Regiunea apofizei mastoidiene (triunghiul de trepanaţie).

Tunicele creierului
Sinusurile durei mater Spaţiile epidural, subdural, subarahnoidal Vascularizarea
encefalului. Sistemul venos al porţiunii cerebrale a capului, însămnătatea practică.

LIMITE
Corespund amplasarii aporifizei masotide a osului temporal
Anterior – linia fixarii urechii externe
Superior – linia ce reprezinta continuarea inapoi a apofizei zigomatice a osului temporal

STRATIGRAFIA
1. Pielea – subtire lipsita de par si puternic aderenta cu aponeuroza
2. Tes subcutan – evidentiat moderat in el se situeaza fasciile
3. Fascia superficiala
4. Aponeuroza mastoidea – continuarea aponeurozei galea, consta din TC decs, in care sunt situati muschi redusi, vase nervi si
noduli limfatici. m. auricular posterior, vase, nervi si noduli retroauriculari, Trece ar. Auriculara posterioara, ce
anastomozeaza cu ar. Occipitala si ar temporala superficiala. Nervii cutani sunt ramuri ale n. occipital mic si auricular mare,
ambii din plexul cervial; musculari – ramuri ale n. auricular posterior din n. facial.
5. Periost – strat gros ce acopera intreaga regiune, ft aderent. In el se impletesc, fixinduse de os, m. SCM, m. splenius al capului,
venterul posterior la m. digastric, m. lung dorsal al capului; in limitele triunghiului Chipault legatura periostului cu osul e
slaba
6. Procesul mastoid – are o suprafata rugoasa, pe care se insera m. SCM. In limitele procesului mastoid e un sector antero-
superior, neted, ce poarta denumirea – triunghiul de trepanatie Chipault.
Limitele triunghiului: superior – linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomatice
Posterior – marginea anterioara a acrestei apofizei mastoide (crista mastoidea)
Anterior – spina suprameatum et fissura tympanomastoidea
La trepanarea procesului mastoid in limitele triunghiului Chipault in directie paralela peretelui posterior conductului auditiv
extern, se deschide antrum mastoidea La abaterea de la limitele triunghiului in sus se poate deschide fosa craniana medie; la
deviere in anterior si jos se poate leza n. facial; superiori si anterior – fosa epitimpanica a cavitatii timpanului (recessus
epitympanicus), unde sunt situate oscioarele urechii medii: ciocanul, scarita, nicovala; posterior – deschiderea fosei craniene
posterioare si lezarea sinusului sigmoid
7. Celule mastoidiene – sunt dezvoltate diferit. Se deosebesc tipuri pneumatice (multe celule ocupind toata cavitatea apofizei),
microcelulara/microcavitara(mentionate intro sursa) si sclerotica (celule putine si slab evidentiate). Una din ele se deosebeste
fiind mai mare – antrul mastoidian. Ea comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, si se proiecteaza mai aproape
de limita superioara a triunghiului la o adincime de 1 -1.5 cm.

Vascularizatie si inervatie
Ramurile arterei auriculare posterioare, ramura a a. carotidei externe si ramurile arterei occipitale; drenajul venos se face in v.
auriculara posterioara, se va curge in v. jugulara externa.
Inervatia regiunii e efectuata de micul nerv occipital, marele nerv auricular ( din plexul cervical) si ramurile nervului auricular
posterior ( de la n. facial).
Circulatia eferenta limfatica se efectueaza in gg limfatici retroauriculari.
In cazul otitelor purulente, ce apar mai frecvent la copii, ca complicatie a gripei, rujeolei, scarlatinei, puroiul din urechea medie
patrunde in celulele mastoidiene si in antrul mastoidian. Acest fapt e favorizat si de structura apofizei mastoide la copii, ce
aminteste substanta spongioasaa oaselor boltii craniene. In asa cazuri, se efectueaza trepanatia, cand e indicata in limitele
triunghiului.

Tunicele creierului Sinusurile durei mater Spaţiile epidural, subdural, subarahnoidal

Vascularizarea encefalului. Sistemul venos al porţiunii cerebrale a capului, însămnătatea
practică.

Creierul e acoperit cu trei tunici. Cea externa este dura mater - dura mater encephali. Apoi urmează arahnoida encefalica
(arachnoidea mater encephali) şi cea care vine in contact direct cu creierul - pia mater (pia mater encephali).
Dura mater encefalica (dura mater encephali) aderă lax la oasele bolţii craniului. La baza craniului, in special în jurul şeii
turceşti, pe pantă şi in regiunea piramidelor oaselor temporale, ea aderă intim la oase. In cavitatea craniană dura mater formează
un şir de prelungiri, care in locul de inserţie pe os sau pe marginea liberă se scindează şi formează cavităţi, fisuri de formă
triunghiulară. Ele sînt lipsite de valvule, tapetate din interior cu endoteliu şi se numesc sinusurile venoase ale durei mater (sinus
durae matris).
Deosebim următoarele expansiuni ale durei mater encefalice: coasa creierului, cortul şi coasa cerebelului, diafragma şeii, cavitatea
trigeminală.
Coasa creierului (falx cerebri) se întinde in direcţia sagitală de la crista galii pînă la protuberantia occipitalis interna în adîncime,
ajunge la corpul calos (corpus callosum) şi divizează emisferele creierului mare.
Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) e dispus aproape orizontal şi se inserează din anterior şi lateral între marginile superioare
ale piramidelor osului temporal şi processus clinoideus al osului sfenoid, in partea posterioară - de-a lungul şanţului sinusului
transversal al osului occipital. Cortul desparte cerebelul de emisferele creierului mare.
Coasa cerebelului (falx cerebelii) e dispusa in plan sagital, porneste de la suprafata inferioara a cortului cerebelului si patrunde in
fisura interemisferică a cerebelului.
Diafragma şeii (diaphragma sellae) este o expansiune a durei mater encefalice, ce acoperă şaua turcească In forma de cort. în
centrul ei se află un orificiu prin care trece tija hipofizei (infundibulum), în care atirnă lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza).
Pe suprafaţa anterioară a piramidei osului temporal (din fiecare parte), la vîrful ei (In impressio trigemini) e dispus ganglionul
nervului trigemen, în jurul căruia dura mater, scindîndu-se, formează cavitatea trigeminală (cavum trigeminale) - lojă pentru acest
ganglion.
Coasa creierului mare pe toată întinderea de inserţie la oasele bolţii craniului conţine s i n u s u l s a g i t a l s u p e r i o r (sinus
sagittalis superior), care in leziuni provoacă o hemoragie abundentă. Marginea inferioară liberă a coasei creierului conţine
s i n u s u l s a g i t a l i n f e r i o r (sinus sagittalis inferior), ce trece in s i n u s u l r e c t (sinus rectus), care e dispus în locul unirii
coasei creierului mare cu cortul cerebelului. S i n u s u l t r a n s v e r s a l (sinus transversus) este situat în locul de inserţie a cortului
cerebelului la sulcus sinus transversi al osului occipital. Acest sinus trece, nemijlocit, în s i n u s u l s i g m o i d i a n (sinus
sigmoideus), dispus în şanţul omonim (sulcus sinus sigmoideus) al părţii pietroase a osului temporal, şi se varsă în bulbul superior
al venei jugulare interne. în grosimea coasei cerebelului, linga proeminenţa occipitală internă, trece s i n u s u l o c c i p i t a l (sinus
occipitalis). Astfel, în regiunea proeminenţei occipitale interne confluează sinusurile sagital superior, rect, occipital şi transversal.
Acest loc se numeşte confluenţa sinusală - confluens sinuum.
Lateral de şaua turcească e dispus s i n u s u l c a v e r n o s p a r (sinus cavemosus). Anterior şi posterior ele se unesc prin
intermediul anastomozelor - sinusurilor intercavemoase (sinus intercavernosi) şi formează s i n u s u l c i r c u l a r , care înconjoară
şaua turcească. în sinusul cavernos se varsă venele oftalmice superioară şi inferioară. Vena oftalmica superioară anastomozează cu
venele feţei, în special cu vena angulară (v. angularis). Prin intermediul venelor emisare sinusul cavernos, de asemenea, se uneşte
cu plexul venos pterigoidian (plexus pterygoideus). Prin sinusul cavernos trece artera carotidă internă. In dura mater, ce formează
pereţii sinusului, se găsesc nervii abductor, oculomotor, trohlear şi oftalmic. La peretele extern al sinusului aderă ganglionul
trigeminal, iar în partea anterioară de sus, acoperind sinusul intercavernos, se dispune chiasma optică. In cazul trombozei sinusului
cavernos, în urma proceselor purulente din regiunea feţei, la bolnavi se observă strabismul convergent. Refluxul de la sinusul
cavernos are loc prin s i n u s u r i l e p i e t r o a s e i n f e r i o r ş i s u p e r i o r (sinus petrosus superior et inferior), dispuse în
şanţurile omonime ale piramidelor oaselor temporale şi care se varsă în sinusul sigmoid.

Dura mater e strans legata de piramile oaselor temporale, osul sfenoidal in jurul seii turcesti, lamaciuruita, de oasele boltii e
separata prin spatiul epidural. Intre dura mater si arahnoida se afla spatiul subdural.

Vascularizarea durei mater e realizata de:

 A. meningeea anterior ramura a a. etmoidale anterioare, in craniu trece prin lama cribrosa, se ramifica in limitele fosei
craniene anterioare.
 A. meningee medie – ramura a a maxilare, patrunde in craniu prin foramen spinosum, impreuna cu ramura meningeala a
n. mandibularis si in fosa craniana medie se ramifica in ramura naterioara si posterioara. A. meningeala medie
vascularizeaza dura mater si e sursa de hematoame epidurale.
 A. meningeea posterior ramura a a. pharyngea ascendens, patrunde in craniu prin foramen jugularis, si se ramifica in fosa
posterioara a craniului.
  R. meningeus a. occipitalis patrunde prin foramen mastoideum, prin care trece si v. emissaria mastoidea ce uneste sinusul
sigmoid cu v. occipitalis
Inervatia durei mater
 Ramus tentorii n. ophtalmici se ramifica in temtorium cerebelli
 R. meningeus n. maxillaris patrunde in cav craniului linga foramen rotundum, se indreapta lateral si insoteste ramura
anterioara a a. meningee medii
 R. meningeus n. mandibularis prin foramen spinosum in fosa craniana medie si se ramifica
 R. meningeus n. vagi vine de la ganglion superius, patrunde in craniu prin orif jugular

Arahnoida encefalică (arachnoidea mater encephali) este o placă fină din ţesut conjunctiv nevascularizat. Ea este situată
nemijlocit sub dura mater, separată de ea prin spaţiul subdural, unită lax de pia mater subiacentă, fără a penetra şanţurile creierului.
Arahnoida formează vilozităţi, care pătrund în lumenul sinusurilor venoase - granulaţiile arahnoidiene (granulationes
arachnoideales).
Pia mater encefalită (pia mater encephali) pătrunde în toate şanţurile creierului mare ji In ventriculele cerebrale, unde formează
plexuri vasculare. Ea este bine asigurată cu vase. Intre arahnoidă şi pia mater se formează un spaţiu subarahnoidian îngust
(cavitas subarachnoidealis), care comunică cu cavitatea omonimă a măduvei spinării şi conţine lichid cerebrospinal. Porţiunile
dilatate ale spaţiului subarahnoidian se numesc cisterne arahnoidiene (cisternae subarachnoideales) ce comunică între ele şi cu
ventriculele creierului.
Deosebim cîteva cisterne:
 c i s t e r n a c h i a s m a t i c ă (cisterna chiasmatis), dispusă anterior de chiasma optică;
 c i s t e r n a f o s e i c e r e b r a l e l a t e r a l e (cisterna fossae lateralis cerebri), constituită din arahnoidă şi care acoperă
şanţul lateral al creierului;
 c i s t e r n a i n t e r p e d u n c u l a r ă (cisterna interpe- duncularis), ce se află între pedunculii creierului, posterior de
infundibulul hipofizei. Ea este delimitată de puntea Iui Varoli şi marginile interne ale lobilor temporali ai creierului
mare.
 Cea mai mare importanţă practică o prezintă c i s t e r n a c e r e b e l o m e d u l a r ă (cisterna cerebello- medullarisj,
dispusă între suprafaţa inferioară a cerebelului şi porţiunea posterioară a medulei oblongate. Această cisternă, prin
apertura mediană şi cea laterală, comunică cu cavitatea ventriculului IV, iar prin apeductul creierului intermediar
(apeductul lui Sylvius) - cu ventriculele III şi laterale, fa inferior cisterna cerebelomedulară,trece în spaţiul
subarahnoidian al măduvei spinării. La nivelul marginii superioare a membranei atlantooccipitale adîncimea cisternei
ajunge pînă la 1,5 cm. Aici se efectuează puncţia suboccipitală în scop diagnostic în afecţiunile creierului şi meningelor.
 Cisterna pericaloasa - in plan sagital, de-a lungul fetei dorsale a corpului calos
 Cisterna ambiens – intre cerebel si lobii occipitali ai creierului, inconjoara ca un semicerc pedunculii
cerebrali
 Cisterna pontocerebeloasa – para, in dreptul unghiului pontocerebelos

VASCULARIZATIA ENCEFALULUI

Encefalul este vascularizat de arterele carotide şi vertebrale. Artera vertebrală (a. vertebralis) porneşte cu prima ramură de la artera
subclaviculară (a. subclavia), pătrunde în foramen transversarium al vertebrei CVI şi se ridică în sus prin orificiile apofizelor
transversale ale vertebrelor cervicale. In continuare ea pătrunde prin orificiul occipital mare In cavitatea craniului, unde ambele
artere vertebrale (cea stingă şi cea dreaptă) se unesc pe linia mediană, formînd artera bazilară (a. basilaris), dispusă pe suprafaţa
inferioară a punţii. De la artera bazilară pornesc două artere cerebrale posterioare (da. cerebri posteriores), participînd din posterior
la formarea cercului arterial cerebral (circulus arteriosus cerebri).
Artera carotidă internă (a. carotis interna), fiind o ramură a arterei carotide comune, se ridică spre baza craniului şi prin canalul
carotid (canalis caroticus) al osului temporal pătrunde In cavitatea craniului. Aici, de la ea pornesc mai multe ramuri, In special:
artera cerebrală anterioară (a. cerebri anterior), artera cerebrală medie (a. cerebri media) şi artera comunicantă posterioară (a.
communicans posterior). Ultima uneşte a. carotis interna şi a. cerebri posterior. Arterele cerebrale anterioare (aa. cerebri
anteriores), de asemenea, constituie o anastomoză (a. communicans anterior), în urma căreia, la baza creierului apare un circuit
arterial Închis - circuitul arterial al creierului. De la circuitul arterial pornesc artere spre scoarţa creierului şi nucleii sub-corticali.

Venele encefalului nu însoţesc arterele. Venele cerebrale profunde, luînd începutul de la plexurile venoase şi, confluind, formează
vena cerebrală mare (v. cerebri magna), care se varsă în sinusul rect. Reflexul sîngelui din sistemul venelor cerebrale superficiale
are loc în sinusul sagital superior şi în sinusurile venoase de la baza creierului.

Venele subcutane
 V. occipitalis se indreapta in jos si se varsa in v.jugularis externa (pe desen nr.1)
 Nr. 2 V. auricularis posterior se varsa la fel in v jugulara externa
 Nr. 3 v. temporala superficiala colecteaza singele din reg temporala si se varsa in v. retromandobulara
 Vv. Supratrohleare (nr. 6) si vv. Supraorbitale (nr. 5) colecteaza din regiunea frontala, venele au anastomoze atit cu vv
faciale cat si oculare
Venele diploice nu au sfinctere si se indreapta de sus in jos spre baza craniului
 V. diploica frontalis – trece in apropiere de linia mijlocie a fruntii, comunica cu v. faciala si cu sinusul sagital superior
 V. diploica temporalis anterior duce singe in vv. Temporales profundae ce curg in v. retromadibularis
 V. diploica temporalis posterior cu ajutorul v. emissaria mastoidea comunica cu sinusul transvers si v. occipitalis
 V. diploica occipitalis se varsa in v. emissaria occipitalis si comunica cu confluens dinuum si cu v. occipitalis

Sinusurile venoase ale durei mater se impart in 2 grupe ale boltii si ale bazei craniului
SINUSURILE BOLTII:superior, inferior, sagital si drept.
 Sinusul sagital superior – incepe de la foramen caecum, trece din anterior in posterior in baza falx cerebri si colecteaza
singele vv cerebri superiores. La nivelul protuberantei occipitale trece in confluens sinuum.
 Sinusul sagital inferior – se situeaza pe marginea libera inferioara falx cerebri, colecteaza singele de la vv carpori
callosi si dupa confluerea cu v. cerebri magna formeaza sinus rectus
 Sinus rectus se varsa in confluens sinuum
SINUSURILE BAZEI: occipital, cavernos, petros sup si inf, trnsversal, sigmoid
 Sinusul occipital – asigura colectarea de la foramen occipital magnum, se indreapta posterior si superior si se varsa in
confleuns sinuum.
 Sinusul cavernos – par, situat lateral de seaua turcica. Sinusurile intercavernoase uninduse cu sinusurile cavernoase
formeaza sistem cavernos, ce inconjoara sela turcica. Prin sinusul cavernos trec: a. carotis interna, n. oculomotoris, n.
trochlearis, n. abducens, n. phtalmicus. In portiunea externa a sinusului se varsa vv ophtalmici (TROMBOZA
SINUSULUI CAVERNOS).
 Sinusul petros superior – incepe de la sinusul cavernos, ducind singele de aici la sinusul sigmoid. Se afla in sulcus sinus
petrosi superior pe piramida osului temporal.
 Sinusul petros inferior – par, incepe la fel de la sinusul cavernos, se indreapta posterior prin sulcus sinus petrosi
inferior, varsinduse in sinus sigmoideus in apropierea blubus venae jugularis.
 Sinus transversus – par, incepe de la confluens sinuum, se indreapta in directie transversala si atingind piramida osului
temporal trece in sinusul sigmoid. Astfel singele adus de sinusul sagital sup, rectus si occiptal, e impratita in 2 fluxuri.
 Sinusul sigmoideus – in forma literei S, intre piramida si osul occiptal, preia singele din sinusul tranvers sil lasa in
bulbus venae jugularis. In acest sinus se mai varsa sinusurile petroase inf si sup.

Venele emisare cu ajutorul lor are loc legatura intre vv sinusurilor durei mater, vv tes moi si vv diploice.
 V. emissaria parietalis – prin foramen parietal uneste v. temporalis superficialis cu sinus sagittalis superior
 V. emissaria mastoidea – uneste v. occipitala cu sinusul transvers
 V. emissaria condylaris uneste sinusul sigmoid cu vv superficiale ale zonei occipitale.