Prof. univ. dr. ing.

Mircea NIȚULESCU
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație
6.1 Procesul de asamblare
6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda kilbridge & wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 2
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație
6.1 Procesul de asamblare
6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda kilbridge & wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 3
 6.1 Procesul de asamblare
❑ Asamblarea este procesul tehnologic prin care două sau mai multe
subansamble sunt combinate direct sau prin intermediul unor elemente
auxiliare pentru a obține produsul finit
• Procesarea de tip asamblare stă la baza fabricației unui număr foarte mare de
produse în toate ramurile industriale
• Sistemele de fabricație destinate asamblării, caracterizate printr-un grad mai mic
sau mai mare de automatizare și flexibilitate, sunt astăzi majoritare
• Tehnologiile cele mai utilizate pot fi împărțite în trei categorii:
➢ Tehnologii mecanice demontabile (șuruburi, nituri, presări etc.)
➢ Tehnologii mecanice nedemontabile (sudură continuă, sudură prin puncte etc.)
➢ Tehnologii adezive: sunt cele mai noi tehnologii bazate pe materiale speciale, ce pot fi
încadrate în:
➢ materiale termoplastice (pentru temperaturi relativ joase)
➢ materiale termochimice (pentru temperaturi înalte)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 4
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 5
 6.2 Sistemele de asamblare (SAA)
Pot fi clasificate astfel:
a. Post manual de asamblare unic
• Este specific realizării unor produse de complexitate mare, dar în serie mică, foarte mică sau unicat.
• Postul poate fi deservit de un singur operator sau de mai mulți operatori, funcție de specificitatea și
complexitatea produsului realizat
• Exemple: realizarea motoarelor pentru nave maritime și avioane, mașini-unelte unicat, prototipuri
etc.
b. Sisteme manuale de asamblare
• Presupun existența mai multor posturi manuale de asamblare, dispuse uzual în succesiunea
normală a fluxului de fabricație. Din acest motiv mai sunt denumite și linii manuale de asamblare
• Evolutiv sunt predecesoarele primelor sisteme automate de asamblare
• Fiecare post manual realizează un subset de operații (de regulă în adaugarea unor noi componente
pe semifabricatul de bază), după care se realizează transferul către postul succesor
• Realizează producție în serie mică și medie, de complexitate medie sau mare
• Exemple: loturile de confecții, tapițeriile auto etc.
c. Sistemele automate de asamblare (SAA)
• Utilizează preponderent stații automate de asamblare, prezența unor posturi manuale nefiind total
exclusă
• Primele SAA au fost destinate realizării producției de serie foarte mare, motiv pentru care stațiile
componente dispuneau de o automatizare relativ rigidă, de tip cablat
• În practică sunt deseori numite linii automate de asamblare
• Creșterea procentuală a producției de serie medie, organizată pe loturi de fabricație a condus la
realizarea sistemelor automate flexibile de asamblare
• Exemple: realizarea caroseriilor și a motoarelor auto, ambalarea produselor alimentare lichide sau
granulare etc.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 6
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 7
 6.3 Sisteme manuale de asamblare (SMA)
Sunt utilizate pe scară largă în industrie, acolo unde procesul de
asamblare poate fi divizat în operații elementare succesive
• Un avantaj major introdus de SMA este specializarea personalului în operațiile
efectuate, ceea ce aduce de regulă o creștere substanțială a performanțelor
globale
• Structural, un SMA se reprezintă ca în Fig. 6.1. Specific operațiilor de
asamblare realizate în fiecare stație este adăugarea de noi componente

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 8
 6.3 Sisteme manuale de asamblare (SMA)
Transferul interfazic în SMA se realizează obișnuit prin două metode:
• Transferul nemecanizat
– Se execută "din mână în mână" de către operatori
– Efectul constă în obținerea unor cicluluri de asamblare caracterizate prin
valori neuniforme ale tactului real (Tr )
– Pentru compensarea vitezelor diferinte de operare dintre posturi se
impune prezența magaziilor tampon la fiecare post
• Transferul mecanizat
– Este asigurat de dispozitive de transport adecvate produsului realizat
(conveior, bandă transportoare, sisteme gravitaționale etc.)
– Dispozitivele folosite se încadrează în tipurile constructive discutate în
capitolul 4, cu acțiune continuă sau discontinuă (sincrone sau asincrone)
Notă: Dacă transferul nemecanizat se adaptează foarte bine posturilor manuale,
transferul continuu poate introduce dificultăți majore în adaptarea operatorilor la
viteza impusă. În această situație, prezența magaziilor tampon poate avea o
influență benefică

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 9
 6.3 Sisteme manuale de asamblare (SMA)
Performanțele unui SMA cu transfer mecanizat continuu pot fi
caracterizate în felul următor
❑ Frecvența de alimentare a SMA (fa) este inversul intervalului de timp între
două introduceri succesive ale subansamblelor de bază la primul post
manual

unde:
– (vt) viteza sistemului de transport
– (Ss) spațiul dintre două subansamble de bază introduse pe sistemul de transport
• Valoarea frecvenței de alimentare trebuie să asigure timpul necesar efectuării
tuturor operațiilor de asamblare la fiecare post manual, numit și timp de toleranță

unde:
– (Lsa) reprezintă lungimea spațiului de acces al unui post manual la semifabricatul situat
pe sistemul de transfer
– (vt) viteza sistemului de transport

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 10
 6.3 Sisteme manuale de asamblare (SMA)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 11
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 12
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
Ipoteză inițială: Se consideră ca model un SMA care realizează un singur
produs, conceptele introduse rămânând valabile (aproximativ)) și pentru
celelalte variante constructive
• Indiferent de tipul transferului, este de dorit egalizarea timpilor de operare
ai posturilor, ceea ce este:
➢ Relativ ușor de obținut în cazul realizării în SMA a unui singur tip de produs sau în
producția pe loturi mari de fabricație
➢ Mult mai dificil pentru loturi mici și alternante sau în cazul unei producții foarte variate
❑ Într-un proces de asamblare există un număr mare de operații restricționate din punct de
vedere al ordinii de execuție. Aceste limitări dictate de succesiunea normală a operațiilor se
mai numesc restricții de precedență și trebuie avute în vedere obligatoriu la proiectarea
sistemului de asamblare
– Exemplu: La asamblarea prin nituire, cele două piese trebuie mai întâi aduse în poziția
corespunzătoare, apoi amplasat nitul și în final realizată presarea
❑ Problema divizării procesului tehnologic constă în delimitarea operațiilor care urmează a fi
realizate la fiecare post de asamblare, astfel încât timpul aferent execuției să fie aproximativ
același
❑ Perfecta divizare presupune egalizarea timpilor de execuție din absolut toate posturile, ceea
ce este adesea dificil de obținut
❑ Imperfecta divizare face ca postul cu timpul de execuție cel mai mare să determine rata de
producție a sistemului

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 13
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
Pentru definirea terminologiei specifice și explicarea conceptelor divizării, se
va folosi următorul exemplu:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 14
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
❑ Prin proces elementar de asamblare se înțelege o operație elementară ce
nu mai poate fi divizată (Ex: presarea efectivă a unui nit)
• Fie (Tej) timpul de execuție al procesului elementar (j), j = 1,...,Ne
• (Ne) reprezintă numărul proceselor elementare
• Vom considera (Tej) egal pentru toate ciclurile de asamblare manuală
➢ În realitate pot exista mari diferențe de la un ciclu la altul, caz în care se poate
adopta o valoare medie sau o valoare acoperitoare pentru cea mai dezavantajoasă
situație
➢ Folosind datele din tabelul 6.1 rezultă: Ne = 12 și Te1 = 0,2 min.
❑ Timpul total de execuție al asamblării (Te) este suma timpilor de execuție
ai tuturor proceselor elementare

• În practică, principiul teoretic al aditivității nu este totdeauna adevărat

• Exemplu: dacă două operații elementare sunt realizate la același post de către un
singur operator, prin economia de mișcări generată de experiența acestuia se
obține un timp de execuție ceva mai mic
• Pentru datele exemplului 6.2 rezultă Te = 4 min.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 15
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
❑ Timpul de asamblare aferent unei stații (Tas i) reprezintă suma timpilor
de execuție aferenți proceselor elementare care se execută în acel post
(manual în situația de față), unde i = 1,...,Nsp
➢ (Nsp) este numărul total al stațiilor de procesare
• Suma timpilor de execuție aferenți tuturor posturilor trebuie este egală cu
suma timpilor de execuție ai tuturor proceselor elementare:

❑ Tactul ideal al ciclului de asamblare (Ti) este intervalul de timp în care se

obține produsul finit asamblat
➢ Valoarea tactului este impusă de rata de producție dorită, conform relației cunoscute:

➢ În practică trebuie luată în considerație eficiența SAM:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 16
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
• Tactul real al unui ciclu de asamblare devine egal cu tactul ideal numai dacă eficiența
sistemului este (E% = 100%)
➢ Prezența dispozitivelor automate limitează eficiența prin defectele ce pot apare în
funcționare
➢ Prezența exclusivă a posturilor manuale permite considerarea unei eficiente (E% = 100%).
➢ În exemplul considerat, pentru (E% =100%) rezultă (Ti = 1 min)
➢ Dacă (E% < 100%), trebuie diminuată corespunzător valoarea (Ti ) pentru compensarea
întreruperilor funcționale (sau echivalent, rata ideală de producție Ri trebuie majorată)
• Valoarea minimă pentru (Ti ) este însă limitată de postul manual de asamblare cel
mai lent:

➢ Dacă , pentru toate celelalte (Nsp - 1) posturi manuale de asamblare mai

rapide va rezulta un timp de așteptare la prelucrarea fiecărui produs
• Pe de altă parte, considerarea asamblării ca o succesiune de procese elementare
implică și inegalitatea:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 17
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
Realizarea SMA implică si alte restricții:
• Restricțiile de precedență ale fiecărui proces elementar de asamblare (ultima
coloană a tabelului de date 6.2 )
• Restricțiile de zonă sunt implicate de dispunerea fizică a posturilor,. Ele pot avea un
caracter:
➢ Pozitiv (de exemplu zona de amplasare permite accesul din mai multe direcții)
➢ Negativ (zona are o singură direcție de acces, fiind necesar un traseu ocolitor pentru
fluxul de transfer)
• Restricții de poziție, datorate dispunerii componentelor în raport cu operația de
asamblare ce trebuie executată. În abordarea următoare se vor considera numai
restricțiile de precedență
❑ Diagrama de precedență este o reprezentare de tip graf a restricțiilor de
precedență dintr-un proces de asamblare
➢ Nodurile diagramei sunt asociate (prin indicele zecimal) proceselor elementare cu
timpii de execuție (Tej) corespunzători
➢ Arcurile orientate indică restricțiile de precedență. Pentru exemplul considerat,
diagrama de precedență asociată este cea din Fig. 6.2

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 18
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 19
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
❑ Întârzierea divizării (Id%) este parametrul procentual care măsoară ineficiența
sistemului manual de asamblare ca urmare a imperfectei divizări a operațiilor
elementare pe posturi:

Notă: Comparativ cu gradul de disponibilitate (D%), care măsoară ineficiența ca urmare a

defectelor accidentale ale stațiilor automate dintr- un SAF, acest parametru are o altă
semnificație
• Pentru exemplul considerat:
➢ Dacă procesele elementare sunt grupate în (Nsp = 4) posturi manuale se obține o divizare
perfectă:

➢ Dacă procesele elementare sunt grupate în (Nsp = 5) posturi manuale se obține o divizare
imperfectă, întârzierea divizării fiind:

Notă: Ambele soluții conduc la aceeași rată de producție. Cea de-a doua (Id% = 20%) este însă
mai puțin eficientă, deoarece necesită un operator suplimentar. Dacă se dorește însă această
soluție din anumite considerente, se poate reduce durata tactului de asamblare la (Ti = 0,8
min), ceea ce va determina creșterea ratei ideale de producție la valoarea (Ri = 1/0,8 = 1,25
bucăți/min) și obținerea unei divizări optime:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 20
 6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
Concluzii:
• Pentru o întârziere nulă a divizării, trebuie îndeplinită condiția:

• Practic nu sunt posibile orice valori. Numărul posturilor va fi dat de cel mai mic
număr întreg ce satisface inecuația:

• Pentru exemplul considerat, aplicarea relației (6.14) indică necesitatea a patru

posturi:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 21
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 22
 6.3.2 Metode de divizare
• Se vor prezenta trei metode de divizare a proceselor elementare pe
posturile manuale de asamblare:
a) Metoda celui mai mare candidat
b) Metoda Kilbridge & Wester
c) Metoda indicelui de ponderare

• Aceste metodele nu garantează soluția optimă, dar conduc la rezultate

apropiate de optim
• Aplicarea tuturor celor trei metode se va realiza cu datele exemplului 6.2.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 23
 6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
• Este metoda cea mai simplă pentru înțelegerea tehnicii de divizare
• Procesele elementare sunt selectate pentru distribuirea pe posturile de lucru în funcție de
timpul lor de execuție (Tej)
❑ Algoritmul metodei:
1) Se listează procesele elementare în ordinea descrescătoare a timpilor de execuție (Tej)
2) Pentru a desemna procesele elementare atașate primului post manual se analizează lista de
sus în jos, selectând primul proces indicat a fi realizat la postul (1). El trebuie să satisfacă
simultan condițiile:
➢ Nu are restricții de precedență
➢ Timpul de execuție (Tej) nu depășește tactul ciclului ideal (Ti)
3) Se continuă similar ca la punctul 2) al algoritmului, atașând alte procese elementare
postului (1) până când nu se mai poate adăuga nici un alt proces fără a depăși (Ti), moment
în care postul (1) este complet
4) Se repetă punctele 2) și 3) ale algoritmului pentru posturile următoare până la epuizarea
tuturor proceselor elementare
• Observație (valabilă și pentru celelalte două metode):
➢ Plecând de la un timp al ciclului ideal impus (Ti) nu este clar de la început câte posturi
manuale de asamblare vor fi necesare. Inecuația (6.14) oferă soluția teoretică, dar realitățile
practice ale implementării SMA pot să nu permită acest număr
➢ Metoda conduce la soluții destul de bune pentru cazuri simple de procese de asamblare.
Cazurile complexe solicită tehnici mai evoluate

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 24
 6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:

1) Listarea proceselor elementare în ordinea descrescătoare a timpilor de execuție (Tej)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 25
 6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:

2) Pentru a desemna procesele elementare atașate primului post manual se analizează

lista de sus în jos, selectând primul proces indicat a fi realizat la postul (1). El trebuie să
satisfacă simultan condițiile:
➢ Nu are restricții de precedență
➢ Timpul de execuție (Tej) nu depășește tactul ciclului ideal (Ti)
• Se pleacă din capul listei explorându-se procesele elementare. Procesul (3) nu poate fi ales
deoarece are restricție de precedență procesul (1), neselectat încă. Primul proces ce satisface
condițiile este (2) și el va fi atașat postului (1). Se reia apoi explorarea listei de la început

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 26
 6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:
3) Se continuă similar ca la punctul 2) al algoritmului, atașând alte procese elementare
postului (1) până când nu se mai poate adăuga nici un alt proces fără a depăși (Ti),
moment în care postul (1) este complet
• Aplicarea punctelor 2) și 3) din algoritm conduce în final la formarea postului (1) din procesele
elementare (2), (5), (1) și (4). Timpul de execuție total aferent celor patru procese este (1min),
deci chiar tactul ciclului ideal (Ti ) și ca atare postul (1) este complet

4) Se repetă punctele 2) și 3) ale algoritmului pentru posturile următoare până la

epuizarea tuturor proceselor elementare
• Continuând similar rezultă 5 posturi manuale de asamblare, ceea ce conduce la o întârziere a
divizării:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 27
 6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:

Soluția finală:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 28
 6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
• Metoda Kilbridge & Wester(1961) oferă rezultate bune chiar și la procese relativ
complicate
• Are un caracter probabilistic, selectând procesele elementare atașate unui post în
funcție de poziția lor din diagrama de precedență
➢ Procesele de la intrarea în diagramă sunt selectate primele
➢ Se înlătură deci una din deficiențele metodei precedente, unde oricare dintre
procesele elementare putea fi "primul candidat" la componența postului (1)
numai pentru că timpul său de execuție mai mare îl plasa în fruntea listei
Algoritmul metodei:
1) Se construiește diagrama de precedență astfel încât nodurile ce ocupă același rang să
fie dispuse în aceeași coloană
2) Se listează toate procesele elementare în ordinea de apartenență la coloane, prima
coloană fiind în fruntea listei
➢ Dacă un proces poate fi plasat în mai multe coloane (ceea ce reprezintă
transferabilitatea de apartenență a respectivului proces), se înscriu în dreptul
acestuia indicii zecimali corespunzători tuturor coloanelor implicate
➢ În același tabel se introduc timpii de executie (Tej) individuali cât și suma lor pe
coloane
3) Pentru asignarea proceselor elementare pe posturi se pornește cu prima coloană,
apelând eventual și la procesele elementare din coloana următoare (în ordinea lor)
pînă la obținerea unui timp total de execuție aproximativ egal cu tactul ciclului ideal
impus (Ti)
Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 29
 6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:
• Procesele elementare (1) și (2) apar în prima
coloană, (3), (4) și (5) în coloana a doua etc.
• Procesul elementar (5) poate fi plasat atât în
coloana a doua cât și a treia, fără modificarea
restricțiilor de precedență. Deoarece suma
timpilor de execuție din prima coloană este
numai 0,6min, se trece la coloana a doua, unde
aceeași sumă este 1,1 min. Deci nu toate
procesele elementare din coloana a doua pot fi
adăugate celor din prima coloană pentru
constituirea postului (1). Întrucât alegerea
procesului (3) ar conduce la un timp total ce
depășește valoarea impusă (Ti = 1min), se aleg
procesele elementare succesoare (4) și (5),
obținându-se exact valoarea impusă de tactul
ideal (0,2 + 0,4 + 0,1 + 0,3 = 1)
• Pentru componența postului al doilea se alege ca
prim proces (3), timpul său de execuție fiind mai
mic decât timpul ciclului ideal (0,7 < 1). Se
analizează coloana a treia din care se poate
alege numai procesul elementar (6) ș.a.m.d.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 30
 6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:

Soluția finală:

Notă: Comparând rezultatele obținute prin

cele două metode se observă că în final au
rezultat tot cinci posturi manuale de
asamblare, dar alocările proceselor
elementare sunt diferite. Ca urmare,
întârzierea introdusă de divizare va fi aceeași
în ambele soluții (Id% = 20%)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 31
 6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
• Realizează îmbinarea celor două metode precedente, ținând cont pentru fiecare
proces elementar atât de timpului de execuție (Te) cât și de poziția ocupată în
diagrama de precedență
• Asignarea pe posturi se face în funcție de un indice de ponderare care ia în
considerație cele două aspecte
❑ Algoritmul metodei:
1) Pentru fiecare proces elementar se calculează indicele de ponderare prin însumarea
timpului său de execuție (Te) cu timpii de execuție ai tuturor proceselor elementare
cuprinse în același șir din diagrama de precedență
2) Se listează procesele elementare în ordinea descrescătoare a indicelui de ponderare.
Se includ în tabel valoarea propie (Tej ) și restricțiile de precedență
3) Alocarea pe posturi se face prin explorerea listei de la început, urmărindu-se similar
ca suma timpilor de execuție pentru procesele alocate unui post să nu depășească
tactul ciclului impus (Ti)
➢ Ori de câte ori a fost reținut un proces elementar, acesta se elimină din listă, explorarea
fiind reluată de la început

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 32
 6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:
1) Pentru fiecare proces elementar se calculează indicele de ponderare prin însumarea
timpului său de execuție (Te) cu timpii de execuție ai tuturor proceselor elementare
cuprinse în același șir din diagrama de precedență

• Primul proces este cuprins în șirul: (3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12). Indicele său de
ponderare se obține sumând timpii de execuție ai celor nouă procese din șir, la care se
adaugă cel propriu
• Valoarea obținută este 3,3 min.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 33
 6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:

• Procedând similar se obține lista

indicilor de ponderare din Fig. 6.6

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 34
 6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
Aplicarea metodei cu datele din Tabelul 6.1:
Soluția finală:
Note:
1. Ca și prin metodele precedente, a rezultat
necesitatea constituirii a cinci posturi manuale de
asamblare, dar timpul maxim de prelucrare la
postul al treilea este 0,92 min
2. Sistemul de asamblare va putea opera deci cu un
tact al ciclului ideal (Ti = 0,92 min), mai bun decât
cel obținut anterior prin cele două metode (Ti =
1min), ceea ce va conduce la o rată ideală de
producție Ri= 1,075 produse/min (comparativ cu
1 produs/min)
3. În aceste condiții, întârzierea introdusă de noua
soluție de divizare va fi:

4. Dacă comparăm rezultatele obținute prin

aplicarea celor trei metode în aceeași situație
impusă, se poate constata că metoda indicelui
de ponderare conduce la cea mai bună soluție,
mai ales dacă se acceptă micșorarea duratei
tactului. Cum valoarea tactului era o prescripție
inițială de funcționare a sistemului manual de
asamblare, pentru o comparație mai exactă ar
trebui reluate calculele primelor două metode
cu noua valoare (Ti = 0,92 min)
Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 35
 6.3.2.4 Metode automate de divizare
• Cele 3 metode de divizare manuală prezentate anterior pot deveni laborioase dacă
există un număr mare de procese elementare
➢ Asamblarea produselor de complexitate medie poate necesita zeci, sute sau chiar mii de
procese elementare

• Pentru astfel de situații complexe au fost create softuri adecvate. Între primele
programe realizate pot fi amintite:
➢ COMSOAL ( Chrysler Corporation)
➢ CALB (Advanced Manufacturing Methods Program)
➢ ALPACA (General Motors) etc

• Pentru explicitarea algoritmilor folosiți de aceste programe, se va considera utilizarea

programului COMSOAL tot în cazul setului de date oferit de acelaşi exemplul cu datele
din Tabelul 6.1

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 36
 6.3.2.4 Metode automate de divizare
Pașii programului COMSOAL sunt următorii:
1. Se construiește "lista A" (Fig. 6.8) a tuturor proceselor elementare și a numărului total de
predecesori existenți în coloana anterioară, ca în metoda Kilbridge & Wester
2. Se construiește "lista B" a tuturor proceselor elementare din lista A ce nu au predecesori
imediați. În cazul nostru lista B conține procesele elementare (1) și (2)
3. Se selectează unul din procesele listei B. Calculatorul este programat astfel încât să
realizeze această alegere în mod aleatoriu, singura restricție fiind nedepășirea valorii
impuse pentru tactul ciclului ideal (Ti). În Fig. 6.8 s-a considerat alegerea procesului
elementar (1)
4. Se elimină procesul selectat din listele A și B și se reactualiezează acestea. Reactualizarea
este necesară deoarece prin eliminare se modifică numărul predecesorilor, apărând astfel
noi elemente fără predecesori imediați ce vor completa lista B. Alegerea procesului
elementar (1) la pasul anterior al algoritmului determină trecerea procesului elementar (3)
în componența listei B
5. Se selectează din nou aleatoriu unul din procesele elementare ale listei B reactualizate, ce
asigură respectarea valorii impuse (Ti)
6. Se repetă punctele (5.) și (6.) pînă când se obține alocarea tuturor proceselor elementare,
fără depășirea valorii impuse (Ti). O soluție posibilă este cea din Fig. 6.8, care conduce la o
întârziere (Id% = 20%)
7. Se reține soluția obținută și se repeta punctele (1.) - (6.) ale algoritmului cu celelalte
alegeri aleatorii posibile, în încercarea de a stabili o soluție mai bună. În final se alege
soluția considerată optimă

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 37
 6.3.2.4 Metode automate de divizare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 38
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 39
 6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
❑ Divizarea suplimentară a unor procese considerate inițial elementare este uneori
posibilă
• Exemplu: dacă realizarea unui punct de sudură a constituit inițial o singură operație
elementară, ea mai poate fi divizată în:
➢ poziționarea electrozilor
➢ apropierea electrozilor de semifabricat
➢ conectarea temporizată a tensiunii de alimentare
➢ depărtarea electrozilor
• Efectul direct al creșterii numărului proceselor elementare (în paralel cu micșorarea timpilor
de execuție) este îmbunătățirea rezultatelor tuturor metodelor de divizare

❑ Creșterea vitezei de execuție a unor operații de asamblare

• Exemplu: într-un proces de găurire se poate mări viteza sculei așchietoare (ceea ce implică
atât reducerea timpului de execuție dar și o uzură mai accentuată). Aceasta poate fi o
soluție de încadrare mai judicioasă a postului manual ce realizează găurirea în soluția de
divizare stabilită. Concomitent, pentru compensarea cheltuielilor datorate uzurii sculei, într-
un alt post ce include tot o operație de găurire și oferă o rezervă de timp suficientă se poate
decide micșorarea vitezei de prelucrare (respectiv creșterea timpului de utilizare pentru cea
de-a doua sculă așchietoare)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 40
 6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
❑ Îmbunătățirea condițiilor de muncă:
• organizarea posturilor
• folosirea unor scule și dispozitive adecvate
• optimizarea dispunerii lor
• preasamblarea unor componente care pot fi realizate separat
• utilizarea magaziilor tampon interfazice pentru compensarea fluctuațiilor de randament ale
operatorilor umani etc.

❑ Dacă o operație definită ca elementară nu poate fi subdivizată și influențează negativ

procesul divizării, se pot introduce două sau mai multe posturi manuale destinate
realizării aceluiași proces
• Funcționarea paralelă conduce la un timp de execuție echivalent divizării celui inițial prin
numărul posturilor
• Pentru exemplul comun abordat prin toate metodele (cu datele din Tabelul 6.1):
➢ Toate metodele de divizare au condus la Nsp = 5 posturi, deși calculul întârzierii divizării a indicat
un optim de Nsp = 4 posturi manuale de asamblare
➢ Dacă se grupează procesele elementare ca în Fig. 6.9, rezultă o divizare ce conduce la Nsp = 3
posturi, dintre care primul necesită un timp dublu de prelucrare comparativ cu celelalte două.
➢ Pentru ca timpii de execuție din toate posturile să respecte valoarea (Ti) impusă, se vor realiza
două posturi manuale de asamblare identice ce operează în paralel, notate în Fig. 6.9 cu (1) și (1' )

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 41
 6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 42
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 43
 6.4 Sisteme automate de asamblare (SAA)
Asamblarea automată presupune utilizarea unor stații automate pentru
realizarea proceselor elementare
• Sisteme automate de asamblare (SAA) s-au dezvoltat mai ales în ultimele decenii,
odată cu evoluția roboticii
• În general, înlocuirea SMA cu un SAA aduce influențe benefice asupra :
– Calității produselor
– Condițiilor sociale de muncă
– Performanțelor economice
➢ Aceasta permite recuperarea investițiilor suplimentare în perioade de timp ce nu
depășesc uzual câțiva ani)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 44
 6.4 Sisteme automate de asamblare (SAA)
Pentru un produs ce fusese conceput inițial să fie realizat într-un SMA, trecerea
fabricației pe un SAA nu se poate face imediat, impunându-se revizuirea întregii
proiectări a produsului:
• Reproiectarea este necesară deoarece operații facile pentru un operator (datorită
flexibilității sale) sunt de cele mai multe ori dificil de realizat (sau chiar imposibile)
pentru o mașină, putând conduce la o rată mare de defecte și întreruperi funcționale
• În cele mai simple cazuri, reproiectarea asigură numai adaptarea tuturor subansam-
blelor la noile condiții de manipulare
• În cazul general se urmăresc însă mai multe deziderate prin reproiectare, cum ar fi:
➢ Reducerea costului subansamblelor (Ex: utilizarea preponderentă a materialelor plastice în
locul celor metalice)
➢ Reducerea numărului de îmbinări (Ex: prevederea îmbinărilor simultane)
➢ Proiectarea modulară (ex: fiecare produs este compus din mai multe module, iar fiecare
modul este asamblat printr-un număr limitat de procese elementare, uzual 12 - 16)
➢ Reducerea numărului componentelor ce se asamblează printr-o singură operație
(preferându-se asamblările succesive)
➢ Reducerea numărului direcțiilor de acces solicitate de asamblare (este preferabilă o
singură direcție de acces, eliminându-se astfel repoziționările subansamblului de bază)
➢ Utilizarea exclusivă a componentelor de foarte bună calitate
➢ Găsirea celor mai bune soluţii privind corelaţiile dintre orientările tuturor subansamblelor
(reducerea timpilor neoperativi) etc.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 45
 6.4 Sisteme automate de asamblare (SAA)
Deși există o mare varietate structurală a SAA (influenţată primordial de natura
produsului realizat) există totuși câteva criterii de comparaţie și clasificare:
❑ Natura sistemului de transfer utilizat:
– SAA cu transfer continuu
– SAA cu transfer discontinuu asincron (la cerere)
– SAA cu transfer discontinuu sincron (intermitent)
– SAA fără transfer (amplasare fixă a șasiului de bază)
❑ Dispunerea fizică:
– SAA circulare (utilizează o mașină cu indexare circulară și transfer discontinuu sincron)
– SAA liniare (reprezintă versiunea automată a liniilor manuale de asamblare, fiind constituite din mai
multe staţii automate dispuse de-a lungul unui flux de transfer liniar)
– SAA tip CARUSEL (soluţie foarte răspândită, cu transfer sincron, asincron sau continuu, având structura
din Fig. 6.10)
– SAA monopost (soluţie des folosită în asamblările robotizate)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 46
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 47
 6.4.1 Sisteme de alimentare
O problemă specifică SAA este asigurarea alimentării automate a fiecărei staţii cu
componentele necesare
• Sistemele de alimentare pot fi realizate în concepţii extrem de variate, adaptate naturii
componentelor
• Gradul de fiabilitatea în exploatare trebuie să asigure eliminarea opririi staţiilor automate de
asamblare din lipsa alimentării
• Fig. 6.11 prezintă structura generală și principalele elemente ale sistemelor automate de
alimentare cu componente tip bucăţi (cele mai des utilizate):
1) Magazia
2) Extractorul
3) Selectorul și/sau orientatorul
4) Traseul de alimentare
5) Dispozitivul de fixare și plasare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 48
 6.4.1 Sisteme de alimentare
Structura generală și principalele
elemente ale sistemelor automate de
alimentare cu componente tip bucăţi:
1) Magazia este de regulă un container
ce conţine un singur tip de
componentă, mai rar două sau mai
multe tipuri distincte; dispunerea
componentelor în magazie este de tip
vrac (orientare aleatorie)
2) Extractorul este dispozitivul mecanic
ce permite extragerea din vrac a
componentelor, bucată cu bucată
3) Selectorul și/sau orientatorul
realizează o funcţie de tip filtru,
permiţând numai trecerea
componentelor corect orientate;
celelalte sunt rejectate în magazie sau
reorientate după caz
4) Traseul de alimentare asigură
transferul componentelor corect
orientate către staţia de asamblare,
folosind de regulă o metodă de Notă: Soluţiile mai noi elimină singularitatea în poziţionare
transfer gravitaţional folosind flexibilitatea programată:
5) Dispozitivul de fixare și plasare preia
periodic (Tr ) componente din traseul ➢ poziţia componentelor este determinată prin
de alimentare și asigură introducere algoritmi de vedere artificială, în final selectându-se
lor în dispozitivul de asamblare programul optim de asamblare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 49
 6.4.1 Sisteme de alimentare
Se pot identifica câteva clase de sisteme automate de alimentare (SAA), funcţie
de tipul componentelor:
a) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente înfășurate în colaci
b) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente tip bară
c) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente tip bucată

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 50
 6.4.1 Sisteme de alimentare
a) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente înfășurate în colaci
• Sub formă de colaci pot fi benzi, sârme, alte materiale laminate gen tablă etc.
• Colacii sunt dispuși după axe verticale sau orizontale (mai ales în cazul benzilor
pentru prese)
• Caracteristic acestor sisteme este faptul că sunt precedate de dispozitive de
îndreptare, care pot fi realizate cu:
➢ stifturi fixe (pentru sârme subţiri)
➢ role în mai multe planuri (pentru sârme groase)
➢ role într-un plan (tablă)
• Mișcarea de avans se obţine prin diverse mecanisme, ca de exemplu:
➢ mecanism de avansare cu pârghie și gheară
➢ mecanism de avansare cu rolă și fricţiune
➢ mecanism de avansare cu bucșă presoare etc.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 51
 6.4.1 Sisteme de alimentare
a) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente înfășurate în colaci

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 52
 6.4.1 Sisteme de alimentare
b) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente tip bară
• Există mai multe clase de mecanisme care realizează o funcţie de tip împingător
cu revenire:
➢ mecanism de alimentare cu camă profilată
➢ mecanism de alimentare cilindru cu piston etc.

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 53
 6.4.1 Sisteme de alimentare
c) Sisteme pentru alimentarea automată cu componente tip
bucată
• Acest tip de componente sunt cel mai des utilizate în procesele de asamblare
automată
• Mecanismele folosite depinzând de forma geometrică, dimensiunile și masa
acestor componente
• Soluţia uzuală este alimentatorul cu vibrații, care funcționează după
principiul:
➢ Un electromagnet (sau un ansamblu de electromagneţi) crează vibraţiile necesare
preluării pieselor din vrac (pe un traseu elicoidal ascendent) și avansării lor
➢ Geometria traseului este în corelaţie cu cea a componentelor, astfel încât cele ce
nu au o poziţionare corectă cad din nou în vrac
➢ Reglajul dispozitivului pentru diferite mase ale componentelor se face prin
valoarea distanţei armătură - electromagnet
• Alte soluţii folosite pentru alimentarea automată cu componente tip bucată
sunt:
➢ mecanismul cu racleţi
➢ mecanismul gravitaţional
➢ mecanismul cu pistoane
Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 54
 6.4.1 Sisteme de alimentare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 55
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 56
 6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
Ipoteză inițială: Vom considera un sistem de alimentare ce extrage componente
din magazie cu o frecvenţă (fm)
• Componentele fiind în vrac, este necesar un selector, care va permite numai trecerea
pieselor corect orientate către traseul de alimentare, restul fiind rejectate în magazie
(pentru multe sisteme funcţiile de selecţie și de orientare sunt combinate)
• Fie (fs) procentul componentelor corect poziţionate și orientate ce trec de selector
către traseul de alimentare
• Rezultă că frecvenţa reală de alimentare a traseului din magazie este (fm x fs)
➢ Această valoare trebuie să depășească rata ciclului ideal (Ri) a staţiei automate de
asamblare (corespunzătoare tactului ideal de asamblare Ti)
➢ fm x (1 - fs ) este frecvenţa de retur în magazie a componentelor care nu trec de selector

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 57
 6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
• Presupunând că (fm x fs > Ri ), se impune introducerea unui sistem de limitare a cozii
de așteptare în traseul de alimentare
• Soluţiile uzuale folosesc senzori mecanici sau optici
– Un prim senzor asigură lungimea activă maximă a traseului (LaM)
• Dacă lungimea unei componente este (Lc), numărul componentelor introduse în
traseu este (nM = LaM/Lc)
• Valoarea (nM ) reprezintă capacitatea maximă de stocare a traseului de alimentare
– Un senzor identic marchează lugimea activă minimă, utilă în cazul repornirii întregului
sistem de alimentare
• Similar, fie (Lam) lungimea marcată de acesta
• Numărul minim de componente este (nm = Lam/Lc)

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 58
 6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
• Dacă senzorul de nivel maxim este activ, rata de descreștere a numărului componen-
telor din magazie va fi chiar rata ciclului staţiei automate de asamblare (Ri)
• Dacă senzorul de nivel minim este activ, rata de creștere a numărului componentelor
din traseul de alimentare este (fm x fs - Ri)
– Datorită caracterului aleatoriu al funcţionării extractorului, ea nu este constantă
– Pentru prevenirea opririi staţiei de asamblare ca urmare a lipsei de componente (lipsă de
încărcare), se impune plasarea senzorului de nivel minim astfel încât să se asigure în mod
continuu o rezervă funcţională

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 59
 6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 60
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 61
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

Ipoteză inițială: Se consideră un SAA compus din mai multe staţii și transfer
sincron, ceea ce include sistemele cu indexare circulară, sistemele tip carusel și
multe din SAA cu organizare liniară (Fig. 6.16)
• Operaţia de bază a fiecărei staţii este adăugarea unei componente pe subansamblul
deja existent
• Performanţele care interesează sunt:
➢ rata de producţie
➢ eficienţa funcţionării
➢ costul

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 62
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
• Alături de defecţiunile electrice și mecanice ale staţiilor de asamblare, probabilitatea
de defect a componentelor utilizate intervine suplimentar, contribuind la oprirea
accidentală a istemului
• Vom introduce notaţiile:
– (qi) probabilitatea de defect a componentei ce sosește la staţia (i = 1,..., Nsp) prin sistemul
de alimentare
– (si) probabilitatea ca o componentă să determine oprirea staţiei (i)
• Pentru o staţie (i) oarecare, pot fi evidenţiate următoarele trei situaţii în exploatare:
1) Componenta este defectă și determină oprirea staţiei
2) Componenta este defectă dar nu determină oprirea staţiei
3) Componenta nu este defectă

1) Componenta este defectă și determină oprirea staţiei

• Probabilitatea apariţiei acestui eveniment este
• În această situaţie, componenta defectă se înlătură (uzual de către un operator cu
rol de supraveghere) și o nouă componentă adusă de sistemul de alimentare va fi
folosită pentru realizarea asamblării curente
• Vom accepta că această nouă componentă nu este defectă, întrucât probabilitatea
ca două componente succesive să fie defecte este foarte mică
Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 63
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
2) Componenta este defectă dar nu determină oprirea staţiei
• Probabilitatea apariţiei acestui eveniment este [pi = (1-si)qi]
• În această situaţie, o componentă defectă va fi asamblată, ceea ce se va observa
ulterior la o altă staţie sau în final, când întregul produs va fi declarat defect
3) Componenta nu este defectă
• Este cazul dorit
• Probabilitatea ca o componentă să nu fie defectă este [1 - qi]
Întrucât cele trei evenimente sunt singurele posibile, rezultă:

➢ Dacă comportarea este identică în toate staţiile (si = s), (qi = q):

Pentru determinarea distribuţiei totale a probabilităţilor rezultate în cazul celor (Nsp)

staţii, vom multiplica relaţia (6.17) astfel:

➢ Dacă comportarea este identică în toate staţiile (si = s), (qi = q):

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 64
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

• Dezvoltările acestor ecuaţii vor evidenţia probabilităţile pentru toate

secvenţele de evenimente ce pot apare într-un SAA
– Din păcate, numărul termenilor devine excesiv o dată cu creșterea numărului staţiilor
– Exemplu: la un sistem cu 8 staţii rezultă 6561 termeni, fiecare reprezentând probabilitatea
de apariţie a unuia din cele 6561 evenimente distincte ce pot apare în funcţionare.
– Din fericire nu trebuie calculaţi toţi termenii acestor dezvoltări
• Unul din indicatorii pe care dorim să-i cunoaștem este procentul produselor
finite asamblate ce conţin una sau mai multe componente defecte
– Primii doi termenii in ecuaţia (6.17) reprezintă evenimente ce conduc totuși la asamblarea
unor componente de bună calitate: și
– Suma lor este probabilitatea ca o componentă defectă să nu fie introdusă în asamblare
– Prin multiplicarea acestor probabilităţi pentru toate staţiile, vom găsi procentul produselor
finite de bună calitate:

– Procentul produselor finite ce conţin una sau mai multe componente defecte va fi:

– Ecuaţiile (6.21), (6.23) dau procentul producţiei de bună calitate a SAA

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 65
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
• În cazul în care situaţia probabilistică este identică pentru toate staţiile, relaţiile (6.21) și
respectiv (6.22) devin:

– Ecuaţiile (6.22), (6.24) indică procentul produselor finite cu una sau mai multe compo-
nente defecte, care trebuie identificate prin procesul de control final și eventual remediate
pentru a deveni vandabile
❑ Rata de producţie
• Vom determina mai întâi frecvenţa întreruperilor funcţionale (F) într-un ciclul de fabricaţie.
Dacă toate opririle SAA sunt cauzate de defecţiuni apărute la câte o singură staţie, atunci:

➢ Pentru comportări identice:

• Tactul mediu real de fabricaţie pentru SAA va fi:

➢ Pentru comportări identice:

Notă: (Ti) este tactul mediu al ciclului ideal, iar (Td) este timpul mediu de defect din cauza unui eveniment

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 66
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

❑ Rata de producţie (continuare)

• Rata reală de producţie a SAA poate fi acum calculată cu relaţia cunoscută:

➢ Notă: Exceptând cazul si = 1, i = 1,... ,Nsp , producţia finită va include atât pe cea de bună
calitate cât și pe cea cu unul sau mai multe defecte
• Calculul ratei producţiei de bună calitate se poate realiza cu ecuaţia:

➢ Pentru comportări identice:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 67
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
❑ Eficiența funcționării
• Eficiența SAA (E%) este dată de ecuaţia:

• Gradul de disponibilitate SAA (D% ) este dat de ecuaţia:

❑ Costul
• Costurile produsului finit asamblat de bună calitate vor trebui să conţină și pe cele ale
inspecţiei finale destinate identificării produselor cu componente defecte:

– Notaţiile folosite pentru componentele costului au semnificaţia cunoscută:

➢ (Cm) costuri materiale totale ale subansamblului de bază și ale tuturor componentelor asamblate
➢ (Cex) costul exploatării SAA în intervalul de timp
➢ (Tr) tactul mediu real al asamblării
➢ (Cc) costul consumabilelor folosite în procesul de asamblare

– Ecuaţia (6.34) arată că utilizarea unor componente de proastă calitate determină creșterea
cheltuielilor materiale și creșterea costului produsului finit de bună calitate

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 68
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 69
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 70
 6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 71
 CUPRINS
Capitolul 6. Sistemele de asamblare și divizarea procesului de
fabricație

6.1 Procesul de asamblare

6.2 Sistemele de asamblare
6.3 Sisteme manuale de asamblare
6.3.1 Divizarea procesului tehnologic pe posturile SMA
6.3.2 Metode de divizare
6.3.2.1 Metoda celui mai mare candidat
6.3.2.2 Metoda Kilbridge & Wester
6.3.2.3 Metoda indicelui de ponderare
6.3.2.4 Metode automate de divizare
6.3.3 Soluții pentru îmbunătățirea divizării
6.4 Sisteme automate de asamblare
6.4.1 Sisteme de alimentare
6.4.2 Analiza sistemelor de alimentare
6.4.3 Analiza sistemelor automate de asamblare multi-stație
6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 72
 6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

❑ Acest tip de SAA este alcătuit dintr-o singură staţie care realizează
asamblarea a (n) componente pe un subansamblu de bază
• Spaţiul redus ocupat recomandă această structură în situaţia produselor obţinute
prin asamblarea unor componente de mici dimensiuni și realizate în serie foarte
mare (conectori, întrerupătoare, prize etc.)
• Reprezentarea simbolică este indicată în Fig. 6.17

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 73
 6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație
• Notăm cu (Tei) timpul de execuţie a asamblării componentei (i), unde (i = 1, ..., n) .
• Tactul mediu al ciclului ideal rezultă prin însumarea:
• timpilor de execuţie a asamblării tuturor componentelor
• timpului de încărcare în staţie a subansablului de bază
• timpului de evacuare a produsului finit
➢ Ultimii doi timpi sunt legaţi de transport și manipulare și vom nota suma lor cu (Tt ):

• Vom considera în mod similar notaţiile:

– (qi) probabilitatea de defect a componentelor de tipul (i), (i = 1, ... , n)
– (si) probabilitatea de întrerupere funcţională a staţiei provocată de componenta (i)
– (Td) timpul mediu de diagnoză și înlăturarea defectului staţiei
❑ În aceste condiţii, tactul real al SAA monostaţie este:

➢ Pentru comportări identice (probabilităţi egale de defect ale

componentelor):

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 74
 6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

❑ Eficienţa SAA monostaţie este:

❑ Rata reală a producţiei SAA monostaţie este:

❑ Rata producţiei de bună calitate este:

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 75
 6.4.4 Analiza sistemelor automate de asamblare monostație

Sisteme flexibile de fabricație - Note de curs - Prof. univ dr. ing. Mircea NIȚULESCU Cap.6 / 76