Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie ,,Nicolae Testimițanu’’

Catedra Biologie moleculară si Genetică umană

Tema cercetării: Leucoencefalopatie multifocală progresivă

( LMP )

Elaborată de studentul anului I ,

Coordonator: Capcelea Svetlana
 Planul
- Tema
- Difinitia & caracteristica maladie
- Cauza maladiei
- Gena
- Proteina sintetizata
- Mutatia genei
- Fenotipul
- Genetica maladiei
- Diagnostica clinico-genetic
- Tratamentul
- Profilaxia
- Bibliografia
Leucoencefalopatia multifocală progresivă
(PML) - este o afecţiune demielinizantă a
sistemului nervos central (SNC) produsă prin
infecţia şi liza oligodendrogliilor din substanţa
albă cerebrală, caracterizată prin modificări
histopatologice şi radiologice specifice.
PML a fost descrisă iniţial ca o complicaţie la
pacienţii imunosupresaţi cu limfoame primitive
ale SNC, cu leucemie, la pacienţi cu tratament
imunosupresor pentru artrită reumatoidă,
sarcoidoză, sau după transplante de organ.
Semnele tipice al PML
histologic sunt triada:
demielinizare multifocală,
oligodendrocite cu nuclei lărgiţi
şi astrocite largi, bizare cu
nuclei lobulati hipercromatici :
 Cauza maladiei :
Produsă prin reactivarea virusului JC (virus ADN, gen
Polyomaviridae, familia Papovaviridae) la pacienţii cu
imunodepresie severă, caracterizată prin modificări
histopatologice şi neuroradiologice tipice.

Proteina PML-RARa permite proliferarea celulelor

anormale și blochează diferențierea celulelor albe din
sânge la etapa promyelocyte. Ca urmare, promielocite
exces se acumuleaza in maduva osoasa si celule
sanguine albe normale nu se pot forma, ceea ce duce
la leucemie promielocitară acută.
 Care este numele oficial al genei?
Numele oficial al acestei gene este
"leucemie promielocitara“ ( LMP )
Unde se află gena PML ?
Locație Citogenetica: 15q24.1
Gena PML este situata pe bratul lung (q) a PML este compus din 9 exoni. Exonii 7 și 8 pot fi
cromosomului 15 ,regiunea 2, banda 4, împărțiti în exonii 7a, 7b, 8a și 8b

subbanda 1
Organizarea structurala a
genei PML umane
 Care este funcția normală
a genei PML ?
Gena PML oferă instrucțiuni pentru o proteina
care actioneaza ca un supresoare tumorala,
ceea ce înseamnă că împiedică cresterea
celulelor si impartirea prea rapida sau într-un
mod necontrolat.
Proteina PML interacționează cu alte
proteine care sunt in cresterea si diviziunea
celulelor (proliferare) și auto-distrugere
(apoptoza). Proteina PML este capabilă să
blocheze proliferarea celulelor si induce
apoptoza în combinație cu alte proteine.
 Mutatia genei PML :
O rearanjare (translocație) de material genetic între cromozomii
15 și 17, scris ca t (15; 17), o parte a genei PML de pe
cromozomul 15, cu o parte din gena de pe cromozomul 17
numita RARA .Proteina produsă din această genă fuzionată,
PML-RARa, are funcții diferite decât produsele proteice normale
ale genelor PML și Rara .

Tipul transmiterii :
Mutatii somatice care nu
se mostenesc.
 Mutatiile la nivel :
Celular : Proteina PML-RARa cu functie perturbata

Molecular: Proteina PML-RARa permite proliferarea celulelor

anormale și blochează diferențierea celulelor albe din sânge la
etapa promyelocyte.

Organism : Promielocite in exces se acumuleaza in maduva

osoasa si celule sanguine albe normale nu se pot forma, ceea ce
duce la leucemie promielocitară acută.
 Tabloul clinic :
CLINICĂ
Tabloul clinic este nespecific; semnele şi simptomele
sunt corespunzătoare topografiei zonelor lezate.
Cele mai frecvente semne şi simptome la prezentare
sunt deficitele motorii de tipul hemiparezelor prezente
la 50-80% dintre pacienţii diagnosticaţi . Modificările
cognitive sunt prezente la 25% dintre pacienţii cu PML,
au evoluţie rapidă şi sunt legate de modificările
neurologice şi cele imagistice. Cele mai frecvente
modificări cognitive sunt cele comportamentale şi de
personalitate, afectarea memoriei, dislexia, discalculia,
sindromul de mână străină sau neglijarea unei părţi a
corpului (somatoadiaforie).
I.
Fenotip
Simptomatologie primare
Acumularea de celule albe imature in singe si in maduva osoasa,numite
promielocite.

II. Simptomatologie secundare

Apar leziunile de SNC datorita procesului de demielinizarede (produsă prin
infecţia şi liza oligodendrogliilor), de obicei în focare multiple, localizate în
substanţa albă.

III. Prognostic
In cele mai multe cazuri, pierderea LMP este asociata cu progresia tumorii,
cum ar fi fost raportată pentru cancerul de prostată, cancerul de sân și
tumori ale SNC. Dacă sunteți în imposibilitatea de a restabili sau
îmbunătăți funcția sistemului imunitar, moartea survine 3-20 luni de la
diagnosticarea LMP.
 Tratamentul
Cel mai eficient tratament este de a restabili
activitatea sistemului imunitar. La pacienții cu terapie
imunosupresoare, ar trebui să fie să fie anulate sau
reduse. La pacienții cu aparitia LMP după transplantul
de organe în anumite condiții, organul transplantat
trebuie să fie eliminat.
Terapia specifică este necunoscuta. In experimentele
in vitro au fost indicații ale efectului
cidofovir. Citarabina (arabinozidă) și alfa-interferon în
studiile bolii nu au avut rezultate eficiente. 15q24.1
 Bibliografie
http://ghr.nlm.nih.gov/gene/PML#links

https://www.emcb.ro/article.php?story=2008063015122985

https://ru.wikipedia.org

http://atlasgeneticsoncology.org/Genes/GC_PML.html
Va multumesc pentru
antentie !!!