Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Anatomia Perineului PDF

    Încărcat de

    Cristiana Voinescu
    184 vizualizări18 pagini

    Titlu original

    Anatomia perineului.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    184 vizualizări18 pagini

    Anatomia Perineului PDF

    Încărcat de

    Cristiana Voinescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 18
    ORGANELE GENITALE MASCULINE Glandele bulbo-uretrale sunt situate in unghiul dintre bulbul penisulai si segmental membranos al uretre i sunt confinute in diafragma urogenitalé, Raporturile glandelor bulbo-uretrale sunt umnitoarle ‘hos, cu fifa inferioar a diafragmet urogenitale sicu bulbul Penian: in sus cu foita superioara a diafagmei urogenitale; ‘naine si medial cu segmentul membranos a ureti. ‘Glandele bulbo-uretrale sunt hnglbbateinrefbrele mi chiului transvers profund al perneului, care le comprimé in timpul ejaculiti, determindnd expulaia produsulai Ductul exterior al glandei (Ductus gl. bulboure- ‘hyalis) are lungimea de 3-4 om. El se indseapta oblie Inaimte si induntru; strdbatefoifa inferioard a diafragmei ‘urogenitale, apoi bulbul penian si se deschide in portiumea incipienta a uretrei spongioase, Structura, Glandele bulbo-uretrale suntde tip acinos. Ele seereta un lichid clar, vAscos, aseméindtor cu cel prostatic, care ajunge in uretri in timpul ejaculari, unde se adauga lichidului spemiatic. Vase simervi. Arterele sunt ramurialearterei rsinoase interme. Venele steabat mugchiul transvers profund; se sirng in plexul venos prostatic, Lima ajunge la nodurile iliace interne. Nervit sunt ramuri din nervul rusinos, Bulbouretrita (Cowperita} este a inflamatie, de obicei onococicd,Infectia se propagt din utr, PERINEUL (Perineum) Regiunca perinealé saw perineul in sens larg, anatomic, este constituit de totaitatea parfilor moi care inchid in Jos excavatia pelviand. Perineul cuprinde fasci, muschi, vase sinervi proprii, si este stribatut de conducte aparti- nnd aparatelor urogenital si digest. Bogdfia acestor clemente fi confera o mare cémplexitate si o dcosebiti Jmportanga practic’. Datortd faptului c regiuniperineale fi sub anexate omanele genitale externe, este necesar si 0 descriem separat la birbat gi la femeie. Forma si situatie. La suprafaja exterioard a corpului, forma perineului diferé dupa atitudinea subiectului pe care il examinam. La subiectul cu coapsele apropiate, in adduefie, perineul se prezintd sub forma unui san}, situat dnc inte fefele mediale ale celor dowd coapse si intins de la coccige la simfiza pubiand, acd subicctul e ajezat in pozitiataliei ~ca in clined sau la disectie ~ adic& culeat pe spate, avind coapséle in abductie si flexate pe abdomen, sanful de mai sus se deschide si regiunea perineal se prezinti sub forma unui romb cu axul mare orientat sagital. fn acest caz vom putea palpa cu usurinté reperele care servese la delimitarea perincului, Aceasta este de altfl gi atitudinea in care se gaz pacientul pentra examinare si explorare clinicd, pentru interventii chirungicale, cit si pentru disectic. 253 Limite La suprafaya corpului, rombul perineal prezintk patra unghiuri, patru margin sidowa axe. Unghiurilesune: unul anterior format de simfiza pubiand; atul posterior marcat de gropija coccigian’, la nivelul cizeia se ponte palpa varful eoccigelui; doua late- vale date de tuberozitajile ischiadice. Marginile sunt: doud anterioare (dreapté sisting) reprézentate de Fanurilégenito-femurale respective; dowd ‘posterioare date de marginile inferioare ale muschilor slutei mari Axel esunt: axa mare, orienta in sens medio-sagital, uneste simfiza pubiand cu varful coccigelui; axa micd arco direcfietransversalé si uneste cele doua tuberozitaji ischiadice. in profunzime, perineu! seintinde pind a fascia pelviand parietala, care acopera muschii ridicitori anal si coceigieni, Acest plan musculo-fascial separa bazinul de regiunea perineal {mpreund cu aceasta regiune vom studia s spaiul pel visubpertoneal, cuprns inte peritoneu i plamul musculo- fascial al ridictoriloranali, Acest spatiu, desi topografic. face parte din bazin - dupa cum arata gi numele sau ~ are insi stranse relajii ou omganele genitale si cu perineul, ‘neat studiu! lui in acest capitol dobandeste o justificare clinica si didactic ‘Mention in fine, clini biischiadica imparte peri- neu in dou porfiuni,flecare de formé triunghiulara, care se alaturd prin bazel lor. Triunghiul anterior se numeste perineu! anterior sau regitinea urogenital, iar triunghiul Fig, 281. Pevineul la barat. Subiectul este culeat pe spate, vind conpsele in abductie puternia sTexate pe abdomen, 4. Ligaientul pubis arcuatal size! pubiene, -b. Vif eocigeu =, Tuberoziiileischidice, A. Perineal anetior -B,Perineul posterior. 1. Poe genitofemirala. - 2. Seroil deplasst in sus - 8. Penisu +4 Prosmineng determina de bulbul pensulu,- 5. Anusu 284 Posterior poarté numele de perincul posterior sau regiunea, anald ~ dup ofganele care le strabat, [Nota impertanti privind nomenclatura, Am vazut of prin perineu tn sen lrg, anatomic, injlegem aasambul prior mai ‘are inchid in jos excavafiapelviand, Spre deosebite de aceast acceptiune, chirurgit injeleg prin ,perineu” doar portiunea perineula anatomic cupeinsd inte anus gi baza serotul, Perineu! este 0 regiune foarte complicaté, Vom face ‘nti o prezentare descriptiva a elementelor sale constitu- tive, dupii care va urma prezentarea topografic a regiuni Cao completare, vom studia spajiul pelvisubperitoneal. PREZENTARE DESCRIPTIVA, Porineu! este constituit dintr-o serie de muschi stia o set de faci, vase si ner. Musehii se impart in dou grupe: mugchii plangeulu pelvian si muschit perineului (4m. perinei). Acestia din 1urma se vor imparfi la rGndul lor in muschii perineului anterior si muschii perineului posterior. Inainte de descrietea muschilor propriv-zisi, este necesar sii prezontim dowd formafiuni caracterstice perineului: central tendinos si ligamentul anococcigian, ig 282, Muh pene unter petro). 1 Caplin -2 Ridin copa caves." facall Hou balapongio “Mz cer emen eM inves nperal 7 Coma ‘coral pn -8. strana "SEE seme Anil Medtranal STr Portune din Me glteu mare “ia Vl eget ¢ 8 puma tnocosigin, = I. Prine din M Starters SPLANHNOLOGIA, Central tendinos (Centrum tendinewm perinei) murnit de chirurgi corpul perineubui, este 0 formafiune muscalo- fibroasd, constiuité prin intalnirea tuturor fasciilor si prin intricarea fibrelor musculare gi tendinoase ale celor mai multi mugehi ai perineului (este randez-vous”-ul smuschilor si fasciilor perineului). Dupai ridicarea pieli, cl apare ca un rafeu ~ rafeul anobulbar— intins de la orifi- ciul anal la bulbul penisului; in-profunzime, centrul tendinos se intinde pana la ridieStorié anal CChirurgii, care in drumul lor spre prostata trebuie si-1 seojioneze, il cunosc ca un nucleu muscular-fibros rezistent, de culoare rosiatii, ce ,fipa sub cust” Ligamentul anococeigian (Ligamentul anacoceygeum) este o formafiune fibroasi liniard, intinsi de la coccige {a amu MUSCHII PLANSEULUI PELVIAN, 1. Musehiul ridiedtor anal (Musculus levator ani) este un mugchi perectie, lat gi subjire, de forma. } & ORGANELE GENITALE MASCULINE romboidala. Cei doi muschi coboara ablie de pe pereti laterali ai excavafiei pelviene spre canalul anal Inser ti, Originea ridicatorului se face de-a lungul une linitugor curbe, cu concavitatea in sus, care porneste de pe fata posterioaraa simtizei pubiene, tece peste fascia cobtufatorului inter si ajunge la spina ischiadic8, Fibrele sale coboara oblc, in jos, inapoi si medial, pentru a se termina pe fefele laterale ale prostatei si rectului, pe centrultendinos si pe ligamentul anococcigian. Originea sa pe fascia obturatorului se face la nivelul une formatiun fibroase,ingrosate, mumita arculfendinas al muschiului ridicétor anal (Arcus tendineus muscult Ievatoris ani, Arcada plea imediat de sub orificiul cana- % lului obturator gi ajunge pang la spina ischiadica, “Magchiul este constituit din dou portiuni distinete ‘una pubiand si alta iliad. Portiunea pubiand este cea mai puternic’ si cea mai important, Pomeste de pe fafa posterioar’ a rumuriinfe- rioarea pubelti side pe arcul tendinos (intrarea in canalal obturator ramane deasupra inserfiei musehiului, deci in bazin), De aici fibrele se indreapta Inapoi si pufin in jos si medial, Unele coboara pe fefele laterale ale prostate siale canalului anal, spre centr tendinos, altele ocolese fala posterioara a rectilu si se contimaa cu cele similare din partea opusd formdind anse inapoia rectului (aceste aanse mentin curbura perinealé a rectului), Se glsese apoi fibre care coboara amestecate cu fibrele proprii, Jongitudinale, ale rectului. in finé, ultimele fibre se inser pe voces si pe ligamentul anococcigian. Portiunea pubiand are fibrele orientate in general antero-posterior, dela pube spre coccige. Accastd portiune este artificial impargita in tei parti incomplet separate intre ele: mugchiul ridicdtor al prostaei, muschiul pubo- rectal si muschiul pubococeigian, Fbrele sale cele mai meiale tree inapoia i pe dedesubl Prostate, patrund in centr tendios, gi cansituie mgchia! ridicdor al prostatei (M. levator prostate), Lateral de aces este 285 Fig. 283, Bazin oso yi musehis planseutuipelvian le-birbat, viaugl de sus 1.M. piriform. - 2. M. eoeciian. 3M nist anal 4 Aral endincs fa Mietor anal. 5, M. obturator stem.-6- Hil urogenital -7 Urea, 28 Rect ig. 284, Muschi plangeului pelvin Ia barbat, ‘Vai de sus (din bat 2. Simian pubiand, 2, Cen tendiaos a petineulus. «3, M. obturt- lorintem, = Atul tendinos al ridcStoruui anal. 5 Arcul endinos faacieipelvsuhi,-6, Rect -7:Ligamental sococcigian.~, Coe tele. - 9M. covcigitn ~ M. ridietor anal ou eae ptr poriun ale tale - 10M locoocgian, 17. puborecal.- 12M. pubococigin 13. M.ridivitor al prostate - 14 Hit urogenital Aispus mschiul prborectal (M. puborectls), components os ‘naj pulerict « poctiunit pubiene. Fitrele acestia meng inapo, ‘eolnd pe ftee nical ae prostate i ale canalulanl;nconjoaa poi ia posterioar ret se continu cu fibele similar ale ‘mugehiul din pasta opus, FermeazA fn acest flo ant ca un U deschis anterior care determin curbars perineal aretlu,Fibele ‘nfercavesle mugehiuln pubocecals¢ amestecd cu fibele lenge dinate netede ale rectal: Mai lateral se alt bree pubocoeigla- uli 4. pubocoeeygeus) care mer 38 se insert pe lignmental anococeigian gi pe cocci (pe margin si pe wird, 256 Porfiunea tltacet sau mujchiulillocotcigian (M. ilio- coceygeus) are originea pe spina ischiadica si pe partea posterioard a arcului tendinos al ridictorulu anal. Se in- seri pe coccis $i pe ligamentul anococcigian. El este de bicei subyre si poate finlocuit partial cu o lama fibroas’. Ridicdtorul anal este acoperit pe cele dou feje ale sale de cite o fascie, Fascia superioara a diafragmei pelviene (Fascia diaphragmatis pelvis superior) tapeteaza faa sa ppelviand, iar fascia inferioaré a diaftagmei pelviene (Fascia iaphragmatis pelvis inferior) acopers fata sa perineal Din cele spuse, reiese c& directa fibrelorridicdtorului este oblicd nu numai dinainte inapoi, ci side sus in jos, astfel cd cei doi mugchi formeazd o panic cu varful in 40s, Vom vedea & pilnia va fi completatd inapoi prin cei ‘doi muschi coccigeni. fnainte ins, palnia prezint& o despi- caturd, mirginité de cele dowd portiuni pubiene ale ridicdtorilor (mugehi ridicitor ai prostatei) side simfiza pubiand. Despicdtura se numestehiatul sau poarta ri torilor (Hiatus levatorius), iar marginile muschilor fo meazd arcada dreapta, respectiva arcada stanga (sau stl piiridicdtorilor), Hiatal este impart prin centrul tendinos in dowd compartimente. Compartimentul posterior sau hiatal anal Hiatus anatis) este tnchis prin aderentcle din- tte ridictor gi canalul anal, iar compartimental anterior, hiatul urogenital (Hiatus urogenitalis) va fi inchis prin diafragma urogenitala (Diaphraigma urogenttalis) prin cate tece uretra Raporturile ridicAtorilox suntusor de injeles, Rata superioard sau pelviana rispunde spajiului pelvisubperitoneal, vezici urinare, prostate si rectal Faja inferioardt sau perincalé particip’ la formarea pere- telui medial al fosei ischio-anale, Marginea sa lateral spunde liniei de inserfie a muschiului, Marginea me- ial, delimiteaza hiatul ridicdtorilor si raspunde uretre prostatei, centrului tendinos, rectului gi figamentulai anococeigian, Marginea posterioard se invecineaza cu ‘muschiul coccigian, Actiume, Muschiul ridicator anal are o acjiune global care este cu mult mai important deca aeiunea ficedrei porjiuni in parte. Cei doi muschi formeazé im- Preuni ou cei doi coccigieni, diafragma pelviand (Diaphragma pelvis) care susfine organele pelviene gi le ‘menjine in pozitia lor normald. Este o funefiune deosebit de important pentru economia intregului organism, Ridiedtorul isi mentine un tomus constant activ, chiar gi ‘n timpul somnului. Contractia diafragmei pelviene con- ttibuie la cresterea presiunii intraabdominale. Cresterea acestei presiuni'prin actiunea celoraliipereti musculogi ai abdomenulut duce la contractia relfesd a planseulai pelvian, care se opune deplasirii fort spre exterior a viscetelor din bazin, Prin slabirea ui se produce prolapsul ‘eetal si utogenital (prolaps = clidere, coborfre). in afara funcyiunilor ardeate mai sus muschiul mai participa la com- primarea organelor pelviene (in micyiune, defecate) in nastere,impreuna cu muschii anterolateral aiabdomenului si diafragma toraco-abdominala: ‘SPLANHNOLOGIA Ridiestorl prostate duce panda n sus i Tantric gt central tendinos, PuborectlulcompleteszA actiunes sfizcterelor sale Fassculeelu ar formesct nse eroectale, contracting se, aprope pertelepostenor de oe aaterior al ret gin fl cesta opin progress blu feel spre canal anal pal defecss, rmgchil erelaxeas iirc etfel agjinneamuetlor anterolateral ai abdomesulu, a datregmes gi musculateri intestine Fbrole descendene, car se amestes cose propa se restau, fe, tag fh scat ana inated Bul fel «te coboat. Cind puborctll e core, lumenul stl ia ‘spect mei fs ansvesle gi prin actu ret se poste simi reninenfs determina de el pe poretle posterior al eta Insert ridieStorls pe central tendinos ried perineal in timpol daca! al nage PPubococeigianl ischiocoscigiaml ids coeigee prin ele planet pelvian atunese dest de sabi Inervagie, Ridicdtoral ate o dublé inervatie. Prin fafa sa pelviand primeste citeva filete din ramurie ante- rioare ale nervilor sacrafi trei si patra (S,,). Porjiunea anterioard a mugchiului, mai ales puborectaul, primeste © ramura din nervul rusinos; aceasta se desprinde din raginos in fosa ischio-analé si abordeaza muschiul pe fata fui perineal 2. Muschiul coceigian (V, coccygeus) este o lama triunghiulard musculo-tendinoasd sitnaté inapoia ridicd- torului anal, pe care adesen i continua. Prin varf se prinde ‘pe spina isehiadiete{fata et medial) si pe ligamentul sacro- spinos, de aici meine Ewindu-se, pentru a se insera prin baz pe marginile coccigelui gi a Sacrului (ulm vertebra). hapoia coecigianului se gaseste muschiul piriform: inte ei se delimiteaZ orificil infrapitiform. “Mugchiul coceigian este perforat deal cincilea nervsacrat si denervil coscigian; ambi tre pe faa lui anterioara. Coccigianul participa la formarea planseului pelvian El trage coccigeleinainte, dupa ce acesta.a fost dus inapoi in timpul defecatii sau al nasterii, Actiunea lui e slaba. Este inervat din nervul al patratea sacrat. MUSCHII PERINEULUI ANTERIOR ‘Muschii perineului anterior sunt in mumar ée cinci ischiocavernosul, bulbospongiosul, transversul superfi- cial, transversul profund si sfincterul (strat al) uretre. 1. Muschiul ischiocavernos (M7. ischiocarvernosus) este o lami musculara alungité, de forma unei jumati de cilindru, care inveleste ridacina corpului cavernos, Tn seri, Muschi! igi ia originea pe faja medial a ‘uberozitiiischiadice gia ranturitischiopubiene, Fibrele lui invelese paral ridicina corpului cavemos gi apoi se fixeaza pe faa lateral sau pe cea dorsal corpului caver- nos, prntro lami aponevrotic’ ce se continua cu albuginea ‘Uneot exist un fasciouldetagat al muscu, cate wece pe fota dorsalé e penisului, unindu-se cu cel din partes opus (esciulul Houston) Actiune.Ischiocaveriosul contribuie la menfinerea erecfeis el comprima ridacina corpului cavernos si prin aveasta goiteste sngele spre corpul penisuli ——— ORGANELE GENITALE MASCULINE Fig. 288. Muschi perineulul anterior la barat Scarica piel celealte planuri superficie sls-a preparat loja peniana 2. Corpul spongos. «2, Corpul cavernos din sings, - 3, Fascoulut penian al M. bulbocavernos = 4. Fesicuulusegal al M.bulbospon- fos. - 5M. ischioeevernos.-6, Diafragma urogenital, 7M. tans ‘vers superficial «8. Corpul eavernos din dreepta, Fascieul dorsal poate comprima vena dorsal profund a penisului $i prin aceasta ar opti intoasterea singelui i deci ar avea un oarecare rol fn erect, 2, Muschiul bulbospongios (M. bulospongiosus). Este un mugebi pereche care inveleste éa o jumatate de cilindra bulbul penisului. Abia separafi pe linia mediand de un rafeu tendinos, cei doi musehi par fuzlonali intr-un singur corp muscular impar. Inser fii Igi ia originea pe centrul tendinios al perineului si pe rafeul median de pe fafa inferioara a bulbului penisului. De aici, ocoleste fafa faterala a aces- tuia si se fixeazd pe foifa inferioara a diafragmei uroge- nitale si pe fafa dorsala a penisului. Muychiul se fmparte fn et grupe de fibre: cele posterioare formeazi o paturd subjre ce se fxeazd pe Zita inferioard a diaftagme! urogenital; cele mijlci sau ureta invelese buul Penisuli ise pind pe faa dorsal albagineei corp spoigcs; cele anerioare sa penene fnconjoars fa lteral8 a corpulut cavemos gi se inseré pe albupineee acestua, Uneorio parte a acestor fibre trimito expansiune tendinoasé cave se uneste cu cea din partes opust gi ecoper antl cao ching vasele profunde ale penisuli (Ge sume tot muschia! lui Houston), 250 Ac}iune, Muschiul se contracti la sfargitul micfiunii, elimindnd ultimele picaturi de urin’. EI se contract ritmic in timpul ejaculdri, contribuind la pro- pulsarea spermei prin uretra. Bulbospongiosul partiipi si la erectie prin fibrele mijlocii care comprima jesutal etectil al bulbulu, iar cele anterioare comprim’ carpi catemogi si vena dorsala profund3 a penisul 3. Muschiul transvers superficial al perineulut (M4 sransvers perinel superficialis) ~ este o fisie museulara ‘ngusta si inconstanta Inser}ii, Pleaca de pé fata mediald a tuberozititii ischiadice, merge transversal si se impleteste in centrul tendinos Actitime, Contracjia simultand a celor doi transversi ssuperficiali pune in tensiune gi fixeaz& tentral tendinos. 4, Musehinl transvers profund al perineului (V travisversus perinei profs) este un muschi pereche Tnserti i: Muschiul se prinde pe fafa medialé a ramuii ischiopubiene; de acolo se indreaptt medial Gniuntri)terminéndu-se pe central tendinos al perineului si pe un rafeu median situat inte cei dot mugcbi Raporturi, Magchiul face parte din diaftagma ‘urogenitala si e strabaitut de numeroase vene. In el sunt cuprinse glandele bulbo-uretrale. inaintea-lui, in acelasi plan, se gisesie muschiu!sfincter al uretrt Ac}iune, Transversul profund are o valoare furictionala, prin faptal ca el consolideaza diafragma uro- genital, pune in tensiune centrul tendinos si prin aceasta participa la susfinerea organelor pelviene. ‘Masehial participa si la erectic, El este strabaat de numeroase vene care-si au originea in omganele erectile Contéactia mugchiului comprima venele sin fetul acesta se produce o staza necesard erecfiei. El comprima glan- dele bulbouretrale aflate tn grosimea Tui, expulzandu-le conjinutul. Comprimé de asemenea uretra membranoas’, contribuind fa propulsarea urinei sia spermei 5, Muschiul sfineter al uretrei (0. sphincter wre- ‘thrag) este format din fibre strate si nu trebuie confundat ‘cu sfincterul vezici. Acesta din urma este format din fibte netede gia fost descris la vezica urinar’ sila uretré, Subli- niem e& sfineterul uretrei inveleste prostata si porfiunea membranoasa a uretrei, pe cand sfineterul vezicil este situat in interioral prostate, in jurul porfiuni prostatice auretrei, Inser ~ dispozitie anatomica. Sfincterl (striat al) nretrei se intinde de ta diafragma urogenitald pind la colul veziciturinare. I se descriu dou porjiuni: a) lanive- ful nretrei membranoase formeazi un inel complet fn jurul acesteia (porfiunea membranoas8); 6) mai sus, la nivelul prostatei (porfiunea prostatica) muschial se rupe in dowd ~ semi-inele ~ unul preprostatic, oslalalt retroprostatic. In timp ce ibreleretroprostatice dispar repede, cele prepros- fatice sé intind mult in sus pana Ia colul vezici urinare Sfinicterul uretret se confunda inapoi cu musehiul trainsvers profind al perincului, motiv pent: cae sunt descrigi impreuria sub denumirea de muschi compresor aluretrei (7. compressor urethrae); inainte adera la liga ‘mentul transvers al perineului. Ac}iune, Sfincterul uretrei are tei functiun, deopotriva de importante: a) 0 funefic urinara; b) o fancjie ‘Benitala si c) o functie mecanica, de fixare a uretrei, ‘a) Functia urinara: el inchide uretra. Cand sfincterul vezicli (neted) gi-a epuizat capacitatea ocluziva, inter- vine sfincteral (striatal) uretrei care opreste in mod voluntar micjiunea, ») Funeria genital ~ consti in expulzarea cu putere a spermei spre porfiunca subjacent a uretei ©) Functia de fixare a uretreie realizaté prin aderenja ‘musehiului ta pube prin intermediulligamentulu trans- vers al perineului gi prin continuitatea sa ca transversul profund, Sfincterul poate fi puternic contractat, formand un ‘spasm, care si impiedice cateterismul uretral sau sd simu- Jeze o stricturd a uretrei. Inerva tie. Toti cei cinci mugchi descrigi anterior sunt inervafi de nervii perineali, ramuti ale nervului ruginos (S, , .) . MUSCHII PERINEULUI POSTERIOR {in acest regime gisim un singur musi Sfincterul extern al anusului (4. sphincter ani exter- nus) este un muschi striat, voluntar, de forma ovalara, destil de bine dezvolat, ‘SPLANHNOLOGIA Fig, 286, Muschi perineulut anterior fa batbatvinuft din partea stings. 1. Siofzapubiand. -2.Ligamentl sus. pensoral peisuli -3 asecull Hour {on provenit din fibrele Mm. bulbocs- ‘vernosiisehiossversog, -4.9Mischio- cavernos,- 5. Faseiealul penian al M bulbospongios.-6, Fasccula reralal M.bulbospongios, - 7, Fassia bul- bar al M ulbospongios. =. M.tans- ‘ets supericial.~ 9. Cente tendiaos a Petineului.- 10. Glandul penisulut Hf Coreana glanduli = 12. Corpul savemos,- 3. Corpl sponges EI misoiré aprowimativ 8-10 em lungime, 3 em inaljime si 1 em grosime, In seri, Sfincterul extem al anusului are originea, pe ligamentul anococcigian. De aici, fibrele ini deserin ‘dou jumatafi de elipsd care inconjoar& anusul si canatul anal, apoi se termini pe centrul tendinos Muschi este format din re porfunincomplet separate, 4) Porgiwiea subcutanata (Pars subcutanea) ~ se fixeazi Posterior, pe ligamental anococcigian; anterior, pe centri! tendinos, Aderd la dermal pieli din repiunea anla. 5) Porttunea superficiala (Pars superficialis) al- ciituleste partea principal a muschiului gigi ia originea pe varful coccigelui gi pe ligamentul anococcigian. De aici pomese doua fagii musculare late care tree pe feele laterale ale canaluluit anal si se termind pe centrul tendi- ros, Acopers sfincterul intern (neted) al anusuhui ©) Porfiuanea profuncé (Pars profunda) formeaza un ine! complet jurul canalutui anal ise intrieé anterior eu celal ‘mugchi ai centri tendinos, Acoperi porfiunca superioara a sfincterului intern al anusului. Fibrele sale cele mai profunde se intrepatrund on cele ale muschiului puborectal Acfiunc. Sfincterul extem al anusului se aa intr- stare de contractie tonic si, neaviind un muscbi antago- nist, el fine inchis anusul si canalul anal, Datoritd con- tracjie lui, canalal anal are aspectul nei despicdituri i- guste. El intervine in mod volumitar, adied activ, eénd tre- buie si se opund contractiei mugchilor abdominali gi a ‘musculaturii netede a rectului. Sinergisti ai sfincterului ORGANELE GENITALE MASCULINE extern sunt ridiedtorii anali-(porfiunea puborectala) si gluteii mari, Uneorsfincterul extem poate fi parliat (prin leit ale ‘maduvei spn) avind dept consecintincoatinen}a de materi fecale, Aiteori dimpotriva se pot instala contract: spastie, dareroase,mumitetenesme Ingrvagie. Muschiul primeste.o ramura din al patrulea nerv sacrat gi filete provenite din nervii rectali inferior (S,,) rarmuri din nervul rusinos. ‘Muschiul recto-uretral M.recto-urethiras) este format dintr-un mnunchi de fibre musculare netede, care se intind de Ta rect la porfiunea membranoasé a urettei, deasupra centruluitendinds. A fost descris sil uretr, _Snieatiamaraloge. Mah prin a out origin ert: 1. Muschi riicttori anal gi cocigini deriv din aparstl caudal al mamiferelor, I care aciotes28 asupra coz, ei a va- loarea ror mugehi vertebral, 2. Toi ceili mugehiprovin di fincterl primar cloacal (dati cu separareaclocei a sinusul wogental canal anor lal, se produce go subdivizine a sfincteulu nr periune vex ‘ald care deriv muychi perneulieneror io pore poste rioaré din care provine sinter anal exter, FASCIILE PERINEULUI fn structura perineului descriem sre fasci: superfi- cial, mijlocie si profunda In terminologia tradiionalé acestefascii sunt numite aponevrozele perineului |. Fascia perineali superficiald (Fascia perinet su- erficialis) este 0 formatiune subcutanata care acoperi integral planurile subiacente ale regiunii urogenital. Exare o forma triumghiularé gi ocupa spagiul delimitat de ramurile ischiopubiene. Prin marginile sale laterale, fascia seinset& pe aceste ramuri, Baza se uneste ~ la mar- tinea posterioari a muschiulii transvers profind - cu foita inferioar a diafragmei urogenitale. Varfil se con ‘tinud cu fascia profunda a penisului si cu fascia superf- cial a muschilor abdominal, Proceslepalolgice se pot propaga de la pring, deabira sau dedesubtol acesti fasoi, la penis sau la reginee inferoaré @ peteteluj abdominal 2. Fascia perineali mijlocie (neomologata in NA.) este o formafiune conjunctiva rezistent si complexd. Structura, dispozitia complex, diseuriile in legatur ca semnificatia e morfologicd au ficut can prezentarea i sh existe o serie de variant. Fascia mijlocie are o forma triunghiulara sé situati intre ramurile ischiopubiene, Ea e formata din doua foite, ambele inserate pe aceste ramuri, Foifa inferioara (Fascia dtaphragmatis urogenitalis inferior) numita adesea si’ membrana perineului (Membrana ‘Perinel) este groasa si rezistentl. De ea aderd intim bulbul enisului i idScnile corpilor caverogi, fascia contribuind 259 Fig. 287. Fascia perineala mijlocievasuta peo seetune mmedio-sagiala 4. Simfiza pubisnS.- 2 Lignmentl pubian arcu. - 3. V, dorsal roe funda penisului,~ 4 Prosata 3, Uretza.-6. Seplrectovesicopros tatic.- 7 Bulbul penisulu. - 8, Fascia perinealé supertciall -9,Fasiainferioah 910. Fascia superinaréadiatragine urogenital 11 Ligamental yansvers al pine prin aceasta la fixarea corpilor erect, Foifa supe rioard (Fascia diaphragmauissrogenitais superior) este mult mai subfie, motiv pentru care N.A, actual ny 6 mai recunodste Cele dout foie se unese intr ele atat in partea ante- rioart, cit sin cea postetoara. Postétior, ele fuzioneaz’ Ja maginea posterioaré a transversului profund gi aders poi la centr tendinos, Ele se unese gi in partea ante- ‘oar, inaintea uretrei, eonstituind o formaliune fibroasé, Ingrosatd si rezisenta, mumiti Ligamentul trans- vers al perineulwi Qigamentum transversum perinei). intre acesta si ligamentul arcuat pubian se delimiteazo fant, prin cae trece vena dorsal profund a penisulu Cele doua foie ale fasciei mijfocit sunt strabatute pe linia median de ureta membranoasi, fn afar de ure, fascia mijlocie prezita o serie de orifcii pentru trecerea vaselor si nervilor ompanelor genitale {n spafiuldelimitat inte foija superioat si fifa infe- rari ale fascici perineale mijlocitg&simi uschi tfans- vers profund si porfiunea inferioard a sfincterului ure Complexul format din fascia perineala mijloce gi cei doi rmugehi cupringiinre foielé ei, constiie dia fragma urogenitala 3, Fascia pelviand parietal Fascia pebis parietal) ~ separ din punct do vedere opograicregunea perineal de exvitatea elvan, motv penta care in terminologia. ‘raditionald roméneasca este cunoscutd si sub aumele de fascia éndopelvian sau fascia perineala profiand, Ea ete o parte component conjunctvulu!pelvin, pe azeil vom stucia odatd cu prezentarea spaiului pelvisubperitoncal, Fascia pelviand parietal este 0 pinzfibroasé conti- ul, care ciptusest fata superioard a mugchilor plangeu- Jui pelvian s portiunea perejlor exeavasiei pelviene situata deasupra inscrieiacestor muschi. 260 Reamintim dispozitia acestora, Pe parfile laterale ale ‘excavate’ se gisese obturator interi,iarin partea poste- rioard piriformii, Ei sunt mugchi parietal, ies din pelvis si seinseré pe trohanterul mare. Ridicatorii anali au origi- nea pe obturator interi si coboara medial, iar coccigienii se gisese intre piriformi gi ridicatori. Fascia pelviana parietal rezult din unirea fasciilor proprii ale tuturor rusehilor amintt gi reprezinté continuarea ta bazia ~ la nivel line terminale ~ a fasciei transversalis abdomi- nale sia fasciei iliac. Porfunile components, corespunzind fiecinui muschi, adeta la pereti ososi in vecindtatea imediatA a originii rmuschiului respectiv, fn felul acesta se formeaza loji csteo-fibroase, cate nu permit migrarea usor colecti (ex. puroi) in Iojile veeine. ‘Omentiine aparte merité fascia obturatoru- Lui intern (Fascia obturacoria). Ea prezint’ 0 formafiune fibroast numité arcul tndinos al idictorului anal, care ofmparte tn dou porfiuni, Portiunea de deasupra arcului, este mai densi si participa la tapetarea peretelui excavatici. Face deci parte din fascia pelviand parietal Portiunea de dedesubtal arculu int in constitutia peretelui lateral al fose ischi-oanale (din perineul posterior), Porfiunea fascie! pehviene parierate corespunzitoare ridicitorului anal'nu este alta decat fascia superioar’ a diafragmei pelviene, Ea prezinti o ingrosare fibroasi nu- nitéarcul tendinos al fasciei pelviene (Arcus tendineus fasciae pelvis), care incepe inapoia simfizei pubiene, se incovoaie peste muschiulridicétor anal si ajunge pnd la spina ischiadica. Areul réspunde unci lini la nivelul crcia vasele gi nervii viscerali se desprind sepeperstelepelvian; aici fesutul conjunctiv pelvian aden pputemic la fascia parietal, (Atenfe, nu trebuie confundat cu areal tendinos al muschiului ridic&tor anal!) Fascia pelviand parictala prezint doud fee (supe- rioari si inferioara) si dod margini (lateral si medial8). Fafa superioara priveste spre peritoneul pelvian, impreund cu care delimiteazd spafiul pelvisubperitoneal, Vine in raport cu vasele mari ale pelvisului. Fala inferioaré ta- peteazdi musehii aminti mai sus gi vine fn raport cu plexu- rile mari nervoase (sacrat si coccigian). Marginea lateral, reprezinté linia de fixare a fasciei pelviene parictale gi Fispunde dinainte inapoi: ramurii superioare a pubelui ‘rece pe sub orficiul canalului obturator; ured apoi pind Ja nivelul liniei arcuate unde fuzioneaza cu fascia iliac’, {rece deasupra marii incizuriinschiadice si ajunge la fala antericard.a sacrului. Marginea medial rispunde dinainte Inapoi; prostatei (aici coboari de-a lungul ridicatorului anal pin la dafiagma urogenital) apoi centruhi tendi- nos, rectului (unde se prinde pe fefele laterale ale aces- tia), ligamentului anococcigian si in sférsit sacrului, ‘Mauschial ridicitor anal este acoperit pe faja lui info- rioari (dinspre fosa ischio-anala) de fascia inferioard a diafragmei pelviene (Fascia diaphragmatis pelvis inferior). SPLANHNOLOGIA PREZENTARE TOPOGRAFICA Dup& cum am ardtat fa inceputul acestai capitol, din punct de vedere topografic. regiunea perineala (Regio erinealis) se imparte in regiunea anala si regiunea urogenitala. Separatia dintre aceste dows regiuni o face linia biischiadia, Din studiul descriptiv al pereului a reiegit ca, datorita rmuschilor anexafi organelor urinare, genitale, reetului, cl areaun important rol in mictiune, coit si defécatie. Dar perineul are gi un altro, tot atat de important:-el sustine organele pelviene Studiul topografic al regiunii perineale ne arata c& in structura cise gsesc dou diafagme:diaftagma pelviand, formata de ridicitorii anali si coceigieni, si diafragma wurogenitald, formata de fascia perineald mijlocie im- préund cu muschiitransvers profund si sfincter al uretrei Diafragma pelviands (Diaphragma pelvis) are forma ‘nei palni, situata deasupra intregi regiuni perineale. in partea sa anterioard se gaseste hiatul urogenital, o fant alungita, ovalar, care constituie 0 zond slaba a ei. Hiatul urogenital este inchis de placa trimnghiulard a diafragmei uurogenitale, Aceasta ¢ mai superficial si se giseste numai {in regiunca urogenital (perineul anterior). intre marginea Posterioari a diafragmei urogenitale si peretele anterior al reotului rine 51 aici o fisurd, malt punet slab. Acesta| va fi inchis de central tendinos, situat pe un plan gi mai superficial, Rolul formajiunilor amintite in sustinerea corganelor pelviene, este mult mai important la fem. REGIUNEAANALA (Regio analis) Regiunea anal sau perineul posterior ese situataina- poia liniei biischiadice. Linia ¢ ugor de reperat prin pal- parea tuberozitiilorischiadice, intrucdt regiunen are for- ‘nd triunghiulard, vail acesteia orientat posterior cores- punde gr opitei coccigiene (Koveoia cooeyged) Form exterioara, explorare. in stafiune vertical, peri- neul posterior ¢ ascuns in adncimea unui sant antero- posterior denuit erena” ani sau sanfulinterfesier, delim tatde cele dou fese (Nates sau Clunes)"”. Perineul poste~ riot poate fi examinat in pozifa genu-pectoralé a subiee- tului, prin indepartarea fesclor. El se poate explora in intregime agezdind pacientul in pozifia talie. In centru se vede anusul, situat ntre doud regiuni bombate (eare cores- pund foselorischio-anale. Afeotiunile perineului posterior sunt foarte numeroase. in special trebuie si notin: flegmoanele ischio-anale care deformeazi regiunea; leziunile sifilitice, canceroase, tuberculoase, ce intereseazd mai cu seama periferia anusului; edt gi tumorile (hemoroizi, cancer) * rena = depichior “nate; cunes™ fee ORGANELE GENITALE MASCULINE Fig. 288, Perineul posterior la barbat, ‘Sectiune frontal (sehen) 1M, obturator intern, 2. M.rditor anal 3. Ampula etait are ‘se ontnuicucaralul anal ~4Spfilpelvisubperitonea~3.Ishiona +6 Foss ischiownald coninind corpul arises. - 7M. sincer anal exten (sri). - 8 ielea peineuli posterioe STRATIGRAFIE. Dispozitia elementelor perineulvi posteriof apare clar pe o sectiune frontalé dusd prin rect. Pe linia mediana se vede rectul, iar pe partie laterale cei doi ridicdtori anali cu direetia lor caracteristica, descen-

    S-ar putea să vă placă și