EZRA POUND (1885 - l 975)

PROPRIUL CHIP ÎN OGLINDĂ

O, ciudat chip acolo-n oglindă!

O, tovărăşie neruşinată, o! azimă sfântă.
O, nebunul meu bătut de necazuri,
Ce răspuns? O, voi mii şi mii
Care luptaţi, care vă veseliţi şi vă treceţi,
Glumă, provocare, sfruntare!
Eu? Eu? Eu?
Şi voi?

RUGĂCIUNE PENTRU VIAŢA DOAMNEI SALE

După Properţiu, Elegii. Cartea a III-a, 26

Acum, Persephona, fii bogată-n milă,

Iar tu Pluto nu sosi cu mai mari asprimi.

Atâtea mii de frumuseţi coborât-au în Avernus,

Pe una ai putea-o lăsa aici sus cu noi.

Pe Iope o ai cu tine, pe alb-strălucitoarea

Tyro, pe Europa şi pe neruşinata Pasiphae,

Şi toate frumuseţile din Troia şi toate din Ahaia,

Din despicatele-mpărăţii ale Tebei şi-ale bătrânului Priam
Care-au murit şi pe care focul tău le mistuie.

Acum Persephona, fii bogată-n milă

Iar tu Pluto, nu sosi cu mai multe asprimi.
Atâtea mii de mândre făpturi coborât-au în Avernus,
Pe una ai putea-o lăsa aici sus cu noi.

UN OBIECT

Acest lucru ce are un cod şi nu un sâmbure

A statornicit cunoştinţa acolo unde-ar fi putut fi
Dragostea, - şi-acum nimic
Nu-i tulbură reflecţiile.

UN PACT A PACT

Fac o-nţelegere cu tine, Walt Whitman -
Te-am detestat destul timp.
Vin la tine ca un copil matur
Care-a avut un tată-ncăpăţînat;
I make a pact with you, Walt
Whitman –
I have detested you long enough.
I come to you as a grown child
Who has had a pig-headed father;

1
Sunt acum destul de mare ca să ne-mpăcăm.
Tu ai fost cel care-ai tăiat pădurea
Acum e vremea cioplitului.
Avem o singură sevă şi rădăcină -
Hai să stabilim legături între noi.
I am old enough now to make friends.
It was you that broke the new wood,
Now is a time for carving.
We have one sap and one root –
Let there be commerce between us.

NOUA BUCATĂ DE SĂPUN

Iată cum luceşte şi străluceşte-n soare

Ca obrazul unui Chesterton.

EPITAF

Leucis, cel ce râvnea spre-o Pasiune Înaltă,

Sfârşeşte-n plăcerea de-a se căciuli tuturora.

CADA BĂII

Aidoma unei căzi de baie în porţelan alb,

Când apa caldă s-a dus ori se face călâie.
Tot aşa-i moalea răcire a pasiunii noastre cavalereşti,
O, mult lăudată dar-nu-ndeajuns-de-mulţumitoare
Doamnă.

TEMPERAMENTELE

Două adultere, 12 legături amoroase, 64 de păcate trupeşti

şi ceva tare-asemănător cu un viol
Zac noapte de noapte pe sufletul bietului Florialis,
Şi totuşi el e-aşa de liniştit şi de sfios în purtarea sa
Că trece: şi drept lipsit de sânge şi drept lipsit de sex.
Bastidides, dimpotrivă, care nici nu vorbeşte
nici nu scrie decât despre-mpreunarea sexuală,
A ajuns tată de gemeni,
Dar isprava aceasta a plătit-o cu ceva preţ:
A trebuit să fie-ncornorat de patru ori.

ÎNTR-O STAŢIE DE METROU (IN A SUBWAY STOP)

Ivirea acestor chipuri în mulţime: The apparition of those faces in the

crowd;
Petale pe-o creangă jilavă, neagră. Petals on a wed, black bough.

ALBA

Tot aşa de rece ca frunzele

umede-palide-ale lăcrămioarei
Ea sta-ntinsă lângă mine, în zori.

2
ÎNTÂLNIREA

Câtă vreme discutau noua morală, mereu

Ochii ei mă scrutau.
Şi când m-am ridicat să plec
Degetele-i erau ca ţesătura

VÂNZĂTOAREA

O clipă s-a sprijinit de mine

Ca o rândunică pe jumătate izbită de perete,
Şi se mai vorbeşte de femeile lui Swinburne,
Şi de-ntâlnirea păstoriţei cu Guido,
Şi de târfele lui Baudelaire.

CEI TREI POEŢI

Candidia şi-a luat un nou iubit

Şi trei poeţi au intrat în doliu.

Primul a scris o lungă elegie lui "Chloris".

Lui "Chloris cea castă şi rece", "unicei lui Chloris".
Al doilea a scris un sonet despre nestatornicia femeii,
Iar al treilea îi scrie o epigramă Candidiei.

CANTO I

Şi-apoi coborât-am în corabie

Am dat corăbiei drumul pe talazuri, înainte pe marea zeiască,
şi ridicat-am catarg şi velă pe-acel întunecat vas
Am dus pe punte oi şi ne-am dus şi trupurile noastre
Grele de plâns, şi vânturile dinspre pupă
Ne-au purtat înainte cu velele-n vânt,
Meşteşugul acesta e-al Circei, al zeiţei dichisit pieptănate.
Apoi aşezatu-ne-am la mijloc de vas, vântul apăsând cârma,
Astfel cu pânzele sus vâslit-am până-n sfârşitul zilei.
Soarele picotind, umbre peste-ntreg oceanul,
Ajunserăm atunci la hotarele apei celei mai adânci
În ţările cimeriene şi la cetăţile locuite
Hălăduind sub deasa ceaţă a pânzei de păianjen,
Niciodată pătrunsă de luciul razelor de soare
Nici presărată cu stele care din cer să privească în jos
Întunecoasă noapte-aşternută peste bieţii oameni de-acolo.
Oceanul curgând de-a-ndăratele, ajuns-am apoi la locul
Mai sus pomenit de Circe.
Acolo făcură slujbe Perimedes şi Eurylochus,
Iar eu trăgându-mi de la şold spada
Am săpat o groapă de un cot pe un cot;

3
Şi-am turnat pentru fiece mort libaţii,
Miel mai întâi şi vin dulce, şi apă-amestecată cu făină albă.
Rostit-am apoi multe rugi palidelor morţii capete;
După cum e-n Itaca datina, sterpi tauri din cei mai de soi
Pentru jertfă, îngrămădind bunuri pe rugul funerar,
Numai pentru Tiresias o oaie, una neagră şi cu talangă.
Negru sânge curse în şanţ,
Suflete venite din Erebus, livide leşuri de mirese
Tinere şi de bătrâne care-nduraseră mult;
Suflete pătate cu proaspete lacrimi; fete duioase;
Bărbaţi cu droaia, vătămaţi, de guri de lănci de bronz,
Căsăpiţi în luptă, purtând încă-ngrozitoarele arme,
Aceştia toţi năvaliră-n juru-mi; cu strigăte,
Palizi asupră-mi, răcnind la oamenii mei pentru şi mai multe vite;
Măcelărirăm cirezi, uciserăm oi cu lăncile;
Turnat-am balsam, glas înălţat-am zeilor.
Lui Pluto cel puternic şi slăvitu-o-am pe Proserpina;
Din teacă trăgând spada-ngustă,
Mă aşezai să ţin piept năvalei de morţi neputincioşi,
Până ce-l voi fi auzit pe Tiresias.
Dar mai întâi sosi Elpenor, prietenul nostru Elpenor,
Ce-nmormântat; prăvălit pe-ntinsul pământ,
Mădulare pe care le lăsasem în casa lui Circe,
Nebocite, neaşezate-n criptă, căci alte griji ne-mboldeau.
Biet duh. Şi-am strigat, grăind cu zor
"Elpenor, cum de-ai venit pe-acest întunecat ţărm?
Venit-ai pe jos luând-o vâslaşilor înainte?"
Iar el, cu glas căznit:
„Vitregă soartă şi vin prea din belşug. Dormit-am pe plita lui Circe, Coborând pe lunga scară fără-a
lua seama,
Căzui pe contrafort,
Frângându-mi gâtul - şi-a luat-o sufletul meu înspre Avernus.
Tu însă, o rege, te rog adu-ţi de mine aminte, cel nebocit şi ne-nhumat, Adună-mi armele, fă-mi pe
deal groapă şi scrijelează;
Un om fără de noroc şi c-un nume ce va urma.
Şi pune-mi la căpătâi vâsla cu care-am lopătat alături de năierii mei."
Şi veni Anticlea, pe care-o alungai şi-apoi Tiresias tebanul,
Ţinându-şi vergeaua de aur, mă recunoscu şi-mi grăi:
„A doua oară ? de ce? ins născut sub zodie rea,
Cu faţa spre morţii ne-nsoriţi şi-acest fără de bucurie tărâm.
Te-ndepărtează de şanţ, dă-mi sângeroasa băutură
Să proorocesc."
Şi m-am abătut,
Iar el, de sânge-mbărbătat, răsti atunci: "Odiseu
Se v-a-ntoarce-n ciuda răuvoitorului Neptun, peste mări întunecate,
Soţii pierzându-şi-i toţi." Pe urmă veni Anticlea.
Nu te tulbura, Divus. E, anume, vorba de acel Andreas Divus,
Din officina Wecheli, 1538, după Homer. -
Şi plecă în larg, pe lângă Sirene şi-apoi pe mare departe hăt

4
Şi către Circe.
Venerandam,
În frază cretană, cu cununa de aur, Afrodita,
Cypri munimenta sortita est voioasă oricalchi
Cu brâu şi pieptăraş de aur, tu cu pleoape-ntunecate
Purtând arcul de aur al Argicidei. Aşa-ncât:

e. e. cummings (1894 - 1962)

O INTRODUCERE

(Poems, 1923-1934; textul este tradus după James Scully, ed., Modern Poets on Modern
Poetry, Fontana/Collins, ed. a şasea, 1977, pp. 124-125)

Poemele care urmează sunt pentru tine şi pentru mine şi nu pentru majoritateaoamenilor.
Nu are r-ost să pretindem că majoritateaoamenilor şi cu noi suntem la fel
Majoritateaoamenilor are mai puţin în comun cu noi decât radicaldinminusunu. Tu şi cu mine
suntem fiinţe umane; majoritateaoamenilor sunt snobi.
Să luăm tema de a te fi născut. Ce înseamnă pentru majoritateaoamenilor a te naşte?
Catastrofă totală. Revoluţiesocială. Aristocratul cultivat smuls din al său hiperexclusiv
ultravoluptuos superpalazzo şi azvârlit într-un incredibil de vulgar lagăr mişunând de toate speciile
imaginabile de organisme nedorite. Majoritateaoamenilor îşi închipuie un costumdesiguranţă
antinaştere garant din altruism indestructibil. Dacă majoritateaoamenilor ar fi să se nască de două
ori, improbabil i-ar spune moarte.
Tu şi cu mine nu suntem snobi. Noi nu ne putem niciodată naşte îndeajuns. Noi suntem fiinţe
umane pentru care naşterea e un mister suprem binevenit, misterul creşterii; misterul care se
întâmplă numai şi de câte ori suntem credincioşi faţă de noi înşine. Tu şi cu mine purtăm
primejdiosul libertinaj destinului şi îl găsim potrivit. Viaţa, pentru noi, cei eterni, este acum: şi
acum e mult prea ocupat să fie ceva mai mult decât totul pentru a părea ceva inclusiv catastrofal.
Viaţa pentru majoritateaoamenilor pur şi simplu nu există. Să luăm aşa numitul niveldetrai. Ce
înţelege majoritateaoamenilor prin “trai”? Ei nu înţeleg a trăi. Ei îl consideră cea mai recentă şi
apropiată aproximare plurală pasivităţii singulare prenatale cu care ştiinţa în înţelepciunea ei finită,
dar descătuşată, a reuşit să le vândă soţiile. Dacă ştiinţa poate da greş, muntele e un mamifer. Soţiile
majorităţiioamenilor pot sesiza imediat amăgirea autentică a omnipotenţei embrionare şi nu vor
accepta substitute.
Din fericire pentru noi, muntele e un mamifer. Plusoriminus filmul ca să sfârşească mişcarea,
jocul de societate strict ştiinţific al realităţii ireale, tiranie concepută din concepţie greşită şi
dedicată propoziţiei că fiecare bărbat e femeie şi fiecare femeie un rege nu se ţin pe picioare. Ceea
ce mai ales sintetica fără a spune transparenta lor majestate, dnaşidl foetus colectiv, ar numi
improbabil o fantomă umblând. El nu e un nevis al impersoanelor anesteziate sau o staţie de
relaxare cosmică sau un veziauzipipăiguştimiroşi sterilizat transcendental. El este un complex
sănătos natural omogen cetăţean al nemuririi. Acumul fiecăruia din gesturile libere imperfecte de
compătimire ale sale, oricare naştere sau respiraţie a sa insultă milenii, inframortal perfecţionate, de
sclavie. El este un pic mai mult decât orice, el e democraţia, el este viu: el este noi înşine.
Miracolele urmează. Cu voi las o amintire a miracolelor: ele aparţin cuiva care poate iubi şi
care va renaşte continuu, o fiinţă umană; cineva care a spus celor din preajma sa când degetele nu-i
mai puteau ţine pensula legaţi-mi-o de mână.
Nimic dovedindu-se bolnav sau parţial. Nimic fals, nimic dificil sau uşor sau mic sau colosal.
Nimic ordinar sau extraordinar, nimic golit sau umplut, real sau ireal; nimic plăpând şi cunoscut sau

5
neîndemânatic şi ghicit. Peste tot colorează copilărirea, inocent spontan, adevărat. Nicăieri posibil
ce carne şi imposibil o astfel de grădină, ci de fapt flori care piepturi sunt printre chiar gurile
luminii. Nimic crezut sau pus la îndoială: creier peste inimă, suprafaţă: nicăieri urând sau de temut;
umbră, minte fără suflet. Numai cât de nemăsurate flăcări reci ale facerii; numai fiecare altă clădire
totdeauna distinct sine de deschidere mutuală întreagă; numai viu. Niciodată finalităţile ucise ale lui
undecând şi danu, nejocuri impotente ale lui răubine şi binerău; niciodată să câştigi sau să te opreşti,
niciodată moalea aventură a nedestinului, chinuri lacome şi umile extaze ale inexistenţei; niciodată
să te odihneşti şi niciodată să ai: doar să creşti.
Întotdeauna frumosul răspuns care pune o şi mai frumoasă întrebare.

Traducere: Romulus Bucur

FIREŞTE DUPĂ DUMNEZEU NEXT TO OF COURSE GOD

"fireşte după dumnezeu america pe tine “next to of course god america i

te iubesc ţară a pelerinilor ş.a.m.d. love you land of the pilgrims’ and so forth oh

oh spune vezi prin dimineaţa ce vine
patria mea secole venind şi plecând
de ce ar trebui să fim neliniştiţi
în fiecare limbă chiar şi surdomuţi
fiii aclamă gloriosul nume-ţi
prin sânge dumnezei şi draci prin... tu-ţi
de ce-am vorbi de frumuseţe ce-ar fi
decât eroii-aceştia fericiţi şi morţi mai frumos iful than these heroic happy dead
au năvălit ca leii spre măcel
în loc de a gândi ei au murit întru
deci fi-va mută vocea libertăţii?"
country ’tis of centuries come and go
country ’tis of centuries come and go
and are no more what of it we should worry
in every language even deafanddumb
thy sons acclaim your gloroius name by glorry
by jingo by gee by gosh by gum
why talk of beauty what could be more beaut-
who russhed like lions to the roaring slaughter
they did not stop to think they died instead
then shall the voice of liberty be mute?”

Vorbi. Şi bău iute apa din cana de lângă el. He spoke. And drank rapidly a galss of water

BĂTRÂNA IUBITA MEA ETCETERA MY SWEET OLD ETCETERA

bătrâna iubita mea etcetera my sweet old etcetera

mătuşă lucy în timpul recentului aunt lucy during the recent

război putea să-ţi şi war could and what

chiar îţi spunea pentru ce is more did tell you just
luptă what everybody was fighting

fiecare, for,
soră-mea my sister

isabel cree sute isabel created hundreds

(şi (and
sute) de şosete ca să nu hundreds) of socks not to
vorbim de cămăşi apărătoare de urechi mention shirts fleaproof earwarmers

6
rezistente la purici

etcetera manşete etcetera maică- etcetera wristers etcetera, my

mea spera că mother hoped that
o să mor etcetera I would die etcetera
vitejeşte desigur taică-meu răguşea bravely of course my father used
vorbind despre cum era to become hoarse talking about how it was
un privilegiu şi numai să fi a privilege and if only he
putut între timp eu could meanwhile my
etcetera zac liniştit self etcetera lay quietly
în noroiul adânc et in the deep mud et

cetera (visând, cetera (dreaming,

et et
cetera, la cetera, of
zâmbetul Tău Your smile
ochii genunchii şi a ta Etcetera) eyes knees and of your Etcetera)

DE CÂND SENTIMENTUL E-NTÂI

de când sentimentul e-ntâi

cel ce dă vreo atenţie
sintaxei lucrurilor,
nu te va săruta niciodată;
în întregime să fii un nebun
când e primăvară în lume
sângele meu aprobă
şi sărutările sunt o soartă mai bună
decât înţelepciunea
doamnă jur pe toate florile. Nu plânge

- cea mai bună mişcare a creierului meu e mai puţin

decât fluturarea pleoapei tale spunând

că suntem destinaţi unul altuia: apoi

râzi, lăsându-te în braţele mele
pentru că viaţa nu e un paragraf

Şi moartea cred că nu-i o paranteză.

7
ă-s-t-u-c-l-ă

ă-s-t-u-c-l-ă
care
c/cum p(r ivi)m
acumsead
ĂĂCLUST
unăs (ă -
ca):s
aR
!Ă:
A j
(u
nGânD
la
re(de)aran(vin)jâ(e)nd
,lăcustă;

Traducere: Romulus Bucur

PISICA

(im) pi-si-ca (mo)

b,i;l;ă
CadesA
Re! pl
Uteşte se dă tuM
ba; sela
sădusănvârtejC(OM)

8
(PleT)
pleacă de-acolo: exact
de; par că
nim
ic nu s-ar fi înt
împla
T

THE CAT

(im) c-a-t (mo

b, i; l: e
FalleA
ps!fl
OattumbleI
Sh?dr
IftwhirlF
(Ul) (lY)
away wanders: exact
ly; as if
not
hing, had ever happ
ene
D

9
DACĂ NU POŢI MÂNCA...

Dacă nu poţi mânca e bine

ca să fumezi şi noi
n-avem ce fuma: hai puiule
hai la culcare
dacă nu poţi fuma e bine
să cânţi şi noi
n-avem ce cânta: hai puiule
hai la culcare
dacă nu poţi cânta e bine
să mori şi noi
n-avem ce muri; hai puiule

hai la culcare
dacă nu poţi muri e bine
ca să visezi şi noi

n-avem ce visa (hai puiule

hai la culcare).

UP INTO THE SILENCE THE GREEN

up into the silence the green

silence with a white earth in it

you will (kiss me) go

out into the morning the young

morning with a warm world in it

(kiss me) you will go

on into the sunlight the fine
sunlight with a firm day in it

you will go (kiss me

down into your memory and

a memory and memory

i) kiss me (will go)

SUS ÎN TĂCEREA...

Sus în tăcerea verdea

tăcere cu ţărână albă înăuntru
tu te (sărută-mă) vei duce

afară în dimineaţa tânără

dimineaţă cu lume albă înăuntru

(sărută-mă) tu te vei duce

şi mai departe în soarele frumosul
sore cu zi solidă înăuntru

tu te vei duce (sărută-mă

jos în memoria ta şi o
memorie şi memorie

eu) sărută-mă (mă voi duce).

BUFFALO BILL’S

Buffalo Bill’s
defunct
who used to
ride a watersmooth-silver
stallion
and break onetwothreefourfive pigeonsjustlikethat Jesus

he was a handsome man

and what i want to know is
how do you like your blueeyed boy
Mister Death

BUFFALO BILL A

buffalo bill a
pierit
cel deprins ca să
călărească-un armăsar
catifelat ca un râu de-argint
şi să frângă undoitreipatrucinci porumbeiexactcaşiacel iisus

ai fost un frumos bărbat

şi ce vreau eu să ştiu e
cum vă place băiatul dumneavostră cu ochii-albaştri
doamnă moarte

SPRING IS LIKE A PERHAPS HAND

Spring is like a perhaps hand

(which comes carefully
out of Nowhere) arranging
a window, into which people look (while
people stare
arranging and changing placing
carefully there a strange
thing and a known thing here) and

changing everything carefully

spring is like a perhaps

Hand in a window
(carefully to
and fro moving New and
Old things, while
people stare carefully
moving a perhaps
fraction of flower here placing
dincolo un strop de aer) şi

fără să spargă ceva

an inch of air there) and

without breaking anything

Traducere: Ion Caraion

PRIMĂVARA-I POATE CA O MÂNĂ

primăvara-i poare ca o mână

(grijulie care vine
de nicăieri) aranjând
o fereastră, prin care lumea se uită (în timp ce
lumea se uită în gol
aranjând şi schimbând punând
cu grijă colo un lucru
străin şi ici unul cunoscut) şi

schimbând grijuliu totul

primăvara-i poate ca o
mână-ntr-o fereastră
(de colo-colo grijulie mutând lucruri
noi şi vechi, în timp ce
lumea se uită-n gol grijuliu
mutând vrun crâmpei
poate de floare ici punând

În româneşte de Ion Caraion