SFF Cap. 5 PDF

Prof. univ. dr. ing.
Mircea NIȚULESCU
CUPRINS
Capitolul 5. Analiza sistemelor automate de fabricație
5.1 Parametrii generali de analiză
5.2 Analiza SAF fără magazii tampon
5.3 Automatizarea parțială în sistemele automate de fabricație
5.4 Influența magaziilor tampon la posturile manuale
Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.5 / 2
Performanțele globale ale unui SAF sunt influențate de două aspecte
importante:
• Procesul de producție realizat în SAF
➢ Adoptarea unei tehnologii corespunzătoare și utilizarea unor stații
de procesare dotate cu echipamente performante, constituie
premizele necesare pentru obținerea performanțelor în exploatare
• Concepția sistemică a proiectării și funcționării SAF
➢ Se referă la divizarea procesului de producție pe stațiile de
procesare, numărul acestora, prezența posturilor manuale, tipul
dispozitivelor de transfer, numărul magaziilor tampon, gradul de
utilizare, reducerea blocajelor și eliminarea timpilor neoperativi etc.
Cei mai importanți indicatori pentru evaluarea performanțelor unui SAF:

• Rata de producție (Rp)
• Eficiența (E%)
• Costul de fabricație al produsului realizat (Cf)
CUPRINS
5.1 Parametrii generali de analiză. Rata de producție (Rp)
Ipoteză inițială: Se consideră un SAF fără magazii de stocare interne și dotate cu sistem
de transfer sincron. Materia primă (semifabricatul de bază) se introduce în prima stație,
este procesată și transferată către următoarea stație la intervale egale de timp ce
constituie tactul ideal (teoretic) al ciclului SAF notat (Ti)
❑ Tactul ideal de producție (Ti) este compus din însumarea timpului aferent realizării
transferului între stații și a celui necesar procesării în stația cea mai "lentă" a SAF
➢ Reprezentarea grafică din Fig.5.1a prezintă componentele tactului ciclului ideal
(Ti ) pentru o stație oarecare
➢ Timpul de procesare poate să difere substanțial între stații. O stație mai rapidă
(cu un timp mai mic) trebuie să aștepte finalizarea operațiilor din celelalte stații
❑ Tactul real de producție (Tr) este mai mare decât cel ideal (Ti) din cauza incidentelor
funcționale și a problemelor concrete de exploatare (Fig. 5.1.b)
• Se presupune că:
➢ Întreruperea funcționării unei stații produce oprirea întregului SAF.
➢ Există o singură cauză care produce oprirea SAF
• Notăm:
➢ (Td) media timpului necesar diagnozei și înlăturării defectului
➢ (F) frecvența de apariție a acestui defect într-un ciclu
• Tactul real de producție este dat de relația:
❑ În cazul general, la o repunere în funcțiune pot exista mai multe cauze care trebuie
înlăturate, între care există cel mai adesea cuplaje sau interacțiuni
➢ Exemplu: oprirea unei stații intermediare determină automat blocarea încărcării
pentru stația succesoare și a descărcării pentru cea anterioară
• Facem o departajare între diferiții timpi de diagnoză și remediere. Notăm:
➢ (Tdj) media timpului necesar diagnozei și înlăturării defectului (j)
➢ (Fj) frecvența de apariție a defectului (j) într-un ciclu
➢ Produsul (Fj Tdj) va da media timpului/ciclu pentru care SAF este oprit din cauza
defectului (j), iar tactul real de producție se poate exprima acum prin relația:
❑ Rata ideală de producție (Ri) a unui SAF (mai rar obținută în exploatare și denumită
uneori și cadență ideală), se definește prin:
❑ Rata reală de producției (Rr) sau cadența reală este invers proporțională cu tactul real
de producție:
• În funcționarea normală pot apare și rebuturi, deci trebuie făcută distincția între rata reală
de producție și rata reală a producției de bună calitate care se obține prin multiplicarea
relației de definitie (5.4) cu procentul de ponderare corespunzător
➢ Exemplu: Dacă 2% din produse sunt rebuturi, rata reală a producției de bună calitate
este Rr = 0,98/Tr
5.1 Parametrii generali de analiză. Eficiența (E%). Procentul timpului de
întrerupere funcțională datorat incidentelor (I%)
❑ Eficiența SAF (E%) se definește prin raportul procentual dintre tactul ideal al ciclului
de producție și tactul real al ciclului de producție:
❑ Procentul timpului de întrerupere funcțională datorat incidentelor (I%) este

parametrul complementar eficienței:
• Relația dintre cei doi parametri este deci:
5.1 Parametrii generali de analiză. Costul de fabricație al produsului (Cf)
❑ Costul de fabricație al produsului realizat într-un SAF (Cf) se definește prin:
• Notațiile intoduse au următoarea semnificație

➢ (Cm) costul materiilor prime integrate în produs
➢ (Cex) costul exploatării SAF în intervalul de timp (energie, echipamente,
salarii, întreținere etc.)
➢ (Cc) costul consumabilelor necesare realizării produsului (scule și
dispozitive consumate prin uzură etc.)
• Relația (5.10) trebuie complectată cu alte costuri suplimentare:
➢ Costuri pentru fabricație (controlul dimensional, inspecția finală, retușuri etc.)
➢ Costuri indirecte la nivelul firmei și companiei (vezi Cap. 3)
5.1 Parametrii generali de analiză.
(continuare)
CUPRINS
Ipoteză inițială: Se consideră modelul general al unui SAF dotat cu
transfer continuu sau intermitent (sincron sau asincron) și fără magazii
de stocare între stațiile de procesare
❑ După înlăturarea defectului apărut la o stație există două soluții pentru

semifabricatul aflat în acea stație:
a). Semifabricatul este păstrat în ciclul de fabricație
b). Semifabricatul este scos din stație și implicit din fluxul de fabricație
a). Semifabricatul este păstrat în ciclul de fabricație
➢ Există defecțiuni ale stațiilor care nu afectează calitatea prelucrării efectuate
Semifabricatul aflat în procesare la o astfel de stație afectată de un defect minor nu trebuie
scos din fluxul de fabricație. Exemple:
• Un proces de așchiere întrerupt de urgență datorită pătrunderii accidentale a unui
operator în zona de siguranță
• Intreruperea automată a funcționării pe timp limitat până la restabilirea unui parametru
de siguranță (debit normal al lichidului de răcire, temperatura uleiului din circuitele
hidraulice sau a unui motor electric de acționare etc.)
➢ Dacă acel semifabricat este menținut în ciclul de fabricație, caracterul imprevizibil al
defectelor și mai ales influența lor imprevizibilă asupra procesării curente va conduce din
punct de vedere teoretic la un număr limită superior al posibilelor opriri pentru restul
stațiilor de procesare din SAF
➢ Prin această abordare putem deci estima frecvența maximă a opririlor SAF în ciclul de
fabricație:
• Presupunem că o prelucrare finală necesită parcurgerea secvențială a tuturor celor
(Nsp) stații de procesare dintr-un SAF și fie (pi) probabilitatea ca un semifabricat să fie
afectat de întreruperea funcțională apărută la stația (i)
• Frecvența maximă de opriri a SAF în ciclul de fabricație este suma tuturor acestor
probabilități:
➢ Dacă toate probabilitățile sunt egale (pi = p), relația devine:
b). Semifabricatul este scos din stație și implicit din fluxul de fabricație
➢ Există și defecțiuni ale stațiilor care afectează calitatea prelucrării efectuate. Semifabricatul aflat
în procesare la o astfel de stație trebuie scos din fluxul de fabricație. Exemple: procese de
sudură continuă sau în puncte, procese de vopsire etc.
➢ Declarat inițial ca rebut, acesta va fi examinat de un operator uman, și poate fi:
➢ Supus unei prelucrări manuale suplimentare pentru finalizarea prelucrării automate
întrerupte de defectarea stației și reintrodus în flux
➢ Declarat definitiv un rebut
➢ Teoretic, extragerea din flux a semifabricatului dintr-o stație afectată de defect conduce la un
număr limită inferior al posibilelor opriri pentru restul stațiilor de procesare din SAF
➢ Prin această abordare putem deci estima frecvența minimă a opririlor SAF în ciclul de
fabricație
• Dacă (p1) probabilitatea ca un semifabricat să fie afectat de întreruperea funcțională apărută
la stația (1), atunci (1- p1) reprezintă probabilitatea ca semifabricatul să nu fie afectat și
să fie transferat stației (2)
• Prin generalizare se obține probabilitatea ca semifabricatul să fie afectat la o stație
oarecare (i):
• Frecvența minimă de opriri a SAF în ciclul de fabricație este suma tuturor acestor
probabilități pentru (i =1, ... ,Nsp)
➢ Această metodă nu este comodă pentru calcule, fiind utilă o altă abordare:
b). Semifabricatul este scos din fluxul de fabricație (continuare)
• Probabilitatea ca un semifabricat să străbată toate cele (Nsp) stații fără oprire în timpul
procesării este:
• Complementul acestei valori este frecvența de oprire SAF / ciclu de fabricație:
• O comportare identică a tuturor stațiilor (pi = p), conduce la relația simplificată:
➢ Se poate observa că valoarea lui (F) crește puternic o dată cu creșterea numărului stațiilor
(Nsp) și probabilitatea (p) a defectelor
• Dacă semifabricatele afectate sunt scoase din fluxul de fabricație, ele nu se mai
regăsesc în produsele finite și formula ratei medii reale de producției (5.4) trebuie
ajustată corespunzător:
• Curbele tipice ale eficienței SAF (E%) în funcție de numărul stațiilor de procesare
(Nsp) pentru câteva valori ale probabilității de defect (p) sunt prezentate în Fig. 5.2
CUPRINS
5.2 analiza SAF fără magazii tampon
5.3 Automatizarea parțială în SAF
Există numeroase SAF care includ alături de stațiile automate și posturi
manuale, deoarece:
• Sunt puține firme care își permit o investiție inițială de mari proporții pentru totala
automatizare
• Sunt operații relativ dificil de realizat în variantă automată (nu și imposibil) sau prea
costisitoare (inspecția finală, asamblări speciale, ambalare pentru transport etc.).
Exemplu: un operator uman poate observa mult mai rapid prezența tuturor părților
componente la inspecția globală a unui produs, comparativ cu o instalație automată
Ipoteză inițială:
• SAF cu posturi manuale incluse și fără magazii tampon intermediare
• Întreruperi ale funcționării nu pot apare la posturile manuale, considerate suficient de
flexibile pentru a se adapta mai ușor situațiilor speciale decât stațiile automate (ceea
ce nu este întotdeauna integral adevărat)
Fie:
• (p) probabilitatea medie de defect a unei stații automate
• (Nsp) numărul total al stațiilor de procesare SAF, departajate în:
➢ (Nspa) numărul stațiilor de procesare automate
➢ (Nspm) numărul posturilor de procesare manuale
• (Cex) costul exploatării SAF în intervalul de timp, ce va fi divizat similar în:

➢ (Cexm) costul de operare al unui post manual în intervalul de timp (aproximativ același pentru
toate posturile manuale)
➢ (Cexa) costul de operare al unei stații automate în intervalul de timp, ce diferă mult de la o
stație la alta în funcție de complexitate
➢ (Cext) costul exploatării sistemului de transfer din SAF
Costurile totale de exploatare pot fi estimate prin:
Tactul mediu real al ciclului de fabricație poate fi calculat prin:
➢ Considerarea valorii (Nspa) în relația (5.20) pornește de la premiza că nu pot apare

întreruperi funcționale la posturile manuale
Costul de fabricație al produsului realizat în SAF (Cf) se obține introducând ecuațiile
(5.19) și (5.20) în ecuația (5.10):
CUPRINS
5.2 analiza SAF fără magazii tampon
• Analiza realizată anterior a exclus prezența magaziilor tampon din structura SAF
➢ Într-un SAF fără magazii tampon, stațiile sunt interdependente. Dacă o stație se
defectează toate celelalte sunt afectate, fie imediat, fie la sfârșitul ciclului de fabricație
curent. Restul stațiilor vor fi forțate să-și oprească funcționarea datorită uneia din cele
două cauze:
o Lipsa încărcării
o Imposibilitatea transferului către stația succesoare la finalul procesării
➢ La defectarea unei stații automate din SAF și posturile manuale succesoare din fluxul de
fabricație sunt oprite până la remedierea defecțiunii
➢ Pe de altă parte, posturile manuale realizează în mod uzual o viteză de procesare variabilă,
puternic influențată de factori subiectivi
• Ar fi deci benefic pentru funcționarea globală a SAF să existe o rezervă tehnologică înainte
și după fiecare post manual
➢ Astfel, posturile manuale își pot continua funcționarea cât timp restul SAF este indisponibil
➢ Se favorizează și rezolvarea problemei echilibrării timpilor de fabricație dintre stații
• Una din metodele de creștere a eficienței SAF este introducerea magaziilor tampon între
stații, realizând astfel "zonarea" sistemului
• Limita superioară a zonării constă în dotarea fiecarei stații cu o magazie tampon proprie.
➢ Pentru un SAF k-zonat vor exista (k-1) magazii tampon interne, ceea ce exclude magazia de
intrare (cu semifabricatele de bază) și pe cea finală (cu produsele finite)
• Dacă SAF este zonat, magaziile tampon previn blocajul imediat al altor stații
➢ Exemplu: în cazul unui SAF bizonal, defectarea unei stații determină numai afectarea
zonei din care face parte, cealaltă zonă continuându-și funcționarea un timp a cărui
valoare depinde de capacitatea magaziei tampon

SFF Cap. 5 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SFF Cap. 5 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. univ. dr. ing.

Cei mai importanți indicatori pentru evaluarea performanțelor unui SAF:

❑ Procentul timpului de întrerupere funcțională datorat incidentelor (I%) este

• Relația dintre cei doi parametri este deci:

❑ Costul de fabricație al produsului realizat într-un SAF (Cf) se definește prin:

• Notațiile intoduse au următoarea semnificație

❑ După înlăturarea defectului apărut la o stație există două soluții pentru

➢ Dacă toate probabilitățile sunt egale (pi = p), relația devine:

• Complementul acestei valori este frecvența de oprire SAF / ciclu de fabricație:

• O comportare identică a tuturor stațiilor (pi = p), conduce la relația simplificată:

• (Cex) costul exploatării SAF în intervalul de timp, ce va fi divizat similar în:

Tactul mediu real al ciclului de fabricație poate fi calculat prin:

➢ Considerarea valorii (Nspa) în relația (5.20) pornește de la premiza că nu pot apare

S-ar putea să vă placă și