de pasiv. În creditul contului se
înregistrează sumele reţinute de la salariaţi datorate terţilor, iar in debit, sumele
achitate terţilor. Soldul creditor al contului reprezintă sumele reţinute de la salariaţi
datorate terţilor.

Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte

drepturi de personal) aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în
legătură cu personalul în contul 428 01 01 „Alte datorii în legătură cu personalul
sub 1 an” sau 428 02 01 „Alte datorii în legătură cu personalul peste 1 an” –
conturi de pasiv. În credit se înregistrează sumele datorate salariaţilor sub forma de
ajutoare (tichete de masă), stimulente sau alte drepturi pentru care nu s-au întocmit
state de plată, determinate de activitatea exerciţiului financiar care urmează să se
încheie, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate pâna la
încheierea exerciţiului financiar. În debit se înregistrează sumele achitate
personalului, evidenţiate anterior în acest cont, restituirea garanţiilor şi dobânzilor
datorate gestionarilor. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de
instituţie personalului.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de

uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube
materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti şi alte creanţe în legătură cu personalul se înregistrează ca alte creanţe
în legătură cu personalul în contul 428 01 02 „Alte creanţe în legătură cu personalul
sub 1 an” sau 428 02 02 „Alte creanţe în legătură cu personalul peste 1 an” –
conturi de activ. În debit se înregistrează sumele datorate de personal, iar în credit
cele achitate. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de personal
instituţiei.

Decontările cu asigurările sociale şi protecţia socială, reprezentate de

contribuţii ale instituţiei şi salariaţilor la asigurările sociale de stat, asigurările
sociale de sănătate, asigurările de şomaj, sunt reflectate în conturile:
 431 01 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurările sociale”
(contribuţia instituţiilor la asigurările sociale, în limita unor cote procentuale aplicate
asupra fondului de salarii, diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă : normale –
0%; deosebite – 4%, speciale – 8%);

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 7

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

 431 02 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale”

(contribuţia salariaţilor la asigurările sociale – 25% venitul brut);
 431 04 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de
sănătate” (contribuţia salariaţior la asigurările sociale de sănătate – 10% venituri
din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit);
 Instituţia publică, în calitate de angajator, va plati bugetului general
consolidat Contribuţia asiguratorie de muncă în procent de 2,25% din câştigurile
brute din salarii şi asimilate salariilor, cont utilizat 431 06 “Contribuţia
asiguratorie pentru muncă”.
 438 „Alte datorii sociale” (reflectă sumele datorate altor categorii de
persoane, cum ar fi: drepturi pentru donatorii de sânge, alocaţii şi alte ajutoare pentru
copii, ajutoare sociale, îndemnizaţii pentru persoanele cu handicap etc.).

Notă: Conform OUG 79/2017 pentru modificarea şi completarea legii 227/2015

Contribuţiile sociale obligatorii sunt următoarele:
a) contribuţiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de
stat;
b) contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului
naţional
unic de asigurări sociale de sănătate;
c) contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general
consolidat.

Contribuţii obligatorii angajat

Prevederi vechi Prevederi noi
CAS 10,5% CAS 25%
CASS 5,5% CASS 10%
Fd. şomaj 0,5% -

Plafon pentru CAS 5 salarii medii brute!!!!

Contribuţii obligatorii angajator

Prevederi vechi Prevederi noi
CAS conditii 15,8% - -
normale de muncă
CAS condiţii 20,8% CAS condiţii 4%
deosebite de deosebite de
muncă muncă

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 8

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

CAS condiţii 25,8% CAS condiţii 8%

speciale de muncă speciale de muncă
CASS 5,2% - -
Contribuţia pentru se stabilesc între - -
accidente de 0,15% şi 0,85% în
muncă şi boli funcţie de
profesionale activitatea
principală – codul
CAEN
Contribuţia pentru 0,85% - -
concedii şi
indemnizaţii
Contribuţia pentru 0,5% - -
asigurări de şomaj
- - Contribuţia 2,25%
asiguratorie pentru
muncă *

Toate conturile prin care sunt reflectate contribuţiile instituţiei şi salariaţilor

la asigurările sociale de stat, asigurările sociale de sănătate, asigurările de şomaj,
contribuţile instituţiei la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, precum
şi alte datorii sociale - funcţionează după regula conturilor de pasiv. În creditul
conturilor se înregistrează contribuţiile angajatorilor şi angajaţilor, iar în debit
sumele plătite în contul acestor contribuţii. Soldul creditor reprezintă contribuţiile
neachitate

1.6. Debitori şi creditori diverşi, debitori şi creditori ai bugetelor

Sumele datorate instituţiilor publice de către terţe persoane fizice sau

juridice, altele decât personalul propriu şi clienţii, se înregistrează ca şi debitori
diverşi (contul 461).

Sumele datorate de instituţiile publice unor terţe persoane fizice sau

juridice, altele decât personalul propriu şi furnizorii, se înregistrează ca şi creditori
diverşi (contul 462).

Evidenţa creanţelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale,

bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi al

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 9

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se realizează pe baza

declaraţiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. Evidenţa analitică se ţine
pe tipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificaţiei bugetare (conturile 463,
464, 465, 466).

Creditori ai bugetelor mai sus menţionate - sunt persoane fizice şi juridice

pentru sumele de restituit sau de compensat cu alte creanţe ale aceluiaşi buget sau
cu alte creanţe ale altor bugete, la cererea acestora sau din oficiu, se evidenţiază pe
tipuri de impozite şi pe plătitori, pe structura clasificaţiei bugetare (contul 467).

1.7. Conturi de regularizare şi asimilate

Conturile de regularizare se utilizează când operaţiunile îşi extind efectele

pe mai mulţi ani iar veniturile şi cheltuielile trebuie să fie atribuite exerciţiului în
care au fost realizate sau efectuate, după caz.

Conturile de regularizare şi asimilate cuprind: cheltuieli în avans, venituri

în avans şi decontări din operaţii în curs de clarificare.

Sumele plătite în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile

financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans
(chirii, asigurări, abonamente publicaţii, alte cheltuieli efectuate în avans - contul
471).

Sumele încasate în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile

financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la venituri în avans
(venituri din chirii, abonamente la publicaţii, abonamente la instituţiile de
spectacole, alte venituri realizate în avans - contul 472).

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare,

pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, într-un
cont distinct. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituţie
în termenul cel mai scurt (contul 473).

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 10

Lector univ. dr. Cristina Matei
Contabilitatea instituțiilor publice și a instituțiilor de credit Curs 7

1.8. Decontări

Decontările între instituţiile publice cuprind operaţiunile de decontare

intervenite în cursul exerciţiului între instituţia superioară şi instituţiile subordonate
reprezentând sumele transmise de instituţia superioară către instituţiile din subordine
pentru efectuarea cheltuielilor din alocaţii bugetare, din fonduri speciale, fonduri cu
destinaţie specială, împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.
Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice, cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii
debitoare, cât şi a celei creditoare (contul 481).

La consolidare soldurile acestor conturi se elimină.

Universitatea Nicolae Titulescu din București Page 11

Lector univ. dr. Cristina Matei