DEZVOLTAREA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Primordiul cordului se formează la extremitatea craniană într-o zonă denumită

arie cardiogenă din 2 cordoane angioblastice care fuzionează formînd tubi
endocardici laterali.
Datorită curburii embrionului, la începutul săptămînii a4-a , tubii endocardici
vor ajunge în regiunea mediană a toracelui , unde vor fuziona formînd tubul
cardial primitive.
Intre sapt. 5-8 , tubul cardiac ,suferă procese de remodelare punîndu-se bazele
separării definitive a circulatiei sg arterial si a sg venos.
In timpul sapt.a6-a , se formează septul ventricular muscular care va separa
partial ventriculele.
In săpt.a4-a ,începe separarea atriilor , astfel încît , din tavanul atriului unic ,
coboară pe linie mediană un sept membranos , numit sept prim. In paralel apar 4
expansiuni de țesut la periferia canalului atrioventricular , numite pernuță
dreaptă /stîngă /superioară / inferioară.
La sfîrșitul săpt a6-a , pernuțele superioare și inferioare se unesc formînd septul
intermediar, care va separa canalul atrioventricular comun in 2 canale
atrioventriculare drept/sting.
In timp ce septul prim se dezvoltă , o porțiune de țesut din tavanul atriului
drept, va da naștere septului second gros și muscular.
Marginea septului second se oprește din creștere înainte de a ajunge la septul
intermediar , lăsînd un orificiu numit gaura ovală aflată în apropierea peretelui
inferior al atriului drept. Prin acest orificiu se realizează un șunt al sîngelui ,
dinspre atriul drept spre atriul sting.
Șuntul se oprește la naștere , deorece , oprirea fluxului sanguine dintre atrii și
impinge septul prim care este flexibil înspre septul second care este mai rigid.
Astfel se formează septul interatrial . Acesta ajunge să fuzioneze cu septul
intermediar și cu septul interventricular , formînd septul atrioventricular
definitive.
 Valvele atrioventriculare , se formează pe seama țesutului cardiac din canalele
atrioventriculare, țesut care va forma 3 cuspe în partea dreaptă ( viitoare valvă
tricuspidă ) , și 2 cuspe în partea stîngă ( viitoarea valvă bicuspidă ).
Vîrful cuspelor se va atașa prin cordaje tendinoase de mușchii papilari din
pereții ventriculelor.
Malformații congenitale cardiovasculare = rep aprox 25% din totalul
malformațiilor nou-nascuților.
Cauzele pot fi atît genetice cît și existența unor factori teratogeni ( ex: alcool,
unele medicamente, boli materne, ca rubeola, diabetul, fumat) . Aprox 80% din
anomaliile cardiace au etiologie multifactorială , rezultînd prin interacțiunea
factorilor genetici cu factorii de mediu.
Cardiopatia hipertrofică familială. Se caracterizează prin îngroșarea treptată a
pereților ventriculari prin dezorganizarea fibrelor musculare. Urmarea este
apariția de aritmii și la insuficiența de pompare a sîngelui de către inimă, însoțită
de moarte timpurie.
Dextrocardia = apare cînd procesul de curbare a cordului se desfășoară spre
dreapta în loc de stînga , cum este normal.
Defectul de septare atrială ( DSA )= este de obicei asimtomatic la copii, dar
persistența creșterii fluxului sanguine spre atriul drept poate conduce în timp la
mărirea ventriculului drept apărînd insuficiența cardiac. DSA pot fi detectate prin
ecocardiografie în copilărie și pot fi corectate chirurgical.
Defect de septare ventriculară ( DSV ) = este cauza de lipsa formării septului
intermediar. Urmarea este faptul că din ventriculului sting pornește în circulația
sistematică un amestec de sg oxigenat și neoxigenat . In timp , funcția organelor
interne este afectată apărînd în paralel și o pigmentație cianotică a tegumentelor
( maladia albastră ).