FIZIOPATOLOGIA AFECTIUNILOR PANCREATICE

PANCREATITA ACUTĂ
Definitie: inflamatia acută necrotico-hemoragică si/sau edematoasă a pancreasului si tesuturilor
peripancreatice caracterizată prin autodigestia pancreasului datorită activării locale a enzimelor
proteolitice si lipolitice endogene.
Etiologie:
1. Litiaza biliară. Calculii biliari pot determina:

 ƒ Blocarea sfincterului Oddi la nivelul ampulei Vater → reflux bilio-pancreatic → bila

aduce lecitină în canalul pancreatic → lizolecitină cu efect citotoxic
 ƒ IncompetenĠa sfincterului Oddi → reflux duodeno-pancreatic → sucul duodenal aduce
enzime proteolitice active în canalul pancreatic → activarea tripsinogenului
2. Abuzul de alcool. Ingestia masivă de alcool determină:

 ƒ Efect toxic direct → activarea tripsinogenului

 ƒ Stimularea eliberării de CCK → stimularea secretiei pancreatice de zimogeni
 ƒ Scăderea tonusului sfincterului Oddi → reflux duodeno-pancreatic
3. Hiperlipoproteinemiile I si V

 ƒ În ambele cresc chilomicronii (TG exogene)

 ƒ Lipaza pancreatică descompune TG (AGL si glicerol) → AGL au actiune iritativă
locală → inflamatia si leziunea membranei cu eliberarea de noi enzime
4. Alti factori:
 ƒ Infectii bacteriene/virale, ischemie, traumatisme pancreatice penetrante/nepenetrante
sau postinterventii chirurgicale de vecinătate
 ƒ Hipercalcemia (hiperparatiroidism, hipervitaminoză D, sarcoidoză, mielom multiplu)
determină:
- precipitarea Ca2+ la nivelul ductelor pancreatice → obstructia lor
- activarea tripsinogen→tripsină la nivelul ductelor pancreatice cu autodigestie
Patogenie.
Principalul mechanism patogenic consta in activarea intra-acinară sau intracelulara a
proenzimelor pancreatice. In activarea intracelulara a tripsinogenului un rol important îl au:
hidrolazele lizozomale (catepsina B), alcoolul, ↑ conc. Ca i.cel, leziunile de ischemie/reperfuzie.
Efectele locale ale activarii enzimelor pancreatice:
• Tripsina activata → activarea proenzimelor chimotripsinei, elastazei, fosfolipazei
• Chimotripsina → edem + leziuni vasculare

1
• Elastaza → digestia elastinei din peretii vasculari cu hemoragii → pancreatită acută hemoragică
• Fosfolipaza A2 → transformarea lecitinei in lizolecitină citotoxică → necroza celulelor acinare
si a tesutului adipos vecin (steatonecroza) cu eliberarea de noi enzime :
- Local: lipaza pancreatică → amplificarea procesului de autodigestie pancreatică/peripancreatică
→ hemoragie si edem regional
- În circulatia sistemică → vasodilatatie cu hTA si soc hipovolemic
• Tripsina + chimotripsina → activarea sistemelor:
- kininelor / sistemului complementului → vasodilatatie, hiperpermeabilizare, edem, inflamatie
- coagularea/fibrinoliza → tromboze si hemoragii
Efectele sistemice ale activarii enzimelor pancreatice:
• trecerea în circulatie a fosfolipazelor → alterarea surfactantului → sdr. de detresă respiratorie
→ insuficientă respiratorie
• eliberarea citokinelor din celulele inflamatorii → TNF-α, IL-1, IL-6, IL-8 → soc
cardiocirculator,
 insuficientă multipla de organ
PANCREATITA CRONICĂ
Definitie: fibroscleroza parenchimului pancreatic care conduce la insuficienta pancreasului
exocrin (scăderea secretiei de enzime, bicarbonat) tardiv, doar când masa functională pancreatică
scade sub 10%.
Etiologie:
- ƒ !!! Alcoolismul cronic (80% din cazuri)
- ƒ Mecanisme imunologice (Ac antipancreatici)
- ƒ Boli metabolice, endocrine
- ƒ Hipercalcemia
- Obstructii cronice a ductelor excretoare
- Fibroza chistică

Patogeneza:
1. Teoria litogenică
- ƒ Hipersecretia de proteine acinare (tripsinogen)
- ƒ Cresterea lactoferinei & proteinei GP2 → agregarea proteinelor în dopuri proteice (! pH
< 7)
- ƒScăderea litostatinelor (care impiedica in mod normal formarea dopurilor proteice si
precipitarea calciului)

2
Alcoolul la etilici determină:
o ƒ Cresterea concentraĠiei în proteine a sucului pancreatic → proteinele în exces precipită
cu Ca2+ cu formarea de calculi care blochează ductele pancreatice
o ƒ Acumularea sucului pancreatic la nivelul acinilor determină:
- Dilatarea unor acini → chiste
- Distrugerea altora → înlocuirea cu tesut fibros
=> degenerescentă fibro-chistică
2. Teoria secventei necroza-fibroza. Stricturi fibrotice ductale postnecrotice → staza cu
formarea de dopuri proteice
3. Teoria stress-ului oxidativ
Alcoolul determina activarea excesiva a enzimelor citocromului P450 la nivel pancreatic =>
peroxidarea lipidelor & depozitarea lor in citoplasma celulelor acinare => inflamatie &fibroza
4. Mecanisme autoimune
Manifestari:
1. Insuficienta pancreasului exocrin (survine când ↓ masa parenchimului functional la circa 10%
din normal) ceea ce conduce la:
 Ÿ deficit de lipază → maldigestie si malabsorbĠie de lipide → steatoree
 Ÿdeficitul enzimelor proteolitice → maldigestie si malabsorbtie de proteine → creatoree
(prezenta de fibre musculare nedigerate in scaun)
- ↓ sintezei proteice în organism
- ƒ↓ maselor musculare cu emacierea organismului
- ƒ hipoproteinemie cu hipoalbuminemie → edem (prin ↓ Poncotice)
- dispepsie de putrefactie: proteinele sunt supuse unui proces de putrefactie sub actiunea
florei intestinale → pH fecal alcalin, balonări, flatulentă
 Ÿ ↓ continutului de HCO3 în sucul intestinal →↓activitătii enzimelor intestinale si
pancreatice (al căror pH optim de actiune este cel alcalin)
 ↓absorbtiei vitaminei B12 (datorită alterării degradării proteolitice a factorului R din
complexul vit. B12-factor R, cu împiedicarea formării complexului vit.B12-factor
intrinsec) → anemie megaloblastică

„! Datorita distrugerii si celulelor insulare poate aparea insuficienta pancreasului endocrin prin ↓
eliberării de insulină →↓ tolerantei la glucide/diabet zaharat.