Sunteți pe pagina 1din 6

BREVIAR SEMNALE

Mărimile caracteristice oricărui semnal periodic x(t) sunt:

1. Valoarea medie (componente de c.c.)


def
1T Aria x(t )
X   x(t )dt  (1)
T0 T
Interpretarea geometrică a valorii medii: valoarea medie X (numită şi
„componentă de c.c.”) este înălţimea dreptunghiului de aceeaşi arie cu aria
semnalului x(t), calculate o perioadă T.

2. Dezvoltarea în serie Fourier (SF) se poate scrie intr-una din urmatoarele


forme:
 seria Fourier generalizată:

x(t )  X   xn (t ) , (2)
n 1

unde xn(t) se numeşte armonica de rang n a semnalului x(t)


 seria Fourier trigonometrică (SFT):

x(t )  X   (an sin nt  bn cos nt ) (3)
n 1

 seria Fourier armonică (SFA):



x(t )  X   X n sin(nt   n ) , (4)
n 1

unde:
def 1 T
X   x (t ) dt (valoarea medie, numita si componenta de c.c.) (5)
T 0
def 2 T
an   x (t )  sin nt  dt (componenta în sinus a armonicii xn) (6)
T 0
def 2 T
bn   x (t ) cos nt  dt (componenta în cosinus a armonicii xn) (7)
T 0
X n  an2  bn2 (amplitudinea armonicii xn) (8)
b
 n  arctg n (faza armonicii xn) (9)
aan
Obs: 1) Armonica n=1 se numeşte fundamentala semnalului x(t);
2) Graficul dependenţei X n  X n (n ) se numeşte spectrul semnalului

3. Valoarea efectivă:
def 1T 2
X ef   x (t )dt (10)
T0
Obs: Daca se cunoaste dezvoltarea in SFA a semnalului x(t), valoarea efectiva
se mai poate calcula si cu formula:

L2 - 1
def  not X
X ef  X 2   X n2,ef , unde X n,ef  n (11)
n 1 2

4. Gradul de distorsiune THD (Total Harmonic Distorsion):


 2
def  Xn
THD  n1
 100 %
(12)
X1
Obs: 1) Pentru x(t )  A sin t avem THD = 0[%];
2) Pentru orice semnal diferit de cel sinusoidal, THD>0%

Probleme rezolvate

P1. Pentru semnalul trapezoidal din fig.P1 se cer:


a) scrieţi expresia matematică x(t) a semnalului şi valoarea perioadei T;
b) calculaţi valoarea medie X prin metoda analitică şi prin metoda grafică
x (t )
T 4
10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t

Fig.P1.a)

Rezolvare: 10 t , p ent r u t   0;1 

a) ,
10 , p ent r u t  1 ;2

x (t )  
  10 t  3 0, pe nt ru t   2;3
0,
 pe nt ru t   3;4 

unde perioada T=4, rezulta din graficul semnalului.


b)
 Metoda analitică:
1T 1 1 
 x(t ) dt    10tdt   10dt     10t  30  dt   0dt  
2 3 4
X 
T 0 4  0 1 2 3 
1 t2 1  t2 3 
 10  t 0  10t t 1    10 t  2  30t 3t  2   5
2

4 2  2 

 Metoda grafică:
  2  1   3  0   10
Aria x(t ) Aria trapezului 2
X    5
T 4 4

L2 - 2
x (t )
T 4
10
x5
( comp. de c.c.)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t

Fig.P1.b)
Interpretarea geometrică a valorii medii: valoarea medie X (numită şi
„componentă de c.c.”) este înălţimea dreptunghiului de aceeaşi arie cu aria
semnalului x(t), calculată pe o perioadă T . În această problemă, putem scrie:
Aria x(t) Aria trapezului Aria dreptunghiului
X   5
T T T

P2. Se dă semnalul x t   20 sin t din fig.P2. Calculaţi:


a) valoarea medie X;
b) valoarea efectivă Xef.
x

T  
20

0  2 3 t

Fig.P2

Rezolvare:
a) Semnalul x t  dat se repetă la t   , deci perioada sa este . valoarea sa
 

medie este: X  1  x t dt  1  20 sin tdt    20  cos t   40


def
T  

T0  0    0 
Obs: 1) Numai pentru semnale de tip sinus şi cosinus, calculul valorii medii se
pote face schimbând variabila timp t cu variabila unghiulară t (în vederea
uşurării calculelor matematice):
def
1T 1 t 1 1 40
X   x(t )dt   x t d  t    20 sin td  t    20  cost  t 0 

2
T0 t 0 0  
) Pentru acest semnal nu se poate aplica metoda geometrică doarece nu există alt
mod de calcul al ariei unei sinusoide decât prin integrare.

b) Vom calcula valoarea efectivă tot prin schimbare de variabilă.

L2 - 3
def
1T 2 1 T 2 1
X ef   x (t )dt   x  t d  t    400sin t  d  t  
2

T0 T 0 0
1 1  cos 2t 1 400   sin 2t  1
  400  d  t     t t 0 

t  0   200  10 2
0 2  2  2  
 
P3. Pentru semnalul x(t )  2  sin t  5 cos 3t  8 cos 5t   se cer:
 3
a) calculaţi coeficienţii seriei Fourier armonice (SFA);
b) reprezentaţi grafic spectrul semnalului;
c) calculaţi valoarea medie;
d) calculaţi valoarea efectivă;
e) calculaţi gradul de distorsiune THD.

Rezolvare:
a) Semnalul x(t) poate fi scris folosind numai funcţii sinus adunate între ele
astfel:
 
x(t )  2  sin t  5 cos 3t  8 cos 5t   
 3
    
 2  sin(t   )  5 sin  3t    8 sin 5t   
 2  3 2
Comparând expresia SFA din breviarul teoretic cu expresia lui x(t) de mai sus,
prin identificarea termenilor se constată că:

X  2; X 1  1; 1   ; X 2  0;  2  0; X 3  5;  3  ;
2
  
,
X 4  0;  4  0; X 5  8;  5   
3 2 6
tot restul de armonici de rang n  6 au X n  0 şi  n  0 .

b) Pe baza coeficienţilor X şi X n determinaţi la punctul a, se poate reprezenta


spectrul semnalului X n  X n (n ) astfel:
X,Xn

x5  8
x3  5

x2 x1  1 x 2  0 x4  0
0  2 3 4 5 6 7 ... n

Fig.P3. Spectrul semnalului x(t)

c) Conform punctului a), valoarea medie este X=2;

d) Cunoscând dezvoltarea în serie Fourier a semnalului x(t) de la punctul a) al


problemei, valoarea efectivă se calculează uşor cu formula (11):

L2 - 4
2
def  X 
  X n2
X ef  X   X
2 2
n , ef
 X   n  
2
X2   
n 1 2
n 1 n 1
 2
12  0 2  5 2  0 2  8 2
 22  7
2
e) Gradul de distorsiune THD se calculează cu relaţia (12):

2
 Xn
def
0 2  52  0 2  82
THD  n 1
 100 %   100 %  94,34%
X1 1

P4. Pentru semnalul din figură calculaţi fundamentala x1  t 

x (t )

0 1 2 3 4 5 t

Fig. P4

Rezolvare:
Semnalul din figură are expresia matematică:
5,   pt . t  0,1
,
x (t )  
0,  pt . t  1, 2
def
2 2
perioada sa fiind T=2, deci pulsaţia este:     .
T 2
Fundamentala oricărui semnal este armonica n=1, adică:
( SFT ) ( SFA )
x n 1 (t )  a1 sin t  b1 cos t  X 1 sin  t  1  , unde:
def
2T 21  cos t  1 5 cos   1 10
a1   x(t )  sin tdt   5 sin tdt  5   0  
T0 20     
def
2T 21 sin t 1 5 sin  5 sin 
b1   x(t )  cos tdt   5 cos tdt  5    0
  
t 0
T0 20
2
 10  10
X 1  a12  b12     0 2 

  
b1 0
1  arctg
 arctg  0,
a1 10

obţinute în urma aplicării relaţiilor (5) ÷ (9).
Înlocuind a1, b1, x1 şi φ1 în expresia fundamentalei xn=1(t), rezultă:
10
x1 (t )  sin t , deci acest semnal are aceeaşi expresie a fundamentalei

x1 (t ) şi în forma SFA şi în forma SFT. Acest lucru e datorat faptului că x1 (t )
are componenta în cosinus b1=0

P5. Se dă semnalul:

L2 - 5
t , pt . t  [ 0,3)
  [3,4)
3 , p t. t
x (t )  
 t  7, p t. t  [ 4,10 )
  [

a) desenaţi x(t ) şi determinaţi perioada T, frecvenţa f şi pulsaţia  ;


 3 , p t. t 10, 2 0

b) calculaţi analitic şi geometric valoarea medie X a lui x(t ) .

Rezolvare:
a) Conform graficului din fig.P5 şi expresiei lui x(t ) dată, perioada este
1 1
T=20ms, frecvenţa este f  T  20ms  50 Hz şi pulsaţia este   2f  100 rad s

x (t )
A B
3 A
2
A
1
0 C F
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 t[ms ]
1
2
3
D E

Fig.P5

b) Metoda analitică:
1T 1 3 
     3 dt  
4 10 20
X   x (t ) dt   tdt   3 dt    t  7 dt 
T0 20 0 3 4 10 
1 t 2  t2 10 

 
3 10

 3t t 3     7t t 4    3t t 10  
4 20
 
20  2 t 0  2  
 t 4 
1
  4,5  0  12  9  50  8  70  28  60  30  1.125
20

Metoda geometrică:
Aria x(t ) Aria 0 ABCD  Aria CDEF not A   A 
X   
T T T
(1  7)  3 [(20  10)  13]  3

2 2 12  34.5
   1.125  0
20 20

L2 - 6