Test Nutritie

Subiectul 1.

Stabilirea necesarului caloric la copil; repartitia necesarului caloric pe

principii nutritive – proteine, glucide, lipide:
Necesar caloric:

Copii = 1000 + 100 cal/an varsta

Maxim 2500 calorii - baieti

2400 calorii - fete

Adulti: 1500 – 3000 calorii/zi

Proteine: 12-15% din totalul caloriilor proteine animale/vegetale = 1/1

Glucide: 50-55% din totalul caloriilor

Lipide: 25 -30% din totalul caloriilor lipide vegetale / animale = 1/3

Fibre alimentare: 10 – 40 g/zi

Sare: 5 – 6 g/zi

Lichide: 1 – 4 ani → 1000-1500 ml/zi

5 – 10 ani → 1500-2000 ml/zi

10 – 14 ani → 2000-2500 ml/zi

Subiectul 2.

Glucidele-Clasificare , rol.

Glucidele, numite de asemenea şi carbohidraţi sau hidraţi de carbon, re-

prezintă cea mai accesibilă sursă de energie pentru organism, asigurând 50-
55% din aportul energetic total. Importanţa lor este extrem de mare, având
un dublu rol: energetic şi structural. Glucidele sunt utilizate pentru
menţinerea temperaturii corporale şi întreţi-nerea funcţiilor vitale şi asigură
energia pentru eforturile musculare. Pe lângă rolul de combustibil pentru
toate celulele, glucidele participăşi la alcătuirea membranelor celulare, a
ţesutului conjunctiv şi de sus-ţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor
componente cu rol funcţional de bază, cum sunt hormonii, enzimele şi
anticorpii.

- glucidele simple: în această categorie se disting monozaharidele (formate

dintr-o moleculă elementară) şi dizaharidele (două molecule asociate).
Aceste zaharuri se numesc “rapide”, deoarece sunt absorbabile imediat în
sânge.

-Monozaharidele:
• glucoza : este puţin regăsită în stare liberă în alimente, intră în compoziţia a numeroase alte
glucide. Glucoza este combustibilul principal al corpului uman şi element de bază al glicogenului.

• fructoz: prezentă în miere şi în fructe, participă alături de glucoză la formarea zaharozei.

• galactoza: intră în compoziţia lactozei (zahărul din lapte), în asoci-aţie cu glucoza.

- Dizaharidele:

• zaharoza: , sau zahărul obişnuit, cel mai răspândit în natură, este compus dintr-o moleculă de
fructoză şi una de glucoză. Poate fi obţinută din sfecla şi trestia de zahăr. Se găseşte în fructe şi
legume.

• lactoza, glucid prezent în lapte şi produsele lactate.

• maltoza se găseşte în cereale şi bere.

- glucidele complexe – sunt numite şi polizaharide sau “glucide lente”, deoa-

rece se absorb în mod progresiv în intestin. Ele trebuie să se descompună,
într-o primă fază, în molecule glucidice elementare (glucoză, fructoză şi
galactoză) înainte de a fi absorbite.

Principalele polizaharide digerabile sunt:

• amidonul: prezent în alimentele de origine vegetală, cum ar fi cerea-lele, leguminoasele, cartofii şi
anumite fructe (banane, castane).

• glicogenul: glucid de origine animală, constituind o parte a rezervelor de energie stocate în ficat şi în
muşchi.

Nedigerabile Celuloze: Tulpinele şi frunzele vegetalelor, învelişul seminţelor:

Aceste polizaharide menţin motilitatea gastrică, previn constipaţia şi au efect protector
împotriva unor boli digestive (diverticuloză, cancer de colon); pot reduce colesterolul seric şi
glicemia

Subiectul 3 .

Proteinele- rol , surse de proteine.

Proteinele sunt constituenţi esenţiali ai organismului. Toate proteinele sunt formate din aproximativ
20 aminoacizi din care aproape jumătate se numesc neesenţiali, deoarece pot fi sintetizaţi în organism
din alţi aminoacizi. Alţi 9 aminoacizi, numiţi esenţiali, trebuie aduşi prin alimentaţie, deoarece
organismul nu îi poate forma.

Rol structural – sunt componente ale tuturor celulelor, fiind necesare creş-terii şi refacerii ţesuturilor.

Rol funcţional – în desfăşurarea proceselor metabolice, reglarea echilibru-lui hidro-electrolitic şi acido-

bazic. Sunt componente structurale ale diverselor enzime şi hormoni. Pot îndeplini funcţii specifice
(anticorpi).

Rol energetic – evidenţiat prin degradarea compuşilor rezultaţi din trans-formarea lor, până la etapa
finală de CO2şi H2O.
Subiectul 4. Lipide rol, surse de lipide.

Lipidele joacă roluri esenţiale în organism, în special în menţinerea inte-grităţii membranelor celulare,
în transmiterea nervoasăşi în procesul de absorbţie a nutrienţilor

Colesterolul reprezintă o substanţă absolut necesară organismului şi care se găseşte doar în

alimentele de origine animală, dar poate fi sintetizat şi în organism.

Subiectul 5. Vitaminele liposolubile. Enumerare, rol!

Termenul de vitamină este folosit pentru a descrie un anumit compus organic de care organismul are
nevoie, dar pe care nu îl poate produce singur. În principal, vitaminele servesc drept catalizatori
pentru anumite reacţii din corpul nostru.

Vitaminele liposolubile(prezente în ţesuturile grase şi musculare ale corpului şi care sunt absorbite
prin intermediul tractului intestinal cu ajutorul grăsimilor)

Vitamine liposolubile: A, D, E, K
Vitamina A : este o vitamină liposolubilă obţinută din 2 clase de compuşi: vitamina A naturală
preformată (retinolul şi compuşii săi) şi precursorii de vitamina A (betacarotenul şi compuşii înrudiţi)
Vitamina D, numită şi antirahitică, este liposolubilă, adică este absorbită de grăsimi, fiind esenţială în
resorbţia calciului şi fosforului la nivelul intestinului, catalizând totodată transformarea fosforului
organic în anorganic şi mobilizându-l în ţesuturi.

Vitamina E, numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, face
parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.

Vitamina K, numită şi “vitamina antihemoragică”, este unul dintre factorii esenţiali de coagulare a
sângelui, iar în lipsa unui aport suficient chiar şi o mică tăietură ar putea cauza sângerarea continuă.

Subiectul 6. Avantajele alimentatie naturale.

Alimentatia naturala reprezinta alimentatia sugarului din primele 4-6 luni de viata exclusiv cu lapte
uman. Acesta reprezinta alimentul ideal, fiind specio-specific, unic prin caracteristicile sale
nutritionale si bioactive.

Pentru copil:

- Ofera conditii optime pentru dezvoltarea si maturarea sistemului imunitar

- Scaderea frecventei imbolnavirilor din sfera digestiva, respiratorie,alergii
- Preventia bolilor cronice aparute la adult:Diabet zaharat, ulcere, cancere, obezitate, tulburari
vizuale, boli neuronale
- Favorizeaza dezvoltarea cognitiva, emotionala si intelectuala a copilului

Pentru mama:

- Accelereaza pierderea in greutate

- Protejeaza impotriva cancerului de san si ovar
- Ofera protectie impotriva osteoporozei postmenopauza
- Scade riscul de diabet zaharat de tip 2

Pentru familie:

- Contribuie la formarea legaturii afective dintre mama si copil

- Cost eficient pentru familie
- Echilibru emotional

Pentru societate:

- Scad costurile sociale ale alimetatiei artificiale

- Costuri legate de procesul de fabricatie , transport, depozitare deseuri..
Subiectul 7. Contraindicatiile definitive si temporare ale alimentatiei naturale.

Contraindicatii definitive:

*De cauza materna:

- infectie HIV,TBC active;

- chimioterapie, radioterapie

- consum matern de droguri

- ingestie de alcool in cantitate mai mare de 0.5 g/kg/zi

- herpes simplex cu leziuni active la nivelul sanului

* De cauza neonatala:

- galactozemie

- fenilcetonurie

- deficit congenital de lactaza

Contraindicatii temporare ale alaptarii:

- Infectii ale mamei

- Post anestezie, intre 2 -6 ore( in functie de anestezie)
- Medicatie administrata mamei pentru o durata determinata, scurta, se evalueaza raportul
risc/beneficiu.

Subiectul 8. Alimentatia complementara, def, principiile difersificarii.

Alimentatia complementara sau diversificarea, cum mai este cunoscuta, reprezinta introducerea in
alimentatia bebelusilor alaptati sau hraniti artificial a alimentelor solide sau lichide, altele decat laptele.

Momentul introducerii alimentatiei complementare:

Semnele ca sugarul este gata sa treaca in aceasta noua etapa sunt:

• Varsta de aproximativ 6 luni
• Capacitatea de a sta singur in sezut nesustinut
• Pierderea reflexului de a impinge cu limba

Reguli practice de incepere a diversificarii si de introducere a alimentelor noi:

• Se incepe cand sugarul se afla in perfecta stare de sanatate si are scaune normale

• Alimentele de diversificare vor fi administrate cu lingurita, nu cu biberonul,

• Introducerea alimentului nou se face progresiv, prin testarea tolerantei digestive

• Nu se introduc niciodata doua alimente noi in acelasi timp.

• La aparitia semnelor de intoleranta la alimentul nou introdus (diaree, varsaturi, eruptii cutanate
alergice) se va suprima administrarea acelui aliment timp de 1-2 saptamani apoi se incearca
reintroducerea lui.
• Nu se va insista la introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza, pentru a evita anorexia
psihogena.

Subiectul 9 , Programul alimentar al copilului:

- Mic dejun= masa importanta, cu necesar caloric destul de mare

- Gustarea de dimineata , ora 10
- Masa de pranz= masa principala cu necesar proteic mai mare
- Gustarea de dupa amiaza, ora 16-17
- Cina= nu foarte calorigena, dar nici restrictiva, organismul de afla in crestere.

Este necesar sa se respecte orarul meselor, iar portiile adecvate, varstei si greutatii corporale.

Intervalul dintre mese va fi de cel putin 3 -4 ore.

Nu se renunta niciodata la micul dejun, risc de obezitate.

Nu se consuma lichide inainte si in timpul mesei.

Subiectul 10. Greseli in alimentatia sugarului si a copilului.

Greseli in alimentatia sugarului:

NU DAȚI:

- Soia de orice fel, pentru că are potențial alergic mare.

- Brânză topită, crenvuști, parizer, margarină, pișcoturi. Părinții dau aceste produse pentru că au
o textură și un gust apreciat de sugari, dar toate sunt extrem de dăunătoare.
- Lapte de vacă – conține 20 de beta- proteine cu potențial alergen, deci dă alergii și intoleranțe
digestive. Nu dați lapte de vacă pentru că, administrat în cantități mari, interferează cu absorbția
fierului la nivel intestinal și favorizează anemia.
- Mierea este formal interzisă până la un an
- Alimente dulci/zahăr. Acest tip de alimente crează dependență și nu sunt în mod natural
benefice organismului uman ( compot, prăjituri foarte dulci, îndulcirea artificială a mâncărurilor
și ceaiului).
- Apă netratată și nesterilizată, apă minerală sau cu săruri minerale ce pot suprasolicita rinichii
imaturi ai sugarului vostru.

Subiectul 11. Recomandari pentru dezvoltarea comportamentului alimentar sanatos la copil

-fiți un exemplu, nu doar spuneți copilului ce să facă, deoarece învățarea prin imitare este
caracteristică copiilor.

-Oferiți o alimentație echilibrată și sănătoasă, iar aici ar fi important de menționat că nu e indicat să

„pedepsim” copilul cu alimente sănătoase, iar consumarea lor ar trebui să fie regula, nu excepția.

- Învățați copilul despre nutriție alegând informații adaptate vârstei și nivelului de înțelegere: o
minimă educație nutrițională pentru copil constă în a ști de ce este important să consumăm legume,
fructe, proteine și carbohidrați și îi oferă copilului un punct de reper în alegerile alimentare pe care
le are de făcut pe parcursul întregii vieți. De asemenea, este recomandat să se evite etichetarea și
împărțirea alimentelor în bune și rele, mai degrabă optați pentru varianta alimentelor care ne
hrănesc și ne ajută să ne menținem sănătoși și alimente pe care le consumăm mai rar, în cantități
mai mici.

Subiectul 12 – Piramida alimentara:

Piramida alimentara ilustreaza standardele nutritionale, cantitatile și tipurile
de alimente ce ar trebui consumate zilnic pentru a ne mentine starea de
sanatate si pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate
de alimentatie.
Piramida alimentelor este formata din 5 grupe alimentare si anume:

1) Cerealele, cartofii, painea, orezul, pastele

2) Fructele si legumele

3) Carnea si ouale

4) Produsele

5) Grasimile, dulciurile, uleiurile lactate

Subiectul 12-13 . Simptome clinice frecvente la pacientii cu anorexie nervoasa si bulimie nervoasa:

Tulburările alimentare sunt puternic influențate de modul în care fiecare se percepe pe sine, de
nemulțumirile exagerate față de propriul corp sau anumite părți ale trupului. Oamenii ajung să
dezvolte ambiții obsesive de a scădea sau de a crește în greutate, obiective care sunt de cele mai
multe ori foarte greu de realizat sau nerealiste.

Un numitor comun al oamenilor care suferă de tulburări alimentare este că aceștia neagă
problema de sănătate pe care o au, evitând astfel să apeleze la sprijinul celor din jur sau să
beneficieze de un tratament specializat.
anorexia nervoasă este o tulburare caracterizată prin obsesia de a slăbi cât mai mult, dublată de frica de
a crește în greutate.

bulimia nervoasă este caracterizata prin consumarea unor cantități foarte mari de mâncare într-un
interval scurt de timp, iar apoi încearcă să elimine surplusul alimentar prin metode neobișnuite,
provocându-și vărsături și administrându-și frecvent laxative și diuretice.

Subiectul 15: Obiectivele si principiile dietei la copiii cu diabet zaharat.

- Diabetul zaharat este o boală metabolică cronică cauzată de un deficit relativ

sau absolut de insulină,care determină incapacitatea organismului de a utiliza glucidele

ca sursă de energie.Este o boală metabolică de origine genetică sau dobandită

Obiectivele dietei in diabetul zaharat.

- Furnizarea unui aport energetic si nutritional optim pentru a asigura o crestere si o dezvoltare
armonioasa somatometric si pubertar.
- Atingerea si mentinerea unui control metabolic optim , incluzand:
-nivele glicemice in limite normale sau cat mai aproape de normal pentru prevenirea si/sau
reducerea riscului complicatiilor.
-profil lipic si lipoproteic ce reduce riscul afectarii macrovasculare

- asigurarea si mentinerea unei greutati corporale ideale

- prevenirea si tratamentul complicatiilor acute ale diabetului(hipoglicemia, crizele hiperglicemice,

starile de boala, problemele legate de efortul fizic).

- prevenirea complicatiilor cronice micro- si macrovasculare.

*PRINCIPII GENERALE.

- „alimentatia copilui si adolescentului cu DZtip 1 nu trebuie sa se deosebeasca de aceea a

copilului fara diabet. Ea este un adjuvant al terapiei insulinice”
- Cantiatea de glucide pentru o masa de la aceiasi ora trebuie sa fie constanta de la o zi la alta
- Planificarea meselor si gustarilor este in corelatie cu schema de insulinoterapie
folosita(previne variatiile glicemice).
- Indivitualizarea dietei in raport cu varsta, sexul si activitatea fizica a fiecarui copil
- Satisfacerea gustarilor si apetitului copilului ( variatie gastrotehnica)
 - Proportii optime ale principiilor nutritive, continut crescut de fibre alimentare, prudenta fata
de zahar (permis ocazional, sub forma de dulciuri)

Subiectul 16. Recomandari privind alimentatia si activitatea fizica la copiii cu diabet zaharat.

Copilul cu Diabet Zaharat nu trebuie scutit de orele de educatie fizica la scoala.

- Autocontrolul glicemic inainte, in timpul si dupa exercitiul fizic

- Cresterea progresiva a intentisatii si duratei efortului fizic
- In primele 3 ore care preced efortul mananca glucide cu absorbtie lenta, pentru saturarea
rezervelor musculare si hepatice de glicogen
- Ingestia de glucide inainte, in cursul si dupa exercitiul fizic in caz de efort neprevazut
- In caz de efort prelungit se bea bauturi dulci(apa cu glucoza 6-8%) , sau se vor manca dulciuri,
- O recomandare generala este de a consuma 15 g de glucide la fiecare 40 de minute de efort
fizic.

Subiectul 17. Obezitatea, principiile tratamentului si recomandari dietetice.

Conţinutul dietei în principii nutritive:

20% proteine,

40% glucide,

40% lipide.

- Se recomandă 5-6 mese/zi, cu următoarea repartiţie a caloriilor:

20% la micul dejun;

30% la prânz;

20% la cină;

câte 15% la 2 gustări în varianta cu 5 mese/zi sau câte 10% la 3 gustări în varianta cu 6 mese/zi.

Principii:

Regimul dietetic după ajungerea la greutatea corespunzătoare trebuie sǎ respecte unele principii care
să nu permită recâştigarea excesului ponderal:
-administrarea de proteine la fiecare din mesele principale şi nu sub minimul fiziologic, care să
permită creşterea normală;

-consumul de fructe şi legume cu conţinut redus de glucide în orice cantitate;

-consumul cu mare prudenţa a alimentelor concentrate caloric

-între mese nu se vor consuma suplimente calorice;

-combaterea imediată a oricărei tendinţe de îngrăşare.

Regimul de slăbire în perioada de creştere şi dezvoltare trebuie să asigure anumite valori minime ale
aportului caloric şi proteic al dietei:

110 calorii/kgc/zi la sugarul sub 6 luni

90 calorii/kgc/zi la sugarul între 6-12 luni

60 calorii/kgc/zi din greutatea ideală pentru copilul preşcolar şi şcolar sub 12 ani;

1200 - 1500 calorii /zi la adolescent în perioada de slăbire.

La cei mai mulţi copii obezi se obţin rezultate favorabile prin scăderea aportului caloric anterior cu
30% sau cu 300-400 kcal/zi faţǎ de necesarul zilnic recomandat

Obezitatea: se caracterizeaza prin cresterea masei de tesut

adipos a organismului, avand drept consecinta crearea unui
surplus ponderal de peste 20% din greutatea ideala, cu
implicatii asupra conditiei estetice, psihosociale si biologice a
bolnavului.

Subiectul 18: Recomandari nutritionale la sugarul malnutrit.

Malnutriția reprezintă o perturbare cronică a stării de nutriție și este frecvent întâlnită în rândul
sugarilor sau a copiilor de vârste mici, din cauza carențelor nutriționale care pot apărea și care pot duce
la apariția unor perturbări metabolice în cadrul organismului malnutrit, cu modificări morfofuncționale
destul de grave și de cele mai multe ori de necorectat.

Recomandari nutritionale in formele usoare de MPC ( Malnutritie proteic-calorica).

 - Recuparea malnutritiei se realizeaza la domiciliu , fara internare in spital ,
prin cresterea ratiei proteice 0,5 – 1 g/kg/zi si suplimentarea aportului
caloric cu 20-30 kcal/kg/zi.
- Se identifica si corecteaza cauzele malnutriei : hipogalactia materna, dietele
hipocalorice datorate alimentatiei complementare sau artificiale incorecte,
orarul necorespunzator al meselor, prelungirea alimentatiei naturale peste 6
luni.
- Durata de recuperare a MPC usoare este de 1-2 saptamani.

RECOMANDARI NUTRITIONALE PENTRU MPC GRAD II SI III.

Recuparea MPC gradul II si III necesita spitalizare si se realizeaza in 3 etape:

- Etapa initiala care dureaza 7 zile si in care se corecteaza dezechilibrele

hidroelectrolitice si acido-bazice , se trateaza infectiile asociate
- Etapa de recuperare care cuprinte terapia dietetica si corectarea sindromului
carential
- Convalescenta cu restabilirea compozitiei corporale si consolidarea videcarii.

Obiectivul managementului nutritional este reprezentat de reluarea cresterii dupa

2-3 saptamani de la initierea dietei si recuperarea clinica in 6-8 saptamani.

Subiectul 19. Obiectivele dietei si recomandari nutritionale la copiii cu boala celiaca.

Boala celiaca este, de asemenea, cunoscuta si sub numele morbul celiac, si este o intoleranță
permanentă la gluten, un complex de proteine, care se gaseste in ovăz, grâu, alac, orz, secară și grâu
dur.

Singurul tratament împotriva bolii celiace este dieta fără gluten toata viața, care
permite recuperarea intestinului și dispariția simptomelor;

Alimentele fără gluten pot fi:

• Fără gluten in mod natural: orez, porumb, pește, legume, fructe, lapte, ouă. Nu
conțin gluten.

• Pregătite special pentru celiaci: pâine, baze de pizza, biscuiți ... Se gásesc în
farmacii, magazine de sănătate sau supermarketuri.

Obiective:
 -excluderea glutenului din alimentaţie
- adaptarea dietei la toleranţa digestivă mult redusă în primele săptămâni
-asigurarea unui aport caloric cu 25% mai mare decât cel corespunzător vârstei la
copiii cu malnutritie

-aport proteic la limita superioară a celui necesar fiziologic

• Educaţia activă a pacienţilor, părinţilor, a educatorilor este absolut necesară.
• Urmărirea respectării regimului se poate face prin dozarea periodică a
anticorpilor antitransglutaminază care se normalizează sub dietă gluten free.

Glutenul este o proteina care se gaseste in grau, secara si orz.

Subiectul 20. Principiile dietei si recomandari nutritionale la pacientii cu fibroza chistica.

Fibroza chistica (mucoviscidoza) este o boala ereditara caracterizata prin probleme

digestive, probleme de respiratie, infectii respiratorii de la acumularea mucusului si
cresterea concentratiei de sare din transpiratie.

Dieta la pacienții cu FC:

- hipercalorică, hiperproteică

- conținut crescut de lipide

- glucide în cantitate normală

- suplimente de vitamine liposolubile (A, D, E, K )

Necesarul energetic recomandat:

-mai mare cu 120 – 150% - 200% din aportul zilnic recomandat.

Necesarul caloric:

-prescolar: 1700 – 1950 calorii/zi

-scolar: 2300 – 3000 calorii/zi

-adolescent: 2900 – 4500 calorii/zi.

Pentru cresterea aportului caloric – suplimente dietetice

PROTEINE - rol: crestere si dezvoltare, imunitate.

Obiectivele tratamentului includ:

 Prevenirea si controlul infectiilor care apar in plamani

 Indepartarea mucusului din plamani
 Tratarea si prevenirea blocajului intestinal
 Asigurarea unei nutritii adecvate

Este foarte important ca pacientii cu fibroza chistica sa primeasca un aport suficient de

nutrienti, pentru a le imbunatati calitatea vietii.
Fibroza chistica este o boala genetica ce afecteaza sistemul respirator, sistemul digestiv si
sistemul reproducator. Este caracterizata de producerea unei cantitati anormale si groase
de mucus in plamani si in alte organe.

Persoanele care sufera de fibroza chistica trebuie sa ia in considerare :

-schimbarea stilului de viata pentru a-si proteja sanatatea,

- sa faca vaccinuri pentru prevenirea infectiilor respiratorii,

-sa evite fumatul,

-sa se spele des pe maini si sa-si asigure aportul necesar de nutrienti si de calorii.

O dieta bogata in calorii, grasimi si proteine este foarte importanta pentru ca mucusul
previne absorbtia de nutrient

21. Principiile dietei si recomandari nutritioale la pacientii cu alergie la proteinele laptelui

de vaca.

Alergia la proteinele din laptele de vaca este cel mai frecvent tip de alergie alimentara
intalnita la sugari si copiii mici, avand uneori un impact major in ceea ce priveste statusul
nutritional si calitatea vietii.

APLV este o alergie alimentara provocata de sistemul imunitar al bebelusului care

reactioneaza la proteinele din laptele de vaca.

În alergia la proteinele laptelui de vacă (APLV) principiul dietei de excludere constă în :

-înlăturarea absolută şi prelungită a proteinelor laptelui de vacă, uneori extinsă la

excluderea tuturor proteinelor bovine, când sensibilizarea se întinde la serumalbumine şi
gamaglobuline bovine, ca şi la proteinele din soia (alergie încrucişată).

Dieta de excludere se realizează prin suprimarea oricărui lapte şi oricăror brânzeturi

bovine, a cărnii, precum şi a oricărui aliment ce conţine lapte (făinuri lactate, piure, sosuri,
pâine, biscuiţi cu lapte, patiserii cu lapte, ciocolată cu lapte, unt) şi înlocuirea laptelui de
vacă cu preparate hipoalergenice extensiv hidrolizate

Sugari alimentaţi exclusiv la sân cu alergie alimentară :

- se menţine alimentaţia naturală, iar pentru mamă se instituie dietă de excludere a laptelui
de vacă din alimentaţie

Sugari alimentaţi artificial cu alergie la proteina laptelui de vacă:

- vor primi formule hipoalergenice, extensiv hidrolizate sau în caz de persistenţă – formulă
pe bază de aminoacizi.

Sugarii cu alergie alimentară şi enteropatie cu malabsorbţie :

- vor primi formulă hipoalergenică extensiv hidrolizată sau formulă pe bază de aminoacizi.

Copii mai mari – dietă de excludere, dietă oligoantigenică sau dietă elementală.

Subiectul 22. Principiile dietei si recomandari nutritionale la copii cu ulcer si gastrita.

Ulcerul sau boala ulceroasa este o afectiune caracterizata de aparitia unei leziuni rotund-
ovalara la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale, in urma agresiunii acidului gastric sau a
sucurilor digestive

Gastrita este tot o afectiune gastrica destul de frecventa atat la tineri, cat si la adulti, si se
caracterizeaza prin inflamatia mucoasei stomacului din cauza diversilor agenti etiologici, iar
daca nu se actioneaza la timp, poate preceda aparitia ulcerului.

Dieta:

• alimente care neutralizau secreţia acidă gastrică (laptele)

• evitarea mâncărurilor condimentate, a fumatului, alcoolului şi consumului de cafea;

• un conţinut mai mare de fibre (care vor lega acizii biliari) şi de acizi graşi esenţiali
(precursori ai prostaglandinelor).

• sucurile anumitor fructe şi unele produse lactate ar putea avea modeste efecte
bacteriostatice.

Recomandările dietoterapeutice actuale în gastritele acute şi cronice susţin evitarea

regimurilor restricive şi dezechilibrate în principii nutritive care pot afecta starea de
nutriţie a copiilor.

Regimul alimentar al copiilor cu suferinţă gastrică trebuie să fie individualizat şi adaptat

stadiului bolii, să fie diversificat şi cât mai apropiat de alimentaţia specifică vârstei.

Se evită alimentele care accentuează simptomatologia atât prin alimentul ca atare, cât şi
prin modul de preparare culinară a acestuia. Se recomandă un regim alimentar cu 3 mese
principale şi 2 gustări, de volum redus, care să respecte un orar alimentar stabilit.
 -Alimentele trebuie bine mestecate, să se evite cititul sau expunerea la TV în timpul mesei
(prin neatenţie se poate consuma un volum mai mare de alimente).

-Evitarea mâncărurilor condimentate (piper, muştar, ardei iute), alimentele dure (ridichi,
boabe de fasole, mazăre, ceapă uscată, fructe cu coajă şi sâmburi),

-carnea insuficient preparată termic, bogată în cartilaje şi tendoane, a fumatului, alcoolului

şi consumului de cafea, ultimele recomandări se menţin în actualitate.

De asemenea, este interzis consumul de alimente prea fierbinţi sau prea reci. În prezent se
recomandă dieta liberă, cu un conţinut mai mare de fibre (care vor lega acizii biliari) şi de
acizi graşi esenţiali (precursori ai prostaglandinelor).

Subiectul 23. - Recomandari nutritionale la copiii cu boala de reflux gastro-esofagian.

Boala de reflux gastroesofagian apare atunci cand continutul gastric ajunge in mod frecvent
in esofag. Acest reflux acid irita tesutul esofagului.

Recomandări igieno-dietetice la vârsta de sugar şi copil mic:

- Reducerea cantităţii administrate la un prânz şi creşterea numărului de mese

- reducerea cantităţii de alimente administrate la un prânz se asociază cu scăderea

frecvenţei vărsăturilor. Pentru a nu afecta starea de nutriţie a sugarului se recomandă
creşterea numărului de mese pe zi. De asemenea, se recomandă folosirea formulelor cu
valoare calorică ridicată.

-Creşterea consitenţei meselor de lapte prin îngroşare cu cereale pe bază de orez sau
amidon de porumb scade frecvenţa regurgitaţiilor.

-Pozitionarea antireflux la 45 a pacientului.

Recomandările igieno-dietetice la copilul mare şi adolescent :

-constau în modificarea dietei, scăderea în greutate la cei cu exces ponderal şi obezitate,

precum si interzicerea alcoolului şi a fumatului(inclusivpasiv).

- se recomandă evitarea cafelei (cu cofeină), a ceaiurilor concentrate, a băuturilor

carbogazoase, a sucurilor de citrice, a preparatelor cu cacao (ciocolată), a alimentelor
excesiv condimentate.
În timpul prânzului alimentele trebuie mestecate încet, întrucât aceeaşi cantitate de
alimente consumată în 5 minute creşte semnificativ refluxul comparativ cu consumarea
aceleiaşi cantităţi de alimente în 30 de minute.

Se recomandă mese hipocalorice şi hipolipidice, în special înainte de culcare, precum şi

evitarea îmbrăcăminţii prea strânsă pe abdomen, care prin efectul de presă abdominală
favorizează RGE.

La pacienţii cu manifestări respiratorii este indicată efectuarea fizioterapiei toracice înainte

de administrarea meselor. Terapia posturală constă în poziţionarea în decubit dorsal sau
lateral stâng cu ridicarea capului de la nivelul patului.

Subiectul 24. Rahitismul carential la copil: - etiologie , factori de risc.

- Insuficienta de aport alimentar in vitamina D

- Lipsa de expunere la lumina solara.
Subiectul 25. Rahitismul carential la copil- semne osoase.
Subiectul 26. Rahitismul carential la copil – semne musculo-ligamentare.

Subiectul 28. Profilaxia rahitismului carential.

Subiectul 29. Evolutia rahitismului carential – forme de vindecare.
Rahitismul este o dereglare cauzata de deficitul de vitamina D, calciu sau fosfor.

Rahitismul duce la osteomalacie (inmuierea oaselor), fiind des intalnit la copilasii cu varste
cuprinse intre 6 si 24 luni.

Exista cateva tipuri de rahitism:

 Rahitismul hipofosfatemic (rahitismul familial sau rezistent la vitamina D)

 Rahitismul renal (osteodistrofie renala)

 Rahitismul nutritional (cauzat de alimentatia deficitara in vitamina D, calciu sau fosfor), cea
mai intalnita forma de rahitism, denumit si osteomalacie.