Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Anatomia Mamelelor

    Încărcat de

    Cristiana Voinescu
    47 vizualizări8 pagini

    Titlu original

    Anatomia mamelelor

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    47 vizualizări8 pagini

    Anatomia Mamelelor

    Încărcat de

    Cristiana Voinescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    ORGANELE GENITALE FEMININE, strabatut de numeroase fibre mnsculare netede, cuprins intre foijele mezometrului, in parametre se gasest arterele uterine, bogate formagiuni venoase, vase limfa- tice, nervi, ureterele. in jos, parametrele nu se fixeazé. de fascia pelviana parietal, aga c& ablayia lor chirurgi- ald se face cu ugurinfa (histerectomii ltgite), Parame~ trele se continua cu fesutul celular din jurul vagimului, numi paracolpium seu cel din jurul coluturuterin ‘umit paracervix (Paracerviz). Tesutul celular al para rmetrelor si al paracolpiumului este in continuitate cu {esutul similar al spafilor invecinate (laterorectale, pre~ vezical, retrorectal) Anatomie aplieatd, Proceso inlamatori care pot interess peritoneu pelvian (pelviperitonitele), sau fascia pelvisul (peli ‘etulitele) sunt mult mai freevente la Tere decit la barbati.Para- metritele, egmoanele buzeiligamestului lrg, se pot propaga Inainte pind la vezicd i inapoi pnd la ret (celle diftze). De asemenea, proceseleinflamatoti pot difuza fn us, pe sub perito- ‘cu, pind fn fosa lind gi pid fn regiunea lombatd (dea lungul ligamentulut suspensor al ovarulti; nape, pe traictal vaselor luteale Ta feed. MAMELELE (Mammae) Mamelele sau sénii sunt agezati simetric in regiunea toracicd anterioard. Desi sunt prezente la ambele sexe, ele au odezvoltare si atributi functionale complet diferite La barbat ele sunt rudimentare, cu o structurd simplE, lipsite de actvitate secretorie, La femeie in schimb mame Jele sunt deosebit de importante. in sarcind gi aliptare au o dezvoltare mare datoriti secrefiei laptelui, care constituie alimentul esengial al now-nascutului si al su- «garului. Fiind dependente hormonal, ele sunt mici gi fir diferenfe sexuale in copilirie; se dezvolté progresiv la {ote incepdind cu pubertatea, pentru ca si ating’ completa, lor dezvoltare la femeie in decursul activitdtii sexuale La menopauza incepe o atrofie lor. Prezenfa mamelelor constituie un important caracter in zoologie; ele caracterizeaza clasa mamiferelot in punctde vedere embriclogic, mamelole fc parts din deriva tele egumentelor; de acees, uni autre cuprind in stad! pili Din punet de vedere functional gi clini, inclusiv n Nomeneatara ‘Anatomic ele sunt att de strins legate de rganele genital, ici prezentarea lor alturi de acestea din urma ne pare rnult mai justiea ‘Mamela este format din glanda mamara si diferite pArji moi (fesutul conjunctiy, grdsime) care o inconjoara Forma, Mamela are in general forma unei hemisfere ‘sau a unui con turtt care repauzeaz cu baza pe peretele toracic, iar in central fetei convexe prezinti o proeminen} rotunjit destinat& sugerii, mumita papila mamard. general, aceasta form hemisferica este mai accentuatd in jos si medial: in sus spre clavicul gi spre awila mamela 305, este relativ plana, continuiindu-se firs ¢ delimitare neti cu aceste regiuni Mameleleprezinit nmeroasechfrenj de formaidela ofemele Je alta; epoi in fimcjie de vrs, ras, constitu iin raport eu slrlefzilogice ale femeii (menstruafe,sarcina,aliplare), De ssemenea forza ei influenjat de diverse process patologie, ‘Unele mame sunt mi proeminene (onic sa piifore) st ‘pai tre (Gscoidale). Dap nates multiples dati cu nine in rt, dati eax futur gi mai cu seams tractor on motive suspensoare, mamela poste afm, ind unaspet pila Forma mamelei nu depinde numa de forma glandet mamare igi de dezvltarea, de cantitstea erisimi perimanire, aceasta din ur putin fi influenaté de starea de mute a ferei ‘Mameiele sunt unul dintre elementele fundamental ae plas- sili feminine Dimensiuni, Mamelelé mésoard la femeia adult in perigada de ativitatesexuald, aproximativ 12 emin sens transversal, 10 om in sens vertical i 5 om in sens antero~ posterior Acestedimmensiuni sunt supuse unor mari varie fii individuale; ele crese mult in sarcind si alaptare. De asemenea prezinti diferente in funcjie de varsti, rast, constiufic, stare de nutrtie ‘Mameele sunt mici Ia nastere (1 em diametrs) gi pln ia pubertate ele sunt putin deaveltate la ambele sexs. La puberate ele se dezvolt ruse, oda ou cells orpe genital gi ajung desta de repede In dimensiunie lor obit up menpauzs, am viz ose ata (ate seni. Greutatea unei mamele variz’ in raport ou vitsta si starea fiziologica a femeii. La nastere cdntareste aproximativ 0,5 g: la femeia adult& care nu alapteaza are 200 g, iar Ia femeia care alipteaza poate ajange la 500g. Greuiatea color dows mamele mu este ogala; de obicei tuna dintre ole este mai grea, Uneori exist diferente evi- dente de volum si greutate intre cele doui mame. ili Fig. 324, Sino (maine |LMaela.-2.Papila mani -5,Areola maar. Sanfulosbaiias 306 LG YY 4 4 Fig. 325, Situatin mamelelor accesori, Linia intrerupta rata {raiectul crest mamare; punctele negre indica loalizarea ma smelelor accesori, Greutatea celor dowd mamele nu este egala: de obicei una dintre ele este mai area. Uneor exist diferene evi- dente de volum si greutateintre cele dota mamele Consistenta mamelei este fermi, recistentasielastica la femeile tinere, nulipare. Consistenfa ei diminud prin alaptare. Dupa sarcini si aliptiri multiple, consstenja s8- nilor devine moale,elasticd i eu timpul asc’, ‘Numar. In mod obisnuit, omul (spre deosebire de alte ‘mamifere) are doud mamele, in mod exceptional poate exista 0 reducere sau o crestere a acest numa Amas tia este lipsa uneia sau a ambelor mamele (amastie uni- sau bilateral). Ate Lia este absenja papilei mamare; in acest caz, canalele galactofore se deschid int-o depresiune micd situat in centrul areoei, Hip ermastia sau polimastia const in ereterea ‘rumdului mamelelor (mamele accesorii) (Marimae acce- ‘soriae), Hipertelia este mavrea numsruluipapilelor mamare. Mamelelesuprnumerare spar de- ung nein care plac din ang ahune ping in eps inghizald (schema Wilas) s¢ ol as ths nate epi. fa tod nol, a emo! man 47 stpisan: pare simeticofmogaes epider fee veatale 2 cospuli, Se numegteceasta amar is tinde dol adina ‘membruisuperir pn laceaa mem infin mod nora in aceasts creat persist i prlifereaca doar un tae segment, corequnzitortrsel ~ witarea mamels ie, Persistenja mai smuler gu doce a polimastie cspaitaradimenti a ama Glandele mamaceaccesori participa modifi de vist si desacin Regiunea mamari este o regiune toracicd parietal, cupati de mamela. Este situatd simetric, deo parte $i de cealalt a reyiunii stemale gi are urmatoarele limite: in Su, coasta I-a; in jos coasta VI sau a Vila; medial, marginea stermului; lateral, linia axilar& anterioard, fn profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare. ‘SPLANHNOLOGIA, Untorace bine dezvoltat poartt sini mai sus deca unul astenic. tn partea superioard, regiunea se continué fird 0 de- marcafie precisi, ou regiunea subelaviculara. fn jos, ‘mamela este delimitatd de un sant semicircular, 5 an jul sub mama, datorité faptului c& mamela cade sub freutatea ci, Acest gan este frecvent sedi unor leziuni ale pili (intertrigo). Intre cele doua mamile se uaiseste o depresiune vertical’, gan ful intermam ar (Sinus ‘mammarum). PLANURILE CONSTITUTIVE ALE MAMELEL {in alcatuirea mamele intra tri elemente esenfiale: la suprafali se giseste hrvelisul ewtanat; dedesuibtul lui se afl corpul mamelei, care este inconjuratintr-o masd de fesut conjunctivo-adipos. Acesta din urma este tesutul subcutanat al regiunii, care aici a Iuat o dezvoltare mai ‘mare decit in jur; corpul mamelei il divide int-un strat remamar si altul retromamar, care la periferia glandei se continu unul eu alt SUCCESIUNEA STRATIGRAFICA a planurilor re: siuniimamare est urmatoarea: |, iveligl cutanat; 2 str {ul celulo-adipos premamar; 3. corpul mamelei; 4. stratul celuloradipos rettomamar. Le vom trata in accast ordine, 1. fnvelisul eutanat este subtire, fin, neted si mobil. T se disting dowd zone: a) zona periferica ave structura gi caracterele obimuite ale tegumentului general si conyine slande sudoripare gi foliuli pilosi; 6) zona centrala saw aia papilar, constituité din areola si papila mamara (mamelonul) Arcola mamara (Areola mammae) este oregiune cireulard, de culoaréroza la virgine sila nulipare, usor brund la femeile care au ndscut, Culoarea variazd gi in raport cu culoarea restului tegumentetor, Este situat in partea cea mai proeminent& a mamelei si are un diametra de 2,5-3 cm, La mulipare areola este ‘mai pigmentata i are un diametru mai mare, pnd la Sem La suprafata areolei se gsese un nunttr de 10-15 proe- rinenge neregulate pe care obstotricsni le numesetuber- ulti Morgagni (sunt determinali de glandele sebacee suiacente foarte dezvoliate) Sub influenga gravida, tuberculii Morgagni si ma esc volumul si iau numele clinic de auberculit Mont- ‘gomery. Nu totiacestia din urma provin din tuberculi Morgagni; multi sunt glande mamare rudimentate, apo- crine, numite glande areolare (Glandulae areolares) cfrora lise asociazglande sudoripare gi sebacee, Secreta tuturor acestor glande umecteaza gi unge pielea, prot Jind-o de macerare in timpul suptului Jn deourul sarin areola se pigmenteard inten, luénd 0 culoaregaben-brang su chiar Gru fnchis. fa acela tip fn jr ei apare o zon ~ areola secundaré~ ou o niall teva i deschis en ze neunifor pigmentale, Dip natee pigmen ‘nin egesezd irk Ist sf mai evn la clones iii gt at ORGANELE GENITALE FEMININE Papila'mamard (Papilla mammae), numits curent mamelon, este o proeminenficlindticd sau conics, avind virful rotunjit gi baza mai lar, situa in central areolei, Forma si dimensiunile pail sunt diferitn functie de virst, exsichiar deo femee la alta: mai pin elif, mai mic la virgin ea ajunge la 1,5 em hungime la fete care au aliptat. Uncori mamelonul este tur, infindat sat ombilicat, consttuindo piedics pentru supt Papila ae o suprafaj8 neregulat, rugoasd,presratd cu numeroase mici cteste gi depresiuni. Pe varful ei se deschid 15-25 ductelatifere prin mic orfici, Culoarea este pigmentata, ca sia areolei, iin general se potriveste cu culoarea pieli, fn timpul sarcinii, mamelonul si areola se inchid la culoare. Pielea Ini nu confine foicul pilos, nici glande sudoripare, posedi insé glande sebacee Papila este feovent seul leriuniloreezematoase. fn timpel sliptii se pot produce isu, fate duceoase 4 oodat poi Geta a intcitor sin ‘Tegumentul ariel arcolo-papilare are anexat un musehi piclos, net. La nivetul areolei mugchiul are aspectul unc ejele cu fibrele orientate circular gi radia. La perife- ra areoeifibree se prind prin miinunehiuri de fibre elas- tice in dermul piel, iar in partea centralé a arco, la 'baza papilei se continua cu muschiul acesteia, Muschiul papilei are unele fibre dispuse periferie cu orientare spiralaté si alte fibre central, vertcale, orientate de la ‘baz spre varful mamelonulu. Sub pelea varfalui mame- lonulu, fibrele musculare formeazl o plac’ ciuruita de orifici, prin care tec porjunile terminale ale ductelor Fig. 326. Mamela, 1. Ram mamac laterald in Na intercostal. -2 Ramus rmamare din Aa infereostale.- 3. Ramusi mamare mediale sin No. intercostal. 4M. pectoral mare acoperit de fas ia ui. 5. M dinjt anterior acoperit de faci ui 6. Ra ‘url mamard lateral din No, inteeosta,-7. Compl max cle ace a fst prepara prin sidicarea psi, « esutului subeutsnat a fascii superlciale gia grfsimii prememare, +4. Papila mamark, - 9: Areola mamatf.- 10, Prelungires swat a corplui mamelei. - 17. tori lung din pees Iuahil.«72 Ramurimamare latevae din, traced ater 307 Jactifere, Actiunca acestui muschi este urmitoarea: com primi papila la baz, o face mai rigid gio prbosteaza ‘nainte (fenomenul se mimeste reloism), usu pri aceasta sugerea. El comprima ritmic si dustle lacie, cexpulzand laptele; daci se contract spastic, fbrele for ‘meaza un fel de sfincter si oprese seugerea lapel Dedesubtul tegumentulu, pe kingl muschi amin, substanfa papilei este formata din esutconjunetv des, fascicue elastce, mumeroase vase, males vee cu per subjiri, precum si mumerosi corpuscul tact. fn czast substan sunt cuprinse ductle lactifre. In ereofia mamelonului, pe ling acfiunca muschiuhui sau, participa si venele, care umplindu-se cv singe contribuie la turgescenja papilei mamare, 2, Stratulcelulo-adipos premamar sa anterior, mai 20s la periferia mamelei, se subsiazd progtesiv spre centrale, reduedindu-s ao lama foarte subjire ddesub- tul areolei gi dispare complet Ia nivelul paplei, unde piclea aderd la corpul mameli fn acest strat se aisese vaste sangine 5 lifatce, precum si nervii mamelei, Griisimea premamard ma formeazi un strat continu, a este compartimentat§ prin nist tracturi conjunctive Jamelare intro serie de oj, ca nigte perife, Aceste tac~ turi constituie ligamentele suspensoare ale mamelei $1 ‘vom reveniasupra lori cele ce urmeazd, Prezenia acestor 308

    S-ar putea să vă placă și