Masajul Terapeutic Selectiv

PARTEA PERSONALĂ
În partea personală am tratat individual cinci cazuri, prin intermediul masajului terapeutic
selectiv şi programelor de kinetoterapie.
MASAJUL TERAPEUTIC SELECTIV
Pentru a executa masajul poziţia pacientului va fi în decubit dorsal cu segmentul susţinut

de terapeut dacă vârsta este mai mică şi decubit ventral, respectiv dorsal dacă vârsta permite
colaborare din partea pacientului.
Masajul Membrului Inferior - Aspectul Posterior
Netezirea cu mai multe Degete

a. Pe grupa de muşchi latero-externă.
Palma mâinii drepte o fixez sub nivelul maleolei externe (cu vârful degetelor
orientat spre cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea latero-externă
şi efectuez netezirea pe gambă, genunchi şi coapsă, până la creasta iliacă laterală.
Revin şi reiau.
b. Pe grupa de muşchi posterioară.
Palma mâinii drepte o poziţionez sub calcaneu (cu vârful degetelor orientat spre
cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea posterioară şi efectuez
netezirea pe gambă, plica genunchiului şi coapsă, până la plica fesieră.
Revin şi reiau.
c. Pe faţa tibiei şi grupa de muşchi latero-internă.
Palma mâinii stângi o fixez sub maleola internă (cu vârful degetelor orientat spre
cap) şi efectuez netezirea pe faţa tibiei şi pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-
internă a articulaţiei genunchiului şi continui pe şanţurile dintre muşchii grupei
latero-interne până la plica pelvină. Revin şi reiau.
Frământatul cu o Mână
Palma mâinii drepte o fixez sub maleola externă, cu policele pe şanţul dintre
grupele de muşchi latero-externă şi posterioară, iar cu indexul pe şanţul dintre
grupele de muşchi latero-externă şi anterioară (între deschiderea acestora aflându-se
muşchii de pe partea latero-externă).
Urmărind aceste delimitări efectuez frământatul (adunând concomitent cu policele
şi indexul) pe gambă şi coapsă, până la creasta iliacă laterală. Revin şi reiau.

Palma mâinii drepte o fixez sub calcaneu, cu policele pe şanţul dintre grupa de
muşchi posterioară şi muchia posterioară a tibiei, iar cu indexul pe şanţul dintre
grupele de muşchi posterioară şi latero-externă (între deschiderea acestora aflându-se
grupa de muşchi posterioară).
Urmărind aceste delimitări efectuez frământatul (adunând concomitent cu policele
şi indexul) pe gambă (păşind peste plică genunchiului) şi pe coapsă, până la plica
fesieră. Revin şi reiau.
c. Pe grupa de muşchi latero-internă.
Palma mâinii stângi o fixez sub genunchi, cu policele pe şanţul dintre grupele de
muşchi latero-internă şi posterioară, iar cu indexul pe şanţul dintre grupele de muşchi
latero-internă şi anterioară (între deschiderea acestora aflându-se grupa de muşchi
latero-internă).
Urmărind aceste delimitări, efectuez frământatul (adunând concomitent cu indexul
şi cu policele) pe coapsă, până la plica pelvină.
Revin şi reiau.
Intercalez netezirea şi trec la geluire.
Geluirea
Fixez palma mâinii drepte sub maleolă (cu vârful degetelor orientat spre cap), pe
şanţurile dintre tendoane şi muşchii de pe partea latero- externă.
Urmărind aceste şanţuri, efectuez geluirea pe gambă, genunchi şi coapsă până pe
creasta iliacă laterală. Revin şi reiau.
cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea posterioară.
Urmărind aceste şanţuri, efectuez geluirea pe gambă, plică genunchiului şi coapsă,
până la plica fesieră. Revin şi reiau.
Pe această parte pot efectua şi geluirea cu ambele mâini.
Poziţionez palma mâinii drepte sub partea lateral externă a calcaneului, cu degete-
le depărtate, astfel încât indexul să fie pe partea externă a tendonului lui Ahile.
Mâna stângă o poziţionez sub partea latero-internă a calcaneului cu degetele
depărtate, astfel încât indexul să fie pe partea latero-internă a tendonului lui Ahile şi
efectuez geluirea pe gambă, plica genunchiului şi coapsă până la plica fesieră. Revin
şi reiau.
cap) şi efectuez geluirea pe faţa tibiei şi pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-
latero-interne, până la plica pelvină. Revin şi reiau.
Intercalez netezirea şi trec la fricțiune.
Fricţiunea
Fixez palma mâinii drepte sub maleola externă (cu vârful degetelor orientat spre
cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea latero-externă.
Urmărind aceste delimitări, efectuez fricţiunea pe gambă, genunchi şi coapsă,
până la creasta iliacă laterală. Revin şi reiau.
cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea posterioară.
Urmărind aceste delimitări, execut fricţiunea pe gambă, plica genunchiului şi
coapsă, până la plica fesieră. Revin şi reiau.
Pe această regiune voi putea efectua şi fricţiunea cu ambele mâini.
Mâna dreaptă o fixez sub partea latero-externă a calcaneului, astfel încât indexul
să fie pe partea externă a tendonului lui Ahile iar mâna stângă o fixez sub partea
latero-internă a calcaneului, astfel încât indexul să fie pe partea latero-internă a
tendonului lui Ahile.
Efectuez fricţiunea pe gambă, plica genunchiului şi coapsă, până la plica fesieră.
Revin şi reiau.
cap) şi efectuez fricţiunea pe faţa tibiei şi pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-
Grupa de mușchi latero-externă și grupa de mușchi latero-internă le pot prelucra
concomitent cu ambele mâini.
Baterea
Poziţia mea va fi cu faţa la regiunea de tratat.
Baterea pe gambă şi coapsă (evitându-se plica genunchiului) o execut sub toate formele:
cu căuşul, cu partea cubitală, cu pumnul şi sub formă de ciupitură.
După efectuarea acestor proceduri revin la poziţia anterioară.
Intercalez netezirea şi trec la vibraţii.
Vibraţiile cu mai multe Degete

Fixez palma mâinii drepte sub maleola externă (cu vârful degetelor orientat spre
cap) pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea latero-externă şi efectuez
vibraţii pe gambă, genunchi şi coapsă, până la creasta iliacă laterală. Revin şi reiau.
Palma mâinii drepte o poziţionez sub calcaneu (vârful degetelor orientat spre cap)
pe şanţurile dintre tendoanele şi muşchii de pe partea posterioară şi execut vibraţii pe
gambă, plica genunchiului şi coapsă, până la plica fesieră. Revin şi reiau.
cap) şi efectuez vibraţii pe faţa tibiei şi pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-
internă a articulaţiei genunchiului, şi continui pe şanţurile dintre muşchii grupei
După ce am prelucrat partea posterioară a membrului inferior drept voi trece la prelucrarea
părţii anterioare a membrului inferior drept.
Masajul Membrului Inferior - Aspectul Anterior
Poziţia pacientului: în decubit dorsal.

Poziţia mea va fi în şezut sau în ortostatism, cu şoldul drept la nivelul articulaţiei gleznei
pacientului şi cu piciorul stâng uşor în faţă sau poate fi adaptată în funcţie de pacient.
Tehnica de prelucrare este aceeaşi, cu deosebirea că prima parte care o voi prelucra este
partea latero-internă, care o voi prelucra cu mâna dreaptă, iar ultima parte este partea latero-
externă, care o voi prelucra cu mâna stângă.
Netezirea cu mai multe Degete

a. Pe grupa de muşchi latero-internă.
Poziţionez palma mâinii drepte pe partea latero-internă (sub calcaneu), cu degetele
pe şanţurile dintre tendoane, muşchi sau grupe de muşchi şi efectuez netezirea pe
gleznă, gambă, genunchi şi coapsă până la plica pelvină. Revin şi reiau.
b. Pe faţa dorsală a labei piciorului şi grupa de muşchi anterioară.
Palma mâinii drepte o poziţionez pe partea anterioară a labei piciorului, cu
degetele pe şi printre metatarsiene.
Urmărind aceste şanţuri, efectuez netezirea până la şi pe articulaţia gleznei, apoi
pe gambă, cu degetele pe şanţurile dintre muşchii grupei anterioare, pânâ pe
articulaţia genunchiului.
Continui pe coapsă, cu degetele pe şanţurile dintre muşchii şi fasciculele grupei
anterioare, efectuând netezirea până la plica inghinală. Revin şi reiau.
Palma mâinii stângi o poziţionez pe partea latero-externă sub calcaneu cu vârful
degetelor orientat spre cap şi efectuez netezirea pe faţa tibiei şi pe muchiile acesteia,
apoi pe partea latero-externă a articulaţiei genunchiului şi, în continuare, pe şanţurile
dintre muşchii grupei latero-externe, până la creasta iliacă laterală. Revin şi reiau.
Frământatul cu o Mână
a. Pe grupa de muşchi latero-internă.
Palma mâinii drepte o poziţionez sub genunchi, cu policele pe şanţul dintre
grupele de muşchi anterioară şi latero-internă. iar cu indexul pe şanţul dintre grupele
de muşchi posterioară şi latero-internă (între ele aflându-se grupa de muşchi latero-
internă).
Urmărind aceste delimitări, efectuez frământatul adunând concomitent cu indexul
şi policele pe coapsă, până la plica pelvină. Revin şi reiau.
b. Pe grupa de muşchi anterioară.
Palma mâinii drepte o poziţionez pe partea anterioară a articulaţiei gleznei, cu
policele pe şanţul dintre muchia anterioară a tibiei şi grupa de muşchi anterioară, iar
cu indexul pe şanţul dintre grupele de muşchi latero-externă şi anterioară (între
acestea aflându-se grupa de muşchi anterioară).
Urmărind aceste delimitări, efectuez frământatul adunând concomitent cu indexul
şi policele pe gambă şi, în continuare, pe coapsă (cu policele pe şanţul dintre grupele
de muşchi latero-internă şi anterioară şi indexul pe şanţul dintre grupele de muşchi
anterioară şi latero-externă) până la plica inghinală. Revin şi reiau.
c. Pe grupa de muşchi latero-externă.
Palma mâinii stângi o poziţionez sub maleola externă, cu policele pe şanţul dintre
grupele de muşchi anterioară şi latero-externă, iar cu indexul pe şanţul dintre grupele
de muşchi posterioară şi latero-externă ale gambei (între acestea aflându-se grupa de
muşchi latero-externă).
Urmărind aceste delimitări, efectuez frământatul (adunând concomitent cu indexul
şi policele) pe gambă şi coapsă până la creasta iliacă laterală.
Revin şi reiau.
Efectuez netezirea cu mai multe degete şi trec la geluire.
Geluirea
a. Pe faţa tibiei şi grupa de muşchi latero-internă.
Palma mâinii drepte o poziţionez sub calcaneu şi efectuez geluirea pe faţa tibiei şi
pe muchiile acesteia apoi pe partea latero-internă a articulaţiei genunchiului şi, în
continuare, pe şanţurile dintre muşchii grupei latero-interne, până la plică pelvină.
Revin şi reiau.
Palma mâinii stângi o poziţionez pe partea anterioară a labei piciorului, cu
Urmărind aceste şanţuri, efectuez geluirea până la şi pe articulaţia gleznei, apoi pe
gambă, cu degetele pe şanţurile dintre muşchii grupei anterioare, până pe articulaţia
genunchiului.
anterioare, până la plica inghinală. Revin şi reiau.
Fixez palma mâinii stângi pe partea latero-externă (sub calcaneu), cu indexul pe
şanţul dintre grupele de muşchi anterioară şi latero-externă, cu degetele 3 şi 4 pe
şanţurile dintre muşchii grupei latero-externe şi degetul 5 pe şanţul dintre grupele de
muşchi latero-externă şi posterioară.
Urmărind aceste linii, efectuez geluirea pe gambă, genunchi şi coapsă, până la
Intercalez netezirile specifice şi trec la fricțiune.

Fricţiunea
a. Pe faţa tibiei şi grupa de muşchi latero-internă.
Palma mâinii drepte o poziţionez sub calcaneu şi efectuez fricţiunea pe faţa tibiei
şi pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-internă a articulaţiei genunchiului şi în
continuare pe şanţurile dintre muşchii grupei latero-interne, până la plica pelvină.
Revin şi reiau.
b. Faţa dorsală a labei piciorului şi grupa de muşchi anterioară.
Palma mâinii stângi o poziţionez pe partea anterioară a labei piciorului, cu
Urmărind aceste şanţuri, efectuez fricţiunea până la şi pe articulaţia gleznei, apoi
pe gambă, cu degetele pe şanţurile dintre muşchii grupei anterioare, până pe
articulaţia genunchiului.
Fixez palma mâinii stângi pe partea antero-extemă (sub maleola externă), cu
indexul pe şanţul dintre grupele de muşchi anterioară şi latero-externă, cu degetele 3
şi 4 pe şanţurile dintre muşchii grupei latero-externe şi cu degetul 5 pe şanţul dintre
grupele de muşchi latero-externă şi posterioară.
Urmărind aceste linii, efectuez fricţiunea pe gambă, genunchi şi coapsă, până la
Intercalez netezirile specifice şi trec la batere.

Baterea - mă voi poziţiona cu faţa la regiunea de masat.
Pe coapsă, baterea o voi executa sub toate formele, iar pe gambă (numai pe partea
latero-externă) execut baterea cu căuşul, cu partea cubitală şi sub formă de ciupitură.După
efectuarea acestor manevre revin la poziţia anterioară.
Intercalez netezirea şi trec la vibraţii.
Vibraţiile cu mai multe Degete

Palma mâinii drepte o poziţionez pe partea latero-externă (sub calcaneu), cu
degetele pe şanţurile dintre tendoanele, muşchii şl grupele de muşchi de pe partea
latero-externă.
Urmărind aceste şanţuri, efectuez vibraţii pe gambă, genunchi şi coapsă, până la
creasta iliacă laterală.
Revin şi reiau.
Palma mâinii drepte o fixez pe partea anterioară a labei piciorului, cu degetele pe
şi printre metatarsiene.
Urmărind aceste şanţuri, efectuez vibraţii până la şi pe articulaţia gleznei, apoi pe
gambă, cu degetele pe şanţurile dintre muşchii grupei anterioare, până pe articulaţia
genunchiului.
Palma mâinii stângi o poziţionez sub calcaneu şi efectuez vibraţii pe faţa tibiei şi
pe muchiile acesteia, apoi pe partea latero-internă a articulaţiei genunchiului şi, în
continuare, pe şanţurile dintre muşchii grupei latero-interne, până la plica pelvină.
Revin şi reiau.
Închei masajul cu manevra de netezire.
Masajul Părţii Plantare
Netezirea cu o mână - poziţia maseurului: la capătul patului, cu faţa la partea plantară a

piciorului pacientului.
Mâna stângă fixează degetul mare al labei piciorului. Degetele 2, 3, 4 şi 5 de la mâna
dreaptă se fixează pe partea plantară a labei piciorului, iar policele pe partea latero-
externă şi anterioară. Se efectuează netezirea până pe calcaneu. Se revine şi se reia.
Apoi, cu mâna dreaptă, se fixează laba piciorului de la nivelul degetului 5. Degetele 2,
3, 4 şi 5 de la mâna stângă se poziţionează pe partea plantară a labei piciorului, iar
policele pe partea latero-internă şi anterioară. Se efectuează netezirea, până pe calcaneu.
Se revine şi se reia.
Netezirea sub formă de pieptene

Mâna stângă fixează laba piciorului de la nivelul halucelui, iar mâna dreaptă
efectuează netezirea sub formă de pieptene, începând de la nivelul falangelor până pe
calcaneu (insistând pe aponevroza plantară). Se revine şi se reia.
Se intercalează netezirea cu o mână şi se trece la frământat.
Frământat cu o mână
Mâna stângă fixează laba piciorului, de la nivelul halucelui, iar mâna dreaptă se
poziţionează la nivelul degetului mic pe partea latero-externă (degetele 2, 3, 4, 5 pe
partea plantară, iar policele pe partea latero-externă anterioară). Se execută frământatul
(adunând concomitent cu policele şi indexul) până pe calcaneu. Se revine şi se reia.
Apoi, cu mâna dreaptă se fixează laba piciorului la nivelul degetului mic. Palma
mâinii stângi este suspendată (spre partea latero-internă a labei piciorului), cu indexul pe
linia articulaţiilor metatarsofalangiene (la nivelul halucelui) şi cu policele la nivelul
treimii mijlocii a părţii plantare. Urmărind aceste linii, se execută frământatul, până la
partea latero-externă a labei piciorului. Se revine şi se reia.
Se intercalează netezirea cu o mână şi se trece la frământatul cu două mâini şi în

contratimp.
Se intercalează netezirea şi se trece la geluire.
Geluire
Cu mâna stângă, se fixează laba piciorului de la nivelul halucelui. Palma mâinii drepte
este suspendată la nivelul degetelor 5, 4, 3 ale labei piciorului, cu degetul 2 pe partea
latero- externă a labei piciorului, iar degetele 3, 4 şi 5 pe partea plantară, la nivelul
articulaţiilor falangometatarsiene. Urmărind aceste linii, se efectuează geluirea până la
partea posterioară a calcaneului. Se revine şi se reia.
Cu mâna dreaptă, se fixează laba piciorului de la nivelul degetelor 5 şi 4. Palma mâinii
stângi este suspendată la nivelul degetelor 1 şi 2 ale labei piciorului, cu degetul 2 pe
partea latero-internă a labei piciorului, iar cu degetele 3, 4 şi 5 pe partea plantară, la
nivelul articulaţiilor falangometatarsiene. Se efectuează geluirea (cu o presiune mai mare
la nivelul aponevrozei plantare), până la partea posterioară a calcaneului. Se revine şi se
reia.
Se intercalează netezirile specifice regiunii şi se trece la fricţiune.
Fricţiunea
Cu mâna stângă, se fixează laba piciorului de la nivelul halucelui. Palma mâinii drepte
este suspendată la nivelul degetelor 5, 4, 3 ale labei piciorului, cu degetul 2 pe partea
latero-externă a labei piciorului, iar degetele 3, 4 şi 5 pe partea plantară, la nivelul
articulaţiilor falango-metatarsiene. Urmărind aceste linii, se efectuează fricţiunea până la
partea posterioară a calcaneului. Se revine şi se reia.
Cu mâna dreaptă, se fixează laba piciorului de la nivelul degetelor 5 şi 4. Palma mâinii
stângi este suspendată la nivelul degetelor 1 şi 2 ale labei piciorului, cu degetul 2 pe
partea latero-internă a labei piciorului, iar cu degetele 3, 4 şi 5 pe partea plantară, la
nivelul articulaţiilor falangometatarsiene. Se efectuează fricţiunea (cu o presiune mai
mare la nivelul aponevrozei plantare) până la partea posterioară a calcaneului. Se revine
şi se reia.
Pe aponevroza plantară, se efectuează şi fricţiunea cu nodozităţile degetelor.
Se intercalează netezirile specifice regiunii şi se trece la masajul zonal pe articulaţia

gleznei.
KINETOTERAPIA
Din multitudinea de exerciţii prezentate la partea a II-a, am selectat doar o parte, şi am

constituit programe individuale.
Posturi
Exerciţiul 1
Din decubit dorsal membrele inferioare cu genunchii în extensie, picioarele în flexie
dorsală, coapsele în uşoară abducţie cu o pernă între ele.
Exerciţiul 2
Din decubit ventral cu greutăţi pe marginea externă a membrelor inferioare.
Metode pentru facilitarea rostogolirii
Exerciţiul 3
Flexia capului şi a gâtului cu rotaţie ajută trecerea din decubit dorsal în decubit ventral.
Exerciţiul 4
Extensia capului şi a gâtului cu rotaţie ajută trecerea din decubit ventral în decubit dorsal.
Exerciţiul 5
Încrucişarea bilaterală a membrelor superioare produce o mişcare pendulară atunci când
trece din decubit dorsal în decubit ventral.
Exerciţiul 6
Încrucişarea gleznelor facilitează rostogolirea.
Mobilizări pasive, active, active cu rezistenţă
Exerciţiul 7
Din decubit dorsal terapeutul execută flexia degetelor de la picioare.
Exerciţiul 8
Din decubit dorsal terapeutul execută extensia degetelor de la picioare.
Exerciţiul 9
Din decubit dorsal terapeutul execută flexia şi extensia gleznei.
Exerciţiul 10
Din decubit dorsal terapeutul execută abducţia şi adducţia gleznei.
Exerciţiul 11
Din decubit dorsal terapeutul execută rotaţia gleznei într-un sens, apoi în celălalt.
Exerciţiul 12
Din decubit dorsal terapeutul execută flexia şi revenirea genunchiului cu glezna în poziţie
indiferentă.
Exerciţiul 13
Din decubit dorsal terapeutul execută flexia şi revenirea articulaţiei coxo-femurale cu
genunchiul extins.
Exerciţiul 14
Din decubit dorsal terapeutul execută flexia şi revenirea articulaţiei coxo-femurale cu
genunchiul flectat.
Exerciţiul 15
Din decubit dorsal terapeutul execută abducţie din şold cu genunchiul extins.
Exerciţiul 16
Din decubit dorsal terapeutul execută abducţie din şold cu genunchiul flectat.
Exerciţiul 17
Din decubit dorsal terapeutul execută rotaţia internă şi externă din poziţia de şold în flexie
şi genunchi în extensie.
Exerciţiul 18
Din decubit ventral terapeutul execută extensia şoldului – fără lordozare - cu genunchiul
extins.
Exerciţiul 19
Din decubit ventral terapeutul execută extensia şoldului – fără lordozare - cu genunchiul
flectat.
Exerciţiul 20
Din decubit ventral terapeutul execută abducţia şoldului cu genunchiul flectat.
Exerciţiul 21
Din decubit ventral terapeutul execută rotaţie internă – externă cu genunchiul flectat.
Exerciţiul 22
Din decubit dorsal pacientul duce călcâiul spre fund fără ridicarea piciorului de pe sol.
Exerciţiul 23
Din decubit dorsal pacientul duce călcâiul la genunchiul opus.
Exerciţiul 24
Din decubit dorsal pacientul cu genunchii îndoiţi, flexează alternativ un genunchi la piept.
Exerciţiul 25
Din decubit dorsal pacientul cu genunchii îndoiţi, flexează concomitent genunchii la piept.
Exerciţiul 26
Din decubit dorsal pacientul execută bicicleta cu câte un picior. Atenţie genunchiul să fie
în afara şoldului şi glezna în interior.
Exerciţiul 27
Din decubit dorsal cu genunchii îndoiţi, se execută abducţia coapselor pe ambele părţi.
Exerciţiul 28
Din decubit dorsal se execută abdomene uşoare cu partea superioară a trunchiului.
Exerciţiul 29
Din decubit dorsal cu genunchii îndoiţi, ridicarea bazinului.
Exerciţiul 30
Din decubit dorsal cu sprijin pe coate, pacientul îşi transferă greutatea de pe un cot pe
celălalt.
Exerciţiul 31
Din decubit dorsal genunchii flectaţi (susţinuţi de către terapeut), braţele pe lângă corp,
mâinile pe pat; pacientul alunecă cu trunchiul (flexie laterală) pe pat, ducând mâinile spre
călcâie.
Exerciţiul 32
Din decubit ventral cu sprijin pe coate; pacientul îşi trece greutatea de pe un antebraţ pe
celălalt; la început antebraţul liber rămâne pe pat, apoi îl ridică.
Exerciţiul 33
Din decubit ventral cu sprijin pe coate; pacientul se târăşte pe coate spre înainte-
înapoi iar terapeutul opune rezistenţă la nivelul picioarelor.
Exerciţiul 34
Din decubit ventral cu sprijin pe mâini; pacientul îşi trece greutatea de pe o mână
pe cealaltă.
Exerciţiul 35
Din decubit ventral cu sprijini pe mâini; pacientul face flotări.
Exerciţiul 36
Din decubit ventral exerciţiul de târâre; pacientul se lasă pe o parte, flectând cotul în timp
ce membrul superior opus este dus înainte trăgând hemicorpul şi hemibazinul.
Exerciţiul 37
Din aşezat cu genunchii extinşi; pacientul execută flexia trunchiului încercând să ajungă
cu degetele mâinilor la degetele picioarelor.
Exerciţiul 38
Din aşezat pe un scaun cu faţa la spalier; pacientul execută ridicări şi aşezări pe scaun cu
ajutorul mâinilor care prind o şipcă.
Exerciţiul 39
Din patrupedie pacientul ridică alternativ câte un membru superior, transferând greutatea
pe cealaltă jumătate a corpului.
Exerciţiul 40
Din patrupedie terapeutul în spatele pacientului imprimă impulsuri dezechilibrate în sens
anteroposterior şi lateral.
Exerciţiul 41
Din poziţia „pe genunchi” cu faţa la spalier, cu şezuta pe călcâie; iar cu mâinile prinde o
şipcă; execută ridicare în poziţia pe genunchi urcând cu mâinile pe spalier.
Exerciţiul 42
Din ortostatism cu faţa la spalier, sprijin de o şipcă; pacientul execută genuflexiuni.
Exerciţiul 43
Mers pe călcâie cu mâinile la spate.
Exerciţiul 44
Mersul înapoi.
Exerciţiul 45
Alergare simplă, cu toată talpa jos.
Exerciţiul 46
La spalier sprijin cu mâinile: ridicat pe vârfuri şi pe călcâie.
Exerciţiul 47
Urcat singur sau cu sprijin pe scară.
CAZUISTICĂ
CAZUL 1
NUME, PRENUME C. M.
VÂRSTA 12 ani F
DIAGNOSTIC - Parapareză spastică
Pacienta a fost născută prematur şi părinţii s-au prezentat la
un medic specialist după ce au observat că nu poate sta în
şezut. În urma investigaţilor a fost diagnosticată cu parapareza
spastică.
ISTORICUL BOLII A făcut recuperare medicală la Felix şi 1 Mai. A purtat
ghete ortopedice. Până la vârsta de 11 ani a mers pe vârfuri şi
forfecat, La 10 ani a suferit o operaţie de alungire de tendon
la piciorul stâng unde spasticitatea era mai pronunţată. S-a
prezentat la medic pentru consultul periodic.
Tendonul ahilian stâng uşor spastic, mers cu laba piciorului
SIMPTOME INIŢIALE
stâng în interior.
PERIOADA TRATAMENTULUI 12 şedinţe
TRATAMENT 1.Masaj terapeutic - plantar 10 minute, 3/ săptămână
2.Kinetoterapie - 3/ săptămână,
Exerciţiul 9 – 8 repetări
Exerciţiul 11– 8 repetări
CAZUL 2
NUME, PRENUME M. O.
VÂRSTA 6 ani F
- Parapareză spastică
DIAGNOSTIC - Encefalopatie cronică infantilă
-Hiperkinezie
A fost diagnosticată la vârsta de 1 an şi 5 luni, şi de atunci a

urmat tratament medicamentos şi kinetoterapie. La 4 ani a
suferit o intervenţie chirurgicală de alungire a tendonului
ISTORICUL BOLII
achilian drept cu rezultate vizibile. În momentul de faţă se
deplasează singură, dar pe distanţe scurte, deoarece nu îşi
poate menţine echilibrul. Din acest motiv mersul este pe
vârfuri şi forfecat. De un 1 an nu mai sunt alte rezultate.
SIMPTOME INIŢIALE Mers pe vârfuri şi forfecat.
1.Masaj terapeutic – coapse şi plantar bilateral 20 minute,
zilnic
2. Kinetoterapie – zilnic
TRATAMENT Exerciţiul 20 – 6 repetări
CAZUL 3
NUME, PRENUME S. C.
VÂRSTA 1 an F
Pacienta în vârstă de 14 luni, a început să meargă de la 11
lunişi de atunci merge pe vârfuri. Lucrurile nu s-au ameliorat
şi de aceea părinţii s-au prezentat la medic. Aici în urma
ISTORICUL BOLII unei anamneze amănunţite s-a pus diagnosticul de
parapareză spastică. Sunt programaţi peste trei luni la un alt
medic dar până atunci fac kinetoterapie.
Merge pe vârfuri, are echilibru, la schimbarea direcţiei de

SIMPTOME INIŢIALE
mers şi în staţionare lasă călcâiul jos.
1.Masaj terapeutic - plantar bilateral 10 minute, 3 /
săptămână
2.Kinetoterapie – 3 / săptămână
TRATAMENT
Exerciţiul 34– 4repetări
Exerciţiul 44– 4repetări
CAZUL 4
NUME, PRENUME P. G.
VÂRSTA 4 ani M
A fost diagnosticat cu paparareză spastică la 20 de luni. A
stat singur în picioare la un 18 luni şi de la 22 de luni merge
singur, dar se deplasează greoi şi de cele mai multe ori pe
ISTORICUL BOLII
vârfuri. A făcut trei şedinţe de toxină botulinică cu efecte
vizibile, dar de scurtă durată. Actualmente se descurcă sigur
şi merge la grădiniţă.
Merge pe vârfuri, uşor forfecat. Tendonul ahilian are
SIMPTOME INIŢIALE
elasticitate păstrată.
1.Masaj terapeutic - coapse şi plante 20 minute, 1/ zi,
2.Kinetoterapie – 1/ zi
TRATAMENT Exerciţiul 24– 10 repetări
CAZUL 5
NUME, PRENUME N. S. P.
VÂRSTA 4 ani M
ISTORICUL BOLII Pacientul a fost adus la spital din cauza unei viroze
respiratorii. Aici medici au observant că nu stă în fund şi au
continuat şi investigaţiile pentru a diagnostica cauza. Mama a
spus că este aşa din totdeauna şi că seamănă cu tatăl că şi
acesta a mers târziu. În urma investigaţiilor a fost diagnosticat
cu parapreză spastică.
Spasticitatea membrelor inferioare, imposibilitatede a menţine
poziţia de şezut. Musculatură paravertebrală lombară
SIMPTOME INIŢIALE
hipotonă. Poziţie tipică a membrelor inferioare. Scurtare de
tendoane ahiliene.
1.Masaj terapeutic - coapse şi plante 20 minute, 1/ zi.
2. Kinetoterapie 1/ zi
Exerciţiul 1 – 5 minute
Exerciţiul 2 – 3 minute
TRATAMENT
CONCLUZII
1. Numărul de repetări a fost stabilit după efectuarea unui testing articular şi în special
muscular şi ţinând cont de vârsta şi evoluţia pacientului de la diagnosticare până la
momentul iniţierii programului meu.
2. În cazul pacienţilor cu vârstă sub 4 ani am adoptat poziţii diferite şi adaptate situaţiei, atât
în cazul masajului dar şi în cazul exerciţiilor.
3. Am acordat atenţie articulaţiei coxo-femurale şi a gleznei, pentru stabilizare şi am păstrat
linia medie a amplitudinii articulare.
4. Comunicarea cu pacienţii a fost verbală unde s-a putut şi non-verbală (în cazul 3 şi 5).
5. Părinţii au asistat la şedinţe, pentru a le arăta şi explica ce trebuie să facă acasă, dar în
cazul 2 şi 4 acest lucru s-a întâmplat doar în primele şedinţe.
6. Pacienţii care au efectuat şi acasă exerciţiile de kinetoterapie, au avut o scădere a
spasticităţii.
7. Pacientul 5 nu s-a prezentat la toate şedinţele şi nici nu s-a lucrat acasă cu el.
8. La finalul numărului de şedinţe propus au fost rezultate pozitive, în cazul primelor patru
cazuri şi nu am surprins nici o îmbunătăţire în cazul 5.
9. Pacienta S.C. are rezultate pozitive, dar după terminarea şedinţelor au plecat la Bucureşti
pentru investigaţii amănunţite.
10. Înainte de începerea şedinţelor şi după terminarea acestora am măsurat tensiunea arterială
(la copii peste 3 ani), pulsul şi frecvenţa respiratorie.
BIBLIOGRAFIE
1. Sbenghe Tudor - Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare - Editura

Medicală, Bucureşti, 1987;
2. Lucia Ştefănache - Curs de Neurologie - Editura Polirom, Bucureşti, 1995;

3. Werner R. şi Benjamin B.E. - A Massage Therapist's Guide to Patohology, Williams &
Wilkins, Baltimore, 1998;
4. Sbenghe Tudor - Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei - Editura Medicală,

Bucureşti, 1999;
5. Kinetoterapia în recuperarea Funcţională Posttraumatică a Aparatului Locomotor” -

Editura Universităţii din Oradea - 2001;
6. Sbenghe Tudor - Kinesiologie. Ştiinţa mişcării - Editura Medicală, Bucureşti, 2002;
7. Fritz, S., Grosembach, M.J. - Mosby's Essential Sciences for Therapeutic Massage,
Anatomy, Physiology, Biomechanics and Pathology, Mosby, Canada, 2004;
8. Dan Ştefan Antohe, Doina Lucia Frâncu - Anatomie regională şi aplicată - Editura
Junimea, Iaşi, 2004;
9. Prof. D. Antonescu, Prof.Dr. D. Barbu, Prof. Dr. M. Popescu, Conf. Dr. St. Cristea, -
Elemente de Ortopedie şi Traumatologie - curs pentru studenţi - Universitatea de
Medicină şi Farmacie “Dr. Carol Davila” - Societatea Editorială Publistar S.R.L.,
Bucureşti, 2004;
10. Prof.dr.doc E. Repciuc - Anatomie - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;
11. Kiss Iaroslav - Fizio-kinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului

locomotor - Editura Medicală, Bucureşti, 2007;
12. Cezar Th. Niculescu, Radu Cârmaciu, Bogdan Voiculescu - Anatomia şi Fiziologia
Omului: Compendiu - Editura Corint, Bucureşti, 2008;
13. Diaconu Anghel - Manual de tehnică a masajului terapeutic - Editura Medicală, Bucureşti
2008;
14. Prof.Dr. Dinu M. Antonescu - Patologia Aparatului Locomotor, vol.I - Editura

Medicală, Bucureşti, 2010;
15. Prof.univ.dr. Mârza-Dănilă Doina - Masaj terapeutic-recuperator; Curs Studii de Licenţă

în Kinetoterapie şi Motricitate Specială - Editura Alma Mater, Bacău, 2010;
16. N. Robănescu - Readaptarea Copilului Handicapat Fizic, Editura Medicală, 1976

17. Hâncu A – Recuperarea în bolile neurologice, Editura Fundaţia Andrei Şaguna,
Constanţa, 2008
18. https://i.ytimg.com/vi/dZE-7bW9F0M/hqdefault.jpg
19. https://image.slidesharecdn.com/cerebralpalsy-170309170213/95/cerebral-palsy-by-drnaveen-
rathor-53-638.jpg?cb=1489079335
20. https://www.hss.edu/images/articles/cavo-varus-thumb.jpg
21. http://blogs.ubc.ca/earlychildhoodintervention2/files/2011/02/grand-mal-seizure.jpg

Masajul Terapeutic Selectiv - Piciorul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masajul Terapeutic Selectiv - Piciorul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA PERSONALĂ

Pentru a executa masajul poziţia pacientului va fi în decubit dorsal cu segmentul susţinut

Masajul Membrului Inferior - Aspectul Posterior

Netezirea cu mai multe Degete

b. Pe grupa de muşchi posterioară.

Intercalez netezirea şi trec la geluire.

Intercalez netezirea şi trec la fricțiune.

Intercalez netezirea şi trec la vibraţii.

Vibraţiile cu mai multe Degete

Poziţia pacientului: în decubit dorsal.

Netezirea cu mai multe Degete

Efectuez netezirea cu mai multe degete şi trec la geluire.

Intercalez netezirile specifice şi trec la fricțiune.

Intercalez netezirile specifice şi trec la batere.

Vibraţiile cu mai multe Degete

Închei masajul cu manevra de netezire.

Masajul Părţii Plantare

Netezirea cu o mână - poziţia maseurului: la capătul patului, cu faţa la partea plantară a

Netezirea sub formă de pieptene

Se intercalează netezirea cu o mână şi se trece la frământat.

Se intercalează netezirea cu o mână şi se trece la frământatul cu două mâini şi în

Se intercalează netezirea şi se trece la geluire.

Se intercalează netezirile specifice regiunii şi se trece la fricţiune.

Se intercalează netezirile specifice regiunii şi se trece la masajul zonal pe articulaţia

Din multitudinea de exerciţii prezentate la partea a II-a, am selectat doar o parte, şi am

Metode pentru facilitarea rostogolirii

Mobilizări pasive, active, active cu rezistenţă

A fost diagnosticată la vârsta de 1 an şi 5 luni, şi de atunci a

Merge pe vârfuri, are echilibru, la schimbarea direcţiei de

1. Sbenghe Tudor - Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare - Editura

2. Lucia Ştefănache - Curs de Neurologie - Editura Polirom, Bucureşti, 1995;

4. Sbenghe Tudor - Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei - Editura Medicală,

5. Kinetoterapia în recuperarea Funcţională Posttraumatică a Aparatului Locomotor” -

6. Sbenghe Tudor - Kinesiologie. Ştiinţa mişcării - Editura Medicală, Bucureşti, 2002;

10. Prof.dr.doc E. Repciuc - Anatomie - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;

11. Kiss Iaroslav - Fizio-kinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului

14. Prof.Dr. Dinu M. Antonescu - Patologia Aparatului Locomotor, vol.I - Editura

15. Prof.univ.dr. Mârza-Dănilă Doina - Masaj terapeutic-recuperator; Curs Studii de Licenţă

16. N. Robănescu - Readaptarea Copilului Handicapat Fizic, Editura Medicală, 1976

S-ar putea să vă placă și