Un copil care se joacă este un copil sănătos.

Majoritatea semnelor nivelului de

dezvoltare pe care l-a atins pot fi observate în cadrul acestei activități. De aceea,
îndeletnicirile ludice au o deosebită importanță în educarea și disciplinarea copiilor,
modelându-le comportamentul în relație cu ceilalți și dezvoltându-le abilitățile de
comunicare și de învățare. Astfel, părinții și toți ceilalți educatori au înțeles că au la
îndemână o unealtă atotputernică: jocul. În consecință, în prezent, pe lângă jocul ca o
ocupație din timpul liber și învățarea pe bază de joc, se discută din ce în ce mai mult
despre gamification, o noțiune ce nu trebuie să fie confundată cu celelalte două, care
este tot mai prezentă în trendul educațional, mai ales în mediul e-learning. După cum
știm, elevii sunt conectați la mediul virtual într-o măsură din ce în ce mai mare, astfel
încât și noi, educatorii, trebuie să-i acordăm acestuia atenția cuvenită.
Am acordat o atenție mai mare integrării gamification în activitatea la clasă și urmăresc
a-mi dezvolta competențele necesare prin participarea la un curs de formare continuă.
Voi beneficia de suportul financiar al Comisiei Europene pentru un proiect de dezvoltare
al școlii unde lucrez și astfel voi participa la cursul „Game-Based learning and
Gamification” organizat de Euneos Finlanda în Spania, la Barcelona, în perioada 10-16
aprilie 2016. Îmi doresc foarte mult să învăț această strategie modernă, fundamentată
pe exigente studii de teoria educației, pentru ca aceasta să poată fi aplicată în școala
noastră de toți cei interesați. Voi reveni după curs cu un articol cu caracter aplicativ.
Deocamdată, expun delimitările conceptuale necesare:
Gamification este transpunerea unui context obișnuit de învățare într-o situație
asemănătoare unui joc, iar game-based learning este simpla învățare prin intermediul
jocului, acesta fiind utilizat ca mijloc didactic.
Ambele metode sunt de mare interes pentru toate categoriile de educatori prin prisma
sprijinului oferit în sala de clasă, dar confuzia dintre ele poate duce la greșeli de
înțelegere și de aplicare.
Spre deosebire de game-based learning, gamification nu presupune ca elevii să joace
jocuri, să utilizeze jucării sau să acceseze jocuri electronice. Nu este necesară
elaborarea de sisteme complicate de recompensare bazată pe acumularea de puncte,
dar se pot utiliza unele mai simple (acordarea de diplome în funcție de nivelul atins).
În sala de clasă, gamification se poate integra într-un mod firesc, prin transformarea
unor lecții sau cursuri modulare în situații autentice de joc, ca un joc de aventură, de
exemplu. Elevii pot crea un personaj, pot participa la lecția-joc ca parte a unei echipe,
câștigând „puncte de experiență” și recompense pentru diversele lor acțiuni. Ei sunt
recompensați pentru ajutorul dat altor elevi sau pentru performanță. De asemenea,
elevii pot suporta consecințe (în joc) pentru comportamentele care sunt în contradicție
cu mediul de învățare.
Beneficii ale gamification în e-learning
1.      Crește angajamentul elevului
Gamification în e-learning poate ajuta educatorii să creeze experiențe care îi angajează
deplin pe elevii lor. Gamification le reține atenția și îi motivează, având în vedere că
aceștia se străduiesc să ajungă la un obiectiv. Atunci când elevii se simt bine în
procesul de învățare și știu că vor fi recompensați într-un fel sau altul pentru eforturile
lor, încetează a mai fi observatori pasivi și devin participanți activi. Procedând astfel, ei
sunt capabili să absoarbă în mod eficient informațiile și să angajeze memoria pe termen
lung, deoarece cunoașterea în sine este legată de experiența favorabilă furnizată
prin gamification.
2.      Face învățarea distractivă și interactivă.
Educatorii pot avea o varietate de scopuri și obiective de-a lungul activității de
învățare, însă atingerea acestora în mod eficient depinde într-o foarte mare măsură de
nivelul de implicare al elevilor. Gamification în e-learning dă învățării un caracter nu
numai informativ, dar și distractiv, și interesant, prin introducerea elementului interactiv.
Astfel, elevii se simt pe deplin integrați în procesul de învățare, devenind ei înșiși o
parte a acestuia.
3.      Îmbunătățește absorbția de cunoștințe noi și capacitatea de a le reține.
Fie că proiectați un curs e-learning care este centrat pe conținut sau nu, scopul este
întotdeauna același: de a ușura asimilarea de noi cunoștințe, dar mai important, de a le
permite elevilor să acceseze aceste cunoștințe atunci când au, de fapt, nevoie de ele în
lumea reală. Gamification în e-learning poate îmbunătăți absorbția de cunoștințe și
stimula retenția lor prin jocul endorfinelor și al conștientizării beneficiilor reale.
4.           Oferă elevilor posibilitatea de a vedea aplicațiile din lumea reală.
Gamification în e-learning permite elevilor să vadă legătura celor învățate cu lumea
reală. Astfel, procesului de învățare i se conferă o calitate sporită, deoarece elevii aflați
în cadrul jocului acționează cu gândul la consecințe sau recompense. În cazul în care
nu se mobilizează în mod corespunzător, ei nu sunt recompensați pentru acțiunile lor
sau nu au posibilitatea de a trece la nivelul următor. În esență, le dai șansa de a explora
un subiect pe larg și de a înțelege cum ar putea să aplice acele informații în afara sălii
de clasă (virtuală sau nu), experimentând într-un mediu distractiv și fără riscuri. Apoi,
atunci când se vor aventura în lume, ei vor avea puterea de a utiliza aceste cunoștințe
în domeniul profesional sau personal.
5.      Îmbunătățește experiența generală de învățare pentru toate grupele de vârstă.
Indiferent dacă se urmăresc obiective pentru cursanții adulți sau pentru
elevi, gamification în e-learning poate contribui la îmbunătățirea experienței generale a
învățării și a e-learningului mult mai eficient. Atunci când elevii se distrează și sunt
încântați de învățare, atunci este mult mai probabil să ajungă mai ușor la soluții. Chiar și
atunci când subiectul este considerat plictisitor sau complicat, informațiile pot fi
asimilate mai ușor, pentru că elevii se bucură de procesul de învățare, participând în
mod activ. De fapt, se poate integra gamification în cursurile e-learning în așa fel încât
elevii nici să nu-și dea seama că sunt angrenați în achiziționarea de noi informații.
Absorbția de cunoștințe devine pur și simplu un produs secundar, deoarece elevii se
concentrează pe acordarea de recompense și pe trecerea de la un nivel la altul în
cadrul cursului. Elevii nu au de-a face cu stresul asociat adesea cu învățarea, pentru că
sunt prea ocupați să se distreze și să se bucure de curs.
Game-based learning (învățarea bazată pe joc)
Spre deosebire de gamification, învățarea pe bază de joc se referă la utilizarea de
jocuri pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Educatorii au început să folosească
jocuri în sala de clasă cu secole în urmă. În sfera digitală, învățarea pe bază de joc a
cunoscut o dezvoltare fără precedent în ultimii ani. Deși jocurile cum ar fi SimCity,
Civilization, World of Warcraft, Minecraft și Portal 2 sunt comerciale, ele pot constitui un
instrument de învățare puternic, deoarece sunt extrem de atrăgătoare și fac parte din
lumea elevilor noștri.
Trucuri pentru învățarea bazată pe joc:
1.      Implicarea și interactivitatea sunt de o importanță majoră.
Pentru a beneficia cu adevărat de învățarea bazată pe joc, gradul de implicare al
elevilor sau cursanților trebuie să fie extrem de ridicat. De exemplu, în cazul în care se
angajează într-un joc interactiv cu scenariu, ei trebuie să se identifice întru totul cu
personajele în situația dată; altfel, motivația de care au nevoie pentru a progresa
lipsește cu desăvârșire. Un nivel ridicat de interactivitate trebuie să fie, de asemenea,
prezent. Cursanții ar trebui să fie încurajați să participe în mod activ la joc printr-o
varietate de punctaje și scenarii ramificate, astfel încât concentrarea lor să fie ațintită
asupra scopurilor și obiectivelor urmărite.
2.      Acționați la granița dintre provocare și frustrare.
Problema care se pune, în cazul multor jocuri, mai ales când vine vorba despre cele
electronice, este că ori sunt prea ușor de finalizat, plictisesc elevii și nu desăvârșesc
experiența de învățare, ori reprezintă o provocare prea mare. Cele extrem de dificile vor
face ca interesul elevilor să piară din pricina frustrării. Drept urmare, nivelul de
dificultate al jocului trebuie să crească treptat, în așa fel încât să nu fie nici prea ușor,
nici prea dificil de dus la bun sfârșit, iar elevul să depună un nivel optim de efort.
3.      Obiectivele de învățare reprezintă punctul central de interes.
Deși jocul ar trebui să fie distractiv și interesant, obiectivele educaționale reprezintă cel
mai important aspect al demersului învățării bazate pe joc. Este necesar ca, prin
intermediul jocului, să fie furnizate sarcini care să le influențeze mecanismele de
învățare într-un mod pozitiv sau să le îmbunătățească unele aspecte ale vieții
personale. Dacă un curs bazat pe joc nu este centrat în jurul obiectivelor de învățare,
elevii nu vor putea trage foloasele de pe urma acestuia în viața de zi cu zi.
Atât gamification, cât și învățarea pe bază de joc au potențialul de a oferi motivarea și
inspirația de care au nevoie elevii pentru a beneficia în mod real.
Cheia succesului celor două demersuri este abordarea corectă a acestora, astfel încât
să se poată obține rezultate dorite prin metode adaptate nevoilor fiecărui elev în parte.
Bibliografie:
1.      ‘The difference between gamification and game-based learning’
la http://www.teachthought.com/uncategorized/difference-gamification-game-based-
learning/
2.      Cristopher Papas, ‘Gamification vs Game-Based eLearning: How To Integrate
Them Into Your eLearning Course Design’, la http://elearningindustry.com/gamification-
vs-game-based-elearning-can-you-tell-the-difference
3.      Cristopher Papas , ‘Gamification In eLearning: Science and Benefits’,
la http://elearningindustry.com/science-benefits-gamification-elearning
 

Adriana Şurcă
Are experiență la catedră de 25 de ani. A absolvit în anul 1990, liceul pedagogic,
specialitate învățători, iar în anul 2008, facultatea de psihologie și științele educației,
specializarea psihologie-pedagogie. A absolvit un curs postuniversitar de specializare în
T.I.C. A fost și este implicată în proiecte de dezvoltare instituțională în școala unde
lucrează de 15 ani.
Mai multe articole scrise de Adriana Şurcă