Sunteți pe pagina 1din 77
Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this
Digitally signed by
Biblioteca UTM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity of
this document

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA INDUSTRIA U OAR CATEDRA TEHNOLOGIA CONFEC IILOR DIN ES TURI I TRICOTURI

TEHNOLOGIA CONFEC IILOR DIN ES TURI

Procese tehnologice de fabrica ie a produselor de îmbr c minte

Indica ii metodice pentru realizarea lucr rilor de laborator

Chi in U.T.M.

2008

u

de îmbr c minte Indica ii metodice pentru realizarea lucr rilor de laborator Chi in U.T.M.

Indica iile metodice sunt destinate studen ilor cu studiile cu frecven a la zi i celor cu frecven redus la specialit ile:

542.1

“Ingineria produselor textile i din piele”

542.2

“Design vestimentar industrial”

541.8

“Inginerie i management în industria u oar

Elaborat: l.-s. Mariana Cojocaru

Redactor responsabil: conf. dr. Angela Scripcenco

Recenzent: dr. Olga Kondratenco

Redactor: E. Gheorghi teanu

Bun de tipar 01.02.08 Hîrtie de ofset. Tipar RISO. Coli de tipar 9,5.

Formatul hîrtiei 60 x 84 1/8. Tirajul 150 ex. Comanda nr.19

U.T.M., 2004, Chi in u, bd. tefan cel Mare, 168. Sec ia de Redactare i Editare a U.T.M. 2068, Chi in u, str. Studen ilor, 9/9.

bd. tefan cel Mare, 168. Sec ia de Redactare i Editare a U.T.M. 2068, Chi in

INTRODUCERE

Lucr rile de laborator au fost elaborate în concordan cu programul tip al disciplinei „Tehnologia confec iilor din es turi” capitolul „ Procese tehnologice de fabrica ie a produselor de îmbr c minte”. Scopul ciclului de lucr ri de laborator const în asigurarea sesiz rii integre a structurii cursului studiat, însu irea deprinderilor de executare în material a produselor de îmbr c minte. Fiecare lucrare include sarcina i indica iile metodice pentru îndeplinirea acesteea. Pe parcursul preg tirii c tre lucr rile de laborator studentul trebuie s repete materialul teoretic studiat la orele de curs. Admiterea la orele de laborator se face prin interogare oral . Studen ii care nu sunt preg ti i pentru lucr rile de laborator nu sunt admi i la acestea. Pentru a face transparent gradul de însu ire a materialului la finele fiec rei lucr ri de laborator studentul trebuie s întocmeasc darea de seam asupra procesului studiat. Deaceea, preg tirea c tre lucrare necesit însu irea materialului teoretic în baza bibliografiei propuse. Darea de seam se scrie pe foi format A4 i se coperteaz în map . Elementele, produsele vestimentare se confec ioneaz la scar redus sau natural i se anexeaz la fiecare lucrare. Pentru tot setul de lucr ri se scrie o foaie de titlu. Lucrarea se consider sus inut numai la prezentarea d rii de seam perfectat în conformitate cu cerin ele înaintate.

3

LUCRAREA DE LABORATOR nr.1

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE INI IAL A REPERELOR IN VESTIMENTA IA EXTERIOAR

SCOPUL LUCR RII: însu irea tehnologiilor existente de prelucrare ini ial a reperelor în vestimenta ia exterioar

1.1 ORDINEA DESF URARII LUCR RII

1.Studierea variantelor solu ion rii constructiv-tehnologice a reperelor vestimentatiei exterioare. 2.Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare ini ial a reperelor vestimenta iei exterioare. 3. Confec ionarea elementelor de produs conform sarcinii primite. 4. Perfectarea d rii de seam .

ECHIPAMENTE SI ACCESORII: elemente de produs, plan e.

1.2 Con inutul i forma d rii de seam Tema i scopul lucr rii. 2. Schi area aspectului exterior i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea sec iunii pentru elementele produsului de îmbr c minte exterior: li - spate al sacoului, prelucrarea ini ial a p r ilor din fa a sacoului (paltonului), variante de prelucrare a penselor.

Tabelul 1.1 - Specificarea reperelor

produs)

(denumirea elementului de

Denumirea

Schi a reperelor

Numarul

reperului

abloanelor

reperelor

1

2

4

5

3.Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a li ului sacoului (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2-Succesiunea tehnologic de prelucrare a

elementului de produs)

(denumirea

Num rul si con inutul fazei tehnologice

Specia-

Tipul cus turii

Utilajul i dispozitivele folosite

litatea

1

2

4

5

4.Confec ionarea în material a elementelor enumerate în p.2.

4

1.3

BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec ionare a îmbr c mintei, Sibiu, 2000, pag. 268-274.

2. “

.

.,

.

.,

.

., .,1988.

3. “

.

.,

.

., ., 1982.

4. “

.

.,

., 1991.

1.4 INTREBARI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt opera iile preluc r rii ini iale a reperelor vestimenta iei exterioare?

2. Cum are loc prelucrarea penselor la vestimenta ia exterioara?

3. Ce metode de prelucrare a li ului spatelui cunoa te i?

4. In ce scop se prelucreaz marginile reperelor cu materiale termoadezive?

5. Care sunt variante de realizare a plastroanelor?

Timpul rezervat lucr rii

Ore academice

Preg tirea lucr rii

2

Efectuarea lucr rii

4

Perfectarea d rii de seam asupra lucr rii

2

1.5 CONSIDERATII GENERALE

Prelucrarea penselor in vestimentatia exterioara.

Cerin ele fa de prelucrarea penselor sunt urmatoarele

1) Amplasarea simetric a penselor în produs;

2) Adaosul pensei bine aplatizat;

3) Vîrful pensei adus la zero;

4) Prezen a înt riturilor în capetele penselor.

Exemple de prelucrare a penselor sunt prezentate în tabelul 1.3. În tabelul 1.4 este prezentat tehnologia de prelucrare a li ului la spate al sacoului.

5

Tabelul 1.3 - Succesiunea tehnologic de prelucrare a penselor

Denumirea

Condi iile tehnice pentru

 

fazei

îndeplinirea

 

Schi a

 

tehnologice

fazei tehnologice

 

1

2

 

3

 

A. Prelucrarea penselor net iate

 

1. Marcarea

Pensa se noteaz cu trei linii,

 

2

1

3

pozi iei

1 - linia de mijloc a pensei;

pozi iei 1 - linia de mijloc a pensei;

pensei

2 - linia lateral a pensei;

net iate

 

3 - linia care stabile te

lungimea pensei.

2.Asamblarea

Pensa se îndoaie pe linia de

 

1

1

pensei

simetrie i se asambleaz pe

2

3

linia 2, încheind cus tura la

linia 3.

 

3.

L imea fî iei de in sau bumbac este de 25 – 35 mm, lungimea va

Asamblarea

dep i lungimea pensei cu 15 - 20 mm. Fî ia poate fi i scurt , cu

penselor cu

lungimea de 30-40 mm, rezerva pentru pens se cresteaz i se

ii de

descalc .

6

material în adaos 4. C lcarea Pensele se calc într-o penselor direc ie sau se
material în
adaos
4.
C lcarea
Pensele se calc într-o
penselor
direc ie sau se descalc ,
-
c lcînd cu sc dere vîrful
pensei.
B. Prelucrarea penselor t iate
1.
Croirea
Pensa se croie te astfel, încît
pensei
rezervele p r ilor laterale,
7-10
1
liniile 1 i 2 s fie egale cu 7-
2
10 mm, m rginit de linia 3
3
aflat la 15 mm de la vîrf
2.Asamblarea
Pensa se asambleaz , încheind cus tura la linia 3 i poate fi
pensei t iate
prev zut cu o fî ie în adaos în cap t pentru a omogeniza
grosimea pachetului în vîrful pensei.
15
15-20
30-40

7

Continuarea tabelului 1.3

1

2

3

3

Continuarea tabelului 1.3 1 2 3 3 15-20 30-40 3. C lcarea pensei Pensa se descalc
15-20 30-40
15-20
30-40

3. C lcarea

pensei

Pensa se descalc , c lcînd cu

sus inere vîrful

-

C. Prelucrarea pensei la mijloc de detaliu

1. Marcarea

pensei

Pensa se marcheaz cu patru

linii:

1 - linia de mijloc a pensei;

2 - linia lateral ;

3 i 4 – liniile de cap t

3

1

2

4

linia lateral ; 3 i 4 – liniile de cap t 3 1 2 4 2.Asamblarea

2.Asamblarea

pensei

Detaliul se îndoaie pe linia

de mijloc, se asambleaz pe linia

lateral , începînd cus tura

într-un cap t i încheind-o

în alt cap t.

3 4
3
4

8

3.Asamblarea

ia în adaos se aranjeaz pe

 

pensei cu

toat lungimea pensei, sau numai

pensei cu toat lungimea pensei, sau numai

ie în adaos

în capete, prelucrarea acestora

este asem n toare penselor

amplasate la marginea detaliului.

 

4.

C lcarea

Se execut în acela i mod ca i

 

penselor

pensele la marginea de detaliu,

prealabil pensa se întinde în zona

 

-

taliei, ob inînd îndreptarea

 

cus turii de asamblare a pensei.

 

D. Prelucrarea variantelor de pense (pense – pliu, pense- t ieturi)

1.

Marcarea

Se marcheaz cu trei linii:

 

pensei-pliu

1 - de mijloc; 2 - lateral ; 3 - de

cap t

2

1

3

2 1 3

2.Asamblarea

Se asambleaz pe linia lateral i

pensei – pliu

pe linia de la cap tul pensei

 

3.

C lcarea

Se calc pensa într-o parte pe

pensei-pliu

linia de margine

9

Tabelul 1.4. - Prelucrarea li ului – spate

Denumirea Condi iile tehnice pentru fazei Schi a îndeplinirea fazei tehnologice tehnologice 1 2 3
Denumirea
Condi iile tehnice pentru
fazei
Schi a
îndeplinirea fazei tehnologice
tehnologice
1
2
3
1. Dublarea
În materialele pu in elastice
1-2
rezervelor
rezervele li ului pot fi
li ului
prelucrate f r dublur . Partea
stînga se dubleaz cu dublur cu
1
2
mm mai îngust i mai
scurt decît rezerva li ului
Partea dreapt a li ului se
15-20
dubleaz cu dublur care
7-15
dep e te linia de simetrie cu
15
20
mm i nu ajunge cu
7
15
mm la linia exterioar
1-2

10

2.Asamblarea Partea din spate se asambleaz li ului pe linia de simetrie, printr-o trecere se
2.Asamblarea
Partea din spate se asambleaz
li ului
pe linia de simetrie, printr-o
trecere se asambleaz i rezerva
superioar a li ului.
3. C lcarea
În cazul cînd cus tura de
li ului
simetrie se descalc , li ul
trebuie crestat la baz . Pentru
cazul cînd cus tura se calc
într-o direc ie crest tura nu
se execut . Rezervele li ului
se calc spre stînga. Rezerva
p r ii inferioare a li ului se
calc într-o direc ie cu 15
mm. Este rezerva la care se
va asambla c ptu eala
spatelui.

11

3. Asamblarea

În prima faz se despic

 

c ptu elii li ului

c ptu eala pe linia li ului i

rezerva superioar , apoi se

asambleaz pensa c ptu elii

amplasat pe linia de

simetrie a spatelui. În

simetrie a spatelui. În

continuarea pensei se

asambleaz rezerva

 

superioar a li ului,

neajungînd 10

12

mm pîn

 

la cap t. C ptu eala se

cresteaz formînd rezerva cu

care se va asambla

 

c ptu eala la li .

4.Asamblarea

Se precizeaz linia tivului.

 

c ptu elii la

Se asambleaz c ptu eala la

c ptu elii la Se asambleaz c ptu eala la

li

rezerva li ului superior

 

(cus.1), urmeaz asamblarea

c ptu elii la tivul spatelui,

l imea cus tuii de 10 mm

(cus.2), apoi se asambleaz

2

3

1

2

c ptu eala la rezerva

 

12

 

inferioar a li ului (cus.3)

asamblarea col ului inferior

al li ului.

5. Finisarea

Se cresteaz col urile li ului

li ului

i se întorc pe fa , se

îndreapt , pe li ul superior

se execut cus tura decortiv

la 1-2 mm. Rezerva tivului

este de 30-40 mm, acestea se

tivesc cu punct ascuns,

ag înd dublura tivului.

Termolipirea reperelor

În vederea termolipirii reperelor sacoului este necesar ca înt riturile s fie asortate func ie de culoarea reperelor din materialul de baz .

Este necesar ca, la preg tirea reperelor pentru termolipire semnele trasate pe marginea reperelor reperelor din material de baz s nu se acopere.

Termolipirea fe elor din material de baz

Aceste repere se termolipesc prin metoda „sandwich interior”, pe dosul reperului din material da baz depunîndu-se toate reperele de inser ie cu fe ele f r adeziv orientate una c tre alta, al doilea reper de material de baz suprapunîndu-se perfect pest primul, ordinea de termolipire fiind urm toarea (fig.1.1). Stratul de inser ie se a eaz pe materialul de baz la 15 mm de cantul cus turii laterale, 10 mm de cantul i termina ia pieptului, 3 mm de cantul cus turii um rului i 5 mm de cantul r scroielii mînecii; reperul de inser ie pentru rever se a eaz la 10 mm de

13

cantul pieptului; reperele de înt ritur pentru um r, vîrful reverului i cant se a eaz perfect peste stratul principal de inser ie.

insertie umar

5 5 insertie virf rever insertie rever strat principal de insertie 10 material de baza
5
5
insertie virf rever
insertie rever
strat principal
de insertie
10
material de baza
15
insertie in cant
3

Fig.1.1. Modul de termocolare a pieptului din material de baz

Termolipirea reperelor mici i a celorlalte detalii

Partea cu adeziv a inser iei se depune pe dosul reperelor din material de baz :

a – clapele, paspoalul i panourile de buzunare se depun pe mijlocul benzii de

inser ie care are l imea de 75 mm. Se utilizeaz instala ii de termolipit cu band

îngust : b- reperele dreptunghiulare din material de baz (fa i dos de guler) se

depun pe banda esut cu l imea de 180 mm; c – reperele de plastron, fa i dos

de mînec spate, bizet i clin se termolipesc prin metoda „sandwich interior”;

14

30

banda de inser ie cu l imea de 30 mm se aplic pe roshar începînd de la marginea

r scroielii mînecii; reperele de inser ie se aplic la r scroiala i termina ia dosului

de mînec (fig.1.2), partea superioar a clinului, termina ia fe ei de mînec , partea

superioar i lateral a spatelui precum i la bizet în zona corespunz toare

reverului (fig.1.3). La fa a de mînec în zona li ului l imea inser iei poate fi dubl

fa de l imea celei de la dosul de mînec , aceasta pentru a se putea executa

butonierele. Se pot termolipi clinii i la termina ie, l imea inser iei fiind de 45

mm.

insertie intaritura tesuta roshar
insertie
intaritura
tesuta
roshar
Fata de mineca Insertie
Fata de mineca
Insertie

Fig.1.2.

Modul de aplicare a inser iilor la plastron i mîneci

30 Insertie Dos de mineca Insertie 30
30
Insertie
Dos de mineca
Insertie
30

Se pot termolipi reperele spatelui la termina ie, inser iile avînd l imea de 40

mm. De asemenea spatele poate fi termolipit la r scroiala gîtului i în zona liniei

15

um rului printr-un singur reper de inser ie. Se pot utiliza instala ii de termolipit de

tip „Kannegiesser”. Pachetele cu repere termolipite sunt etichetate, utilizîndu-se

etichete cu vignete pentru mîineci i etichete pentru celelalte repere. Etichetele

pentru garnituri perechi se a eaz la garnitura stîng .

3 3 Insertie Clin Spate 30 30
3
3
Insertie
Clin
Spate
30
30

Fig. 1.3. Modul de aplicare a inser iilor la clini, spate i bize i

Înt riturile în gulerul superior i inferior al sacoului se pozi ioneaz pe tot reperul sau pe pelerin i tei croite aparte (fig. 1.4, a, b). În gulerul aplicat în r scroial prin cus tura de aplicare, înt ritura se depune la 2 mm de linia cazurii, 7 mm – de linia teiului.

16

În gulerul superior pot fi proiectate înt rituri suplimentare în capetele gulerului (fig.1.4, c).

Înt ritura gulerului superior se aplic în capete la 12 mm de linia pelerinei, 10
Înt ritura gulerului superior se aplic în capete la 12 mm de linia pelerinei, 10
mm – de linia cazurii i 12 mm – de linia teiului.
b
a

c

Fig.1.4. Dublarea cu înt rituri suplimentare a gulerului cu revere

Aplicarea benzii esute pe r scroiala mînecilor

Banda esut cu l imea de 2 mm se aplic în zona r scroielii mînecilor pentru evitarea întinderii piep ilor sacoului. Opera ia se face dup asamblarea clinilor la piep ii sacoului.

Aplicarea benti ei se face începînd de la cca. 25 mm de cantul liniei umerilor, la o distan de 7 mm de marginea r scroielii mînecilor i terminînd la extremitatea clinului corespunz toare cus turii laterale.

La reperul fa a stînga se aplic pe fa a materialului de baz iar pieptul pe dosul acestuia. Se sus ine materialul de baz pe linia r scroielii mînecii astfel încît s existe plus de material de cca. 2-3 mm între crest turi la fa i de asemenea de la crest tur pîn la termina ia r scroielii mînecii clinului.

17

Aplicare pe fata materialului 7 Plus 5 material 25
Aplicare pe fata
materialului
7
Plus
5
material
25

Fata stinga

Pentru fe ele cu plastron volant se începe coaserea benzii esute la 40 mm deasupra celei de-a doua crest turi de la

r scroiala mînecii fe ei, terminîndu-se la 40 mm deasupra cus turii dintre clin i spate. Codul asambl rii este 301 SSa-1 (fig.1.5).

Pentru fe ele cu plastron termolipit pe material de baz gros se începe coaserea

benzii esute de la linia um rului la fa i se

termin pe linia um rului la spate. (fig. 1.5)

Fig. 1.5. Modul de aplicare a benzii esute pe linia r scroielii mînecilor de la piep i i clin.

În cazul es turilor groase i sub iri, banda poate fi aplicat pe toat r scroiala mînecii sau par ial pe partea din fa i integral pe partea spate (fig. 1.6, a,b)

5 5 5 Plastron termolipit pe tesatura groasa sau cu greutate mare Plastron termolipit pe
5
5
5
Plastron termolipit pe tesatura
groasa sau cu greutate mare
Plastron termolipit pe tesatura subtire
a
b
40

Fig. 1.6. Metode de coasere a benzii esute pe linia r scroielii mînecii

materialului de baz

Aplicarea benzii se face f r a re ine materialul de baz pe linia de coasere. Dup coaserea benzii este necesar s nu se richtuie r scroiala mînecii, în caz contrar disp rînd crest turile.

18

LUCRAREA DE LABORATOR nr.2

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A BUZUNARELOR ÎN VESTIMENTA IA EXTERIOAR

SCOPUL LUCR RII: studierea i însu irea metodelor de prelucrare a buzunarelor în vestimenta ia exterioar

2.1

ORDINEA DESF URARII LUCR RII

 

1

Studierea variantelor solu ion rii constructiv-tehnologice a buzunarelor în vestimenta ia exterioar .

2. Elaborarea

documentatiei

tehnologice

pentru

procesul

buzunarelor în vestimenta ia exterioar .

de

prelucrare

a

3. Confec ionarea buzunarelor conform sarcinii primite.

4. Perfectarea d rii de seam .

ECHIPAMENTE I ACCESORII: elemente de produs, plan e.

2.2 CON INUTUL I FORMA D RII DE SEAM

1.Tema i scopul lucr rii. 2. Schi area aspectului exterior i specificarea reperelor, elaborarea sec iunii pentru elementele produsului de îmbr c minte exterior: buzunar aplicat c ptu it, t iat cu clap , amplasat în cus tur , superior t iat cu laist cu capete aplicate.

3. Succesiunea tehnologic de prelucrare a buzunarelor.

4. Buzunarele confec ionate în material.

2.3 ÎNTREB RI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt detaliile componente ale buzunarului t iat ? 2.Prin ce metode pot fi aplicate buzunarele la detaliul de baz Ce func ie are contrarefiletul ? 3.Care din detaliile buzunarului t iat cu clap pot fi croite pe direc ia firului de b t tur ? 4.Ce dimensiuni au clapa, refile ii, laistul în stare finit ? 5.Din ce materiale se confec ioneaz subclapa i contrarefiletul în buzunarul t iat cu clap ?

Timpul rezervat lucr rii

Ore academice

Preg tirea lucr rii

2

Efectuarea lucr rii

4

Perfectarea d rii de seam asupra lucr rii

2

2.4. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT

1.Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec ionare îmbr c mintei, Sibiu, 2000, pag. 279.

19

2.“

.

.,

.

.,

.

., .,1988.,

.152-159.

3.“

.

.,

., 1991, .112-135.

4.“

.

.,

.

., ., 1982, . 211-222, 226-235.

2.5. CONSIDERA II GENERALE Buzunarele pot fi clasificate dup locul amplas rii, configura ia i orientarea liniei de intrare, modul de prelucrare a liniei de intrare. Ele pot fi clasificate în dou grupe mari: interioare i exterioare, la rîndul lor acestea pot fi aplicate, t iate i plasate în cus turi.

A. BUZUNARELE APLICATE Diferen ierile constructive i tehnologice ale buzunarelor sunt determinate de grupa sortimentului la care acestea se prelucreaz .

A1. Buzunarele aplicate la produse din materiale de grosime medie i mic (unistrat). Asem n toare cu tehnologia buzunarelor în c ma a pentru b rba i.

A2. Buzunare pentru produse multistrat. Buzunarele aplicate pe produse multistrat au un rol preponderent func ional i pot avea urm toare particularit i, prin care se deosebesc de grupa buzunarelor unistrat:

1. Deschiderea buzunarului se stabilizeaz prin aplicarea înt riturii;

2. Rezervele buzunarului se surfileaz separat sau odat cu c ptu eala;

3. Suprafa a buzunarului se dubleaz cu înt ritur sau c ptu eal ;

4. Aplicarea buzunarului se poate realiza cu o cus tur interioar sau exterioar .

La aplicarea buzunarelor extremit ile cus turii se înt resc în unul din

urm toarele moduri:

a b c
a
b
c

Fig. 2.1 Variante de prelucrare a col urilor buzunarului:

a - necesit rotirea elementului; b - acul se deplaseaz lateral; c - prin schimbarea pasului (nu necesit rotire), nu este estetic i nu are rezisten .

20

Buzunarele din fig. 2.2 impun însemnarea pozi iei buzunarului prin trei linii, preformarea i aplicarea într-un timp mare (fig. 2.2, b, c), coaserea pe din untru (fig. 2.2, d, e) sau aplicarea buzunarului cu c ptu eala asamblat prealabil cu fa a buzunarului (fig. 2.2, a, f) ultima fiind o variant a buzunarului cusut elastic. Pentru materiale de tip m tase exist necesitatea de fixare provizorie a rezervelor pe contur (cus tur de lan cu un fir).

A A
A
A
A A
A
A
pe contur (cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d
pe contur (cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d
a b d e
a
b
d
e
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c
(cus tur de lan cu un fir). A A A A a b d e c

c

f

Fig. 2.2 Variante de prelucrare a buzunarelor c ptu ite prin:

a - înn direa c ptu elii la buzunar i aplicarea la fa ;

b – aplicarea c ptu elii i buzunarului printr-o trecere su rezervele surfilate anterior;

c – aplciarea c ptu elii i buzunarului separat;

d – cus tura de asamblare pe interior cu surfilarea rezervelor buzunarului odat cu

c

ptu eala;

e

- asamblarea buzunarului pe interior cu rezerve asamblate prealabil;

f – buzunar cu c ptu eala înn dit , aplicat la fa prin cus tur ascuns .

21

B . BUZUNARE PLASATE PE DIREC IA CUS TURII

Aceste buzunare ca rol func ional sunt întîlnite atît la produse unistrat, cît i la produse multistrat. Deschiderea buzunarului se stabile te dimensional prin înt rire sau coasere.

B1. Buzunar cu punga din material auxiliar

A A
A
A
1 1 5 5 1 2 6 6 1 3 3 4 7 7 a
1
1
5
5
1
2
6
6
1
3
3
4
7
7
a
b

Fig. 2.3. Variante de realizare a buzunarului plasat în cus tur :

a – refilet interior i contrarefilet aplicate prin cus tura de aplicare; b – refilet interior realizat dintr-o bucat cu detaliul de baz .

Tehnologia de prelucrare a buzunarului (fig.2.3,a) include urm toarele faze:

Aplicarea înt riturii pe linia intr rii buzunarului prin termolipire; Aplicarea refiletului interior i a pungii la marginea superioar a buzunarului (cus tura 301); Aplicarea marginii inferioare a refiletului interior pe punga buzunarului (cus tura

406);

Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului (cus tura 406); Aplicarea contrarefiletului i a pungii la marginea inferioar a deschiderii buzunarului (cus tura 301); Realizarea unei cus turi ornamentale pe linia buzunarului (cus tura 301); Inchiderea pungii buzunarului (cus tura 301). Fazele 3 i 4 pot fi realizate în una din urm toarele metode:

22

d e
d
e
d e a b c f Fig. 2.4 Variantele de aplicare a contrarefiletului la punga buzunarului:

a

b

c

f

Fig. 2.4 Variantele de aplicare a contrarefiletului la punga buzunarului:

a – acoperirea marginii contrarefiletului;

b – surfilarea i aplicarea contrarefiletului la punga buzunarului;

c – aplicarea interioar a contrarefiletului la pung ;

d – aplicarea contrarefiletului la pung cu margine îndoit ;

e – desc lcarea cus turii;

f – aplatizarea cus turii de asamblare a contrarefiletului la pung .

B2. Buzunare laterale plasate în cus tura de relief

Sunt specifice produselor cu sprijin pe linia taliei i produselor cu sprijin pe umeri t iate pe linia taliei, iar deschiderea buzunarului se realizeaz între fa a produsului i o completare a acesteea numit contrarefilet. Punga buzunarului poate avea 1 sau 2 repere croite independent i poate fi din material de baz sau mai multe auxiliare.

A 1 1 1 5 5 5 3 2 2 2 8 8 8 A
A
1
1
1
5
5
5
3
2
2
2
8
8
8
A
a
b
c
d

3

1

5

4

2

8

Fig. 2.5 Variante de realizare a buzunarelor cu punga din material auxiliar

Succesiunea tehnologic de prelucrare a buzunarului cu punga din material auxiliar este asemenea tehnologiei buzunarelor plasate în cus tur . Pentru buzunarul din figura 2.5,d succesiunea tehnologic este urm toarea:

Aplicarea dublurii pe linia deschiderii; Aplicarea contrarefiletului pe punga buzunarului; Aplicarea refiletului interior pe punga buzunarului;

23

Aplicarea refiletului interior i a pungii pe linia deschiderii; Crestarea cus turii i întoarcerea pe fa a buzunarului, executarea cus turii decorative; C lcarea deschiderii buzunarului; Pozi ionarea buzunarului în capete prin chei e; Închiderea pungii buzunarului; C lcarea buzunarului.

C. BUZUNARE T IATE

C1. Buzunare t iate cu laist

Laistul se fixeaz pe marginea inferioar a deschiderii buzunarului în pozi ie:

orizontal , vertical sau oblic . Suprafa a laistului se dubleaz cu înt ritur . L imea minim a laistului este de 15 mm. Tehnologia de realizare a buzunarelor cu laist se diferen iaz în func ie de modul de aplicare a laistului, cu capete montate sau aplicate.

C 1.1. Buzunar cu laist cu punga din materialul de baz

Succesiunea tehnologic de prelucrare a buzunarului din fig.2.6, b:

1. Aplicarea înt riturii pe laist;

2. Aplicarea înt riturii pe deschiderea buzunarului;

3. Asamblarea laistului în capete;

4. Întoarcerea pe fa i realizarea unei cus turi ornamentale pe marginea laistului;

5. Aplicarea laistului la marginea inferioar a buzunarului;

6. Aplicarea pungii la marginea superioar a deschiderii;

7. T ierea deschiderii buzunarului;

8. Întroducerea pungii în deschidere;

9. C lcarea buzunarului;

10. Fixarea capetelor laistului cu o cus tur interioar ;

11. Închiderea pungii buzunarului pe linia superioar ;

12. Închiderea pungii buzunarului;

13. Fixarea extremit ilor laterale al laistului cu o cus tur vizibil sau o cus tur

ascuns .

24

a

a A B B A Sec iunea A - A b c d Sec iunea B
A B B
A
B
B

A

Sec iunea A - A
Sec iunea A - A
a A B B A Sec iunea A - A b c d Sec iunea B

b

c d Sec iunea B - B laist contrarefilet fata
c
d
Sec iunea B - B
laist
contrarefilet
fata

2

6

3

4

1

2

5

12

Fig. 2.6 Buzunar cu laist cu capete montate i pung din material de baz

C 1.2. Buzunar pieptoral cu laist cu capete aplicate i punga din material auxiliar Succesiunea de prelucrare a buzunarului din figura 2.7, c:

1. Dublarea laistului prin termolipire;

2. Preformarea laistului în capete, fixare provizorie cu clame;

3. Aplicarea pungii la rezerva interioar a laistului;

4. Aplicarea laistului la linia inferioar a deschiderii;

5. Aplicarea contrarefiletului pe punga;

6. Aplicarea contrarefiletului la linia superioar a deschiderii;

7. T ierea deschiderii;

8. Introducerea pungilor în deschidere;

9. Asamblarea rezervelor interioare a laistului;

10. Scoaterea clamelor. Aplicarea capetelor laistului la fa ;

11. Închiderea pungii buzunarului.

25

A B B A
A
B
B
A

Sec iunea A - A

a b
a
b

Sec iunea B-B

1 4 3 8 5 6 11
1
4
3
8
5
6
11

c

laist contrarefilet fata laist contrarefilet fata a b
laist
contrarefilet
fata
laist
contrarefilet
fata
a
b
laist contrarefilet fata
laist
contrarefilet
fata

c

Fig. 2.7 Prelucrarea buzunarului cu laist cu capete aplicate i punga din

material auxiliar

DE RE INUT: În cazul unui laist de l ime mare, refiletul interior i contrarefiletul pot lipsi (laist cu l ime de peste 30 mm), în cazul materialului cu grosime mare dosul laistului poate fi realizat din c ptu eal (de aceea i culoare cu materialul de baz (fig.2.7, c)).

26

C

2. Buzunare cu refile i

Pot acoperi una sau ambele margini t iate ale buzunarului. L imea total maximal a refile ilor este de 12 mm. Suprafa a refile ilor se stabile te prin termolipire iar pozi ia deschiderii buzunarului determin forma pungii. Tehnologia de realizare este dependent de utilajul folosit i caracteristica materialelor din care se realizeaz punga. La partea superioar a deschiderii buzunarului poate fi aplicat i o clap .

C 2.1. Buzunare cu refile i i clap

În buzunarele cu refile i i clap dosul clapei i contrarefiletului pot fi realizate din c ptu eal (se scade grosimea în sec iune). Alimentarea celor doi refile i poate fi realizat dintr-un rulou (caset ). Fazele de realizare a buzunarului sunt: aplicarea refile ilor la reperul fe ei, t ierea deschiderii buzunarului, întoarcerea manual , fixarea la extremit i, aplicarea contrarefiletului i refiletului pe pung , închiderea pungii buzunarului, aplicarea contrarefiletului i pungii (deoarece c ptu eala poate s ias din cus tura de acoperire).

A A
A
A
a b c
a
b
c

Fig. 2.8 Prelucrarea buzunarului cu clap i refile i

În industria de confec ii buzunarele cu clap i refile i sunt prelucrate la ma ina semiautomat. Clapa i refile ii se depun pe suprafe e transportoare, care le transport în zona de lucru, unde se formeaz liniile de îndoit a refiletului.

27

În figura 2.9 sunt prezentate posibilit ile de lucru:

1.

Aplicarea refile ilor i clapei pe reperul fa , t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, a);

2.

Aplicarea refile ilor pe reperul de baz i t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, b);

4.

Aplicarea refiletului i clapei pe reper, t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, c).

pe reper, t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, c). a b c Fig. 2.9

a

reper, t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, c). a b c Fig. 2.9 Fazele

b

reper, t ierea intr rii în buzunar (fig. 2.9, c). a b c Fig. 2.9 Fazele

c

Fig. 2.9 Fazele de prelucrare a buzunarelor t iate cu refile i i clap

Contrarefiletul se croie te separat i dubleaz punga pentru a asigura o rezisten mai mare. Refiletul se îndoaie i se calc pe lungime. Semiautomatul simultan execut dou cus turi paralele de aplicare a refiletului i clapei, taie intrarea în buzunar, taie a ele în capetele cus turilor, cresteaz col urile buzunarului, apoi buzunarul se scoate din zon i este stivuit în pachet. Distan a dintre ace este de 120 mm. Lungimea buzunarului variaz între 85 i 180 mm. Cu itul superior taie deschiderea pe lungimea de 120 mm, cu itul inferior cresteaz col urile. Semiautomatul are dou directoare de lumin pentru orientarea corect a reperelor. Introducerea c ptu elii în deschiderea buzunarului i prelucrarea ulterioar este efectuat la ma ina universal , spre exemplu cl. 212 Durkopp. Construc ia i prelucrarea buzunarelor trebuie s asigure urm torii indicatori de calitate: durabilitatea cus turilor de asamblare, p strarea formei clapelor, laistului, rezisten a c ptu elii, simetria reperelor - pereche ca form , calitatea sporit al aspectului exterior al buzunarului.

28

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 3

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE I ASAMBLARE A GULERELOR ÎN VESTIMENTA IA EXTERIOAR

SCOPUL LUCR RII: însu irea metodelor de prelucrare a gulerelor în vestimena ia exterioar i elaborarea documenta iei tehnologice

3.1 ORDINEA DESF UR RII LUCR RII

1. Studierea variantelor solu ion rii constructiv-tehnologice a reperelor în vestimenta ia exterioar .

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a gulerului în vestimenta ia exterioar .

3. Confec ionarea gulerelor conform sarcinii.

4. Elaborarea d rii de seam .

ECHIPAMENTE I ACCESORII: elemente de produs, plan e.

3.2 CON INUTUL I FORMA DARII DE SEAMA

1.

Tema i scopul lucr rii.

2.

Schi area aspectului exterior i specificarea detaliilor (tabelul 1.1), elaborarea sec iunii pentru elementul gulerul produsului de îmbr c minte exterioar : guler cu revere prelucrat prin cus tura de aplicare i guler cu revere prelucrat prin cus tura de asamblare.

3.

Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a dou gulere cu revere (tabelul

1.2).

5.

Variante de gulere cu revere confec ionate în material.

6.

Prezentarea concluziilor asupra lucr rii efectuate.

3.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT

1.

Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec ionare îmbr c mintei, Sibiu, 2000, pag. 334-337.

3.

.

.,

., 1991.

4.

.

.,

.

., ., 1982, pag. 264-276.

29

TIMPUL REZERVAT LUCR RII ACADEMICE

ORE

Preg tirea lucr rii

2

Efectuarea lucr rii

6

Perfectarea d rii de seam

2

3.4. ÎNTREB RI DE AUTOCONTROL

1. Care sunt etapele de prelucrare a gulerului ?

2. Care sunt metodele de asamblare a fe ei i dosului de guler la sacou ?

3. Care sunt metodele de prelucrare ini ial a dosului de guler în diverse produse

(sacou, palton, scurt , produse îmbl nite) ?

3.5.CONSIDERA II GENERALE

Procesul tehnologic de prelucrare a gulerelor include trei etape:

prelucrarea ini ial a fe ei i dosului de guler;

asamblarea fe ei i dosului de guler;

aplicarea gulerului în r scroial .

A. Prelucrarea ini ial a fe ei i dosului de guler. În func ie de destina ia

produsului prelucrarea ini ial a fe ei de guler va consta în:

1. Dublarea frontal a detaliilor (vezi fig.1.2, 1.3 lucrarea nr.1);

2. Aplicarea teiului la pelerina gulerului (fig.3.1).

a b c
a
b
c
d e
d
e

aplatizare bilateral la ma ina de cusut în zig-zag;

aplatizarea rezervelor într–o direc ie;

aplatizare bilateral la ma ina de cusut simplu;

aplicare prin suprapunere la ma ina de cusut în zig–zag; c lcarea într-o direc ie a cus turii.

Fig. 3.1 Variante tehnologice de aplicare a teiului la pelerina gulerului

30

Prelucrarea dosului de guler din fig. 3.2 va consta în: rigidizarea maxim pe pelerin i mijlocie pe teiul gulerului la ma ina de cusut simplu (fig. 3.2, a); rigidizare omogen pe toat suprafa a gulerului (fig. 3.2, b); aplicarea inser iei de sintepon sau flizelin prin cus turi ascunse de lan cu un fir, dispuse radial, se caracterizeaz prin stabilitate bun a formei, f r pericol de deforma ie (fig. 3.2, c.); aplicarea dublurilor netermoadezive (sintepon, flizelin etc.) pe dosul de guler prin dou cus turi transversale de lan cu un fir (fig. 3.2, d); aplicarea a dou straturi de inser ie peste dosul de guler: 1 faz – aplicarea sinteponului peste dublur la ma ina de cusut simplu, faza 2 – aplicarea prin termolipire a dublurii i sinteponului peste dosul de guler (fig. 3.2, e); aplicarea prin dou treceri a sinteponului i dublurii la dosul de guler: 1 faz – aplicarea prin termolipire a dublurii la dosul de guler, faza 2 – aplicarea prin pichetare cu punct ascuns a sinteponului la dublura gulerului (fig. 3.2, f); aplicarea inser iei netermoadezive la pelerina de guler prin pichetare la ma ina de cusut ascuns în lan cu un fir i pe sectorul teiului la ma ina de cusut simplu (fig. 3.2, g).

31

Prelucrarea dosului de guler se va face în func ie de tipul produsului i grosimea materialului în una din variantele de mai jos:

i grosimea materialului în una din variantele de mai jos: 40 a b c d A

40

grosimea materialului în una din variantele de mai jos: 40 a b c d A Sectiunea
a b
a
b
c d A Sectiunea A - A A
c
d
A
Sectiunea A - A
A

e

A A
A
A

f

de mai jos: 40 a b c d A Sectiunea A - A A e A

g

Sectiunea A - A

a b c d A Sectiunea A - A A e A A f g Sectiunea

Fig. 3.2 Variante tehnologice de prelucrare a dosului de guler:

a, b - pichetarea gulerului cu înt ritur la ma ina de cusut simplu (sacou, palton); c, d, g, f – pichetarea gulerului la ma ina de cusut lan cu un fir;

e – pichetarea gulerului la ma ina de cusut simplu;

f – pichetarea gulerului i termoizolantului la ma ina de cusut ascuns;

g – pichetarea gulerului cu inser ie i termoizolant la ma ina de cusut liniar cu un fir.

32

B. Asamblarea fe ei i dosului de guler

Asamblarea gulerului se face prin cus tura de asamblare sau aplicare. Prima metod este folosit în produsele pentru femei i copii, iar a doua în produsele pentru b rba i (paltoane, sacouri, scurte), deoarece permite ob inerea unei margini mai sub iri fa de prima metod . Studiind aceast etap de prelucrare a gulerului, important este realizarea sus inerii pe linia pelerinei gulerului. Pentru îndeplinirea corect a acestei opera ii pe detaliile gulerului se execut cîteva crest turi. Pentru gulerele dublu stratificate (fa i dos de guler) exist dou metode de baz de asamblare a fe ei i dosului de guler:

1. prin cus tura de aplicare (specific sacoului) (fig. 3.3, a); prin cus tura de asamblare (specific produselor pentru femei i copii) (fig. 3.3, b ). În figura 3.3 sunt prezentate dou metode de aplicare a dosului la fa a de guler i invers a fe ei la dosul de guler prin cus tura zig-zag. L imea rezervei aplicate poate fi de 10-15 mm în primul caz i 5-7 mm în cazul al doilea. A doua metod este mai des întîlnit pentru esteticul mai bun al gulerului pe partea de vers, gra ie nede irabilit ii pîslei din care se confec ioneaz dosul de guler.

A A
A
A
A A
A
A

a

Fig. 3.3 Asamblarea

gulerului cu gulerul dos

(pîsl ) prin cus tura de

aplicare la ma ina de cusut

în zig – zag (cod 304).

b c
b
c

Fig. 3.4 Asamblarea gulerului cu dosul de guler prin cus tura de asamblare:

a - f r cus turi de garnisire pe pelerina gulerului;

b - cu cus tura de garnisire;

c - cu cus tura de aplatizare pe dosul de guler.

33

C.Prelucrarea gulerului monostrat

Pentru gulerele monostrat exist posibilitatea de prelucrare prin surfilare pe contur (fig. 3.5, a) cu sau f r apicarea ulterioar a rezervelor surfilate i bordarea gulerului cu bieu (fig. 3.5, b).

A A A A a b
A
A
A
A
a
b

Fig. 3.5 Prelucrarea gulerelor monostrat:

a - prelucrarea prin cus tura de surfilare i aplicare a rezervelor;

b - prelucrarea prin cus tura de bordesire.

D.Aplicarea gulerului în r scroial

Aplicarea gulerului în r scroial poate fi efectuat în stare definitivat (simplu aplicat ) i nedefinitivat (croit integral cu fa a i spatele). Anterior aplic rii gulerului se asambleaz cus turile umerale cu rezerve desc lcate, c lcate într-o parte, aplatizate, l cat , refec i dubl . Condi ia care se cere respectat înainte de aplicarea gulerului în r scroial sunt cus turile umerale executate.

IV III II I
IV
III
II
I

Fig. 3.7 Schema da aplicare a gulerului în

r scroial

se

efectuiaz cu sus inerea pe

sectoarele:

I – lipsa sus inerii;

II – sus inearea r scroielii gitului;

III – sus inerea dosului de guler;

IV –lipsa sus inerii.

Metode de aplicare a gulerelor în r scroial sunt dou : metoda 1 este specific produselor de tip sacou, jachet , metoda a II - produselor pentru femei i copii de tip palton, jachet , scurt , impermeabil etc. Prima metod const în aplicarea dosului i în faza a doua a fe ei de guler, întîlnit în gulere cu revere. Metoda a doua const în aplicarea fe ei i dosului de guler printr-o trecere, metod întîlnit în gulerele simplu aplicate.

34

a b c d e
a
b
c
d
e

Fig. 3.8 Variante de aplicare a gulerelor în r scroial i fixarea dosului i fe ei de guler:

a – prin cus tura de asamblare cu fixarea prin cus tura interioar ;

b – prin cus tura de aplicare i fixare prin cus tura vizibil paralel r scroielii gîtului;

c – prin cus tura de asamblare i fixare pe interior a fe ei i dosului de guler;

d – prin cus tura de aplicare i fixare pe interior prin termolipire;

e – prin cus tura de aplicare i fixare prin punct ascuns pe interior.

35

LUCRAREA DE LABORATOR nr. 4

Tema: PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE I ASAMBLARE A MINECILOR IN VESTIMENTATIA EXTERIOAR

SCOPUL LUCR RII: însu irea metodelor de prelucrare a mînecilor în vestimenta ia exterioar

4.1. ORDINEA DESF UR RII LUCR RII

1. Studierea variantelor solu ion rii constructiv-tehnologice a prelucr rii li urilor la mîneci în vestimenta ia exterioar .

2. Elaborarea documentatiei tehnologice pentru procesul de prelucrare a li urilor la mîneci în vestimenta ia exterioar .

3. Confec ionarea li urilor deschis, cu col deta abil i “orb” la mînec .

4. Perfectarea d rii de seam .

ECHIPAMENTE I ACCESORII: elemente de produs, plan e.

4.2. CON INUTUL I FORMA DARII DE SEAMA

Tema i scopul lucr rii.

2. Schi area aspectului exterior i specificarea reperelor (tabelul 1.1), elaborarea sec iunii pentru elementele produsului de îmbr c minte exterior: mîneca cu li deschis, li cu col deta abil i li “orb”.

3. Elaborarea succesiunii tehnologice de prelucrare a li urilor deschis, cu col deta abil i “orb”(tabelul 1.2).

Confec ionarea li urilor deschis, cu col deta abil i “orb” în material. Prezentarea concluziilor asupra lucr rii efectuate.

4.3. BIBLIOGRAFIA RECOMANDAT

1. Neagu Ioan, Mitu Stan, Tehnologii de confec ionare a îmbr c mintei, Sibiu, 2000, pag. 369-394.

.,

.

.,

1991., pag. 156-166.

3.

.

., .

.,

.

.,

, 1982., pag. 276 -288.

36

TIMPUL REZERVAT LUCR RII

ORE ACADEMICE

1. Preg tirea lucr rii

4

2. Efectuarea lucr rii

6

3. Perfectarea d rii de seam

4

4.4. ÎNTREB RI DE AUTOCONTROL

1.Care sunt metodele de asamblare a mînecilor la palton, jachet ? 2. Care sunt metodele de aplicare în r scroiala mînecii în produsele cu c ptu eal

?

3. Care sunt metodele de aplicare în r scroiala mînecii în produsele f r c ptu eal ?

4.Care sunt metodele de prelucrare a tivului mînecii cu li i man ete ?

4.5. CONSIDERA II GENERALE

A. ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA ASAMBL RII MÎNECILOR

Clasificarea mînecilor în îmbr c mintea exterioar prevede urm toarele criterii de clasificare:

Dup croial : aplicate, raglan, chimono, combinat . Dup num rul de cus turi: 1, 2 i 3 cus turi. Dup modul de definitivare a tivului: li uri (deschise, col deta abil, „orb”), man ete (r sfrînte i în continuarea mînecii). Dup num rul de detalii: p r ile superioar i inferioar , anterioar i posterioar .

Succesiunea tehnologic tip industrial de asamblare a mînecii:

1. Asamblarea mînecii pe linia cotului (cl.3517, f. Pfaff).

2. Desc lcarea cus turii de cot (presa de c lcat “Test” APBC, f. Vestra).

3. Aplicarea benzii termofuzibile în tivul mînecii (cl.3517, f. Pfaff).

4. Asamblarea c ptu elii la mînec pe linia tivului (cl.3517, f. Pfaff).

5. C lcarea liniei tivului (presa de c lcat “Test” APBC, f. Vestra).

6. Inchiderea tubular a mînecii (cl.5487, f. Pfaff).

7. Desc lcarea cus turii anterioare (presa de c lcat cu profil de tip consol ).

37

B. VARIANTE DE REALIZARE A LI URILOR LA MÎNECI

Croiul mînecii cu li deschis

LI URILOR LA MÎNECI Croiul mînecii cu li deschis Partea inferioar a mînecii Partea superioar a

Partea inferioar a mînecii

mînecii cu li deschis Partea inferioar a mînecii Partea superioar a mînecii Succesiunea tehnologic de

Partea superioar a mînecii

Succesiunea tehnologic de prelucrare este urm toarea:

Asamblarea mînecii pe linia anterioar . Executarea butonierelor pe partea superioar a mînecii. Desc lcarea cus turii anterioare. Aplicarea dublurii pe linia tivului. Asamblarea c ptu elii pe linia tivului. Definitivarea mînecii pe linia tivului prin c lcare. Asamblarea col urilor li ului. Indreptarea col urilor li ului. Inchiderea tubular a mînecii pe linia cotului, 10.Fixarea rezervelor tivului de cus turile de asamblare.

Croiul mînecii cu li cu col deta abil

Croiul mînecii cu li cu col deta abil Partea inferioar a mînecii Partea superioar a

Partea inferioar a mînecii

li cu col deta abil Partea inferioar a mînecii Partea superioar a mînecii Succesiunea tehnologic de

Partea superioar a mînecii

Succesiunea tehnologic de prelucrare este urm toarea:

1. Executarea butonierelor pe partea superioar a mînecii;

2. Asamblarea mînecii pe linia cotului;

3. Asamblarea col ului mînecii;

4. Indreptarea col ului mînecii;

38

5.

Desc lcarea cus turii cotului;

6. Aplicarea dublurii pe linia tivului;

7.Asamblarea c ptu elii pe linia tivului; 8.Definitivarea mînecii pe linia tivului prin c lcare; 9.Inchiderea tubular a mînecii pe linia anterioar ; 10.Fixarea rezervelor tivului de cus turile de asamblare.

C. VARIANTE DE REALIZARE A MAN ETELOR LA MÎNECI

Mîneca cu man et