Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATEA
INSTITUŢIILOR PUBLICE
- suport de curs -
2018
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ
ISBN: 978-606-751-641-8
INTRODUCERE
Obiectivele cursului
• Înţelegerea conceptelor de bază de înregistrare în contabilitate a
operaţiunilor generate de activitatea desfăşurată de instituţiile publice;
• Familiarizarea cu planul de conturi specific instituţiilor publice;
• Formarea unui mod de gândire analitic în vederea interpretării corecte a
informaţiilor financiar-contabile;
• Formarea unei atitudini responsabile privind rolul şi importanţa contabilităţii în
unităţile administraţiei publice;
• Formarea deprinderilor şi a capacităţii de implementare a cunoştinţelor
dobândite, în activitatea practică;
• Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi orientare în spaţiul economic real;
• Formarea şi valorificarea abilităţilor de selecţie şi investigare a surselor de date;
• Formarea abilităţilor de formulare a opiniilor concluzive.
Competenţe conferite
Capacitatea de a :
• înţelege reglementările contabile naţionale aplicabile instituţiilor publice;
• explica şi reflecta în contabilitate fenomenele economice;
• interpreta fenomenele economice specifice instituţiilor publice;
• utiliza metode şi tehnici pentru elaborarea unor documente de raportare financiar-
contabilă.
5
Structura cursului
Suportul de curs este structurat în două părţi.
Partea I conţine o prezentare strict teoretică a etapelor privind angajarea cheltuielilor
bugetare, a etapelor privind finanţarea instituţiilor publice, organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice:
Unitatea de învăţare 1.Finanţarea instituţiilor publice
Unitatea de învăţare 2. Organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice
Partea a II-a conţine o prezentare teoretică a elementelor de bilanţ şi cont de rezultat
patrimonial, precum şi exemple practice privind activele, datoriile, capitalurile proprii
ale unei instituţii publice, elementele de cheltuieli şi a celor de venituri:
Unitatea de învăţare 3. Contabilitatea activelor fixe necorporale
Unitatea de învăţare 4. Contabilitatea activelor fixe corporale
Unitatea de învăţare 5. Contablitatea activelor financiare
Unitatea de învăţare 6 şi 7. Contabilitatea activelor curente
Unitatea de învăţare 8, 9 şi 10. Contabilitatea decontărilor cu terţii
Unitatea de învăţare 11. Contabilitatea datoriilor pe termen lung. Provizioane
Unitatea de învăţare 12 şi 13. Contabilitatea capitalurilor proprii
Unitatea de învăţare 14. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor
Cerinţe preliminare
Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate în acest curs și pentru a le aplica
eficient în practică este necesară parcurgerea în prealabil a cursurilor „Bazele
contabilităţii”, „Contabilitate financiară” şi „Finanţe publice”
Discipline deservite
Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi capabili să
urmeze cursul de „Contabilitatea instituţiilor publice şi a instituţiilor de credit” din cadrul
masterelor Contabilitatea şi Auditul Entităţilor Economice şi Management Contabil,
Audit şi Expertiză Contabilă.
Evaluarea studenților
Nota finală la disciplina „Contabilitatea instituţiilor publice” va fi stabiliă prin :
- evaluarea finală (examen scris) – cu ponderea de 60%;
- evaluări pe parcurs (teme de control) –cu ponderea de 40%
6
Cuprins
INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 5
Obiectivele cursului .................................................................................................................................... 5
Competenţe conferite .................................................................................................................................. 5
Resurse şi mijloace de lucru ....................................................................................................................... 5
Structura cursului ........................................................................................................................................ 6
Cerinţe preliminare ..................................................................................................................................... 6
Discipline deservite .................................................................................................................................... 6
Durata medie de studiu individual. ............................................................................................................. 6
Evaluarea studenților ................................................................................................................................. 6
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE ................................... 12
1.1. Introducere ..................................................................................................................................... 12
1.2. Obiective ........................................................................................................................................ 12
1.3. Angajamentele ............................................................................................................................... 12
1.4. Deschiderea finanţării .................................................................................................................... 14
1.5. Finanţarea propriu-zisă .................................................................................................................. 14
1.6. Rezumat ......................................................................................................................................... 15
1.7. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 15
1.8. Teste de autoevaluare ..................................................................................................................... 15
1.9. Temă de control ............................................................................................................................. 16
1.10. Bibliografie .................................................................................................................................. 16
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII
INSTITUŢIILOR PUBLICE .................................................................................................................... 17
2.1. Introducere ..................................................................................................................................... 17
2.2. Obiective ........................................................................................................................................ 17
2.3. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice ............................................................................... 17
2.4. Documentele .................................................................................................................................. 18
2.5. Planul de conturi – aspecte specifice instituţiilor publice ............................................................. 20
2.6. Reguli generale de evaluare ........................................................................................................... 21
2.7. Rezumat ......................................................................................................................................... 24
2.8. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 25
2.9. Bibliografie .................................................................................................................................... 27
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE ........... 28
3.3.Definiţii, noţiuni teoretice privind activele fixe .............................................................................. 28
3.4.Activele fixe necorporale ................................................................................................................ 29
3.4.1.Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................. 29
3.4.2.Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate .................................................................. 29
7
3.4.3 Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
necorporale ........................................................................................................................................ 32
3.4.4. Evaluarea la ieşirea din instituţie............................................................................................. 33
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale.................................................................................... 34
3.4.6. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................... 37
3.5. Rezumat ......................................................................................................................................... 38
3.6. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 39
3.7. Bibliografie .................................................................................................................................... 39
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE ................ 40
4.1. Introducere ..................................................................................................................................... 40
4.2. Obiective ........................................................................................................................................ 40
4.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ....................................................................................... 40
4.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ........................................................................ 41
4.5. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
corporale................................................................................................................................................ 45
4.6.Evaluarea la ieşirea din instituţie .................................................................................................... 46
4.7. Deprecierea activelor fixe corporale .............................................................................................. 50
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale.............................................................................................. 52
4.9. Evaluarea la bilanţ .......................................................................................................................... 55
4.10. Rezumat ....................................................................................................................................... 56
4.11. Teste de autoevaluare ................................................................................................................... 57
4.12. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 57
4.13. Bibliografie .................................................................................................................................. 58
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE .......................... 59
5.1. Introducere ..................................................................................................................................... 59
5.2. Obiective ........................................................................................................................................ 59
5.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ....................................................................................... 59
5.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ........................................................................ 60
5.5. Evaluarea la ieşirea din instituţie ................................................................................................... 61
5.6. Deprecierea valorii activelor financiare ......................................................................................... 62
5.7. Evaluarea la bilanţ .......................................................................................................................... 64
5.8. Rezumat ......................................................................................................................................... 65
5.9. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 65
5.10. Bibliografie .................................................................................................................................. 65
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE................................ 67
6.1. Introducere ..................................................................................................................................... 67
6.2. Obiective ........................................................................................................................................ 67
8
6.3. Definiţii, noţiuni teoretice privind activele curente ....................................................................... 67
6.4. Contabilitatea stocurilor ................................................................................................................. 68
6.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................ 68
6.4.2. Metode de evidenţă a stocurilor .............................................................................................. 69
6.4.3. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate ................................................................. 70
6.4.4. Evaluarea la ieşirea din gestiune ............................................................................................. 77
6.4.5. Evaluarea la inventar ............................................................................................................... 81
6.4.6.Evaluarea la bilanţ .................................................................................................................... 86
6.5. Rezumat ......................................................................................................................................... 87
6.6. Teste de evaluare ............................................................................................................................ 88
6.7. Temă de control ............................................................................................................................. 89
6.8. Bibliografie .................................................................................................................................... 89
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE................................ 90
7.1. Introducere ..................................................................................................................................... 90
7.2. Obiective ........................................................................................................................................ 90
7.3. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt .................................................................................... 90
7.3.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................ 90
7.3.2. Evaluarea iniţială ..................................................................................................................... 91
7.3.3. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................... 91
7.4. Casa, conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit ................................................................. 92
7.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ................................................................................ 92
7.4.2. Evaluarea iniţială ..................................................................................................................... 97
7.4.3. Evaluarea la inventar ............................................................................................................. 100
7.4.4. Evaluarea la bilanţ ................................................................................................................. 101
7.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 103
7.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 104
7.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 104
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................... 105
8.1. Introducere ................................................................................................................................... 105
8.2. Obiective ...................................................................................................................................... 105
8.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind decontările cu terţii .............................................................. 105
8.4.Evaluarea creanţelor şi datoriilor .................................................................................................. 106
8.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 107
8.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 107
8.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 107
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................... 109
9
9.1. Introducere ................................................................................................................................... 109
9.2. Obiective ...................................................................................................................................... 109
9.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii ...................................................................................... 109
9.4. Contabilitatea decontărilor cu clienţii .......................................................................................... 114
9.5. Rezumat ....................................................................................................................................... 118
9.6. Teste de evaluare .......................................................................................................................... 118
9.7. Bibliografie .................................................................................................................................. 118
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 10. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII .................. 120
10.1. Introducere ................................................................................................................................. 120
10.2. Obiective .................................................................................................................................... 120
10.3.Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială .................................. 120
10.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local.................................................... 128
10.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 134
10.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 134
10.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 135
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN LUNG.
PROVIZIOANE ..................................................................................................................................... 137
11.1. Introducere ................................................................................................................................. 137
11.2. Obiective .................................................................................................................................... 137
11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung .................................................................................... 137
11.3.1. Definiţii, noţiuni teoretice privind datoriile pe termen lung ............................................... 137
11.3.2. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă ............................................................................ 141
11.4. Contabilitatea provizioanelor ..................................................................................................... 147
11.4.1.Definiţii. Categorii de provizioane ....................................................................................... 147
11.4.2.Recunoaşterea în contabilitate a provizioanelor ................................................................... 147
11.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 149
11.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 150
11.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 151
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 12. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII...................... 152
12.1. Introducere ................................................................................................................................. 152
12.2. Obiective .................................................................................................................................... 152
12.3. Contabilitatea fondurilor ............................................................................................................ 152
12.4. Rezumat ..................................................................................................................................... 158
12.5. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. 159
12.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 159
12.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 159
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII...................... 161
10
13.1. Introducere ................................................................................................................................. 161
13.2. Obiective .................................................................................................................................... 161
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare .................................................................................... 161
13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial şi a rezultatului reportat ............................................... 162
13.5. Rezumat ..................................................................................................................................... 164
13.6. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 165
13.7. Bibliografie ................................................................................................................................ 165
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI
FINANŢĂRILOR ................................................................................................................................... 166
14.1. Introducere ................................................................................................................................. 166
14.2. Obiective .................................................................................................................................... 166
14.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind cheltuielile şi veniturile instituţiilor publice ...................... 166
14.4. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice ......................................................................... 167
14.5. Contabilitatea veniturilor şi finanţării instituţiilor publice ........................................................ 170
14.6.Rezumat ...................................................................................................................................... 174
14.7. Teste de evaluare ........................................................................................................................ 175
14.8. Temă de control ......................................................................................................................... 176
14.9. Bibliografie ................................................................................................................................ 176
11
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1. FINANŢAREA INSTITUŢIILOR PUBLICE
Cuprins
1.1.Introducere
1.2.Obiective
1.3.Angajamentele
1.4.Deschiderea finanţării
1.5.Finanţarea proriu-zisă
1.6.Rezumat
1.7.Teste de evaluare
1.8. Teste de autoevaluare
1.9.Bibliografie
1.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt definite instituţiile publice, sunt prezentate în detaliu etapele
execuţiei bugetare ce trebuie parcurse de cheltuielile bugetare. De asemenea, sunt descrise
etapa de deschidere de finanţare şi etapa de finanţare proriu-zisă a instituţiilor publice.
1.2. Obiective
Prin parcurgearea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice tipurile
de entităţi economice care vor aplica reglementările contabile specifice instituţiilor
publice, să descrie etapele execuţiei bugetare parcurse de cheltuielile efectuate de
instituţiile publice, să înţeleagă etapa de deschidere de finanţare şi de finanţare
propriu-zisă a activităţilor desfăşurate de instituţiile publice
1.3. Angajamentele
Conform OMFP 1792/2002 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata
cheltuielilor precum şi evidenţa angajamentelor legale şi a angajamentelor bugetare,
instituţiile publice, în procesul execuţiei bugetare, trebuie să respecte următoarele etape:
angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor.
Instituţiile publice reprezintă, conform Legii finanţelor publice nr. 500/2002,
00:05
denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele,
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile
publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de
finanţare a acestora.
În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind finanţele
publice locale nr. 45/2003, aprobată cu modificări şi completări, instituţiile publice
reprezintă denumirea generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele
municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din
subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii
acestora.
12
Angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbraca două forme de
angajamente: angajament legal şi angajament bugetar:
a ) Angajamentul legal – presupune orice act juridic încheiat din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie de plată.
Angajamentul legal poate fi:
• contract de achiziţie publică (contract de achiziţie de materiale
consumabile, mijloace fixe, contract de execuţie de lucrări, contract de
prestări servicii, contract de închiriere, etc.) ;
• comandă ;
• convenţie ;
• contract individual de muncă ;
• acte de control ;
• acord de împrumut, etc
1
Ordonatorii de credite – conducătorii instituţiilor publice.
2
Creditul bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru
angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi
efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni
13
Salariile şi indemnizatiile vor fi lichidate în baza statelor de plata colective,
intocmite de compartimentul de specialitate, cu excepţia cazurilor în care este necesară
lichidarea individuală.
Verificarea sumei datorate se face pe baza datelor înscrise în factură şi în
00:45 documentele întocmite de comisia de recepţie constituită potrivit legii (Proces-verbal de
recepţie, în cazul mijloacelor fixe, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, în cazul
bunurilor materiale, altele decât mijloacele fixe).
Condiţiile de exigibilitate a obligaţiei se verifică pe baza datelor cuprinse în
angajamentele legale, care trebuie să cuprindă şi date cu privire la termenele de plată a
obligaţiei.
Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza
înregistrării în contabilitate.
Să ne reamintim....
Cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare, lichidare, ordonanţare şi
plată. Răspunderea pentru primele trei revine ordonatorului de credite.
Să ne reamintim....
Finanţarea instituţiilor publice se realizează în două etape: deschiderea de finanţare,
care nu afectează patrimonial instituţia şi finanţarea propriu-zisă – consumul
creditelor bugetare .
1.6. Rezumat
15
a) faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor şi
realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe
baza documentelor justificative ce stau la baza operaţiei respective;
b) faza execuţiei bugetare prin care se confirmă că operaţia a avut loc şi plata poate
fi realizată;
c) faza în cadrul execuţiei bugetare în care instituţia publică îşi achită efectiv
obligaţiile faţă de terţi;
d) faza execuţiei bugetare în care se urmăreşte ca sumele prevăzute în buget
pe partea de cheltuieli să nu fie depăşite.
2. Etapele finanţării bugetare sunt:
a) angajarea şi plata cheltuielilor bugetare
b) deschiderea de finanţare şi lichidarea cheltuielilor bugetare;
c) deschiderea de credite bugetare şi finanţarea propriu –zisă;
d) finanţarea propriu –zisă şi angajarea cheltuielilor bugetare.
1.10. Bibliografie
16
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII
INSTITUŢIILOR PUBLICE
Cuprins
2.1. Introducere
2.2. Obiective
2.3. Organizarea contabilităţii instituţiilor publice
2.4. Documentele
2.5. Planul de conturi – aspecte specifice instituţiilor publice
2.6. Reguli generale de evaluare
2.7. Rezumat
2.8. Teste de evaluare
2.9. Bibliografie
2.1. Introducere
În această unitate de învăţare este descris modul de organizare al contabilităţii
instituţiilor publice, rolul contabilităţii instituţiilor publice, sunt prezentate:
documentele utilizate în contabilitatea instituţiilor publice, planul de conturi specific
institutiilor publice şi regulile generale de evaluare
2.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să explice modul
de organizare şi conducere a contabilităţii de către o instituţie publică, cu menţionarea
persoanelor ce răspund de această activitate; să specifice tipurile de documente
utilizate în instituţiile publice pentru a reflecta în contabilitate activele, datoriile şi
capitalurile proprii deţinute, pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile,
precum şi pentru informarea atât a persoanelor din mediul intern, cât şi din mediul
extern; să utilizeze planul de conturi specific instituţiilor publice; să descrie regulile
generale de evaluare a elementelor bilanţiere la intrarea în patrimoniul instituţiei
publice, la inventariere, la închiderea exerciţiului financiar şi la ieşirea lor din unitate
3
Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Best Publishing, Bucureşti, 2009, pag. 15
17
expertiză contabilă sau de către persoane fizice autorizate în baza unor contracte de
prestări servicii încheiate cu instituţiile în cauză. Încheierea contractelor se face cu
respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii, iar plata
serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie.
Contabilitatea instituţiilor publice:
Să ne reamintim....
Instituţiile publice pot organiza contabilitatea fie în compatrimente distincte în cadrul
instituţiei, fie pot încheia contracte de prestări servicii cu entităţi economice de
expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate.
2.4. Documentele
Instituţiile publice au obligaţia de a reflecta în contabilitate toate activele
deţinute, datoriile şi elementele de capitaluri proprii, precum şi toate operaţiunile
economico-financiare la care acestea participă, iar pentru realizarea reflectării în
contabilitate sunt necesare documente.
00:20
Documentele utilizate în contabilitatea instituţiilor publice pot fi grupate în trei
mari categorii:
documente justificative;
documente contabile;
documente de sinteză şi raportare.
Documentele justificative sunt acte scrise, întocmite în momentul efectuării unei
operaţii economice sau financiare, au ca rol atestarea operaţiei respective şi stau la baza
reflectării acesteia în contabilitate (facturi, ordine de plată, chitanţe, bonuri de consum
etc.).
Principalele documente contabile utilizate de instituţiile publice pentru
înregistarea în contabilitate sunt:
Registrul-jurnal – este un document obligatoriu de inregistrare cronologică şi
sistematică a modificării elementelor de activ, datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei.
Se întocmeşte zilnic sau lunar, după caz, prin înregistrarea cronologică fără ştersături şi
spaţii libere, a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor mai sus menţionate
ale unităţii.
Registrul-inventar – este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii grupate în funcţie de
natura lor, inventariate portivit legii. Se întocmeşte la înfiinţrea instituţiei, cel puţin o
18
data pe an pe parcursul funcţionării instituţiei, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării
activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege pe baza de inventar faptic.
Registrul „Cartea Mare” – registru contabil obligatoriu în care se înregistrează
lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, existenţa şi mişcarea elementelor de activ,
datorii şi capitaluri proprii, la un moment dat.
Balanţa de verificare – este documentul contabil utilizat pentru verificarea
exactităţii înregistrărilor contabile şi cotrolul concordanţei între contabilitatea sintetică şi
00:30 cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile
financiare. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza datelor preluate din Cartea Mare.
Balanţele de verificare sintetice se întocmesc lunar.
Să ne reamintim....
19
Să ne reamintim....
Exemple
Utilizând exemplul de mai sus, determinaţi costul de achiziţie al bunului dacă instituţia
ar fi obţinut o reducere comercială de 5% din preţul de cumpărare. Celelate informaţii
ramân neschimbate.
………………………………………………..................................................................
21
2. O şcoală generală se aprovizionează cu markere şi bureţi. Preţ de cumpărare
1.000 lei, rabat (reducere comercială) acordat pentru defecte de calitate 10 lei, remiză
(reducere comercială) de 2%, acordată pentru vânzări ce depăşesc 500 lei, TVA 19%.
Exemplu
Valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi
02:10 schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei
tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
22
Pentru bunurile care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea
de piaţă.
Să ne reamintim....
Exemplu
O instituţie publică deţine în patrimoniu o lucrare artistică evaluată la intrare (anul N-2)
la valoarea de 3.000 lei. La inventarierea realizată la sfârşitul anului N se constată că
valoarea de inventar (actuală) a activului este de 2.500 lei.
Valoarea deprecierii reversibile (ajustare pentru depreciere) = valoarea de intrare –
valoarea de inventar = 3.000 – 2.500 = 500 lei
Valoarea din bilanţ a activului fix = valoare de intrare – valoarea cumulată a ajustărilor
pentru depreciere = 3.000 – 500 = 2.500 lei
Exemplu
2.7. Rezumat
24
Documentele utilizate în contabilitatea instituţiilor publice pot fi grupate în trei
mari categorii:
• documente justificative - facturi, ordine de plată, chitanţe, bonuri de
consum etc.;
• documente contabile ;
Principalele documente contabile utilizate de instituţiilor publice sunt:
- Registrul-jurnal;
- Registrul-inventar;
- Registrul „Cartea Mare”;
- Balanţa de verificare.
• documente de sinteză şi raportare - sunt reprezentate de situaţiile
financiare trimestriale şi anuale, care cuprind:
- bilanţul;
- contul de rezultat patrimonial;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
- anexe la situaţiile financiare;
- contul de execuţie bugetară.
Planul de conturi general al unei instituţii publice cuprinde următoarele clase de
conturi: Clasa 1 „Conturi de capitaluri”; Clasa 2 „Conturi de active fixe”; Clasa 3
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”; Clasa 4 „Conturi de terţi”; Clasa 5
„Conturi la trezorerii şi instituţii de credit” ; Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”; Clasa 7 „
Conturi de venituri şi finanţări”. De asemenea, pentru reflectarea veniturilor şi
cheltuielilor se vor utiliza conturi ce vor ţine seama de clasificaţia bugetară.
Elementele bilanţiere ale unei instituţii publice sunt evaluate în patru momente,
respectând următoarele reguli:
a) Evaluarea la data intrării în instituţia publică a bunurilor se face la valoarea
de intrare, denumită valoare contabilă (costul istoric), care poate fi:
• costul de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
• costul de producţie - pentru bunurile produse în instituţie;
• valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii - se face la valoarea actuală a fiecarui
element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea
acestuia şi preţul pieţei.
c) Evaluarea la încheierea exerciţiului financiar a elementelor de activ şi de
pasiv de natura datoriilor se realizează la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii.
Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente
asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie
evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
Romaniei, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.
d) Evaluarea la data ieşirii din instituţie sau la darea în consum, bunurile se
evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
25
3. Care sunt documentele de raportare şi sinteză întocmite trimestrial sau anual de o
instituţie publică?
4. În ce limbă şi în ce monedă se ţine contabilitatea operaţiilor economico-
financiare desfaşurate de o instituţie publică?
5. Cum vor fi reflectate în contabilitate operaţiile în valută?
6. Care este rolul balanţei de verificare?
7. Ce reflectă contul de rezultat patrimonial?
8. În ce document de sinteză se regăsesc informaţii cu privire la poziţia financiară a
instituţiei publice?
9. La ce valoare vor fi evaluate şi reflectate în contabilitate bunurile la intrarea în
patrimoniul instituţiei publice?
10. Cum se stabileşte valoarea de inventar a bunurilor deţinute de o instituţie
publică?
11. Ce elemente cuprinde costul de achiziţie al unui bun?
12. Ce reprezintă valoare justă?
13. La ce valoare vor ieşi bunurile dintr-o instituţie publică?
14. O instituţie publică achiziţionează un bun al cărui preţ de cumpărare este de
2.000 lei. Remiză 1% din valoarea de achiziţie. Cheltuieli de transport 100 lei. Cheltuieli
de montaj 100 lei. La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate bunul achiziţionat?
Argumentaţi răspunsul.
15. O instituţie publică prezintă următoarele informaţii privind cheltuielile efectuate
într-o perioadă de timp pentru obţinerea unui bun:
• cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei;
• cheltuieli cu manopera directă 8.000 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată în procesul de producţie 500 lei;
• cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate în procesul de fabricaţie al
bunului 300 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată pentru iluminat 200;
• cheltuieli cu publicitatea 400 lei;
• cheltuieli cu amortizarea aparaturii birotice utilizată de departamentul financiar-
contabil 200 lei;
• cheltuieli cu salariile managerilor 3.000 lei.
La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate bunul? Argumentaţi răspunsul.
16. O instituţie publică primeşte prin donaţie un bun a cărui valoare de piaţă este
5.000 lei. La ce valoare va fi recunoscut în contabilitate? Argumentaţi răspunsul.
17. O instituţie publică deţine un teren a cărui valoare de intrare este de 200.000 lei,
iar valoarea de inventar a acestuia este de 180.000 lei. La ce valoare va fi reflectat în
bilanţ terenul şi ce reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea de inventar?
18. O instituţie publică deţine în patrimoniu un bun a cărui valoare de intrare este de
10.000 lei, iar valoarea contabilă netă este de 5.000 lei. La ce valoare va fi reflectat în
bilanţ?
19. O instituţie publică prezintă următoarele informaţii privind cheltuielile efectuate
într-o perioadă de timp pentru obţinerea unui bun:
• cheltuieli cu materiile prime 2.000 lei;
• cheltuieli cu manopera directă 3.000 lei;
• cheltuieli cu energia electrică utilizată în procesul de producţie 500 lei;
• cota de cheltuieli cu amortizarea utilajelor utilizate în procesul de fabricaţie al
bunului 300 lei;
• cheltuieli de desfacere 400 lei;
• cheltuieli cu amortizarea autoturismelor utilizate de membrii conducerii instituţiei
600 lei;
• cheltuieli cu salariile managerilor 4.000 lei.
26
Preţul de vânzare al bunului 6.500 lei. La ce valoare va fi evaluat bunul la data ieşirii din
instituţie?
20. O instituţie publică deţine în patrimoniu un bun a cărui valoare de intrare este de
50.000 lei, valoarea ajustării pentru depreciere înregistrată este de 10.000 lei. La ce
valoare va fi evaluat bunul la data ieşirii din instituţie?
2.9. Bibliografie
1. Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Best Publishing, Bucureşti, 2009
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
4. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
5. *** Legea administraţiei publice 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
6. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
7. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
27
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
NECORPORALE
Cuprins
3.1. Introducere
3.2. Obiective
3.3.Definiţii, noţiuni teoretice privind activele fixe
3.4. Activele fixe necorporale
3.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
3.4.2. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
3.4.3. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
necorporale
3.4.4. Evaluarea la ieşirea din instituţie
3.4.5. Deprecierea activelor fixe necorporale
3.4.6. Evaluarea la bilanţ
3.5. Rezumat
3.6. Teste de evaluare
3.7. Bibliografie
3.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt definite activele fixe, sunt prezentate activele fixe
necorporale, tratamentele contabile privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din
instituţie, evaluarea la bilanţ a activelor fixe necorporale. De asemenea, este descris
modul de determinare al valorii deprecierii activelor fixe necorporale şi recunoaşterea
în contabilitate a acesteia.
3.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor fixe, să descrie modul de evaluare şi recunoaştere
în contabilitate a activelor fixe necorporale; să efectueze calculul şi înregistrarea în
contabilitate a deprecierii activelor fixe necorporale.
4
O.M.F.P. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi
pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia
28
3. activele financiare.
Activele fixe necorporale – sunt active fără substanţă fizică care se utilizează pe
o perioadă mai mare de un an.
• achiziţie de la terţi
203 = 404
„Cheltuieli de dezvoltare”/ „Furnizori de active fixe”
205
„Concesiuni, brevete, licenţe, mărci
comerciale, drepturi şi active similare” /
208
„Alte active fixe necorporale”
• primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între
unităţi
233 = 721
„Active fixe necorporale în curs de „Venituri din producţia de active fixe
execuţie” necorporale”
• achiziţie de la terţi 5
5
Reflectarea în contabilitate a activelor fixe necorporale ce sunt primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit de la altă instituţie sau constatate plus la
inventar se realizează prin acelaşi articol contabil.
30
206 „Înregistrări ale evenimentelor = 100 „Fondul activelor necorporale”
cultural-sportive”
Exemple
Să ne reamintim....
Instituţiile publice deţin active fixe necorporale care se supun amortizării şi active
fixe necorporale care nu se supun amortizării. În momentul achiziţiei datoria faţă de
furnizori se va recunoaşte astfel: pentru activele fixe necorporale care se supun
amortizării - în debitul contului de active fixe necorporale şi în creditul contului de
furnizori de active fixe; pentru activele fixe necorporale care nu se supun amortizării
- în debitul contului de cheltuieli cu activele fixe necorporale neamortizabile şi în
creditul contului de furnizori de active fixe.
628 = 401
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de „Furnizori”
terţi”
20 = 404
„Active fixe necorporale” „Furnizori de active fixe”
Exemplu
280 = 20
„Amortizări privind activele fixe „Active fixe necorporale”
necorporale”
• cesionare a unor active fixe necorporale incomplet amortizate
Diferenţa dintre valoarea de intrare a activului fix şi valoarea amortizării
înregistrată până în momentul vânzării reprezintă pentru instituţia publică o cheltuială ce
se va reflecta în contul 691 “Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”.
înregistrarea scoaterii din gestiune a activelor fixe necorporale parţial amortizate
% = 20
280 „Active fixe necorporale”
„Amortizări privind activele fixe
necorporale”
691
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
461 = 791
„Debitori” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
33
100 = 206
„Fondul activelor necorporale” „Înregistrări ale evenimentelor cultural-
sportive”
Exemple
34
• există o decizie de oprire a obţinerii în regie proprie a unui activ înainte
de terminare sau punere în funcţiune;
• performanţa sa în furnizarea serviciilor este inferioară celei preconizate;
• modificări de tehnologie sau legislaţie în domeniu.
Instituţiile publice amortizează activele fixe necorporale utilizând metoda
amortizării liniare.
Amortizarea se înregistrează lunar, începând cu luna următoare recepţiei sau
punerii în funcţiune a activului.
Amortizarea anuală se calculează astfel:
Amortizare anuală = Cota de amortizare × Valoarea de intrare a activului fix
necorporal
Cota de amortizare =
681 01 = 280
„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizări privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” necorporale”
290 = 781 03
„Ajustări pentru „Venituri din ajustări privind deprecierea
deprecierea activelor fixe necorporale” activelor fixe”
Să ne reamintim....
Exemplu
36
Valoarea contabilă netă a programului informatic la sfârşitul anului N+1 = 2.400 – (100
+ 600) = 1.700 lei
Valoarea de inventar = 1.500 lei
Deprecierea de valoare la 31.12. N+1 = 1.700 – 1.500 = = 200 lei
• permanente - amortizări
şi/sau
• provizorii – ajustări pentru depreciere.
Exemplu
37
a) evaluarea programului informatic la bilanţul anului N
3.5. Rezumat
Activele fixe sunt active deţinute de către instituţiile publice în scopul utilizării
lor pe termen lung, ce includ: activele fixe necorporale; activele fixe corporale; activele
financiare
Activele fixe necorporale - sunt active fără substanţă fizică care se utilizează pe o
perioadă mai mare de un an;
Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate iniţial la:
3.7. Bibliografie
Cuprins
4.1. Introducere
4.2. Obiective
4.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
4.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
4.5. Recunoaşterea în contabilitate a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a activelor fixe
corporale
4.6. Evaluarea la ieşirea din instituţie
4.7. Deprecierea activelor fixe corporale
4.8. Reevaluarea activelor fixe corporale
4.9. Evaluarea la bilanţ
4.10. Rezumat
4.11. Teste de autoevaluare
4.12. Teste de evaluare
4.13. Bibliografie
4.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele fixe corporale, tratamentele
contabile privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din instituţie, evaluarea la
bilanţ a activelor fixe corporale, precum şi tratamentele contabile privind reevaluarea
activelor fixe corporale. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii
deprecierii activelor fixe corporale şi recunoaşterea în contabilitate a acesteia.
4.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor fixe corporale, să descrie modul de evaluare şi
recunoaştere în contabilitate a activelor fixe corporale; să efectueze calculul şi
înregistrarea în contabilitate a deprecierii activelor fixe corporale.
• au o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului; (în
00:00 prezent 2.500 ron)
• au durata normală de utilizare mai mare de un an.
Activele fixe corporale cuprind:
40
În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe:
terenuri agricole, silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, ternuri cu
construcţii ş.a.
Amenajările de ternui cuprind lucrări cum ar fi: racordarea la sistemul de
alimentare cu energie electrică, lucrările de acces, împrejmuirile şi altele.
41
Activele fixe corporale se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice:
• achiziţie de la terţi
211 = 404
„Terenuri şi amenajări terenuri” / „Furnizori de active fixe”
212
„Construcţii”/
213
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”/
214
„Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active fixe
corporale”
• primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit între instituţii sau redistribuiri între
unităţi
231 = 722
„Active fixe corporale în curs de „Venituri din producţia de active fixe
execuţie” corporale”
231 = 404
42
„Active fixe corporale în curs de „Furnizori de active fixe”
execuţie”
211 = 231
„Terenuri şi amenajări terenuri” / „Active fixe corporale în curs de execuţie”
212
„Construcţii”/
213
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”/
214
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale”
00:30
• constatate plus la inventar
• achiziţie de la terţi 6
211 = 101
„Terenuri şi amenajări terenuri” / „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
212 public al statului”/
„Construcţii”/ 102
213 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, privat al statului”/
animale şi plantaţii”/ 103
214 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente public al unităţilor
de protecţie a valorilor umane şi materiale administrativ-teritoriale”/
şi alte active fixe corporale” 104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al unităţilor administrativ-
teritoriale”
• concomitent se înregistrează cheltuielile cu activele fixe corporale neamortizabile
6
Reflectarea în contabilitate a activelor fixe corporale ce sunt primite prin donaţie, transfer cu titlu gratuit de la altă instituţie sau constatate plus la inventar
se realizează prin acelaşi articol contabil.
43
682 01 = 404
„Cheltuieli cu activele fixe corporale „Furnizori de active fixe”
neamortizabile”
215 = 101
„Alte active ale statului” „Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
Exemple
611 = 401
„Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” „Furnizori”
45
Cheltuielile ulterioare care au ca efect îmbunătăţirea performanţelor faţă de
parametri funcţionali stabiliţi iniţial (modernizări) sau mărirea duratei de viaţă utile a
activului fix corporal (reparaţii capitale) şi conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare vor majora costul activului fix.
Prin beneficii economice viitoare se înţelege fie creşterea veniturilor realizate din
utilizarea activului fix corporal sau a potenţialului de servicii furnizate, fie reducerea
cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a activului în cauză.
21 = 404
„Active fixe corporale” „Furnizori de active fixe”
Exemplu
281 = 21
„Amortizări privind activele fixe „Active fixe corporale”
corporale”
7
Se realizează cu aprobarea ordonatorului de credite principal sau secundar.
46
Diferenţa dintre valoarea de intrare a activului fix şi valoarea amortizării
înregistrată până în momentul vânzării reprezintă pentru instituţia publică o cheltuială ce
se va reflecta în contul 691 “Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu active fixe”.
înregistrarea scoaterii din gestiune a activelor fixe corporale parţial
amortizate 8
% = 21
281 „Active fixe corporale”
„Amortizări privind activele fixe
corporale”
691
„Cheltuieli extraordinare din operaţiuni cu
active fixe”
461 = 791
„Debitori” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
101 = 211
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Terenuri şi amenajări terenuri” /
domeniul public al statului”/ 212
102 „Construcţii”/
„Fondul bunurilor care alcătuiesc 213
domeniul privat al statului”/ „Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
103 animale şi plantaţii”/
„Fondul bunurilor care alcătuiesc 214
domeniul public al unităţilor „Mobilier, aparatură birotică, echipamente
administrativ-teritoriale”/ de protecţie a valorilor umane şi materiale
104 şi alte active fixe corporale”
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”
101 = 215
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Alte active ale statului”
domeniul public al statului”
8
Transferul cu titlu gratuit către o altă instituţie, precum şi lipsa la inventar a activelor fixe corporale se evidenţiază în contabilitate prin acelaşi articol
contabil.
47
Exemple
b) înregistrarea epavei
d) descărcarea de gestiune
9
Conform H.G. 841/1995 privind valorificarea bunurilor scoase din funcţiune aparţinând instituţiilor publice, sumele care rezultă din vânzarea mijloacelor
fixe scoase din funcţiune şi a materialelor sau pieselor rezultate din demolarea sau dezmembrarea acestora constituie venituri ale bugetului de stat sau ale
bugetelor locale.
48
f) achitarea datoriei faţă de buget
2. O instituţie publică finanţată integral din venituri proprii constată că o parte din
mobilierul deţinut a fost distrus din vina unei terţe persoane. Valoarea contabilă a
mobilierului este de 4.000 lei. Amortizarea cumulată până la momentul producerii
incidentului 2.000 lei. Valoarea de înlocuire a mobilierului 2.500 lei. Valoarea s-a
imputat terţei persoane şi s-a încasat prin casierie.
531 01 01 =
461 01 01 2.500 lei
„Casa în lei” „Debitori sub 1 an -
creanţe comerciale”
d) depunerea numerarului la trezorerie
10
Imputarea se realizează la valoarea de înlocuire a bunului, iar veniturile vor reveni instituţiei publice deoarece este finanţată integral din venituri proprii.
49
3. Casa Judeţeană de Pensii B îşi desfăşoară activitatea într-o clădire ce aparţine
domeniului public şi se află într-o stare avansată de degradare. Prin urmare construcţia
va fi supusă casării şi va fi demolată. Valoarea contabilă a construcţiei 50.000 lei.
*** Conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul
juridic al acesteia cu modificările ulterioare, dreptul de proprietate publică încetează dacă
bunul a pierit sau a fost transferat în domeniul privat.
a) trecerea construcţiei din domeniul public în domeniul privat al unităţii
administrativ-teritoriale
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
11
O.G. 81/ 2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice cu modificările şi completările ulterioare
51
681 01 = 281
„Cheltuieli operaţionale privind „Amortizări privind activele fixe
amortizarea activelor fixe” corporale”
681 03 = 291
„Cheltuieli operaţionale privind ajustărilor „Ajustări pentru deprecierea activelor fixe
pentru deprecierea activelor fixe” corporale”
291 = 781 03
„Ajustări pentru „Venituri din ajustări privind deprecierea
deprecierea activelor fixe corporale” activelor fixe”
În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ fix este
determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi
atribuită activului, în locul costului de achiziţie sau costului de producţie, după caz. În
astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplică activului având în vedere valoarea
acestuia, determinată în urma reevaluării.
52
• ca o creştere a rezervei din reevaluare (contul 105 „Rezerve din
reevaluare”), din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreştere anterioară,
recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ;
21 = 105
„Active fixe corporale” „Rezerve din reevaluare”
21 = 781 03
„Active fixe corporale” „Venituri din ajustări privind deprecierea
activelor fixe”
105 = 21
„Rezerve din reevaluare” „Active fixe corporale”
681 03 = 21
„Cheltuieli operaţionale privind ajustările „Active fixe corporale”
pentru deprecierea activelor fixe”
Dacă rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale neamortizabile este:
• creştere a valorii contabile, aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din
reevaluare care se transferă concomitent în creditul conturilor de fonduri;
21 = 105
„Active fixe corporale” „Rezerve din reevaluare”
105 = 101
„Rezerve din reevaluare” „ Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului „/
102
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al statului”/
103
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”/
104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”
02:30
53
• descreştere a valorii contabile, aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din
reevaluare care se transferă concomitent în debitul conturilor de fonduri.
105 = 21
„Rezerve din reevaluare” „Active fixe corporale”
101 = 105
„ Fondul bunurilor care alcătuiesc „Rezerve din reevaluare”
domeniul public al statului „/
102
„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al statului”/
103
„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
public al unităţilor
administrativ-teritoriale”/
104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al unităţilor administrativ-
teritoriale”
Exemple
1. O instituţie publică deţine o clădire ce face parte din domeniul privat al statului
(construcţia este amortizabilă). Valoarea contabilă a activului fix 500.000 lei, durata
normală de utilizare prevăzută în Catalogul privind duratele normale de utilizare este de
50 de ani. Data punerii în funcţiune 15.12.N-3. La sfârşitul anului N se realizează
reevaluarea activelor fixe corporale, iar valoarea justă a clădirii este de 474.700 lei.
Cota de amortizare anuală = 100/50 = 2%
Valoarea amortizării anuale = 2% × 500.000 = 10.000 lei
Amortizarea cumulată până la momentul reevaluării 12 = 3 × 10.000 = 30.000 lei
Valoarea contabilă netă = 500.000 – 30.000 = 470.000 lei
Diferenţa din reevaluare = valoarea justă – valoarea contabilă netă = 474.700 – 470.000
= 4.700 lei
12
Amortizarea se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, respectiv 01.01.N-2. Astfel clădirea a fost amortizată pe o perioadă de 3 ani
(N-2, N-1, N).
54
c) înregistrarea amortizării aferente anului N+1
Cota de amortizare anuală = 100/47= 2,13%
Valoarea amortizării anuale = 2,13% × 474.700 = 10.111 lei
Să ne reamintim....
• permanente - amortizări
şi/sau
• provizorii – ajustări pentru depreciere.
55
Exemple
2. O instituţie publică deţine un teren a cărui valoare de intrare este de 100.000 lei.
În anul N se reevaluează activele corporale, în urma acestei operaţii se constată o
valoare justă de 110.000 lei pentru teren.
02:50 Valoarea obţinută în urma reevaluării terenului se substituie valorii sale de intrare, astfel
valoarea activului din bilanţul anului N este 110.000 lei.
4.10. Rezumat
Activele fixe corporale reprezintă obiectul sau complexul de obiecte care se
utilizează ca atare şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :
au o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului; (în
prezent 2.500 ron)
au durata normală de utilizare mai mare de un an;
Activele fixe corporale trebuie să fie evaluate iniţial la:
56
valoarea lor de inventar (actuală) este mai mică decât valoarea de intrare/valoarea
contabilă netă.
Activele fixe corporale pot fi supuse reevaluării care se face, cu excepţiile
prevăzute de reglementările legale, la valoarea justă, ce se determină pe baza unor
evaluări efectuate de evaluatori autorizaţi sau de comisii tehnice constituite, în condiţiile
legii. În acest caz activele fixe corporale sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată
şi nu la costul lor istoric.
57
5. O instituţie publică deţine în patrimoniu un teren a cărui valoare contabilă este de
100.000 lei. Valoarea justă stabilită de evaluatori autorizaţi la reevaluarea efectuată la
sfârşitul anului N este de 110.000 lei. La reevaluarea efectuată la sfârşitul anului N+3
valoarea justă a terenului este de 95.000 lei. Să se scrie înregistrările contabile aferente
operaţiilor economice.
6. O instituţie publică deţine în patrimoniu o clădire a cărei valoare contabilă netă
este de 100.000 lei. Valoarea justă stabilită de evaluatori autorizaţi la reevaluarea
efectuată la sfârşitul anului N este de 80.000 lei. Rezerva din reevaluarea efectuată într-o
perioadă anterioară activului fix este de 15.000 lei. Să se scrie înregistrările contabile
aferente operaţiilor economice.
4.13. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
58
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE
Cuprins
5.1. Introducere
5.2. Obiective
5.3. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
5.4. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
5.5. Evaluarea la ieşirea din instituţie
5.6. Deprecierea valorii activelor financiare
5.7. Evaluarea la bilanţ
5.8. Rezumat
5.9. Teste de evaluare
5.10. Bibliografie
5.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele financiare, tratamentele contabile
privind evaluarea iniţială, evaluarea la ieşirea din instituţie, evaluarea la bilanţ a
activelor financiare. De asemenea, este descris modul de determinare al valorii
deprecierii activelor financiare şi recunoaşterea în contabilitate a acesteia.
5.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să recunoască
elementele componente ale activelor financiare, să descrie modul de evaluare şi
recunoaştere în contabilitate a activelor financiare; să efectueze calculul şi
înregistrarea în contabilitate a deprecierii activelor financiare.
59
În categoria altor creanţe imobilizate intră: garanţiile, depozitele depuse de
instituţia publică la terţi.
260 = 463
„Titluri de participare” / „Creanţe ale bugetului de stat”/
265 464
„Alte titluri imobilizate” „Creanţe ale bugetului local” /
465
„Creanţe ale bugetului asigurărilor
sociale de stat” /
466
„Creanţe ale bugetelor fondurilor
speciale”
60
260 = 269
„Titluri de participare” „Vărsăminte de efectuat pentru active
financiare”
269 = 770
„Vărsăminte de efectuat pentru active „Finanţarea de la buget”
financiare”
Să ne reamintim....
Exemplu
O instituţie publică finanţată din bugetul local achiziţionează acţiuni cotate în valoare de
50.000 lei, cu plata ulterioară. Instituţia achită comisioane în sumă de 2.000 lei.
a) achiziţia acţiunilor
61
• fie la un preţ mai mare decât valoarea de intrare a acestora, operaţie ce va
genera venituri pentru instituţie - înregistrate în contul 764 “Venituri din investiţii
financiare cedate”. Veniturile vor reprezenta diferenţa între preţul de vânzare al titlurilor
şi valoarea de intrare.
Reflectarea în contabilitate a operaţiilor de vânzare a titlurilor de participare se
realizează astfel:
a) preţ de vânzare inferior valorii de intrare a titlurilor
% = 260
52 „Titluri de participare”
„Disponibil al bugetelor”
664
“Cheltuieli din investiţii financiare cedate”
01:00
b) preţ de vânzare superior valorii de intrare a titlurilor
52 = %
„Disponibil al bugetelor” 260
„Titluri de participare”
764
“Venituri din investiţii financiare cedate”
686 03 = 296
„Cheltuieli financiare privind ajustarile „Ajustari pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea activelor
de valoare a activelor financiare” financiare”
296 = 786 03
„Ajustari pentru pierderea de valoare a „Venituri din ajustări pentru pierderea
activelor financiare” de valoare a
activelor financiare”
62
Stabilirea valorii titlurilor de participare la sfârşitul exerciţiului financiar în
vederea determinării ajustărilor pentru pierderea de valoare se poate realiza astfel:
Exemplu
O entitate economică are datorii la bugetul de stat în valoare de 10.000 lei şi s-a dispus
conversia creanţelor bugetare în acţiuni (necotate), în octombrie anul N. La sfârşitul
anului N se înregistrează şi se încasează dividendele pentru titlurile deţinute, valoarea
lor fiind de 500 lei. Pe parcursul anului N+1 s-a înregistrat o depreciere a titlurilor
deţinute în valoare de 300 lei. În N+2 se vând titlurile pentru suma de 9.000 lei, încasarea
contravalorii titlurilor se va face ulterior.
c) încasarea dividendelor
e) vânzarea titlurilor
% = 260 02 00 10.000lei
63
461 01 01 „Titluri de participare 9.000 lei
„Debitori sub 1 an – creanţe necotate”
comerciale” 1.000 lei
664 00 00
„Cheltuieli din investiţii financiare
cedate”
Exemplu
O instituţie publică deţine 1.000 de acţiuni ale unui agent economic achiziţionate la
16.06.N-3, costul de achiziţie fiind de 10 lei/acţiune. Preţul unei astfel de acţiuni a
suportat următoarele modificări:
• la sfârşitul anului N-3 - 9,5 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N-2 - 9,2 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N-1 - 9,4 lei/acţiune;
• la sfârşitul anului N - 10 lei/acţiune.
Anul N-3:
Valoare bilanţ = valoare intrare – ajustări pentru pierderea de valoare = 1.000×10 –500 =
9.500 lei
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare de intrare – valoare actuală = 1.000
×10 – 1.000×9,5 = 500 lei
Anul N-2:
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare netă contabilă – valoare actuală =
(1.000 ×10 – 500) - 1.000×9,2 = 300 lei (ajustarea trebuie să se majoreze cu 300 lei şi să
ajungă la nivelul sumei de 800 lei)
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
– (500 + 300) = 9.200 lei
Anul N-1:
64
Valoare ajustare pentru pierdere de valoare = valoare netă contabilă – valoare actuală =
(1.000 ×10 – 500-300) - 1.000×9,4 = -200 lei (ajustarea trebuie să se diminueze cu 200
lei şi să ajungă la nivelul de 600 lei)
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate pentru pierdere de valoare = 10.000
– (500 +300 - 200) = 9.400 lei
Anul N:
Valoare ajustare = valoare netă contabilă – valoare actuală = (1.000 ×10 – 500-300 -
200) - 1.000×10= -600 lei (ajustarea trebuie să se diminueze cu 600 lei şi să se anuleze,
deoarece valoarea actuală este egală cu valoarea de intare)
01:50
Valoare bilanţ = valoare de intare – ajustări cumulate = 10.000 – (500 +300 – 200 - 600)
= 10.000 lei
5.8. Rezumat
5.10. Bibliografie
65
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
66
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
Cuprins
6.1. Introducere
6.2. Obiective
6.3. Definiţii, noţiuni teoretice privind activele curente
6.4. Contabilitatea stocurilor
6.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
6.4.2. Metode de evidenţă a stocurilor
6.4.3. Evaluarea iniţială şi recunoaşterea în contabilitate
6.4.4. Evaluarea la ieşirea din gestiune
6.4.5. Evaluarea la inventar
6.4.6. Evaluarea la bilanţ
6.5. Rezumat
6.6. Teste de evaluare
6.7. Tema de control
6.8. Bibliografie
6.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate activele curente, sunt definite stocurile,
este descris modul de evaluare şi recunoaştere în contabilitate a stocurilor, precum şi
metodele de evidenţă a stocurilor.
6.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să descrie
elementele componente ale activelor curente, modul de evaluare şi recunoaştere în
contabilitate a stocurilor, să aplice metodele de evidenţă a stocurilor, să identifice şi
înregistreze principalele operaţii economice privind stocurile..
13
Conform O.M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de
conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, cu modificările şi completările ulterioare
67
Ţinând cont de definiţia activelor circulante menţionată mai sus, putem spune că
acestea cuprind:
• stocuri;
• creanţe;
• investiţii pe termen scurt;
• casa, conturi la trezorerii şi bănci.
Să ne reamintim....
70
Costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile (în
unele cazuri, inclusiv taxa pe valoarea adăugată 14), cheltuielile de transport, de
manipulare, precum şi orice alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi
locul în care se găsesc.
Costul de producţie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe
aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri
tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota
cheltuielilor indirecte de producţie alocată raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.
În cazul unui prestator de servicii, costul stocurilor cuprinde manopera şi alte
cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul
însărcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului mai pot fi
folosite:
• metoda costului standard - în activitatea de producţie;
• metoda preţului cu amănuntul - în comerţul cu amănuntul.
14
Conform Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru
activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice
71
Soldul iniţial al + Diferenţele de preţ aferente
diferenţelor de preţ intrărilor în cursul perioadei
la preţ de înregistrare,
cumulat de la începutul
exerciţiului financiar până la
finele perioadei de referinţă
Coeficient = ----------------------------------------------------------- x 100
de Soldul iniţial al + Valoarea intrărilor în cursul
repartizare stocurilor la preţ
15
perioadei la preţ de
de înregistrare înregistrare, cumulat de la
începutul exerciţiului financiar
până la finele perioadei de
referinţă
Valoarea justă reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ, de bună voie,
între părţi aflate în cunoştiinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv. Pentru bunurile care au o valoare de piaţă, valoarea justă este egală
cu aceasta. Pentru bunurile care nu au o valoare de piaţă, valoarea justă se poate estima
prin referire la costul de înlocuire.
În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii în contabilitate a bunurilor de natura
stocurilor achiziţionate se realizează atunci când acestea devin proprietare ale bunurilor
sau atunci când furnizarea acestor bunuri este terminată.
15
La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.
72
% = 401
301 „Furnizori”
„Materii prime”/
302
„Materiale consumabile”
303
„Materiale de natura obiectelor de inventar”/
304
„Materiale rezervă de stat şi de mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare”
309
„Alte stocuri”/
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”/
381
„Ambalaje”
442 06 16
„TVA deductibilă”
% = 408
301 „Furnizori - facturi nesosite”
„Materii prime”/
302
„Materiale consumabile”
303
„Materiale de natura obiectelor de
inventar”/
304
„Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”/
309
„Alte stocuri”/
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”/
381
„Ambalaje”
16
TVA-ul va fi înregistrat doar dacă instituţia este persoană impozabilă, altfel va face parte din costul de achiziţie
73
442 08 17
„TVA neexigibilă”
301 = 779 01 09
„Materii prime”/ „Venituri, bunuri şi servicii primite cu
302 titlu gratuit - alte operaţiuni”
„Materiale consumabile”/
303
„Materiale de natura obiectelor de
inventar”/
309
„Alte stocuri”/
361
„Animale şi păsări”/
371
„Mărfuri”/
381
„Ambalaje”
301 = 791
„Materii prime”/ „Venituri din valorificarea unor bunuri
302 ale statului”
„Materiale consumabile”/
303
„Materiale de natura obiectelor de inventar”
331 = 709
„Produse în curs de execuţie”/ „Variaţia stocurilor”
332
„Lucrări şi servicii în curs de execuţie”/
341
„Semifabricate”/
345
„Produse finite”/
346
„Produse reziduale”/
348
„Diferenţe de preţ la produse”/
361
„Animale şi păsări”/
381
„Ambalaje”
e) obiecte de inventar provenite din active fixe corporale amortizate integral și care
au valoarea mai mică decât valoarea minimă stabilită prin hotărâre a Guvernului
17
Idem 16
74
303 02 = 117
„Materiale de natura obiectelor de inventar „Rezultatul reportat”
în folosinţă”
347 = 102
„Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, „Fondul bunurilor care alcătuiesc
în proprietatea privată a statului” domeniul privat al statului”
349 = 104
„Bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, „Fondul bunurilor care alcătuiesc
în proprietatea privată a unităţilor domeniul privat al unităţilor
01:00
administrativ-teritoriale” administrativ-teritoriale”
% = 401
601 „Furnizori”
„Cheltuieli cu materiile prime”/
602
„Cheltuieli cu materialele consumabile”/
603
„Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
442 06 18
„TVA deductibilă”
% = 408
601 „Furnizori - facturi nesosite”
„Cheltuieli cu materiile prime”/
602
„Cheltuieli cu materialele consumabile”/
603
„Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
442 08 19
„TVA neexigibilă”
18
Idem 16
19
Idem 16
75
301 = 601
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”
o materiale consumabile
302 = 602
„Materiale consumabile” „Cheltuieli cu materialele consumabile”
303 = 603
„Materiale de natura obiectelor de inventar” „Cheltuieli privind matrialele de natura
obiectelor de inventar”
Exemplu
76
Folosind informaţiile prezentate în exemplul de mai sus (punctul c.) determinaţi costul
de achiziţie al alimentelor dacă acestea sunt produse de panificaţie, preţul de achiziţie
fiind de 100 lei, TVA 9%.
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
601 = 301
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
• materiale consumabile
602 = 302
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
• materiale de natura obiectelor de inventar 21
603 = 303
„Cheltuieli privind matrialele de natura „Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”
20
IPSAS 12 „Stocurile” nu prevede utilizarea acestei metode pentru evaluarea la ieşire a stocurilor
21
Această înregistrare se realizează la momentul scoaterii din folosinţă a obiectelor de inventar. Darea lor în folosinţă se înregistrează în debitul contului
303 02 “Materiale de natura obiectelor de inventar în folosinţă” şi creditul contului 303 01 “Materiale de natura obiectelor de inventar în magazie”
77
• muniţii şi furnituri pentru apărarea naţională, ordine publică şi siguranţa
naţională şi alte stocuri
609 = 309
„Cheltuieli cu alte stocuri” „Alte stocuri”
• animale şi păsări
606 = 361
„Cheltuieli privind animalele şi păsările” „Animale şi păsări”
• ambalaje
608 = 381
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”
689 = 304
„Cheltuieli privind rezerva de stat şi de „Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare” mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”
411 = 751
„Clienţi” „Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”
709 = 341
„Variaţia stocurilor” „Semifabricate”/
345
„Produse finite”/
346
„Produse reziduale”
78
nefavorabile
348 = 709
„Diferenţe de preţ la produse” „Variaţia stocurilor”
% = 371
607 „Mărfuri”
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”
442 08
„TVA neexigibilă”
607 = 371
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”
411 = 791
„Clienţi” „Venituri din valorificarea unor bunuri ale
statului”
411 = 448 01
„Clienţi” „Alte datorii faţă de buget”
102 = 347
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit
domeniul privat al statului” legii, în proprietatea privată a statului”
104 = 349
„Fondul bunurilor care alcătuiesc „Bunuri confiscate sau intrate, potrivit
79
domeniul privat al unităţilor administrativ- legii, în proprietatea privată a unităţilor
teritoriale” administrativ-teritoriale”
Să ne reamintim....
Exemplu
80
proprietatea privată a statului la
trezorerie”
• minusuri (lipsuri);
• plusuri;
• nu există diferenţe faţă de stocurile scriptice.
În urma constatării unor plusuri în gestiune pentru bunurile de natura stocurilor,
evaluarea acestora se realizează la valoarea justă.
Minusurile constatate în gestiune sunt:
• imputabile;
• neimputabile.
02:00 Minusurile imputabile sunt imputate persoanelor găsite vinovate la valoarea de
înlocuire. Valoarea de înlocuire reprezintă costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici
81
şi grad de uzură similare celui lipsă din gestiune la data constatării pagubei, cost ce va
cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nerecuperabile, inclusiv taxa pe
valoarea adăugată, cheltuielile de transport, precum şi orice alte cheltuieli necesare
pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.
Pentru minusurile neimputabile se are în vedere posibilitatea compensării
acestora cu eventualele plusuri constatate. Compensarea are loc dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
301 = 601
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”
• materiale consumabile
302 = 602
„Materiale consumabile” „Cheltuieli cu materialele consumabile”
303 = 603
„Materiale de natura obiectelor de „Cheltuieli privind matrialele de natura
82
inventar” obiectelor de inventar”
309 = 609
„Alte stocuri” „Cheltuieli cu alte stocuri”
• animale şi păsări
o achiziţionate
361 = 791
„Animale şi păsări” „Venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului”
361 = 709
„Animale şi păsări” „Variaţia stocurilor”
371 = %
„Mărfuri” 607
„Cheltuieli privind mărfurile”
378
„Diferenţe de preţ la mărfuri (adaos
comercial)”
371 = 607
„Mărfuri” „Cheltuieli privind mărfurile”
• ambalaje achiziţionate
381 = 608
„Ambalaje” „Cheltuieli privind ambalajele”
381 = 709
„Ambalaje” „Variaţia stocurilor”
b) lipsa la inventar
• materii prime
601 = 301
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
83
• materiale consumabile
602 = 302
„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”
603 = 303
„Cheltuieli privind matrialele de natura „Materiale de natura obiectelor de
obiectelor de inventar” inventar”
609 = 309
„Cheltuieli cu alte stocuri” „Alte stocuri”
• animale şi păsări
o achiziţionate
606 = 361
„Cheltuieli privind animalele şi păsările” „Animale şi păsări”
709 = 361
„Variaţia stocurilor” „Animale şi păsări”
• ambalaje
o achiziţionate
608 = 381
„Cheltuieli privind ambalajele” „Ambalaje”
o obţinute din producţie proprie
709 = 381
„Variaţia stocurilor” „Ambalaje”
689 = 304
„Cheltuieli privind rezerva de stat şi de „Materiale rezervă de stat şi de
mobilizare” mobilizare”/
305
„Ambalaje rezervă de stat şi de
mobilizare”
461 = %
23
„Debitori”/ 751
428 01 02 „Venituri din vânzări de bunuri şi
„Alte creanţe în legatură cu personalul sub servicii”
1 an” 448 01 00 24
„Alte datorii faţă de buget”
Exemplu
22
Se utilizează contul 461 „Debitori” în cazul în care persoana vinovată nu este angajată a instituţiei, altfel se utilizează 428 01 02 „Alte creanţe în legatură
cu personalul sub 1 an”
23
Se înregistrează valoarea contabilă a bunului imputat
24
Se înregistrează diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi valoarea contabilă a bunului imputat
85
461 01 01 = 751 04 00 80
„Debitori sub 1 an – creanţe „Diverse venituri”
comerciale”
560 01 01 = 461 01 01 80
„Disponibil al instituţiilor „Debitori sub 1 an –
publice finanţate integral din creanţe comerciale”
venituri proprii –
Disponibil curent la
trezorerie”
681 04 = 391
„Cheltuieli operaţionale privind ajustarile „Ajustări pentru deprecierea materiilor
pentru deprecierea prime”/
activelor circulante” 392
„Ajustări pentru deprecierea
materialelor”/
393
„Ajustări pentru deprecierea producţiei
în curs
de execuţie”/
394
„Ajustări pentru deprecierea produselor”/
395
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor
aflate la terţi”/
396
„Ajustări pentru deprecierea animalelor”/
397
„Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”/
398
„Ajustări pentru deprecierea
ambalajelor”
86
În situaţia în care se constată o depreciere suplimentară faţă de cea care a fost
reflectată, ajustarea trebuie majorată, tot pe seama cheltuielilor.
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele
care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci
acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri:
02:50
391 = 781 04
„Ajustări pentru deprecierea materiilor „Venituri din ajustări pentru deprecierea
prime”/ activelor circulante”
392
„Ajustări pentru deprecierea
materialelor”/
393
„Ajustări pentru deprecierea producţiei în
curs
de execuţie”/
394
„Ajustări pentru deprecierea produselor”/
395
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor
aflate la terţi”/
396
„Ajustări pentru deprecierea animalelor”/
397
„Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”/
398
„Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”
6.5. Rezumat
• stocuri;
• creanţe;
• investiţii pe termen scurt;
• casa, conturi la trezorerii şi instituţii de credit.
87
• sub forma de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să
fie folosite în desfăşurarea activităţii curente a instituţiei, în procesul de producţie sau
pentru prestarea de servicii.
Evaluarea iniţială a stocurilor se realizează la cost de achiziţie, pentru cele
procurate cu tilu oneros; la cost de producţie, pentru cele construite sau produse de
instituţie; la valoarea justă, pentru cele primite gratuit (donaţii, sponsorizări).
Instituţiile publice mai pot folosi, pentru determinarea costului:
• metoda costului standard - în cazul în care desfăşoară activitate de
producţie;
• metoda preţului cu amănuntul - în comerţul cu amănuntul.
88
11. Un spital achiziţionează 10 halate la preţul de 500 lei fiecare, TVA 19%, pe care
le dă în folosinţă angajaţilor. Ulterior achită factura furnizorului. Să se scrie înregistrările
contabile.
6.8. Bibliografie
89
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7. CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
Cuprins
7.1. Introducere
7.2. Obiective
7.3. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt
7.3.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
7.3.2. Evaluarea iniţială
7.3.3. Evaluarea la bilanţ
7.4. Casa, conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit
7.4.1. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
7.4.2. Evaluarea iniţială
7.4.3. Evaluarea la inventar
7.4.4. Evaluarea la bilanţ
7.5. Rezumat
7.6. Teste de evaluare
7.7. Bibliografie
7.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice referitoare la
investiţiile pe termen scurt, casa şi conturi la trezoreria statului şi instituţii de credit,
precum şi tratamentele contabile privind evaluarea iniţială, la inventar şi la bilanţ a
acestora
7.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să descrie
elementele componente ale investiţilor pe termen scurt, casa şi conturi la trezoreria
statului şi instituţii de credit, modul de evaluare şi recunoaştere în contabilitate a
acestora, să identifice şi înregistreze principalele operaţii economice privind
investiţiile pe termen scurt, casa şi conturi la trezorerii şi instituţii de credit.
90
Vărsămintele de efectuat pentru obligaţiunile emise şi răscumpărate sunt
evidenţiate în contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru invesţiţiile pe termen
scurt”, cont de pasiv. În creditul lui se înregistrează sumele datorate pentru obligaţiunile
emise, iar în debit sumele achitate pentru obligaţiunile emise şi răscumpărate.
505 = 509
„Obligaţiuni emise şi răscumpărate” „Vărsăminte de efectuat pentru invesţiţiile
pe termen scurt”/
512
„Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/
531
„Casa”/
770
„Finanţarea de la buget”
509 = 512
„Vărsăminte de efectuat pentru „Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/
invesţiţiile pe termen scurt” 531
„Casa”/
770
„Finanţarea de la buget”
161 = 505
„Împrumuturi din emisiunea de „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
obligaţiuni”
686 04 = 595
„Cheltuieli financiare privind ajustările “Ajustări pentru pierderea de valoare a
pentru pierderea obligaţiunilor emise şi răscumpărate”
de valoare a activelor circulante”
595 = 786 04
00:30 “Ajustări pentru pierderea de valoare a „Venituri din ajustări pentru pierderea de
obligaţiunilor emise şi răscumpărate” valoare a activelor circulante”
Să ne reamintim....
92
• disponibilităţile în lei şi valută provenind din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat (contul 513- de activ) şi garantate de stat (contul 514 – de
activ);
• disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515 – de activ);
• disponibilul din împrumuturi interne şi externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale (contul 516 – de activ) şi garantate de acestea (contul 517
– de activ);
• dobânzile de plătit (contul 518 06 – de pasiv);
• dobânzile de încasat (contul 518 07 – de activ);
• împrumuturi pe termen scurt primite (contul 519 – de pasiv).
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente
prezentate instituţiei şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont
distinct, respectiv în contul 512 05 „Sume în curs de decontare”.
93
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului de stat aflate la
trezoreria statului.
94
• disponibilul din sume încasate în cursul procedurii de executare silită
(contul 528- de activ);
În debitul contului se înregistrează sumele încasate din valorificarea bunurilor
supuse executării silite, iar în credit, sumele virate pe destinaţiile prevăzute de lege.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile existente la un moment dat.
Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de
disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în
numerar, reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se
justifică a fi efectuate prin virament.
• contul 532 „Alte valori” (de activ) asigură contabilitatea "altor valori"
care includ: timbrele fiscale şi poştale, biletele de tratament şi odihnă, tichetele şi biletele
de călătorie, bonurile valorice pentru carburanţi auto, biletele cu valoare nominală,
tichetele de masă, alte valori, etc.
În debitul conturilor 531 „Casa” şi 532 „Alte valori” se va înregistra numerarul
intrat în patrimoniul instituţiei precum şi contavaloarea altor valori, iar în credit sumele
plătite în numerar, respective, consumul de alte valori.
Soldul debitor al acestor conturi arată numerarul existent în casierii la un moment
dat precum şi contravaloarea altor valori deţinute de instituţie.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, se poate solicita instituţiilor
01:00 publice deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora
evidenţiate cu ajutorul contulului 541 „Acreditive” (de activ). În debitul contului se
înregistrează acreditivele deschise la dispoziţia terţilor, iar în credit plăţile efectuate din
acest cont. Soldul debitor reprezintă acreditivele deschise şi neutilizate.
Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea
efectuării unor plăţi în numele instituţiei, se înregistrează în contabilitate distinct,
respectiv în contul 542 „Avansuri de trezorerie”- cont de activ. În debitul contului se
înregistrează sumele acordate în numerar ca avansuri de trezorerie, iar în credit plăţile
efectuate din avansuri de trezorerie. Soldul debitor reprezintă sumele acordate ca
avansuri de trezorerie şi nedecontate.
95
Disponibilităţile din fondurile cu destinaţie specială constituite în condiţiile legii,
se înregistrează în contabilitate distinct (contul 550 – de activ).
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Conturile de disponibil ale
acestora sunt reflectate în contabilitate prin 571 „Disponibil din veniturile Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate” şi 574 „Disponibil din veniturile
bugetului asigurărilor pentru şomaj”.
Contul 571 „Disponibil din veniturile Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate” este un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează încasările
reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de sănătate pe structura clasificaţiei
bugetare conform prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau plătite din bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale de sănătate. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru restituirea
subvenţiilor, primite de la bugetul de stat.
Soldul creditor al contului, reprezintă sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Contul 574 "Disponibil din veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj" este
un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează încasările reprezentând
96
veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj pe structura clasificaţiei bugetare conform
prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau plătite din bugetul asigurărilor pentru
şomaj.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului asigurărilor
sociale pentru şomaj. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru
restituirea subvenţiilor, a transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea
deficitului bugetului asigurărilor pentru şomaj şi alte destinaţii prevăzute de lege.
Soldul creditor al contului, reprezintă sumele cu care cheltuielile exced veniturile
la nivelul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă.
512 = 581
„ Conturi la trezorerii şi instituţii de credit”/ „Viramente interne”
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume
în depozit”/
560
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
integral din venituri proprii”/
561
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii”/
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
97
b) ridicarea de numerar din casierie
581 = 531
„Viramente interne” „Casa”
518 07 = 766
„Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi”
512 = 518 07
„ Conturi la trezorerii şi instituţii de „Dobânzi de încasat”
credit”/
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe
contractate de autorităţile administraţiei
publice
locale”
560
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii”/
561
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate din venituri proprii şi subvenţii”
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
e) primirea de împrumuturi pe termen scurt din bugetul de stat sau bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau activităţi finanţate integral din venituri proprii
560 = 519 01 04
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate Împrumuturi primite din bugetul de stat
integral din venituri proprii”/ pentru înfiinţarea unor instituţii sau a
562 unor activităţi finanţate integral din
„Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii”/
venituri proprii” 519 01 05
„Împrumuturi primite din bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a
unor activităţi finanţate integral din
venituri proprii”
98
f) rambursarea împrumuturi pe termen scurt primite din bugetul de stat sau bugetul
local pentru înfiinţarea unor instituţii sau activităţi finanţate integral din venituri proprii
519 01 04 = 560
Împrumuturi primite din bugetul de stat „Disponibil al instituţiilor publice
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor finanţate integral din venituri proprii”/
activităţi finanţate integral din venituri 562
proprii”/ „Disponibil al activităţilor finanţate din
519 01 05 venituri proprii”
„Împrumuturi primite din bugetul local
pentru înfiinţarea unor instituţii sau a unor
activităţi finanţate integral din venituri
proprii”
531 = 463
„Casa” „Creanţe ale bugetului de stat”
520 = 531
„Disponibil al bugetului de stat” „Casa”
520 = 463
„Disponibil al bugetului de stat” „Creanţe ale bugetului de stat”
01:30
i) achiziţie alte valori
532 = 401
„Alte valori” „Furnizori”
552 = 462
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume „Creditori”
în depozit”
Exemplu
25
Încasarea veniturilor bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, bugetului Fondului naţional unic de
sănătate se înregistrează utilizând conturile de disponibil şi de creanţe aferente
99
a) înregistrarea constituirii garanţiei
100
7.4.4. Evaluarea la bilanţ
Disponibilităţile în lei aflate în conturi la trezorerie, la bănci sau în casierie sunt
înscrise în bilanţul instituţiilor publice la valoarea nominală. Tot la valoarea nominală
sunt înscrise şi elementele de tipul „altor valori”, cu excepţia timbrelor cu valoare
filatelică.
512 04 = 765
„Conturi în valută/ „Venituri din diferenţe de curs valutar”
513 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
contractate de stat”/
514 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
garantate de stat”/
515 02
„Disponibil în valută din fonduri externe
nerambursabile”/
516 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”/
517 02
„Disponibil în valută din împrumuturi interne
şi externe
garantate de autorităţile administraţiei
publice locale”/
519
„Împrumuturi pe termen scurt”/
531 04
„Casa în valută”
665 = 512 04
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Conturi în valută/
513 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
contractate de stat”/
101
514 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
garantate de stat”/
515 02
„Disponibil în valută din fonduri externe
nerambursabile”/
516 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”/
517 02
„Disponibil în valută din împrumuturi
interne şi externe
garantate de autorităţile administraţiei
publice locale”/
519
„Împrumuturi pe termen scurt”/
531 04
„Casa în valută”
Să ne reamintim....
Exemplu
7.5. Rezumat
103
Încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei
comunicat de Banca Naţională a României.
Disponibilităţile în lei sunt înscrise în bilanţul instituţiilor publice la valoarea
nominală. Tot la valoarea nominală sunt înscrise şi elementele de tipul „altor valori”, cu
excepţia timbrelor cu valoare filatelică.
7.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
104
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
8.1. Introducere
8.2. Obiective
8.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind decontările cu terţii
8.4. Evaluarea creanţelor şi datoriilor
8.5. Rezumat
8.6. Teste de evaluare
8.7. Bibliografie
8.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice referitoare la
decontările cu terţii, precum şi tratamentele contabile privind evaluarea creanţelor şi
datoriilor..
8.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice
creanţele şi datoriile cu termene de decontare scurte ce rezultă din relaţiile unei
instituţii publice cu terţii, să aplice regulile de evaluare a creanţelor şi datoriilor pe
termen scurt.
• drepturilor de creanţă;
• angajamentelor de plată.
Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiilor publice asupra terţilor, rezultate în
urma relaţiilor pe care aceasta le are cu mediul economico-social şi în urma cărora
instituţia a cedat un bun, a executat o lucrare sau prestat un serviciu şi pentru care trebuie
să primească fie un echivalent bănesc, fie o contraprestaţie.
Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale unei instituţii publice ce provin din
evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care
încorporează beneficii economice.
105
Potrivit principiilor contabilităţii de angajamente, efectele tranzacţiilor şi ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit.
Înregistrarea în contabilitate a creanţelor şi datoriilor se efectuează în momentul
constatării drepturilor şi obligaţiilor.
A) Evaluarea iniţială
Creanţele şi datoriile instituţiilor publice se înregistrează în contabilitate la
valoarea nominală.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în
moneda de raportare, aplicându-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de
raportare şi moneda străină, la data efectuării tranzacţiei.
Creanţele şi datoriile în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la
cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor comunicat de Banca Naţională a
României, cât şi în valută.
106
8.5. Rezumat
8.7. Bibliografie
107
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
108
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
9.1. Introducere
9.2. Obiective
9.3. Contabilitatea decontărilor cu furnizorii
9.4. Contabilitatea decontărilor cu clienţii
9.5. Rezumat
9.6. Teste de evaluare
9.7. Bibliografie
9.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind decontările cu
furnizorii şi clienţii, precum şi exemple de operaţii referitoare la astfel de decontări.
9.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice
tipurile de decontări ce apar în relaţia unei instituţii publice cu furnizorii şi clienţii săi,
să înregistreze în contabilitate principalele operaţii economice privind decontările cu
clienţii, furnizorii..
109
Avansurile acordate furnizorilor în vederea achiziţionării de active fixe se
înregistrează în conturile 232 „Avansuri acordate pentru active fixe corporale”, 234
„Avansuri acordate pentru active fixe necorporale”. Dacă instituţia avansează anumite
sume către furnizori în vederea livrării de bunuri de natura stocurilor, executării de
lucrări sau prestării de servicii de către aceştia, ele se contabilizează utilizând contul 409
„Furnizori-debitori”. În această situaţie instituţia devine creditor pentru furnizorii săi pe
perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul livrării bunurilor,
executării lucrărilor sau prestării serviciului pentru care s-a plătit avansul. Conturile în
care se evidenţiază avansurile se comportă după regula conturilor de activ. În debitul
lor se înregistrează valoarea avansurilor acordate furnizorilor de active fixe
corporale/necorporale, respectiv celor de stocuri şi celor ce urmează a executa
lucrări/presta servicii, iar în credit avansurile acordate furnizorilor, decontate. Soldul
debitor al conturilor reprezintă avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.
Achiziţiile de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate pentru care s-au întocmit
facturi se vor reflecta în contabilitate în umătoarele conturi: 401 „Furnizori”, 404
„Furnizori de active fixe”, iar cele pentru care nu s-au întocmit facturi, se evidenţiază
în contabilitate cu ajutorul contului 408 „Furnizori - facturi nesosite”.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de efecte comerciale.
409 = 512
„Furnizori debitori” „ Conturi la trezorerii şi instituţii de
credit”/
513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
770
„Finanţarea de la buget”
110
b) decontarea avansurilor acordate furnizorilor
401 = 409
„Furnizori” „Furnizori debitori”
404 = 405
„Furnizori de active fixe” „Efecte de plătit pentru active fixe”
f) achitarea furnizorilor
401 = 512
„Furnizori”/ „ Conturi la trezorerii şi instituţii de
404 credit”/
„Furnizori de active fixe” 513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”/
515
„Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”/
516
„Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
541
„Acreditive”/
542
111
„Avansuri de trezorerie”/
550
„Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
770
„Finanţarea de la buget”
• nefavorabile
665 = 401
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
Exemple
26
Înregistrarea cheltuielilor se va face ţinând cont de clasificaţia bugetară
112
c) plata facturii de energie electrică
f) achiziţia de apă în valoare de 2.000 lei şi bidoane returnabile în sumă de 200 lei
…………………………………………………………………………………………..
Să ne reamintim....
114
681 04 = 491
„Cheltuieli operaţionale privind ajustarile „Ajustări pentru deprecierea creanţelor –
pentru deprecierea clienţi”
activelor circulante”
În situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele
care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură, atunci
acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri:
491 = 781 04
„Ajustări pentru deprecierea creanţelor – „Venituri din ajustări pentru deprecierea
clienţi” activelor circulante”
115
d) decontarea avansurilor
419 = 411
„Clienţi- creditori” “Clienţi”
• prin virament
512 04 = 411
„Conturi în valută”/ “Clienţi”
528
„Disponibil din sume încasate în cursul
procedurii de executare silită”/
560
„Disponibil al instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii„/
561
„Disponibil al instituţiilor publice finanţate
din venituri proprii şi subvenţii”/
562
„Disponibil al activităţilor finanţate din
venituri proprii”
Exemple
1. O instituţie publică finanţată din bugetul de stat valorifică bunurile obţinute în urma
procedurii de executare silită la un preţ de 5.000 lei, TVA 19%. Valoarea creanţelor
bugetare de recuperat fiind de 3.000 lei.
a) valorificarea bunurilor în baza facturii fiscale
01:50
b) încasarea contravalorii facturilor şi virarea sumei către primărie
117
9.5. Rezumat
9.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
118
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
119
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 10. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII
Cuprins
10.1. Introducere
10.2. Obiective
10.3. Contabilitatea decontărilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială
10.4. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului, bugetul local
10.5 Rezumat
10.6. Teste de evaluare
10.7. Bibilografie
10.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind decontările cu
personalul, asigurările şi protecţia socială, bugetul statului, bugetul local, precum şi
exemple de operaţii referitoare la astfel de decontări.
10.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să identifice şi
înregistreze principalele operaţii economice privind decontările cu personalul,
asigurările şi protecţia socială, bugetul statului şi bugetele locale..
120
neridicate. Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate salariaţilor rămase
neachitate la sfârşitul lunii.
Reţinerile din salariile pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte
obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se
efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale
şi se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 427 „Reţineri din salarii şi din alte
drepturi datorate terţilor” – cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele
reţinute de la salariaţi datorate terţilor, iar in debit, sumele achitate terţilor. Soldul
creditor al contului reprezintă sumele reţinute de la salariaţi datorate terţilor.
Menţionaţi dacă instituţia publică ce constă bunuri lipsă în gestiune imputabile unui
angajat, va avea un angajament de plată sau un drept asupra salariatului ?
……………………………………………….................................................................
…………………………………………………………………………………………..
a) la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinată ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuțiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în
România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaționale la care România
este parte, precum și, după caz, a contribuției individuale la bugetul de stat datorată
potrivit legii, și următoarele:
641 = 421
„Cheltuieli cu salariile personalului” „Personal - salarii datorate”
645 01 = 431 01
„Contribuţiile angajatorilor pentru „Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări sociale” asigurări sociale”
645 03 = 431 03
„Contribuţiile angajatorilor pentru „Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări sociale de sănătate” asigurări sociale de sănătate”
645 02 = 437 01
„Contribuţiile angajatorilor pentru „Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări de şomaj” asigurări de şomaj”
645 04 = 431 05
„Contribuţiile angajatorilor pentru „Contribuţiile angajatorilor pentru
accidente de muncă şi boli profesionale” accidente de muncă şi boli profesionale”
421 = %
„Personal - salarii datorate” 431 02
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
sociale”
431 04
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate”
437 02
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
de şomaj”
444
„Impozit pe venitul din salarii şi din alte
drepturi”
425
„Avansuri acordate personalului”
427
124
„Reţineri din salarii şi alte drepturi
datorate terţilor”
428 01 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul sub
1 an”/
428 02 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul
peste 1 an”
438
„Alte datorii sociale”
% = 550
431 01 „Disponibil din fonduri cu destinaţie
„Contribuţiile angajatorilor pentru specială”/
asigurări sociale” 552
431 03 „Disponibil pentru sume de mandat şi
„Contribuţiile angajatorilor pentru sume în depozit”/
asigurări sociale de sănătate” 770
437 01 „Finanţarea de la buget”
„Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări de şomaj”
431 05
„Contribuţiile angajatorilor pentru
accidente de muncă şi boli profesionale”
431 02
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
sociale”
431 04
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate”
437 02
„Contribuţia asiguraţilor pentru asigurări
de şomaj”
444
„Impozit pe venitul din salarii şi din alte
drepturi”
425
„Avansuri acordate personalului”
427
„Reţineri din salarii şi alte drepturi
datorate terţilor”
428 01 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul sub
1 an”/
428 02 02
„Alte creanţe în legătură cu personalul
peste 1 an”
h) plata avansurilor din salarii
425 = 550
„Avansuri acordate personalului” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
125
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi
sume în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
421 = 550
„Personal - salarii datorate” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi
sume în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
421 = 426
„Personal - salarii datorate”/ „Drepturi de personal neridicate”
422
„Pensionari – pensii datorate”/
423
„Personal – ajutoare şi îndemnizaţii
datorate”/
424
„Şomeri – îndemnizaţii datorate”/
425
„Avansuri acordate personalului”
426 = 550
„Drepturi de personal neridicate” „Disponibil din fonduri cu destinaţie
specială”/
552
„Disponibil pentru sume de mandat şi sume
în depozit”/
770
„Finanţarea de la buget”
Exemple
126
01:30
303 01 00 = 401 01 00 2.380 lei
„Materiale de natura obiectelor „Furnizori sub 1 an”
de inventar în magazie”
3. O instituţie publică finanţată din bugetul local reţine suma de 200 lei sub formă de
garanţie de la un gestionar pe care o va vira într-un cont de depozit.
a) reţinerea garanţiei
b) plata burselor
128
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate
în calitate de autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă. Următoarele operaţiuni
de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea,
desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de
organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de
tratament și recuperare, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de
activități;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și
tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de
tehnicieni dentari;
c) prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și
paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special
amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens;
e) livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
f) activitatea de învățământ prevăzută în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, formarea profesională a adulților, precum și
prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de
instituțiile publice sau de alte entități autorizate. Scutirea se acordă în condițiile
prevăzute în normele metodologice;
g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele
organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul
exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile scutite conform lit. f);
h) meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul
învățământului școlar, preuniversitar și universitar;
i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau
protecția socială, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având
caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;
j) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor
și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având
caracter social;
k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul
lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop
patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică,
filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de
reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă
02:00 distorsiuni de concurență;
l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice,
efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau
educația fizică;
m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de
acestea, efectuate de instituțiile publice sau de alte organisme culturale fără scop
patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii;
n) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror
operațiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) și i) - m), cu ocazia manifestărilor destinate să le
aducă sprijin financiar și organizate în profitul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri
să nu producă distorsiuni concurențiale;
o) activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât
activitățile de natură comercială;
p) serviciile publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;
Norme metodologice
q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale
căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în
129
scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităților
acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-
părți de cheltuieli comune, în limitele și în condițiile stabilite prin normele metodologice
și în condițiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni
concurențiale;
r) furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul
activităților prevăzute la lit. a), f), i) și j). Operaţiunile scutite de taxă fără drept de
deducere sunt cele pentru care nu se datorează taxă pe valoare adăugată şi nu este
permisă deducerea taxei achitate pentru achiziţii.
27
art. 292 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal: prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari.
130
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
sau în principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe, altele decât prestările de servicii scutite prezentate mai sus;
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care
sunt construite cu excepţiile prevăzute de Codul Fiscal.
Diferenţa în plus sau în minus, între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe
valoarea adăugată deductibilă se înregistrează în conturi distincte ca taxa pe valoarea
adaugată de plată (442 03 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”, cont de pasiv),
131
respectiv taxa pe valoarea adăugată de recuperat (442 04 „Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat”, cont de activ) şi se regularizează în condiţiile legii.
Impozitul pe venituri din salarii şi din alte drepturi cuprinde totalul impozitelor
individuale, calculate potrivit legii şi se înregistrează în contul 444 „Impozitul pe venitul
din salarii şi din alte drepturi” (cont de pasiv). Acesta trebuie recunoscut ca o datorie în
limita sumei neplătite.
Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuprind sumele datorate bugetului de stat (taxe
vamale, accize) sau bugetelor locale (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri) sau alte
impozite şi taxe datorate, potrivit legii. Acestea se înregistrează în contabilitatea analitică
pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale
utilizând conturi analitice ale sinteticului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate” (cont de pasiv).
531 = %
„Casa” 751
„Venituri din vânzări de bunuri şi servicii”
442 07
„Taxa pe valoarea adăugată colectată”
% = 442 06
442 07 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”
„Taxa pe valoarea adăugată colectată”
442 04
„Taxa pe valoarea adăugată de
recuperat”
În cazul în care o instituţie publică este persoană impozabilă, TVA aferentă bunurilor
achiziţionate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate va fi înregistrată în contul
442 “Taxa pe valoare adăugată”.
În cazul în care o instituţie publică nu este persoană impozabilă, TVA va face parte din
costul de achiziţie al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor.
10.5. Rezumat
134
2. Înregistrarea alocaţiilor de încredinţare şi plasament familial în contabilitatea unei
instituţii publice presupune creditarea contului ……
3. Înregistrarea reţinerii de garanţii de la angajaţi de către o instituţie publică
presupune debitarea contului …...
4. O instituţie publică finanţată din bugetul local întocmeşte o decizie de imputare
pentru suma de 300 lei. Suma va fi reţinută din salariul unui angajat şi virată bugetului.
Să se scrie înregistrările contabile.
5. O instituţie de învăţământ superior înregistrează bursele cuvenite studenţilor
pentru luna în curs în valoare de 15.000 lei pe care le achită prin virament. Să se scrie
înregistrările contabile aferente operaţiilor.
6. Grădina zoologică Bucureşti, finanţată din bugetul local, acordă suma de 200 lei,
avans furnizorului de hrană. Ulterior înregistrează primirea hranei în valoare de 2.000 lei
şi decontarea datoriei către furnizor. Să se scrie înregistrările contabile.
7. Cu ocazia efectuării inventarierii generale, un spital constată lipsa unor
medicamente a căror valoare contabilă este 300 lei. Preţul de piaţă al unor medicamente
similare este 310 lei, TVA 9%. La ce valoare vor fi imputate medicamentele persoanelor
găsite vinovate? Scrieţi înregistrarea contabilă ştiind că persoana vinovată este angajată a
spitalului.
8. O instituţie publică finanţată din venituri proprii, constată lipsa din gestiune a
unor obiecte de inventar a căror valoare contabilă este de 500 lei. Valoarea de înlocuire
este 550. Obiectele de invetar vor fi imputate persoanei vinovate, angajată a instituţiei.
Contravaloarea obiectelor de inventar se va reţine din salariu. Să se scrie înregistrările
contabile.
9. O instituţie publică finanţată din bugetul local înregistrează ajutoarele sociale
aferente lunii august anul N în sumă totală de 60.000 lei. Ajutoarele sociale vor fi
achitate prin virament. Să se scrie înregistrările contabile.
10. O instituţie publică finanţată din venituri proprii prezintă următoarele informaţii
privind operaţiile efectuate în luna septembrie anul N:
a) primeşte factura de energie electică în suma de 500 lei, TVA 19%;
b) cumpără materiale consumabile în valoare de 300 lei, TVA 19%;
c) achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 800 lei, TVA 19%;
Să se scrie înregistrarea contabilă privind regularizarea TVA şi achitarea/încasarea
datoriei sau creanţei privind TVA-ul.
11. O instituţie publică finanţată din venituri proprii prezintă următoarele informaţii
privind operaţiile efectuate în luna septembrie anul N:
a) primeşte factura de energie electică în suma de 500 lei, TVA 19%;
b) cumpără materiale consumabile în valoare de 300 lei, TVA 19%;
c) achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 800 lei, TVA 19%;
10.7. Bibliografie
136
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 11. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN
LUNG. PROVIZIOANE
Cuprins
11.1. Introducere
11.2. Obiective
11.3. Contabilitatea datoriilor pe termen lung
11.3.1. Definiţii, noţiuni teoretice privind datoriile pe termen lung
11.3.2. Conţinut şi conturi de evidenţă contabilă
11.4. Contabilitatea provizioanelor
11.4.1. Definiţii. Categorii de provizioane
11.4.2. Recunoaşterea în contabilitate a provizioanelor
11.5. Rezumat
11.6. Teste de evaluare
11.7. Bibliografie
11.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind datoriile pe
termen lung şi provizioanele constituite de o instituţie publică, precum şi exemple de
operaţii referitoare la acestea.
11.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie datoriile pe termen lung contractate/garantate de stat sau de autorităţile
administraţiei publice locale, împrumuturile ce reies din contractele de leasing
financiar, provizioanele constituite de instituţiile publice; identifice şi înregistreze
principalele operaţii economice privind împrumuturile pe termen lung contractate sau
garantate de instituţiile publice, respectiv provizioanele constituite de acestea.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a
împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituţiile creditoare, precum şi
din împrumuturile contractate direct de stat şi subîmprumutate beneficiarilor finali, se
constituie fondul de risc.
138
• menţinerea în permanenţă a unui sold corespunzător în contul curent
general al Trezoreriei Statului;
• finanţarea unor proiecte sau a altor necesităţi aprobate prin hotărâre a
Guvernului;
• susţinerea balanţei de plăţi şi a rezervei valutare;
• alte situaţii prevazute de lege.
Să ne reamintim....
Datoria publică este formată din datoria publică guvernamentală şi datoria publică
locală şi cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului şi ale
autorităţilor administraţiei publice locale.
28
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 7, alin. (7)
140
Valoarea reziduală reprezintă valoarea la care, la expirarea contractului de
leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului către utilizator.
Toate conturile menţionate mai sus sunt de pasiv cu excepţia contului 169 „Prime
privind rambursarea obligaţiunilor”, care se comportă după regula conturilor de activ.
Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind împrumuturile pe
termen lung şi datoriile asimilate se realizează astfel:
a) împrumuturi interne şi externe contractate de stat 29
• înregistrarea tragerilor din împrumuturi interne/externe contractate de stat
513 = 164
„Disponibil din împrumuturi interne şi „Împrumuturi interne şi externe contractate
externe contractate de stat” de stat”
232 = 513
„Avansuri acordate pentru active fixe „Disponibil din împrumuturi interne şi
corporale”/ externe contractate de stat”
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”/
409
„Furnizori debitori”
232 = 164
„Avansuri acordate pentru active fixe „Împrumuturi interne şi externe
corporale”/ contractate de stat”
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”/
409
„Furnizori debitori”
29
În mod similar se înregistrează decontările privind împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale utilizând conturile aferente
142
• decontarea avansurilor acordate, la primirea bunurilor de natura
stocurilor, lucrărilor, serviciilor
401 = 409
„Furnizori” „Furnizori debitori”
404 = 232
„Furnizori de active fixe” „Avansuri acordate pentru active fixe
corporale”/
234
„Avansuri acordate pentru active fixe
necorporale”
% = 513
„Disponibil din împrumuturi interne şi
401 externe contractate de stat”
„Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
% = 164
„Împrumuturi interne şi externe contractate
401 de stat”
„Furnizori”/
404
„Furnizori de active fixe”
665
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
401 = %
„Furnizori”/ 513
404 „Disponibil din împrumuturi interne şi
„Furnizori de active fixe” externe contractate de stat”
765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
143
401 = %
„Furnizori”/ 164
404 „Împrumuturi interne şi externe
„Furnizori de active fixe” contractate de stat”
765
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
665 = 164
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Împrumuturi interne şi externe
contractate de stat”
sau
164 = 765
„Împrumuturi interne şi externe „Venituri din diferenţe de curs valutar”
contractate de stat”
665 = 513
„Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” „Disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de stat”
sau
513 = 765
„Disponibil din împrumuturi interne şi „Venituri din diferenţe de curs valutar”
externe contractate de stat”
164 = 770
„Împrumuturi interne şi externe „Finanţarea de la buget”
contractate de stat”
01:30
• evidenţierea dobânzilor aferente împrumuturilor pe termen lung
666 = 168
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
% = 770
168 „Finanţarea de la buget”
„Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
144
627
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi
asimilate”
212 = 101
„Construcţii”/ „Fondul bunurilor care alcătuiesc
213 domeniul public al statului”/
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport, 102
animale şi plantaţii”/ „Fondul bunurilor care alcătuiesc
214 domeniul privat al statului”/
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente 103
de protecţie a valorilor umane şi materiale „Fondul bunurilor care alcătuiesc
şi alte active fixe corporale” domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale”/
104
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale”
% = 167
682 01 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
„Cheltuieli cu activele fixe corporale
neamortizabile”
666
„Cheltuieli privind dobânzile”
471
„Cheltuieli înregistrate în avans”
404 = 770
„Furnizori de active fixe” „Finanţarea de la buget”
145
212 = 167
„Construcţii”/ „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
213
„Instalaţii tehnice, mijloace de transport,
animale şi plantaţii”/
214
„Mobilier, aparatură birotică, echipamente
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active fixe corporale”
% = 168
666 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi
„Cheltuieli privind dobânzile” datoriilor asimilate”
471
„Cheltuieli înregistrate în avans”
% = 404
167 „Furnizori de active fixe”
„Alte împrumuturi şi datorii asimilate”
168
„Dobânzi aferente împrumuturilor şi
datoriilor asimilate”
442 06
02:00 „TVA deductibilă”
404 = 770
„Furnizori de active fixe” „Finanţarea de la buget”
Exemplu
b) înregistrarea dobânzii
146
666 00 00 = 168 02 00 100.000 lei
„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente
împrumuturilor interne şi
externe contractate de
autorităţile publice locale”
681 02 = 151
„Cheltuieli operaţionale privind „Provizioane”
provizioanele”
b) diminuarea/anularea provizioanelor
151 = 781 02
„Provizioane” „Venituri din provizioane”
Exemplu
148
b) la 31.12.2012 se va relua la venituri 5% din valoarea provizionului constituit,
deoarece pe parcursul anului se achită 5% din valoarea titlului executoriu
11.5. Rezumat
• datoria publică;
• alte împrumuturi şi datorii asimilate, printre care şi leasing-ul financiar.
Datoria publică:
Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial
recunoscute şi nu pot corecta valoarea activelor.
150
5. O instituţie publică deţine o creanţă asupra unui client în sumă de 5.000 lei.
Instituţia publică se află în litigiu cu clientul respectiv şi se decide constituirea unui
provizion în sumă de 2.000 lei. La ce valoare va apărea creanţa în bilanţul întocmit la
sfârşitul exerciţiului financiar? Motivaţi răspunsul.
6. O instituţie publică achiziţionează prin leasing financiar un activ fix corporal ce
va face parte din domeniul public al statului. Înregistrarea primirii în patrimoniu a
bunului respectiv presupune creditarea contului …..
7. Primirea activelor fixe corporale ce se supun amortizării conform contractului de
leasing financiar, presupune creditarea contului ….
8. Înregistrarea în contabilitate a rambursării la scadenţă a împrumuturilor externe
contractate de stat presupune debitarea contului …..
9. O instituţie publică a administraţiei publice locale rambursează la scadenţă un
împrumut intern. Înregistrarea operaţiei economice presupune creditarea contului ….
11.7. Bibliografie
151
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 12. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
Cuprins
12.1. Introducere
12.2. Obiective
12.3. Contabilitatea fondurilor
12.4. Rezumat
12.5. Teste de evaluare
12.6. Bibliografie
12.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind capitalurile
proprii ale unei instituţii publice, precum şi exemple de operaţii referitoare la acestea.
12.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie elementele de capital propriu specifice unei instituţii publice, să identifice şi să
înregistreze în contabilitate principalele operaţii economice privind fondurile
152
Statul şi unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosinţa şi dispoziţia
asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public, în limitele şi în condiţiile legii.
Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz în administrarea regiilor
autonome şi instituţiilor publice.
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei
unităţii administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin
hotărâre a Guvernului.
Dreptul de proprietate publică încetează, dacă bunul a pierit ori a fost trecut în
domeniul privat. Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin
hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se
dispune altfel.
Să ne reamintim....
Contul 100 “Fondul activelor fixe necorporale” (cont de pasiv) este folosit
pentru reflectarea activelor fixe necorporale care nu se supun amortizării. Se creditează
cu activele fixe necorporale intrate în patrimoniul instituţiei publice şi se debitează cu
activele fixe necorporale ieşte. Soldul creditor reprezintă fondul activelor fixe
necorporale la un moment dat.
Fondurile cu destinaţie specială cuprind: fondul de rezervă al bugetului
asigurărilor sociale de stat, fondul de rezervă pentru sănătate, alte fonduri.
154
Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de stat - se constituie
anual dintr-o cotă de până la 3% din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi se
evidenţiază utilizând contul 132 „Fondul de rezervă al bugetului asigurărilor sociale de
stat”.
Contul 133 „ Fondul de rezervă constituit conform Legii nr. 95/2006” este un
cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează sumele încasate pentru constituirea
fondului de rezervă, în limita prevăzută de lege, iar în debit sumele utilizate potrivit legii.
Soldul creditor al contului reprezintă fondul de rezervă aferent bugetului Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
% = 133
745 03 „Fondul de rezervă constituit conform
„Contribuţiile angajatorilor pentru Legii nr. 95/2006”
asigurări sociale de sănătate”
746 03
„Contribuţiile asiguraţilor pentru
asigurări sociale de sănătate”
527 = 571 01
„Disponibil din fondul de rezervă „Disponibil din veniturile curente ale
constituit conform Legii nr. 95/2006” Fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate”
155
133 = 527
„Fondul de rezervă constituit conform „Disponibil din fondul de rezervă
Legii nr. 95/2006” constituit conform Legii nr. 95/2006”
527 = 133
„Disponibil din fondul de rezervă „Fondul de rezervă constituit conform
constituit conform Legii nr. 95/2006” Legii nr. 95/2006”
571 03 = 527
„Rezultatul execuţiei bugetare din anii „Disponibil din fondul de rezervă
precedenţi” constituit conform Legii nr. 95/2006”
133 = 117
„Fondul de rezervă constituit conform „Rezultatul reportat”
Legii nr. 95/2006”
Exemple
a) înregistrarea creanţei
b) încasarea creanţei
156
• înregistrarea creanţelor privind contribuţiile angajatorilor şi asiguraţilor la
asigurările de sănătate
• încasarea creanţelor
12.4. Rezumat
• fondurile:
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului,
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului,
fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale,
fondul activelor fixe necorporale,
fonduri cu destinaţie specială,
• rezultatul patrimonial,
• rezultatul reportat,
• rezervele din reevaluare.
Bunurile ce alcătuiesc domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-
teritoriale sunt:
• bunurile prevăzute în Constituţie (bogăţiile de interes public ale
subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, plajele, marea
teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi
alte bunuri stabilite de legea organică),
• bunurile prezentate în anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia modificată prin Legea nr. 241/2003
• orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin
modalităţile prevăzute de lege;
• bunurile declarate prin hotărâre a consiliului judeţean ca făcând parte din
domeniul public al judeţelor;
• bunurile declarate prin hotărâre a consiliului local ca făcând parte din
domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor.
158
Fondul activelor fixe necorporale este alcătuit din bunuri fără existenţă fizică,
care nu se amortizează şi sunt în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-
teritoriale.
12.7. Bibliografie
160
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 13. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
Cuprins
13.1. Introducere
13.2. Obiective
13.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare
13.4. Contabilitatea rezultatului patrimonial şi a rezultatului reportat
13.5. Rezumat
13.6. Teste de evaluare
13.7. Bibliografie
13.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind rezervele din
reevaluare, rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat, precum şi exemple de operaţii
referitoare la acestea..
13.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie rezervele din reevaluare , rezultatul patrimonial şi rezultatul reportat al unei
instituţii publice; să identifice şi înregistreze în contabilitate principalele operaţii
economice referitoare la acestea.
Exemplu
161
212 09 01 = 105 02 00 10.000 lei
„Construcţii- alte active fixe „Rezerve din reevaluarea
încadrate în grupa construcții” construcţiilor”
162
sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, fonduri externe nerambursabile,
venituri proprii sau venituri proprii şi subvenţii).
Să ne reamintim....
Clasa 7 = 121
„Conturi de venituri şi finanţări” „Rezultatul patrimonial”
b) la începutul perioadei
• preluarea rezultatului execuţiei bugetare
481 09 = 117
„Alte decontări”/ „Rezultatul reportat”
489
„Decontări privind încheierea execuţiei
bugetului de stat din anul curent”
117 = 481 09
„Rezultatul reportat” „Alte decontări”/
489
„Decontări privind încheierea execuţiei
bugetului de stat din anul curent”
163
c) stingerea creanţelor bugetare din anii precedenţi prin scutire, anulare, prescripţie
şi alte modalităţi prevăzute de lege
13.5. Rezumat
11 7 = 463
„Rezultatul reportat” „Creanţe ale bugetului de stat”/
464
„Creanţe ale bugetului local”/
465
„Creanţe ale bugetului asigurărilor
sociale de stat”/
4664
00:50 „Creante ale bugetului asigurărilor pentru
şomaj”/
4665
„Creanţe ale bugetului Fondului naţional
unic de asigurări sociale de sănătate”
Exemplu
% = 121 00 00 1.018.557,5
745 03 00 „Rezultatul 4 lei
„Contribuţiile angajatorilor patrimonial” 495.000 lei
pentru asigurări sociale de
sănătate”
746 03 00
„Contribuţiile asiguraţilor 523.557,54 lei
pentru asigurări sociale de
sănătate”
Rezultatul patrimonial :
164
13.6. Teste de evaluare
13.7. Bibliografie
1. A. Ştefănescu, M. E. Glăvan, M. Dumitru, I. C. Pitulice, Contabilitate publică,
Editura ASE, Bucureşti, 2013
2. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu, Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
3. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
4. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
6. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
7. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
8. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
9. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
10. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
11. *** ORDIN nr. 2021/17.12.2013 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul
de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr.1917/2005
165
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 14. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR,
VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR
Cuprins
14.1. Introducere
14.2. Obictive
14.3. Definiţii, noţiuni teroretice privind cheltuielile şi veniturile instituţiilor publice
14.4. Contabilitatea cheltuielilor instituţiilor publice
14.5. Contabilitatea veniturilor şi finanţării instituţiilor publice
14.6. Rezumat
14.7. Teste de evaluare
14.8. Bibliografie
14.1. Introducere
În această unitate de învăţare sunt prezentate noţiunile teoretice privind chetuielile şi
veniturile unei instituţii publice, precum şi exemple de operaţii referitoare la acestea.
14.2. Obiective
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va fi capabil să definească şi să
descrie veniturile şi cheltuielile specifice unei instituţii publice; identifice momentul
recunoaşterii în contabilitate a cheltuielilor, şi veniturilor instituţiilor publice, precum
şi documentele în baza cărora sunt înregistrate.
• activităţi curente;
• activităţi extraordinare.
Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale
instituţiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare şi cheltuieli extraordinare.
Acestea rezultă din desfăşurarea unor tranzacţii sau evenimente ce sunt clar diferite de
166
activităţile curente ale instituţiei şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un
mod frecvent sau regulat.
Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
Exemplu
Să ne reamintim....
Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (lunar sau cel mai târziu la
întocmirea situaţiilor financiare) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri
materiale şi fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub forma de donaţii
şi sponsorizări.
173
Veniturile unei instituţii publice se grupează în funcţie de …………….. şi …………,
iar cheltuielile unei instituţii publice se grupează în funcţie de …..…… şi ………..
Exemple
b) încasarea creanţei
14.6.Rezumat
175
14.8. Temă de control
14.9. Bibliografie
1. Alberta Gisberto, Ileana Nişulescu,Cleopatra Şendroiu, Contabilitatea
instituţiilor publice, Ed. ASE, 2012
2. Greceanu-Cocoş Virginia, Contabilitatea instituţiilor publice – comentată,
actualizată şi simplificată, Ed. Universitară, Bucureşti, 2014
3. *** Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi
completările ulterioare
4. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
5. *** Legea administraţiei publice nr. 215/2001 republicată de noua lege a
descentralizării a unităţilor administrativ teritoriale
176
6. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare
7. *** Ordonanţa 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în
patrimoniul instituţiilor publice, cu modificările ulterioare
8. ***OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
– cu modificările ulterioare
9. *** Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii
instituţiilor publice; planul de conturi al instituţiilor publice şi instrucţiunile de aplicare a
acestora, OMFP nr.1917/2005 modificate şi completate
177