O istorie românească mai puțin cunoscută: tabulatoare, aritmometre,

comptatoare....

DAN TOMA DULCIU

Vechi instrumente computaționale, pentru ținerea evidențelor contabile

sau destinate ușurării muncii statisticienilor atrag atenția prin straniile lor
denumiri, precum Mechanical Accountant, Comptator, Comptograph,
Comptometru, Arithmometru, Calculator, Tabulator, Addiator, Addometer etc.
Abordând această chestiune, nu numai sub aspect terminologic ci și sub
aspect cronologic, trebuie să amintim faptul că una dintre cele mai performante
dispozitive de calcul a aparținut inventatorului Hermann Hollerith (1860-1929),
fondatorul companiei Hermann Hollerith Tabulating Recording Company.

H. Hollerith (1888)

1
 Statistician de meserie, Hollerith a inventat un tabulator (1886), care
funcționa cu cartele perforate, instrument foarte util în sortarea a milioane de
date rezultate din efectuarea unor recensăminte. El este considerat părintele
calcului automat modern. De altfel, în 1889, H. Hollerith a patentat prima
mașină de calculat din lume. Din prima companie a lui Hollerith s-a născut mai
târziu celebra companie IBM.

Tabulator Hollerith (stânga) și sortator (dreapta), utilizate de Biroul de Statistică din SUA (Census Bureau),
începând cu anul 1890, până la introducerea calculatoarelor. Sistemul de tabulare electric Hollerith, incluzând un
aparat de tabulat, cititor de carduri, mașină de perforare pantograf și mașină de sortare , 1890 (Muzeul Național
de Istorie Americană, Smithsonian Institution, Washington, DC).

Herman Hollerith (1860-1929) a lucrat la US Census Bureau, în perioada

1879-1892, încercând să introducă în uz mașini mecanice sau electro-mecanice,
care să ușureze munca angajaților acestui serviciu de statistică american.

2
 În anul 1884, Hollerith a înaintat cererea de brevetare a unui calculator,
care avea la bază ideea de a stoca informația sub formă de perforări pe bandă de
hârtie. Apoi, un circuit electric stabilea numărul de perforări. Este strămoșul
calculatoarelor electronice din ziua de azi. (G. D. Austrian, ”Herman Hollerith:
Forgotten Giant of Information Processing”, 1982, p.23.)

IBM sub tirul acuzațiilor de implicare în politica de purificare etnică

În urmă cu peste un deceniu, autorul american, Edwin Black (ai cărui
părinți polonezi au supraviețuit lagărelor de exterminare), adresa grave acuzații
cunoscutei companii americane IBM, pentru că ar fi furnizat tehnologie de
ultimă generație regimului hitlerist, dându-se astfel o mână de ajutor politicii
naziste de purificare etnică în rândul evreilor și țiganilor – apud:“IBM si
Holocaustul“ (2001).
În anul 2014, autorul retipărește această lucrare, vândută în peste 1 milion
de exemplare, adăugând acuzații la adresa României.

3
 Edwin Black, ”IBM și Holocaustul”, ediția 2014

Subiectul pare, la prima vedere, oarecum exotic, dar gravitatea acuzațiilor

și referirea cu obstinație la România ne determină să analizăm cu seriozitate
această acuzație. (vezi: Edwin Black, IBM and Death Calculator:
https://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Holocaust/gypibm.html)
La rândul ei, revista americană”Forbes” a abordat acest subiect, punând
accent pe prezența subsidiarei IBM pe teritoriul României, în perioada 1938 -
sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial.
Edwin Black precum și numeroși alți autori care au comentat această carte,
inclusiv redactorii revistei ”Forbes”, pornesc pe o pistă greșită, afirmând că, în
relația dintre Germania și IBM, de după 1933, tehnicienii companiei americane
ar fi inclus în cartelele perforate detalii privind originea etnică a celor supuși
recensământului, la fel procedând și românii, la recensământul din anul 1941.

4
 Considerăm că interpretarea autorului citat este tendențioasă, ignorându-
se faptul că indicatorii statistici care înregistrau originea etnică, religia, limba
vorbită, adresa permanentă/adresă flotantă nu au fost inventați de compania
IBM, acești indicatori statistici fiind utilizați încă din anul 1900, la
recensământul efectuat în Norvegia.
Acest census al populației norvegiene s-a realizat cu ajutorul
tabulatoarelor Hollerith, întrebările chestionarului statistic referindu-se la
originea etnică și la religia celui recenzat.
Putem acuza, oare, firma Hollerith (strămoș al companiei IBM) că ar fi
contribuit la inițierea politicii de purificare etnică, în Europa, încă de la
începutul secolului XX ?

Mostră de cartelă perforată, folosită la recensământul norvegian din anul 1900, conținând date
despre originea etnică și religie. (http://www.rhd.uit.no/census/ft1900e.html#TOC1_2)

5
 Fiecare asemenea cartelă, folosită la recensământul norvegian din anul
1900, conținea nu mai puțin de 288 de întrebări diferite (referitoare la domiciliu,
vârstă, sex, statut marital, ocupație, loc de naștere, religie, origine etnică sau
naționalitate etc.)
În anul 1900, perforarea acestor cartele se efectua cu un dispozitiv extrem
de simplu, dar performant:

Perforator Hollerith (1900)

În cadrul recensământului românesc din anul 1930, declararea originii
etnice, a limbii materne sau a religiei era obligatorie; nici atunci dar nici în
prezent guvernul de la București nu a fost acuzat că ar fi pregătit din timp
înregistrarea acestor date, cu scopuri ascunse, având conotații de discriminare
rasială, în vederea unei acțiuni de purificare etnică, chiar înainte de venirea la
putere a partidului nazist la Berlin, în anul 1933.
Este mai mult decât evident faptul că utilizarea bazelor de date rezultate în
urma acestor recensăminte în alte scopuri decât cele statistice propriu-zise nu
constituie o vină imputabilă companiei care a asigurat logistica prelucrării
statistice.

6
 Să ne imaginăm cât de ridicol ar fi să acuzăm compania de calculatoare
HP, cu ale căror computere s-au efectuat operații de prelucrare statistică, în
cazul în care aceste date rezultate ar fi folosite în scopuri ilegale.
Să revenim însă la acuzațiile aduse României, conform cărora autoritățile
de la București sunt vinovate de folosirea acestor instrumente în scopul de a
identifica și localiza pe membrii altor etnii (evreii și țiganii).
Nimic adevărat din toate aceste acuzații. Performanțele tabulatoarelor
inventate de Hollerith erau cunoscute în România încă de la sfârșitul secolului al
XIX-lea.
Astfel, Nicolae Bazilescu, profesor la Facultatea de Drept din București,
Catedra de Economie, reprezentant al României la conferința Institutului
Internațional de Statistică, desfășurată la St. Petersburg (18-23 August 1897),
prezenta cititorilor români modul în care se desfășurase recensământul
populației Imperiului Țarist, finalizat cu ajutorul a 70 de tabulatoare Hollerith.
În raportul înaintat ministrului român al agriculturii, industriei, comerțului și
domeniilor, Bazilescu descrie cum s-a desfășurat acel recensământ în Rusia,
remarcând performanța mașinilor electrice marca Hollerith (Raport, p.19).
Nu erau singurele mașini folosite de ruși. Suedezul Willgodt T. Odhner a
fondat la Sankt Petersburg, în 1886, o fabrică de mașini de calcul, care a fost
naționalizată după revoluția din 1917.
Familia Odhner a fugit în Suedia, unde a continuat să producă mașinile
acestea, sub numele "Original Odhner".
Guvernul sovietic a preluat designul și a produs o serie de maşini clone
Odhner, care au fost folosite în URSS și în blocul estic până în anii 70.
Aceste calculatoare au fost fabricate la Moscova-Kursk, fiind numite "Iron
Felix", după numele lui Felix Edmundovici Dzerzhinsky, fondatorul poliției
secrete Cheka. Acesta a înființat în anul 1924 o fabrică la Moscova pentru a
produce "aritmometre”.

7
 Aritmometru FELIX
Este greu de crezut că autoritățile de la București aveau nevoie să
împrumute aparatură de calcul din Polonia, cum pretinde Edwin Black, ca și cum
România nu dispunea de suficientă tehnică de calcul.
Aducem mai jos dovezi că, în preajma anului 1940, aparatura de calcul
electromecanic, marca IBM, inclusiv alte mărci de mare prestigiu în domeniul
respectiv, erau folosite pe scară largă, atât în domeniul privat, în sistemul bancar
din România, dar și în domeniul administrației publice, în activitatea unor
ministere, cum ar fi cel al războiului, al comunicațiilor.

Socotitoare, tabulatoare mecanice la București

Mai jos ilustrăm prezența tabulatoarelor moderne în România antebelică.

Vom începe cu Societatea Generală de Gaz și Electricitate din București
care, în anul 1938, a utilizat tehnică de calcul modernă, marca IBM, în scopul
îmbunătățirii evidențelor contabile și al relațiilor cu clienții.

8
Lucrare din Fondul bibliofilului I.C. Rogojanu, din care au fost preluate ilustrațiile de
mai jos.

9
Fișă de evidență tipărită (factură executată mecanic) cu ajutorul dispozitivului
Hollerith

10
Mașină de perforat numeric

11
Mașină de perforat alfabetic

12
Mașină de sortat

13
Mașină de tabulat

14
Mașină de reprodus

15
 Cartelă de calcul realizată cu dispozitive Hollerith pentru Comapnia de Gaz și
Electricitate - București (1938)

Aparatura Hollerith (evaluată în anul 1938 la suma de 240 000 dolari) era
folosită în mod extins de către Ministerul de Război (rămâne de văzut dacă s-a
utilizat și în domeniul criptologic), Ministerul Comunicațiilor, CFR, dar și de
către Compania petrolieră Astra Română (1940), pentru evidenţa extragerii şi
prelucrării petrolului românesc.
Datele culese și analizate erau atât de exacte încât se știa structura
producției petroliere la nivel de jumătate de oră, performanţă nerepetată până
azi. (http://optdolari.blogspot.com/2011/04/realizarile-importante-in-perioada.html).

16
 Tipuri de mașini de calcul folosite de către funcționarii CEC - România

În continuare prezentăm modul în care a fost folosită aparatura de calcul

în domeniul bancar.
În anul 1937, CEC utiliza o largă varietate de aparatură de calcul din
import: mașini de calcul (Rheinmetall), mașini de adunat (Astra) și mașini de
contabilitate (Ellis și National).
Grupul german "Rheinmetall", fusese întemeiat de Heinrich Ehrhardt în
Dusseldorf în 1889, sub denumirea de "Rheinische Metallwaren und
Maschinenfabrik Aktiengesellschaft" (Rhein Metal Wares și Motor Works
Corporation).

Mașină de calculat RHEINMETTALL (efectuează adunare, scădere, înmulțire, împărțire, extragere a rădăcinii
pătrate și a rădăcinii cubice), utilizată de CEC

17
Mașină de adunat ASTRA-SIMPLEX (executa doar adunări și scăderi), folosită de CEC

18
 Astra Klasse 0, calculator mecanic "Baby"
Mașină de adăugat tastatură cu zece chei. Mașină cu o singură memorie.
Fabricat de Astra, Chemnitz, Deutschland, 1939

Mașină de contabilitate ELLIS (realizează, concomitent, funcțiile unui calculator dar și ale unei mașini de scris
electrice), folosită de CEC

19
 Mașina de calcul NATIONAL, utilizată de CEC în România

În București existau în perioada interbelică numeroase companii, care

comercializau aparatură de calcul, produsă de diverse firme constructoare din
lumea întreagă, deci nu vedem rațiunea pentru care se insinuează că românii au
importat în mod special tabulatoare Hollerith, pentru a le folosi în domenii
sensibile, facilitând Holocaustul.
Pe lângă mașinile germane (”Rheinmetall”,”Hamann Triumphator”,
”Brunsviga”, ”Mercedes”), la București se mai puteau cumpăra mașini de
calcul americane (”Ellis”,”Bareth Desk”), englezești, elvețiene etc.
Iată mai jos doar câteva exemple de aparatură de calcul, extrem de
competitivă, comercializată în România acelor ani:
 ”REMINGTON RAND” și ”ORIGINAL ODHNER”(manuale și electrice,

20
 care puteau imprima rezultatele obținute pe hârtie), mașini de calculate
suedeze (pentru cele patru operațiuni aritmetice), inclusive celebrele
mașini ”Hollerith”, comercializate prin filiala acestei companii, având
sediul în București, Bv. I.C. Brătianu nr. 11 (societatea se va muta
ulterior în strada N. Filipescu, nr. 18)
Compania IBM își deschisese o filială la București, încă din anul 1929, și
văzând cererea mare de aparatură modernă de calcul, a creat o filială în capitala
României, sub denumirea de Compania Electrocontabilă Watson, S.A.R.(1938),
cu sediul inițial în Bv. I. C. Brătianu 22 care, după război, și-a schimbat
denumirea în Compania Internațională de Mașini Electrocontabile.
Conform Actului de Înființare și Statutului, publicate în Monitorul
Oficial CVI, nr. 55, din 8 Martie, 1938, fondatorii societăți erau: N.
Miclescu, inginer, M. Munteanu, inginer, International Business Machines
Corporation, cu sediul la New-York, (U. S. A.), reprezentată de J. Wilhelm
Schotte, inginer, John Eliot Holt, domiciliat în Geneva (Elvetia) 14, rue du
Mont Blanc, reprezentat de J. Wilhelm Schotte, inginer, M. S. Landes,
inginer, domiciliat în București, James Charles Milner, domiciliat în Geneva,
14, Rue du Mont Blanc, reprezentat prim J. Wilhelm Schotte, inginer, J.
Schott, inginer, domiciliat în Geneva, 14, rue du Mont Blanc. 8, Victor
Sărătescu, doctor în științe economice, Aurelius N. Popescu, expert contabil,
Vasile Anastasiu - Rafail, avocat, Gheorghe Moarcăș, contabil, și H. Aderca.
Această societate pe acțiuni deținea un capital social de 1.000.000 lei,
principalii acționari fiind: N. Micleseu, lei 150.000, B. M. Munteanu, lei
125.000 și International Business Machines Corporation, New-York (U.S.A.)
Pentru prima perioadă de doi ani, conducerea acestei companii era
asigurată de ing. Miclescu și John Eliot Holt.
Ulterior, din conducerea acestei societăți vor mai face parte: N.
Chrissoveloni, Vasile Racotă și Ion I. Berindei.
Prin statut, ”Compania Eletrctrocontabilă Watson, S. A. R.", avea ca

21
obiect:
a) Organizarea și raționalizarea tuturor serviciilor, în special a celor de
contabilitate și statisticii la Instituțiile de stat, Case Autonome, Regii publice;
b) Organizarea, raționalizarea și exploatarea pe cont propriu sau al terților, a
serviciilor de statistică, contabilitate ale întreprinderilor bancare, industriale,
comerciale sau de orice alt fel;
c) Cumpărarea, fabricarea, vânzarea, închirierea de tot felul de mașini, servind
scopului de mai sus, produse de International Busineis Machines Corporation
din New York (U. S. A.), Holerith, Watson și I. T. R.;
d) Cumpărarea sau fabricarea și vânzarea sau întreținerea tuturor mașinilor și
produselor înrudite, a tuturor accesoriilor și pieselor de rezervă la aceste
mașini, cumpărarea sau fabricarea spre vânzare a cartelelor necesare
funcționării tuturor acestor mașini;
d) Vânzarea și închirierea de tot felul de mașini și aparate electrice de
înregistrat garanțiile, mașini electrice de scris, mașini ”Tieketograph" și scale
industriale, cum si în general orice fel de operațiuni privitoare la acest comerț.”
Așadar, observăm că, spre deosebire de practica altor firme străine, I.B.M.
nu vindea partenerilor săi aparatură fabricată, ci o oferea spre închiriere.
În anul 1941, chiria mașinilor Hollerith a costat statul român 3.200.000 lei.
(cf. Monitorul Oficial, nr. 200, anul CIX, 24 August 1941 ).
În anul 1945, Compania Electrocontabilă Watson a dat statul român în
judecată pentru pierderile materiale suferite în vremea războiului, solicitând
compensații în valoare de 1,5 milioane dolari. Fiind o subsidiară a IBM, nu se
putea răspunde negativ !
În perioada 1947-1965, compania IBM nu mai este prezentă pe teritoriul
României.
Datorită embargoului instituit de puterile occidentale asupra exportului de
tehnică de calcul modernă în România, armata a trebuit să își conceapă propriile
sale calculatoare.

22
 Astfel, în anul 1962 este construit CENA, un calculator militar românesc
folosit de MApN, după modelul calculatorului MECIPT-1, precum și CESAR,
un calculator militar românesc, realizat la ITCI Cluj, pentru artileria regimentală
din Armata Română.
În luna februarie 1962, profesorul Grigore Moisil a înfiinţat şi organizat
Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), având misiunea de
pregătire a profesorilor şi specialiştilor în utilizarea calculatoarelor, ulterior fiind
numit director onorific.
Tot această personalitate a științei românești a obținut aprobarea ca, în
anul 1969, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti să primească un
calculator american IBM 360/30 (în acea vreme, după 4 ani de la apariție pe
piață, acesta costa 500.000 $).
Cu acest calculator s-au instruit multe generații de studenți (până în anul
1975, când a apărut calculatorul românesc Felix C-256.)

http://www.elearning.ro/sa-nu-l-uitam-pe-grigore-moisil-primul-roman-care-a-
primit-computer-pioneer-award-of-ieee

23
 După anul 1965 începe o nouă colaborare a colosului IBM cu România.
S-au cumpărat câteva calculatoare IBM 360, (inclusiv IBM 370) utilizate
de armată, serviciile de informații și câteva centre de calcul universitare.
Primul asemenea calculator performant – ICL – a intrat în dotarea
Centrului de Calcul al Institutului de Statistică, fiind folosit cu succes pentru
prelucrarea recensământului populației din 15 martie 1966.
Aparatura de calcul electronic (cu cartele perforate) a fost folosită și la
recensământul populației din România, din martie 1977.
Cu ocazia vizitei președintelui Charles De Gaulle în România (1968) s-a
semnat un acord secret de colaborare a celor două țări în domeniul construirii de
calculatoare de generația a III-a, cu componente electronice.
Astfel, specialiștii români, în colaborare cu cei francezi, s-au implicat în
construirea calculatorului IRIS 50 care, în varianta românească, s-a numit Felix
C-256.
Acest calculator era, de fapt, un model evoluat al calculatorului SDS 960,
construit în anul 1969 de un grup de specialiști francezi, care lucraseră în cadrul
companiei IBM în proiectul STRETCH (IBM 7030), proiect care a fost punctual
de pornire al familiei de calculatoare IBM 360. Așadar, pe căi ocolite, compania
IBM s-a reîntors în România.
Cu acest proiect a început să se dezvolte, prin anii 70 ai secolului trecut,
industria autohtonă de calculatoare: Întreprinderea de calculatoare electronice
Felix - denumită ICE – Felix București; Întreprinderea de memorii pe ferite, la
Timișoara; Întreprinderea pentru repararea și întreținerea utilajelor de calcul
IIRUC, București; Întreprinderea de echipamente periferice FEPER, București;
Societatea mixtă Rom Control Data – RCD (1974), prima și singura societate
mixtă realizată cu tehnologie americană în fostele țări socialiste în domeniul IT;
Institutul de cercetare proiectare pentru utilaje și echipamente de calcul
ICPUEC, devenit ulterior Institutul de Tehnică de Calcul ITC, care avea sarcina
asimilării licenței de fabricație, împreună cu Întreprinderea de calculatoare,

24
precum și responsabilitatea pentru software-ul de bază, compilatoare, utilitarele
calculatorului Felix C256.
Totodată, s-a pregătit un plan vast de dezvoltare a sectorului IT în
România, care a constat în: punerea în valoare a calculatorului asimilat în
fabricație; realizarea de programe aplicative; proiectarea și realizarea unui
cadru instituțional corespunzător, materializat prin crearea Institutului de
Cercetări în Informatică ICI, care avea responsabilitatea preluării licenței
pentru programele aplicative și realizarea unei biblioteci naționale de programe
după modelul EPL (European Program Library) al firmei IBM, cu programe
realizate în țară; crearea unui centru de instruire și perfecționare a specialiștilor
pentru utilizarea calculatoarelor în cadrul ICI; crearea unor Centre Teritoriale
pentru Servicii de Prelucrare Automată a Datelor; pregătirea specialiștilor la
viitorii beneficiari de calculatoare din teritoriu, realizate pe baza unor proiecte
tip, în două variante, implementate la Timișoara, Cluj, Iași și Pitești, care urmau
să fie generalizate în toate capitalele de județ; crearea unor Centre de Calcul în
Universități din marile centre universitare, în institute de cercetare-proiectare și
în întreprinderi reprezentative din marile platforme industriale.
Pentru cei ce s-au născut după anul 1090, trebuie să le amintim că am fost
a 8-a țară din lume care am construit un calculator electronic (și a doua din
fostul lagăr socialist), ne-am situat pe locul 3 în lume (după SUA și RUSIA), la
producția de calculatoare pe lămpi, și am fost prima țară din lume care am
experimentat un sistem de interconectare a calculatoarelor, un fel de
INTERNET, avant la letter.

Bibliografie:
- Alexandru Rădescu, IBM acuzată de Holocaust pe pământ tansilvănean, Jurnalul National
, 13 iulie 2004

25
TABULATOARE FOLOSITE ÎN ROMÂNIA

ALBUM ISTORIC

TRIUMPHATOR

TRIUMPHATOR, model C (1908-1925)

TRIUMPHATOR, prima parte a secolului XX

26
 Comptator
Fabricat de Hans Sabielny Dresden, aproximativ între 1920 1925. Brevet de invenție DE221396 din anul 1909.

Brunsviga

27
 Detalii: In 1960 compania producătoare de calculatoare mecanice
Brunsviga (care producea mașini de calcul după patentul W.T. Odhner) a fost
achiziționată de firma Olympia, producător de mașini de scris (înființată în
1903).
După cel de-al doilea război mondial, compania Olympia a înființat o
nouă baza de producție la Wilhelmshaven, diversificând producția prin
introducerea în fabricație a unei game de echipamente de birou.
Compania Olympia a produs o serie de calculatoare electronice de birou cu
tranzistoare, dar această serie a mașinilor tranzistorizate de primă generație a
fost depășită, fiind necompetitivă. De aceea, pentru a rezista pe piață, toate
mașinile ulterioare au fost produse sub licență Olympia Elect. Mach., cu
producători japonezi, în special Matsushita.

Mașină de socotit Mercedes

(Soc. Anonimă Splaiul Independenței 68)

”Mercedes”, S.A.R., avea sediul în perioada interbelică în Splaiul

Independenței nr. 68.

28
 Un alt sediu al aceleiași firme, purtând numele Mercedes Add-Electra se
afla în Str. Curiați nr.3, adresă unde se asamblau, reparau, sau se făcea service
unor aparate, purtând marca Mercedes: mașini de scris, aparatură de
contabilitate.
După război bunurile companiei au fost preluate de Casa de Administrare
și Supraveghere a Bunurilor Inamice - CASBI – apoi lichidată, bunurile sale
fiind scoase la vânzare.
Aceeași soartă a avut, după 1944, și Olympia S.A.R., fost A.E.G., cu
adresa în Str. Jules Michelet, nr. 14, specializată în mașini de birou, case de
marcat, de adunat.
Firma Intraco, cu sediul în Bv. Carol nr. 65 avea de asemenea ca obiect de
activitate comercializarea și întreținerea unor mașini de calculat mecanice.
Cunoscute mărci precum Brunsviga (mașini de calculat) își aveau sediul în
Calea Victoriei 97, reprezentanțele Segaller , LC Smith și Corona în Victoriei
41, Torpedo, Concordia, Archimedes , Archo, Inteco și Tiumphator (Carol 65).

Mașină de calculat CORONA

Model Standard

Mașinile de facturat erau comercializate de compania Arithmometria

S.A.R. , care distribuia produsele concernului Rheinmetall, cu sediul în

29
București, Str. Carmen Sylva nr. 5, precum și ale Companiei Ellis National.

Mașină de calculat Rheinmetal

Alte companii care comercializau aparatură de socotit, având sediul în

București, purtau în general numele brandului respectiv : Continental, mașini de
adunat (Pasajul Român 26); Compania Ivanovici Succesori, furnizor al Casei
Regale, distribuia mărcile Dalton (mașini de adunat), Original Odhner (mașini
de calculat), Powers (mașini de statistică), National (case de înregistrat).
Compania Hollerith, cu sediul în București Str. I.C. Brătianu nr. 22,
distribuia, prin închiriere, mașini de scris electrice, ”mașini de statistică”
precum și aparate de telecomunicații (”mașini de scris la distanță”).

30
 Tabulatorul românesc "Mureşul"

Mașinile purtând marca ”Mureșul” au fost produse între anii 1968 -1969, la
întreprinderea Electro - Mureș.
Aceasta a luat ființă în anul 1960, după desființarea Cooperativei
”Ciocanul”, fondată în 1949. Primul obiectiv a fost Fabrica de cablaje, urmată
de construirea, în anul 1968, a Fabricii de Mașini de Calcul, în cartierul
”Tudor”. În anul 1969 se configurează marea întreprindere târgmureșeană,
profilată pe fabricarea de produse electrocalorice, conductori electrici și mașini
de calcul electro-mecanice. ”Electromureș” a fost o companie producătoare de
echipamente electronice și electrocasnice. Cele trei mari întreprinderi
componente ale “Electromureș” numărau aproximativ 13.000 salariați. Printre
altele, fabrica producea echipamente audio, radiouri și casetofoane și era
singura fabrica din țară care producea lămpi pentru cele mai celebre mărci de
motociclete din lume.

La Târgu-Mureș s-au fabricat două variante de mașini, un model

”Mureșul”, adaptat după Triumphator CRV / KN, licența "VEB Triumphator -
Werk Rechenmaschinenfabrik Mölkau"(din fosta R.D.G.), iar un altul ”Bolyai”,
este o clonă după tipul Odhner.

31
Calculator mecanic Bolyai
Electro-Mureș

32
RECLAME COMPANII ROMÂNEȘTI

33
 Viena
21.04.2020

34