Spondilita anchilozanta

1 Generalitati

Spondilita anchilozanta este o forma de artrita cu o evolutie de lunga durata (cronica) si de cele mai
multe ori afecteaza coloana vertebrala. Poate produce durere, rigiditate, edem si limitarea miscarilor la
nivelul coloanei vertebrale inferioare, mijlocii si la nivelul gatului si uneori in unele parti cum ar
fi mandibula, umerii, coapsele, genunchii si calcaiele. Boala apare mai frecvent la barbati decat la femei.

Desi nu exista vindecare, tratamentul poate controla de cele mai multe ori simptomele si poate
preveni agravarea bolii. Majoritatea persoanelor sunt capabile sa intretina aproape toate activitatile zilnice
si sa isi continue meseria. Complicatiile spondilitei anchilozante sunt reprezentate de inflamatia partii
colorate a ochiului (irisul), numindu-se irita, sau probleme de respiratie, datorate curburii partii superioare
a trunchiului si rigiditatii toracelui.
Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament
6. Medici specialisti recomandati
7. Tratament ambulatoriu
8. Articole similare
2 Cauze

Cauzele spondilitei anchilozante sunt necunoscute, dar se pare ca exista o prevalenta genetica in
aparitia bolii (transmisa de la parinti la copii). Majoritatea copiilor cu aceasta boala s-au nascut
prezentand o anumita gena HLA-B27. Chiar daca aceasta gena este prezenta nu inseamna neaparat
aparitia bolii. Studii recente au demonstrat ca atat factorii de mediu cat si infectiile au un rol in
declansarea bolii.

3 Simptome

Spondilita anchilozanta debuteaza cu o inflamatie la nivelul articulatiei coloanei vertebrale, dar

poate asocia si o inflamatie a ochilor sau a altor articulatii (in special articulatia coapsei) si ocazional
afecteaza inima, plamanii sau cutia toracica. Daca inflamatia continua in timp, va conduce la cicatrizare si
leziuni permanente. La unele persoane, boala este usoara si progreseaza incet, iar simptomele nu devin
niciodata severe. Alte persoane pot prezenta o boala mai agresiva.

Agravarea sau nu a spondilitei anchilozante, depinde de numerosi factori, cum a fi varsta la care
debuteaza, cat de devreme este pus diagnosticul si ce articulatii sunt implicate. Desi este prea devreme
pentru a se spune cu exactitate, cercetatorii spera ca tratamentul precoce cu medicamente de ultima
generatie, va scadea procesul inflamator, va preveni cicatrizarea si va limita progresia bolii.
 Spondilita anchilozanta usoara sau la debut
Spondilita anchilozanta de obicei debuteaza cu o durere surda la nivelul coloanei vertebrale inferioare si
rigiditate a spatelui. Unele persoane cu spondilita prezinta episoade de accentuare a durerii si rigiditate
care dureaza cateva saptamani inainte de a scadea in intensitate.
Astfel:
-scheletul afectat de la nivelul coloanei inferioare si mijlocii, articulatia coapselor sau gatului pot
deveni dureroase, rigide si cu o limitare a miscarii; durerea tinde sa se amelioreze incet, pe parcursul unei
perioade cateva saptamani sau luni si este de cele mai multe ori, greu de gasit punctul in care aceasta
apare; rigiditatea este mai agravata de obicei dimineata; activitatea fizica ajuta la ameliorarea durerii si
rigiditatii
-un sentiment de oboseala este obisnuit pe masura ce progreseaza boala; oboseala provine din lupta
organismului cu procesul inflamator, care face parte din spondilita anchilozanta si in urma rigiditatii si
durerii
-se poate produce inflamatia irisului; acest proces se numeste irita si apare la 25-30% din pacientii cu
spondilita anchilozanta; simptomele de irita sunt durerea si inrosirea ochiului si fotosensibilitate
(sensibilitate la lumina).

Spondilita anchilozanta severa sau forma avansata

Daca in timp inflamatia continua, se poate ajunge la cicatrizare prin fibroza si leziuni permanente:
-fibrozarea coloanei vertebrale produce unirea vertebrelor (fuziune sa anchiloza); pe masura ce
vertebrele fuzioneaza, durerea de spate va disparea treptat, dar coloana vertebrala va ramane foarte rigida
si exista imposibilitatea indoirii sale; este mult mai probabila fracturarea unei coloane anchilozate in cazul
unui traumatism, mai ales la nivelul gatului (coloanei cervicale)
-modificarile coloanei vertebrale pot pune probleme in mentinerea echilibrului, sigurantei si
mobilitatii organismului; coloana vertebrala superioara se curbeaza catre anterior, pana in momentul in
care va deveni foarte greu pentru pacient sa priveasca in fata; pe masura ce coloana isi pierde curbura
normala, va deveni mult mai dificil mentinerea echilibrului stand in picioare sau in mers, mai ales daca
sunt afectate si articulatiile soldului
-poate fi afectata si functia respiratorie, datorita curburii anterioare accentuate a coloanei vertebrale
superioare si a rigiditatii cutiei toracice; spondilita anchilozanta severa poate, de asemenea, sa produca o
cicatrizare la nivelul plamanilor (numita fibroza pulmonara) ceea ce poate creste riscul de aparitie a
infectiilor pulmonare; acestea pot sa accentueze si mai mult problemele fumatorilor intrucat plamanii
acestora sunt deja predispusi la infectii si cicatrizari pulmonare
-cicatricele care apar la nivelul ochilor pot provoca scaderea acuitatii vizuale si glaucom
-in cazuri destul de rare, poate sa apara cicatrizarea miocardului iar valvele cardiace pot deveni
inflamate; acest lucru va face inima sa nu mai pompeze sange cat este necesar (insuficienta cardiaca);
artera cea mai importanta care porneste de la nivelul cordului (aorta) poate fi, de asemenea afectata,
devenind inflamata si dilatata la nivelul la care porneste din cord.
Se ia in considerare ca rigiditatea cutiei toracice poate fi resimtita ca un disconfort sau ca o presiune
asemanatoare cu cea din infarctul de miocard. Spondilita anchilozanta poate sa ii ingreuneze cordului
functia si sa ii scada eficienta. In cele din urma infectia pulmonara este frecventa in formele severe de
spondilita anchilozanta.

Daca apar simptome ale afectarii cardiace sau pulmonare, inclusiv presiune sau durere la nivelul
toracelui, insotite de dificultati in respiratie, se recomanda adresarea imediata la medic, pentru a se
exclude existenta unor afectari severe cardiace sau pulmonare.
 Spondilita anchilozanta este cea mai frecventa boala cu predispozitie familiala dintre toate bolile
reumatologice, numite spondilartropatii. In aceasta grupa de boli fac parte si artrita psoriazica, artrita
reactiva (sindromul Reiter), artrita enteropatica (afectiuni articulare asociate cu boala inflamatorie
intestinala). Desi inflamatia coloanei vertebrale apare si in alte afectiuni, este mai putin frecventa si mai
putin severa decat inflamatia care apare in spondilita anchilozanta.

4 Investigatii

Pentru a se pune diagnosticul de spondilita anchilozanta este nevoie sa se ia in calcul istoricului

bolii, examenul fizic si examenul radiologic.Prin anamneza, medicul va obtine informatii despre
simptomele aparute. Majoritatea pacientilor cu spondilita anchilozanta prezinta dureri de spate cu
urmatoarele caracteristici:

-debut
-debutul si agravarea bolii sunt treptate
-persistenta durerii pe o perioada de 3 luni
-este asociata cu rigiditatea matinala
-se amelioreaza la exercitii fizice.

Medicul va dori sa cunoasca daca exista in familie si alte persoane care au spondilita anchilozanta
sau alte boli ale articulatiilor; 15-20% din persoanele cu spondilita anchilozanta prezinta in familie un alt
membru cu aceasta boala. Se vor lua in calcul si daca au existat episoade diareice, dureri abdominale,
infectii multiple ale cervixului (la femei) sau ale uretrei, psoriazis sau inflamatii ale globului ocular
(uveita). Acestea pot fi semne de existenta ale unei alte boli decat spondilita anchilozanta.

Se va face un examen fizic, pentru a se observa cat de rigid este spatele sau daca exista o expansiune
normala a cutiei toracice. Se vor cauta zonele mai sensibile, mai ales superior de apofizele vertebrale, la
nivelul pelvisului, la nivelul articulatiilor coastelor pe stern sau la nivelul calcaielor. Poate sa apara durere
toracica si rigiditate in spondilita anchilozanta. La unele persoane poate sa apara durere si la nivelul
mandibulei (articulatia temporo-mandibulara).

Se fac urmatoarele investigatii pentru spondilita anchilozanta:

-radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului, pentru a se observa modificarile osoase care apar
(eroziuni osoase, fuziuni ale vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor sacroiliace);
unele modificari specifice care apar la nivelul articulatiilor sacroiliace confirma diagnosticul de spondilita
anchilozanta, dar este nevoie de ani ca acele modificari sa fie evidente la examenul radiologic
-ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale bolii
-teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca este prezenta o gene
specifica HLA-B27, asociata de cele mai multe ori cu spondilita anchilozanta; acest test nu confirma
diagnosticul de spondilita anchilozanta, dar daca exista aceasta gena HLA-B27, ea se poate mostenii de
catre copii. Acest lucru creste riscul de aparitie la mostenitori, a spondilitei anchilozante sau a altor tipuri
de afectiuni dintre spondiloartropatii.
 5 Tratament

Tratamentul spondilitei anchilozante are urmatoarele prioritati: reducerea durerii si rigiditatii,

reducerea inflamatiei, impiedicarea agravarii bolii si mentinerea unei activitati zilnice normale. Un
diagnostic si un tratament precoce, pot sa reduca durerea, rigiditatea, inflamatia si deformarile care pot sa
apara.
Chiar daca simptomele se tin sub control, este nevoie de controlul medical (de obicei la un
reumatolog) o data pe an, pentru a se urmari boala si a se preveni complicatiile care pot sa apara. Pacientii
care prezinta simptome determinate de afectarea articulatiei soldului si probabil cei care au avut debutul
bolii in adolescenta, au un risc mai mare de progresie a spondilitei anchilozante si este nevoie sa se
prezinte la medic in mod regulat.

Tratament initial
Tratamentul la debut al spondilitei anchilozante se face in felul urmator:

-educarea pacientului pentru a cunoaste manifestarile si modul de progresie al bolii si a stii cum sa
minimizeze cauzele care ii determina spondilita
-exercitii fizice de mentinere si intindere, pentru a mentine mobilitatea coloanei si a controla durerea
-administrarea de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) pentru durere si rigiditate si reducerea
inflamatiei si, de asemenea, adjuvante ale fizioterapiei
-fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si exercitii de respiratie
profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un fizioterapeut poate sa informeze
pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul, pentru un control al durerii si rigiditatii; caldura poate sa
ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa scada inflamatia
-dispozitive adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot mentine o activitate
fizica, reducand stresul in articulatie
-terapii alternative cum sunt yoga si acupunctura, care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea
stilului de viata.

Tratament de intretinere
Data tratamentul initial nu reduce suficient durerea si inflamatia asociate spondilitei anchilozante si
boala progreseaza, tratamentul de intretinere se face in felul urmator:

-exercitii de mentinere in forma, pentru a se mentine o cat mai buna mobilitate si a se controla

durerea
-tratamentul medicamentos: se va face la inceput cu AINS pentru reducerea inflamatiei si durerii;
dar se poate sa fie nevoie si de alte medicamente mai puternice pentru controlul bolii:

-corticosteroizii, asemanatori hormonilor naturali produsi de organism, ajuta la reducerea inflamatiei

-medicamente care modifica boala (DMARD): ajuta la reducerea durerii in articulatii, altele decat
articulatiile coloanei cervicale si pelvisului; medicamentul din aceasta clasa, cel mai mult studiat pentru
spondilita anchilozanta, este sulfasalazina, care este o combinatie intre aspirina si un antibiotic; se
administreaza per os (oral) si se gaseste sub forma de tablete; se foloseste foarte des si in artrita
reumatoida
-medicamente cunoscute cu numele de "tratament biologic" sau medicamente "anti TNF-alfa",
reduc inflamatia prin blocarea unei proteine numite factor de necroza tumorala (TNF) care produce
inflamatie:
 -Etanerceptul: este un medicament care se injecteaza subcutanat
-Infliximabul: este un medicament administrat intravenos, injectat direct in vena
-Adalimumabul: este, de asemenea, un medicament administrat subcutanat; se foloseste cel mai des
in poliartrita reumatoida, dar incepe, de asemenea, sa fie folosit si in tratamentul spondilitei anchilozante
-fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si exercitii de respiratie
profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un fizioterapeut poate sa informeze
pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al durerii si rigiditatii; caldura poate sa
ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa scada inflamatia
-dispozitive adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot mentine o activitate
fizica, reducand stresul in articulatie
-terapii alternative cum sunt yoga si acupunctura, care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea
stilului de viata.

Medicul specialist va trata complicatiile spondilitei anchilozante care pot sa apara. De exemplu,
irita se trateaza cu medicamente care reduc inflamatia de la nivelul globului ocular, cum ar fi
medicamentele corticosteroide sau picaturi pentru ochi cu efect midriatic.

Tratament in cazul agravarii bolii

In unele cazuri destul de rare, este nevoie de un tratament chirurgical pentru inlocuirea articulatiei
sever afectate de inflamatia din spondilita anchilozanta. Cea mai frecventa interventie chirurgicala care se
face, este proteza soldului, inlocuirea articulatiei soldului cu o proteza. Tratamentul chirurgical la nivelul
coloanei vertebrale se face la putine persoane care sunt afectate de aceasta boala. Daca exista subluxatie
atlantoaxoidiana (primele doua vertebre cervicale) si existe semne de compresie medulara, cum ar fi
parestezii (amorteli) si miscari nesigure ale bratelor si mainilor, se poate interveni chirurgical pentru a se
"suda" cele doua vertebre permanent. In cazuri extrem de rare, chirurgia la nivelul coloanei vertebrale se
face pentru a indrepta o parte a coloanei vertebrale care s-a deformat sever, dar aceasta interventie este
riscanta si nu poate reface in totalitate coloana, pentru a fi supusa miscarii.

Intrucat spondilita anchilozanta este o afectiune pe termen lung, este nevoie uneori de un tratament
medical alternativ, care poate sa reduca simptomele, poate controla durerea si poate imbunatatii stilul de
viata. Aceasta medicina alternativa si complementara, este exemplul cel mai bun de terapie care poate fi
folosit ca o alternativa la medicina clasica. Aceste terapii se refera la yoga si acupunctura.Este nevoie de
sfatul medicului pentru a se alege cel mai adecvat tip de tratament pentru fiecare caz in parte.

6 Tratament ambulatoriu

Daca a fost pus diagnosticul de spondilita anchilozanta, exista anumiti pasi care pot fi urmati la
domiciliu, pentru a reduce durerea si rigiditatea si a permite o desfasurare cat mai buna a activitatilor
zilnice. Acesti pasi sunt:

-educarea pacientului pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa
apara; acest lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune
-administrarea de medicamente AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), sau utilizarea caldurii si
frigului, pentru un control al durerii si rigiditatii; dusurile caldute sau baile in cada sau somnul sub o
patura electrica care emite caldura, pot sa reduca rigiditatea
-efortul fizic regulat ajuta la diminuarea durerii si rigiditatii si mentine o cat mai buna mobilitate a
coloanei vertebrale, cutiei toracice si articulatiilor; se poate ca medicul sa recomande fizioterapie pentru a
se efectua anumite exercitii specifice:
-exercitii de respiratie pentru mentinerea unei cat mai adecvate capacitati pulmonare
-inotul ca parte a exercitiilor fizice necesare, ajuta la mentinerea unei cat mai bune expansiuni a
cutiei toracice si miscari a coloanei vertebrale fara a o leza
-se vor evita exercitiile care implica un contact, intrucat vertebrele fuzionate se pot fractura mai usor
in urma unui traumatism si pe masura ce boala progreseaza, dar se pot practica alte exercitii ca tenisul sau
golful; este nevoie de sfatul medicului inaintea adaugarii si unui altfel de efort fizic
-mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a cutiei toracice: postura
adecvata este importanta intrucat previne curbarea anormala a coloanei vertebrale, iar expansiunea cutiei
toracice ajuta la prevenirea unor afectiuni pulmonare cum sunt infectiile (pneumonia); este o idee
excelenta statul pe abdomen in decubit, de cateva ori pe zi, pentru a se mentine coloana si soldurile
intinse; in timpul somnului se foloseste o saltea tare si o perna mica pentru sustinerea capului
-se folosesc diferite dispozitive in timpul mersului; un fizioterapeut poate sa recomande un astfel de
dispozitiv; daca gatul devine rigid, se va recomanda folosirea unui suport moale, mai ales in timpul
condusului de autovehicule, pentru a se preveni leziunile care pot sa apara in caz de accident
-evitarea fumatului, pentru a se preveni problemele de respiratie care pot aparea datorita fibrozarii
plamanului; leziunile pulmonare cauzate de fumat combinate cu o expansiune limitata a cutiei toracice,
pot sa faciliteze aparitia de infectii pulmonare specifice spondilitei anchilozante, care pot deveni serioase
si pot limita capacitatea unei respiratii pasive libere
-adresarea la medic (de cele mai multe ori reumatolog) cel putin o data pe an, pentru un examen de
rutina al spondilitei si observarea unor eventuale complicatii; depistarea precoce si tratarea acestor
complicatii poate sa previna aparitia unor probleme mai serioase
-se vor face examinari periodice oftalmologice, pentru a se diagnostica o eventuala inflamatie
aparuta la nivelul irisului (irita).

7Recomandari pentru pacientii cu spondilita anchilozanta

Medici specialisti recomandati
Cazurile usoare pot fi tratate de catre:
-medicul de medicina de familie
-medicul internist dar in unele situatii este nevoie adresarea catre un:
-medic,reumatolog
-medic,ortoped
-fizioterapeut.

Spondilita anchilozanta (spondilita ankilopoietica) este o inflamatie reumatismala cronica care afecteaza
in principal coloana vertebrala si articulatiile sacro-iliace, evoluand progresiv spre anchiloza.
Recomandari pentru pastarea posturii si mobilitatii
Medicii trebuie sa le recomande pacientilor cateva masuri pentru pastrarea mobilitatii pe care le pot
aplica acasa:

 Sa aleaga un pat ferm, dar nu dur, pentru somn. In cazul in care salteaua este prea laxa, pot sa
intercaleze o placa de lemn intre aceasta si pat
 Sa nu foloseasca prea multe perne
 Sa stea zece minute pe zi in pozitia culcat pe spate, pe o suprafata ferma, cu genunchii indoiti la
90˚ si sprijiniti pe acea suprafata. Este recomandata aceasta pozitie si in timpul somnului
  Sa evite canapelele si fotoliile prea joase si moi, deoarece favorizeaza pozitiile incorecte si aparitia
durerilor

La serviciu, medicii trebuie sa le recomande pacientilor:

 Sa evite statul prelungit in picioare sau pe scaun

 Sa faca miscari usoare si sa-si intinda pe rand articulatiile in cazul in care trebuie sa stea mai mult
timp in picioare
 Sa ajusteze inaltimea scaunului la cea a biroului sau a mesei de lucru, astfel incat sa nu trebuiasca
sa stea aplecat

La volan, pacientul cu spondilita ankilozanta trebuie:

 Sa ajusteze scaunul astfel incat sa aiba o pozitie corecta si sa nu trebuiasca sa faca miscari fortate
 Sa foloseasca oglinzi retrovizoare suplimentare in cazul in care exista dureri la miscarea gatului
 Sa faca opriri frecvente, in timpul carora sa exerseze miscari de intindere

Inotul este sportul recomandat pentru pacientii cu spondilita anchilozanta.

Regimul alimentar recomandat
Dieta sanatoasa trebuie sa fie echilibrata, sa contina proteine animale (peste, carne) pentru a preveni
tulburarile distrofice si anemia.
Fructele si legumele asigura aportul de vitamine, in timp ce produsele lactate asigura aportul necesar de
calciu.
Restrictii impuse in perioada administrarii medicamentelor inflamatorii

 Reducerea aportului de sare

 Limitarea consumului de alcool
 Evitarea alimentelor care cresc secretia gastrica: mancarurile condimentate, supele de carne,
dulciurile concentrate
 Asigurarea unei mese sau a unei gustari inainte de administrarea medicamentelor