Prof. univ. dr. ing.

Mircea NIȚULESCU
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 2
 2. Concepte de organizare a producției și modele matematice

Sunt prezentați și exemplificați câțiva dintre parametrii de bază care permit

atât modelarea matematică cât și analiza calitativă și cantitativă a sistemelor
de fabricație, respectiv:
• Durata timpului de fabricație (Tf)
• Rata de producției (Rp)
• Capacitatea de producție (Cp)
• Gradul de utilizare (U%) și gradul de disponibilitate (D%)
• Producția neterminată (Pn)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 3
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 4
 2.1 Durata timpului de fabricaţie
• Realizarea unui produs presupune o succesiune de prelucrări
(activități productive) între care sunt înserate operații auxiliare
(activități neproductive)
– Exemple de activități productive: prelucrări mecanice, asamblari,
suduri, tratamente chimice, vopsiri etc.
– Exemple de activități neproductive: transportul interfazic, alimentarea
posturilor manuale și a stațiilor automate cu componente, controlul
calitativ, reglaje, schimbarea sculelor uzate etc.

• Modelul va fi dezvoltat inițial pentru producția de serie medie

și ulterior particularizat pentru celelalte tipuri de producție

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 5
 2.1 Durata timpului de fabricaţie
Se consideră următoarele mărimi cu notațiile aferente:
• (To) durata timpului operativ pentru o stație automată sau un post manual de
procesare
• (Tno) durata timpului neoperativ pentru aceeași stație, mașină sau post manual
• (Nsp) numărul stațiilor de procesare (automate sau manuale) care trebuie
parcurse de semifabricatul de bază pentru obținerea produsului finit
• (Q) mărimea lotului de fabricație (numărul de piese/seria de fabricație)
• (Tsu) timpul de setup, necesar pornirii și verificării stațiilor automate, reglajelor,
verificării și/sau înlocuirii sculelor uzate etc.

Durata timpului de fabricație al unui lot (Q) de fabricație este:

Notă: S-a presupus un proces de fabricație de tip secvențial (serial)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 6
 2.1 Durata timpului de fabricaţie
• Dacă toate stațiile de procesare au o comportare identică, rezultă relația
simplificată:

• Relația generală (2.2) poate fi adaptată corespunzător:

– pentru producția unicat (Q = 1):

– pentru producția de serie mare , iar termenul depășește valoric ceilalți

termeni (care pot fi deci neglijați):

– pentru serii mare de produse care necesită o stație unică de procesare, după ce inițial
s-a consumat un singur timp de pregătire (Tsu), durata timpului de fabricație al unei
piese este chiar timpul operativ:
Tf = To
– pentru o prelucrare ce implică mai multe stații de procesare parcurse secvențial:
• (Tsu) se consumă înainte de pornirea sistemului de fabricație
• (Tno) reprezintă timpul de transfer de la o stație la alta
• (To) va fi dictat de stația de procesare cea mai lentă

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 7
 2.1 Durata timpului de fabricaţie
Notă: Valorile timpilor (Tsu), (To), (Tno) pot varia în limite extrem de largi, funcție de produs.
Spre exemplu, (Tsu) are de regulă valori mult mai mari la producția de serie mare, când este
necesară reglarea mai multor stații automate

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 8
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 9
 2.2 Rata de producţie
• Caracterizează cadența sitemului de fabricație și se exprimă uzual în număr de
produse/unitatea de timp
• De regulă, unitatea de timp folosită pentru raportare este ora
• Și de data aceasta ne vom referi pentru început la producția de serie medie, pe
loturi de fabricație
• Folosind notațiile anterioare se poate calcula mai întâi raportul dintre timpul total
de fabricație al lotului și numărul stațiilor de procesare:

• În afara producției de bună calitate există și rebuturi funcționale. Fie:

• (q) rata rebuturilor
• (1 - q) rata producției de bună calitate
• Cu această corecție, raportul din formula (2.6) devine:

• Timpul aferent prelucrării unei piese din lotul (Q) într-o stație de procesare:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 10
 2.2 Rata de producţie
• Rata de producție se definește ca inversul acestei valori:

• Relația generală (2.9) poate fi adaptată corespunzător:

– pentru producția unicat (Q = 1) și , presupunând că singurul produs realizat nu
este defect sau rebut: :

– pentru producția de serie mare :

• Timpul de operare (To) reprezintă timpul necesar funcționării efective a unei stații
de procesare și nu este nici el integral productiv. În general se pot evidenția trei
componente în structura sa:
– (Tm ) timpul mașină (de prelucrare directă)
– (Tt ) timpul necesar pentru transportul și manipularea produsului
– (Ts ) timpul necesar manipulării sculelor folosite în procesare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 11
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 12
 2.3 Capacitatea de producţie
• Capacitatea de producție a unui sistem de fabricație reprezintă capabilitatea sa
maximă (în condițiile de funcționare predefinite) pentru satisfacerea unei comenzi
• Capacitatea de producție ține cont de:
– numărul de schimburi dintr-o zi lucrătoare
– numărul de zile lucrătoare dintr-o săptămână
– numărul de angajați
• Exemple:
– în industria chimică, capacitatea de producție vizează 24 ore/zi timp de 7 zile/săptămână
(producție continuă sau "foc continuu")
– în industria constructoare de automobile se lucrează în mod obișnuit numai 8 ore/zi
timp de 5 zile/săptămână
• Unitatea de măsură a capacității de producție depinde de natura produsului (tone
de benzină, număr de automobile etc.) și se raportează la o unitate de timp
adecvată, ce poate fi zi, săptămână, lună sau an
• Vom considera notațiile:
– (Nsf) numărul sistemelor de fabricație identice care funcționează în paralel
– (Rp) rata de producție a fiecărui sistem de fabricație
– (O) numărul orelor de funcționare dintr-un schimb
– (Ss) numărul de schimburi dintr-o săptămână

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 13
 2.3 Capacitatea de producţie

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 14
 2.3 Capacitatea de producţie
• Dacă fiecare produs se realizează cu ajutorul a (Nsp) stații de procesare, relația
(2.13) devine:

• Relația capacității de producție poate fi interpretată și în sens invers. Fiind

dată o cerere de capacitate săptămânală (Cs), se poate determina
necesarul de resurse care trebuie alocate din ecuația:

• Relația (2.15) permite evidențierea a trei factori de adaptare la cererea de

produse:
– prin (O), respectiv prin modificarea numărului de ore active dintr-un schimb
– prin (Ss), respectiv prin modificarea numărului de schimburi dintr-o săptămână
– prin (Nsf), respectiv prin modificarea numărului sistemelor de fabricație identice, care
funcționează în paralel
• La realizarea mai multor tipuri de produse, cu rate de producție diferite,
ecuația (2.15) se poate modifica astfel:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 15
 2.3 Capacitatea de producţie

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 16
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 17
 2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
• Gradul de utilizarea (sau de încărcare) este un parametru procentual care se
referă la cantitatea de produse obținute efectiv în raport cu capacitatea reală de
producție a sistemului de fabricație:

• Gradul de disponibilitate se exprimă tot procentual, în funcție de media timpului

de bună funcționare (MTBF) și media timpilor de reparații (MTR):

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 18
 2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 19
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 20
 2.5 Producţia neterminată
• Producția neterminată reprezintă totalitatea (număr de produse)
produselor aflate în diverse faze de procesare în sistemul de fabricație

Notă: Este o investiție a firmei care poate atinge valori deosebit de importante în cazul
unor produse cu ciclu lung de fabricație

• Producția neterminată se evaluează curent prin doi indicatori procentuali:

1. Producția neterminată exprimată procentual:

2. Timpul procentual aferent producției neterminate:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 21
 CUPRINS
Capitolul 2. Concepte de organizare a producției și modele
matematice
2.1 Durata timpului de fabricaţie
2.2 Rata de producţie
2.3 Capacitatea de producţie
2.4 Gradul de utilizare şi gradul de disponibilitate
2.5 Producţia neterminată
2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 22
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
• Parametrii cantitativi sunt utili:
– în estimarea performanțelor unui sistem de fabricație existent
– în faza de proiectare, pentru dimensionarea acestuia și abordarea deciziilor de
automatizare

• Durata timpului total de fabricație (Tf):

– indică mărimea timpului necesar de la lansarea comenzii la obținerea produsului finit
– interesul oricărui producător constă în reducerea (Tf)
– Noile sisteme flexibile de fabricație acționează tocmai în sensul reducerii (Tf )

• O rată a producției (Rp) de valoare mare, cât și o bună productivitate, sunt

obiective majore ale automatizării. Aceste obiective presupun:
– reducerea timpilor de transport/manipulare (Tt), timpilor de prelucrare (Tm), timpilor de
pregătire și reglaj (Tsu) și a celor de schimbare a sculelor și dispozitivelor conexe (Ts)

• Alte obiective ale SFF constau în creșterea capacității de producție (Cp)

fără a majora numărul angajaților

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 23
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
• Gradul de utilizare (U%) și gradul de disponibilitate (D%):
– Sunt indicatori care reflectă performanțele aduse de automatizare
– Procente apropiate de 100% indică o bună automatizare, o utilizare eficientă a utilajelor
și personalului, iar pe plan economic necesitatea de dezvoltare a sistemului de fabricație

• Producția neterminată (Pn) indică prin valoarea sa necesitatea

îmbunătățirii automatizarii proceselor de fabricație pentru micșorarea
efortului de capital al producătorului

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 24
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
• Strategiile de automatizare și efectul lor asupra parametrilor cantitativi:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 25
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
1. Specializarea operațiilor presupune utilizarea unor echipamente și
utilaje dedicate unor operații sau clase de operații, similar forței de
muncă calificate
2. Folosirea operațiilor combinate determină proiectarea și utilizarea unor
utilaje / dispozitive ce realizează mai multe faze ale prelucrării,
reducându-se astfel timpii neoperativi de transport, reglaj etc.
3. Operațiile simple sau combinate trebuie să fie executate simultan (pe cât
este posibil tehnologic), reducându-se astfel timpul total de fabricație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 26
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
4. Integrarea operațiilor presupune ca toate stațiile de procesare să fie
activate și deservite simultan de sistemul de transfer
5. Creșterea flexibilității are ca efecte reducerea timpilor de programare,
reglaj, schimbarea sculelor și dispozitivelor etc.
6. Îmbunătățirea transportului și stocării materialelor conduce la
diminuarea timpilor neoperativi precum și a producției neterminate
7. Controlul on-line al execuției înlocuiește testarea finală unică cu inspecții
și testări realizate pe flux, interfazic. Rezultă importante economii

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 27
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
8. Controlul duratei operațiilor de procesare și optimizarea acestora au ca
efect direct reducerea timpilor operativi și implicit posibilitatea obținerii
unui volum mai mare de producție, cu aceleași echipamente
9. Controlul global trebuie să asigure optimizarea globală a tuturor
resurselor disponibile într-un sistem de fabricație
10. Realizarea unei eficiente procesări informaționale crează premizele
integrării fabricației cu proiectarea asistată (CAD), gestiunea automată și
planificarea producției (CAP)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 28
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
Dacă producția este diversificată, termenii indicatorilor se înlocuiesc cu valori
medii, calculate astfel:

Valorile (Q) și (Nsp ) necesare în relațiile (2.24) vor fi calculate conform

relațiilor:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 29
 2.6 Comentarii asupra parametrilor cantitativi
În relațiile anterioare (2.23), (2.24), semnificația termenilor este:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.2 / 30