Tuneluri misterioase sub România

 T.C. Albu25 ianuarie 2020 19:15 0

Tuneluri misterioase, comori și numeroase legende sunt doar câteva dintre

elementele cheie ale unor legende urbane. Întotdeauna m-am simțit atras de
aceste legende, care în cele mai multe dintre cazuri ascund un sâmbure de
adevăr. Cui nu îi place să descopere adevărul, chiar dacă de cele mai multe ori
este ascuns de minciună sau fantasmagorie?

Unul dintre cel mai interesante mister al țării noastre îl reprezintă tunelurile
misterioase. Acestea se găsesc sub numeroase orașe și poartă povara unor
legende demne de menționat. Poate că nu sunt în totalitate adevărate, dar
subteranul este o lume pe care ar trebui s-o explorăm. Poate chiar în acest
moment pășești pe deasupra unui astfel de tunel și nici măcar nu ai habar
despre existența sa.

Tunelul de sub Baia Mare

Primul tunel, despre care aș vrea să scriu este cel care se află sub orașul Baia
Mare. Legenda spune că acesta este unul dintre cele mai interesante tuneluri din
România. Nu știu cât de misterios ar putea fi, dar este cert că puțini oameni știu
despre existența sa. Se spune că leagă două castele și a fost construit pentru ca
oamenii să se salveze în caz de asediu.

Povestea tunelului începe între anii 1620 şi 1657, când Zsigmond Lonyai a
construit Castelul Lonyai din Medieşu Aurit. Pentru că în acele vremuri
războaiele erau la odinea zilei, Lonyai s-a gândit că este nevoie de un tunel.
Astfel, supușii săi puteau să scape de asediul dușmanului folosindu-se de acest
pasaj secret. Pasaj secret este puțin spus, pentru că se spune că tunelul este
extrem de lung. El leagă castelul din Medieşu Aurit de zona Ardud şi Carei. Mai
mult de atât, tunelul misterios trece pe sub râul Someș. Ce ingenioși erau
oamenii odată!

Tunelul de cărămidă era înalt de un metru şi jumătate şi permitea deplasarea

unui atelaj cu cai. Legendele locale spun că şi Pintea Viteazul ar fi folosit tunelul,
după ce a fugit din închisoarea Sătmarului.

Tunelul Izvor
Tunelul Izvor are o poveste interesantă. Chiar înainte de începerea celui de-Al
Doilea Război Mondial, CFR a hotărât că este nevoie de un tunel, care să lege
Sinaia de Pietroşiţa. Pentru că în această zonă există munte, s-a hotărât că
trebuie să se sape un tunel.

Construcția tunelului a fost încredințată arhitectului austriac Iulius Berger. berger

a hotărât că tunelul trebuia săpat din două părți, care să se unească la mijloc.
Lucrările au început din Moroieni și din Sinaia.  În Sinaia, intrarea în tunel era
aproape de cimitirul oraşului, pe platoul Izvor. Din acest motiv a fost numit
Tunelul Izvor. Pentru acea vreme, construcția unui tunel era o realizare fantastică
și au fost aduși muncitori din italia.

Odată cu începerea războiului, lucrările au fost stopate. Oamenii au fost chemați

pe front. După o perioadă de timp, conducătorii români și-au dat seama că acest
tunel de extrem de important și în ciuda războiului, lucrările au fost reluate. În
1941, Tunelul Izvor a fost ocupat de nemți. După terminarea războiului, lucrările
nu au mai fost continuate. Tipic românesc! Pentru a încheia eșecul unei
neputințe, la circa 450 m în tunel, a fost zidit un perete gros. Legenda spune că
dincolo de acel perete se află o locomotivă pe abur și scheletele a circa 100 de
muncitori. Au fost zidiți în tunel de vii? Legenda spune că da.

Tuneluri misterioase la Galați

Pe faleza din Galați, la câțiva metri de Dunăre există o biserică numită Precista.
Biserica a fost construită între anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu.

Precista a fost nu numai lăcaș de cult, ci și cetate de apărare. Este cel mai vechi
monument istoric din oraș. Biserica a suferit multe avarii, de-a lungul timpului. A
fost arsă de turci, avariată în timpul războaielor. După cel de al Doilea Război
Mondial, un arhitect francez a început reconstrucția ei și a constatat o serie de
detalii surprinzătoare.
Printre rândurile de cărămidă a fost folosită piatră, tehnică unică de lucru la
bisericile din Moldova. Zidurile de deasupra ferestrelor, până la acoperiș, au în
interior un fel de galerii prin care se poate trece ușor. Deasupra altarului există o
cameră secretă, unde se presupune că se depozitau comorile boierilor.

Legenda spune că de sub biserică pornește un tunel care trece pe sub Dunăre,
pe celălalt mal. Gura tunelului ar fi fost acoperită cu pământ, secretul fiind păstrat
cu sfințenie.

Lucrările care s-au efectuat în apropierea falezei au scos la iveală vestigii ale
unei rețele de tuneluri. O gaură a unui tunel se află lângă o celebră casă care a
aparținut unui avocat, mare colecționar de tablouri. În timpul celui de al Doilea
Război Mondial, tablourile, care valorau milioane de dolari, au dispărut în mod
misterios.

Dincolo de legendă, Galațiul este străbătut de zeci de kilometri de tuneluri,a

căror vechime a fost evaluată la sute de ani. O bună parte dintre acestea a fost
distrusă în anii 70, atunci când s-a realizat reconstrucția orașului.

Există specialiști care susțin că existența unui tunel care să treacă pe

sub Dunăre este posibilă. Biserica Precista este amplasată chiar lângă Dunăre,
iar faptul că a fost folosită ca cetate de apărare, întărește convingerea. Tunelul ar
fi asigurat refugiul pe malul tulcean al Dunării, dar și un loc unde puteau fi
ascunse multe comori.

Catacombele lui Iancu de Hunedoara de la Şiria

În timpul luptelor cu turcii, în jurul anului 1444, Iancu de Hunedoara,

voievodul Transilvaniei şi regent al Ungariei, a săpat, în scopuri
militare, două tuneluri. Acestea legau cetatea Şiria din judeţul Arad,
fostă davă dacică transformată apoi în cetate medievală, cu
Timişoara, pe o distanţă de 58 de kilometri, şi cu Aradul, pe o
lungime de 28 de kilometri.

Buncărele din Timiş ale lui Stalin

Începând cu 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de

buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, judeţul Timiş, lângă graniţa cu
Iugoslavia. În acea vreme, Stalin considera că Iugoslavia lui Tito era duşmanul
de moarte al comunismului şi, desigur, al lui personal.

Tunelul «Castelului din Carpaţi»

Este vorba despre cetatea cnezilor Cândeşti, din satul Râu de Mori, judeţul
Hunedoara, care l-a inspirat pe Jules Vernes în romanul “Castelul din Carpaţi”.
Este legat de satul Brazi printr-un tunel lung de 5 kilometri, care apare şi în carte.
Tunelurile Craiovei

Zona Craiovei e foarte bogată în vestigii ale unor căi subterane, demonstrate
arheologic sau doar înregistrate de memoria comunităţilor locale. Cetatea dacică
Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel care ieşea la malul drept al Jiului,
lung de 2 kilometri. De asemenea, în satul Lemnea de Sus există o gură de tunel
care lega localitatea de centrul Craiovei pe un traseu lung de 13 kilometri. Sub
municipiul Craiova există o reţea de tuneluri, descoperită în 1974, care leagă
fostele case boiereşti.

«Izvorul Iubirii» de la Sucidava

Lângă fosta cetate dacică a Sucidavei, de lângă oraşul Corabia, judeţul Olt, se
află un tunel care coboară 18 metri sub nivelul solului, până la un ochi de apă
numit de localnici Izvorul Iubirii. Înainte de căsătorie, femeile din zonă se duc şi
beau din această apă rece şi limpede, pentru a avea o căsnicie fericită.

«Turnul slăninilor» şi frigiderele medievale

“Turnul slăninilor” este un turn-clopotniţă al bisericii din satul Dumitra, judeţul

Bistriţa Năsăud, care era legat, în trecut, printr-un tunel subteran de 3,5 km, de o
cetate a domnitorului moldovean Petru Rareş (1487-1546). Turnul şi tunelul
funcţionau ca un frigider medieval, în care localnicii îşi depozitau hrana.

Tunelul dacic de la Stânceşti

Este cea mai veche cale subterană din România şi a fost descoperită întâmplător
în zona celor două cetăţi dacice (secolul VI î.H.) de la Stânceşti, judeţul Botoşani.
Încă nu i se cunoaşte lungimea, dar traiectoria tunelului dacic duce către comuna
Mihai Eminescu, aflată la aproximativ 5 kilometri depărtare. Tot în judeţul
Botoşani există o hrubă lungă de 10 kilometri, numită şi “Şanţul lui Ştefan cel
mare”, care leagă cetatea domnească din Cotnari, a lui Ştefan (1433-1504), de
localitatea Hârlău. Acest tunel a fost construit pentru una din iubitele domnitorului
moldovean.

Ceauşescu, obsedat de hrubele de la Panciu

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trupele germane au dislocat în
spatele frontului, la Panciu, o companie de arheologie care a cercetat hrubele cu
vinuri. Nu se ştie ce au descoperit, dar în 1987, Ceauşescu a însărcinat armata
să cerceteze amănunţit hrubele de vin din Panciu. Scopul era determinarea
originii şi întinderii, inclusiv cartarea acestora. Se considera că galeriile, de o
vechime foarte mare, se întind pe o lungime de zeci, poate chiar 100 de kilometri
şi că aici se află o reţea de comunicare secretă, cu valoare strategică şi de cult,
având o ieşire dincolo de munţi, în Transilvania. Există indicii că în aceste
caverne ale actualei podgorii Panciu s-ar afla vechi temple ale dacilor, iar apariţia
unor mănăstiri în aceste hrube, cum e Schitul Brazi, nu e deloc întâmplătoare.