FISA DE LUCRU

TEHNOLOGII DE CONFECŢIONARE A BUZUNARELOR

NECĂPTUŞITE ŞI APLICATE

1. Scopul fişei:

Se urmăreşte însuşirea modului de execuţie şi efectuarea la

semifabricatele realizate a reprezentărilor în vedere frontală şi în secţiuni.
Pentru înţelegerea mai uşoară a conţinutului fazelor de realizare, sunt făcute
vederi frontale şi reprezentări în secţiune longitudinală, transversală sau pe alte
direcţii, pentru diferite variante tehnologice de execuţie. La executarea reprezentărilor
în secţiune trebuie să se aibă în vedere orientarea săgeţilor desenate pe vederea
frontală a detaliului produsului, astfel:
 la orientarea de jos în sus a săgeţilor, se reprezintă în ordine straturile de la partea
inferioară spre partea superioară a detaliului (vedere transversală);
 la orientarea de la stânga spre dreapta se reprezintă în ordine straturile de la
partea exterioară spre partea inferioară a detaliului (vedere longitudinală).
Pentru înţelegerea mai uşoară a reprezentării în secţiune efectuate, se
consideră că detaliul este tăiat cu foarfeca în zona respectivă, straturile de material
suprapuse fiind privite din direcţia dată de săgeţile din reprezentarea în vedere
frontală.
Sunt stabilite la fiecare fază utilajele, tipurile de cusături şi dispozitivele
necesare pentru execuţia în condiţii de calitate şi de productivitate. La semifabricatul
realizat se identifică defectele de calitate, stabilindu-se cauzele şi măsurile de
remediere.

2. Utilaje folosite, S.D.V.-uri şi materiale necesare

Pentru realizarea buzunarelor sunt necesare:

 mostre de buzunare realizate la scară din materiale textile (sau desen);
 microprocesele de execuţie;
 material de bază: ţesături uni, în dungi sau în carouri;
 şabloane pentru croirea detaliilor;
 şabloane pentru preformarea buzunarului înainte de aplicare la produs;
 aţă pentru asamblare;
 aţă pentru surfilare;
 cretă de croitorie;
 foarfeci şi centimetru de croitorie;
 maşini simple de cusut;
 maşini de surfilat;
 mese de călcat.

3. Variante tehnologice şi mod de lucru

Din multitudinea variante posibile se execută următoarele modele

reprezentative (fig. 1):
 Buzunar dintr-un singur detaliu, cu rezerva deschizăturii fixată prin coasere spre
interior (a).
 Buzunar cu rezerva deschizăturii croită dintr-un reper suplimentar, îndoit spre
exterior şi fixat prin coasere (b).
 Buzunar cu cută dublă exterioară şi rezerva deschizăturii croită dintr-un reper
suplimentar, îndoit pe dublu şi fixat prin coasere (c).

Fig. 1 Aspectul buzunarelor proiectate

În fig. 2 este redată forma şabloanelor de buzunar (1) şi a celor pentru detaliul
suplimentar (2) necesar în vederea realizării deschizăturii. Crestăturile marcate pe
marginea şabloanelor au rolul de ghidare a executantului în vederea îndoirii sau a
coaserii reperului

Fig. 2 Forma detaliilor pentru buzunar

Fazele de realizare sunt explicate în ordinea executării, acestea fiind redate şi

în tabelul 1 pentru cele trei modele (a, b, c) de buzunare. O fază comună pentru toate
modelele este reprezentată de însemnarea poziţiei buzunarului pe reperul principal al
produsului de îmbrăcăminte, utilizându-se un şablon ajutător din carton. Pentru
fiecare stadiu de execuţie sunt făcute şi reprezentările grafice (în vedere frontală şi în
secţiune). Pentru înţelegerea modului de execuţie a reprezentărilor grafice, după
fiecare fază realizată practic, studenţii vor efectua desenele corespunzătoare.

Tabel 1a Fazele de realizare a buzunarului din fig. 1a

Nr. Conţinutul fazei Reprezentare grafică
crt. în vedere frontală în sectiune
1. Îndoirea buzunarului la partea
superioară, funcţie de crestături,
îndoirea rezervei pentru deschizătură
şi călcarea buzunarului.
 2. Executarea unei cusături simple la
partea superioară a deschizăturii
buzunarului.

3. Preformarea buzunarului, utilizându-se

un şablon ajutător din carton. În figura
alăturată este reprezentat buzunarul cu
rezervele îndoite

4. Aplicarea buzunarului printr-o

cusătură simplă, la partea superioară
executându-se cusături de întărire
conform modelului.

Tabel 1b Fazele de realizare a buzunarului din fig. 1b.

1. Suprapunerea faţă la faţă a detaliilor
de buzunar şi reper suplimentar şi
asamblarea acestora printr-o cusătură
simplă.

2. Îndoirea de două ori a reperului

suplimentar, spre faţa buzunarului şi
călcarea acestuia.

3. Tighelirea reperului suplimentar, prin

executarea unei cusături simple la baza
acestuia, la 0,5 cm de marginea
îndoită.

4. Preformarea buzunarului, utilizându-se

un şablon ajutător din carton.

5. Aplicarea buzunarului prin două

cusături simple, paralele.
Tabel 1c Fazele de realizare a buzunarului din fig. 1c.
1. Suprapunerea dos la dos a reperului de
buzunar, astfel încât să se potrivească
crestăturile şi executarea unei cusături
simple pe direcţie longitudinală.

2. Aplatizarea pliului rezultat după

coaserea reperului de buzunar, şi
călcarea astfel încât să fie repartizat
simetric faţă de linia de simetrie.

3. Fixarea la extremităţi a pliului călcat

executându-se cusături simple întărite
la capete. -

4. Călcarea reperului suplimentar astfel

încât rezervele de coasere să fie
îndoite spre interior, cant pe cant.

5. Executarea unor semne la partea

superioară a reperului de buzunar, în
vederea marcării rezervei de coasere. -

6. Introducerea părţii superioare a

reperului de buzunar între părţile
suprapuse ale reperului suplimentar şi
executarea unei cusături simple de
asamblare.

7. Preformarea buzunarului, utilizându-se

un şablon ajutător din carton.

8. Aplicarea buzunarului printr-o

cusătură simplă, la partea superioară
executându-se cusături de întărire
conform modelului.
4. Concluzii

Pentru realizarea în condiţii de calitate a reperelor de buzunar este necesar să

se cunoască modul de funcţionare a maşinii simple de cusut şi să se regleze parametrii
cusăturilor funcţie de particularităţile materialelor asamblate. Temperatura tălpii
fierului de călcat trebuie să fie reglată astfel încât să nu apară fenomene nedorite la
călcare.
Se vor identifica defectele apărute în urma execuţiei, pe tipuri, astfel:
 defecte de croire;
 defecte confecţionare;
 defecte de călcare
 defecte de material
Se stabilesc, funcţie de defectele rezultate, măsurile necesare pentru
remediere.