Infecţia cu HIV

-etiologie:
-HIV
-realizarea infecţiei:
-cale de pătrundere - mucoasa genitală,mucoasa bucală,direct în sânge
-consecinţele infecţiei HIV:
1. disfuncţia şi depleţia LTCD4+
2. disfuncţia şi depleţia LTCD8+
3. hiperactivitatea sistemului imun: -hiper γ-globulinemie
4. anomalii ale LB,ale monocitelor/macrofagelor,ale celulelor dendritice
-factori predictivi de progresie a infecţiei:
1. infecţia acută
-multitudinea simptomelor şi semnelor
-afectarea SNC
2. infecţia cronică
-factori imunologici - LTCD8+ citotoxice
-factori virusologici

-diagnostic pozitiv:
1. test ELISA
2. test Western-Blot
3. PCR>determinarea genomului viral
-monitorizarea bolnavilor:
-iniţial:

-hemoleucogramă
-VDRL
-teste pt.HBV şi HCV
-la 3 luni:
-LTCD4
-viremia plasmatică
-markeri surogat:
-LTCD8
-β2-microglobuline
-examen clinic
-tablou clinic:
1. infecţia primară (sdr.retroviral acut)->apare la 50-70% din pacienţi
-simptomatologie asemănătoare cu gripa sau cu mononucleoza
-test HIV (-)
-viremie ↑
-CD4 ↓ tranzitoriu sub 500
-fenomene neurologice:
-meningită
-polinevrite
-modificări dermatologice:
-rash-uri
-alergii
-infecţii oportuniste minore - candidoza orală
-fenomenele remit spontan
2. stadiul asimptomatic (infecţia cronică)
-CD4 : 500-1500
-viremie relativ stabilă
-test HIV (+)
3. stadiul simptomatic timpuriu
-CD4 : 200-500
-manifestări clinice sugestive:
-limfadenopatie generalizată persistentă
-febră + diaree > 1 lună
-↓ în greutate peste 10%
-infecţii oportuniste minore:
-candidoză oro-faringiană sau vaginală persistentă
-infecţii repetitive cu virusuri herpetice:
-herpes simplex
-herpes Zooster
4. stadiul simptomatic tardiv (AIDS,SIDA)->CD4 < 200
a) infecţii oportuniste majore
b) cancere
i. sarcom Kaposi
ii. limfom non-Hodgkin
c) encefalopatia HIV:
 -demenţă
-tulburări motorii->tremurături,instabilitate în ortostatism
-tulburări de comportament
-conştienţă păstrată
d) sdr.de emaciere,caşectizant (wasting)

Tratamentul infecţiei cu HIV

1. tratament antiretroviral
-indicaţii:
-copii
-adulţi
-gravide > 14 săptămâni
-profilaxie postexpunere
-obiective:
-prelungirea vieţii
-supresie virală maximă
-restaurare imunologică
-reducerea transmiterii infecției
-preparate medicamentoase:
-INRT (inhibitori de revers transcriptază):
-zidovudina
-lamivudina
-IP (inhibitori de protează):
-indinavir
-schimbarea tratamentului se face în caz de :
-eşec terapeutic (peste 400 copii la 6 luni de la iniţierea tratamentului)
-efecte adverse toxice
-intoleranţă
-noncompleanţă
2. profilaxia şi tratamentul infecţiilor oportuniste
3. terapie nutriţională
4. consiliere psihologică
5. susţinere psihiatrică
6. integrare socială
Mononucleoza infecţioasă
-este o boală infecţioasă având ca şi etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)
-caracteristică vârstelor tinere (15-25 ani)
-sursa de infecţie - persoanele cu boala manifestă clinic sau inaparentă
-calea de transmitere:
-salivară („boala sărutului”)
-alimentaţie, obiecte contaminate
- tablou clinic:
-incubaţia : 2-6 săptămâni
-debutul poate fi brusc sau insidios cu:
-febră
-frisoane
-alterarea stării generale
-cefalee
-mialgii
-adenopatie generalizată, predomină cea latero-cervicală, dar este prezentă şi în
zona axilară, inghinală, occipitală
-splenomegalie, hepatomegalie
-afectare hepatică:
-transaminaze ↑
-bilirubină ↑
- examene paraclinice:
-VSH normal
- leucocitoză (până la 20-30.000/mm3)
- monocite ↑ până la 80%
- limfocitelor T ↑
- IgM ↑ (atc.de fază acută)
-tratament:
-antipiretice
-izolare + repaus
-tratamentul suprainfecţiilor
-afectare hepatică: hepatoprotectoare
-elemente eruptive:
-antihistaminice
-cortizon
 -AINS
-vitaminoterapie
-evitarea cel puţin 6 luni a efortului fizic

Anginele bacteriene
-etiologie:
-streptococ β-hemolitic grup A - 30% din anginele bacteriene
-stafilococ,pneumococ,meningococ
-bacili G (-): H.influenzae
-anaerobi: Bacteroides
-Mycoplasme, Chlamydii
-bacilul difteric - angină cu false membrane
-BK,
-patogenie:
1. angine primare
-infecţii exogene (aerogene)
-autoinfecţii cu tulpini condiţionat patogene cu ↓ apărării locale sau generale
2. angine secundare (simptomatice)
-tabloul clinic al anumitor boli infecţioase
-anumite boli hematologice - leucemii
-factori iritanţi chimici:
-substanţe caustice
-intoxicaţii cu metale grele
-badijonări locale cu substanţe iritante
-clinic:
-debut brusc cu:
-frisoane,febră (39°C)
+/- cefalee,vărsături
-odinofagie,disfagie
-dureri abdominale esp.la copii
-adenopatii latero-cervicale
-halenă fetidă
-examen local al faringelui clasifică anginele astfel:
1. angină eritematoasă - streptococi de grup A
 -eritem intens,relativ bine delimitat
2. angină eritemato-pultacee - depozite albicioase cu puroi la nivelul criptelor
amigdaliene
3. angină flegmonoasă
-se poate deschide spontan în faringe poate determina asfixia la copii
4. angină pseudomembranoasă - difterie, dar şi infecţia cu EBV
(mononucleoza infecţioasă)
-difterie:
-membrane greu detaşabile
-sângerări după detaşare
-se refac rapid
-consistenţă foarte crescută
-mononucleoză infecţioasă:
-membrane uşor detaşabile
-nu sângerează
-friabile
-nu se refac repede
5. angină ulcero-necrotică
-distrugere tisulară
-se poate acoperi de false membrane
-se realizează ulcere penetrante
-adenopatii pronunţate
-halenă fetidă
-bacil cărbunos,TBC,sifilis
-poate fi şi secundară - scarlatine severe + febră tifoidă
6. angina Ludwig (flegmonul planşeului bucal)
-usu.asocieri bacteriene (streptococ,stafilococ,anaerobi)

-tumefierea regiunii sublinguale şi a gâtului

-deglutiţie dificilă,trismus,stridor
7. angină gangrenoasă - anaerobi (bacteroides,clostridium)
-complicaţii:
1. precoce
-otite
-sinuzite
-mastoidite
 -flegmon periamigdalian
-limfadenite supurate
-tromboflebite
2. tardive
-reumatism articular acut
-glomerulonefrită
-diagnostic pozitiv:
1. date epidemiologice
-scarlatină,difterie
-detectarea purtătorilor de streptococi sănătoşi
2. date clinice
3. metode de laborator
-stabilirea etiologiei:
-frotiuri din exudat nazal şi faringian
-hemoculturi - formele severe
-teste serologice
-titru ASLO
-VSH,fibrinogen,PCR
-leucocitoză + neutrofilie
-tratament:
1. local
-ceai de muşeţel
-faringosept
2. simptomatic
-antipiretice
-analgezice
3. etiologic
a) angine bacteriene
-penicilină G 2-4 milioane UI/zi
-penicilină V 4-8 milioane UI/zi
-penicilină de depozit după 7-10 zile : 1.200.000 UI Moldamin la adult şi 600.000
UI la copil, 1 dată pe săptămână
-macrolide:
-eritromicină 30-50 mg/kg/zi la copii;2 g/zi la adult
-claritromicină sau roxitromicină de 2 ori/zi
 -cefalosporine de generaţia I:
-cefalexina
-cefadoxil
b) angine virale
-aciclovir
c) angine micotice - antifungice:
-nistatin 3-5 milioane U/zi 7-10 zile
-fluconazol 50-100 mg/zi 1 priză