Rujeola la copii

Rujeola - boală infecţioasă acută

 extrem de contagioasă,

 determinată de virusul rujeolic,

caracterizată prin:

 febră,

 catar oculo – nazal, digestiv

 modificări buco – faringiene,

 enantem patognomonic,

 exantem maculo-papulos.
 Date generale

• Rujeola – boală eruptivă deosebit de severă

• Un bolnav poate infecta ~18 persoane

• Anual pe glob – aproximativ 90.000 de decese

• În anul 2016 - 89780 cazuri de deces, predomină

copiii până la 5 ani

• Conform OMS, în ultimii 16 ani vaccinarea globală

împotriva rujeolei a prevenit 20.4 mil. de decese
 Etiologie
 Virusul rujeolic (ARN),

 Familia Paramyxoviridae,

 Genul Morbillivirus.

 Structura – 6 proteine principale , un tip antigenic

 În lipsa unei proteine principale , polipeptidul M ,

virusul devine defectiv, declanșând în timp PESS
(Panencefalita sclerozantă subacută).
• Este un virus limfotrop, celulele țintă fiind limfocitele

(T și B), macrofagii, trombocitele și monocitele -

imunosupresie temporară, imunodificiență, anergie.

• Anergiea postrujeolă poate avea o durată de 4 – 6

luni.
• Rujeola se află la etapa de eliminare globală (lipsa

circulației virusului rujeolic timp de 12 luni), dar, din

cauza declinului acoperirii vaccinale, aceasta rămâne

una dintre problemele esențiale ale sănătății publice

pe plan mondial!
 EPIDEMIOLOGIE

• Sursa de infecţie - bolnavul de rujeola.

• Purtători de virus nu există.

• Bolnavul – contagios (8-10 zile).

• Calea de transmitere - aerogenă

• Receptivitatea este de 95-100%.

• Caracter sezonier – lunile reci ale anului
Acoperirea vaccinală globală împotriva rujeolei 2016

0 1,050 2,100 4,200 Kilometers

<50% (7 țări 4%)

50-79% (32 țări 16%)
80-89% (32 țări 16%)
90-94% (43 țări 22%) The boundaries and names shown and the designations used on this map do not imply the
expression of any opinion whatsoever on the part of the World Health Organization
Source: WHO/UNICEF coverage estimates 2016 revision, July 2017. Map >=95% (80 țări 41%) concerning the legal status of any country, territory, city or area or of its authorities, or
concerning the delimitation of its frontiers or boundaries. Dotted lines on maps represent
production: Immunization Vaccines and Biologicals (IVB), World Health approximate border lines for which there may not yet be full agreement. © WHO 2017.
Not available
Organization. All rights reserved
194 WHO Member States. Date of slide: 19 July 2017 Not applicable
Morbiditatea în UE prin rujeolă, cazuri la un
milion de populație iunie 2018
 Morbiditatea și acoperirea vaccinală în RM prin
rujeolă
Morbiditatea prin rujeolă în dependență de acoperirea vaccinală
98 300
282
340
96
250
94
Acoperirea vaccinală, %

200

Numărul de cazuri
92

90 150

88
100
86
34 27 50
84 6 10 11
2
82 0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sum of Acoperirea vaccinală Sum of Număr cazuri
Distribuția geografică a cazurilor de rujeolă,
01.08. – 11.09.2018, Republica Moldova
Ocnița – 7 cazuri 1. Tabără de agrement - s.
Morenii Noi, neautorizată,
confesiune religioasă.
2. Condițiile sanitaro-
igienice deplorabile.
3. Sursa - copil cu semne
de boală, instituționalizat
Ungheni – 20 cazuri venit din Ucraina
4. Majoritatea copiilor
Nisporeni – 4 cazuri nevaccinați, doar 3 copii
vaccinați cu câte o doză.
Hîncești – 1 caz Chișinău – 1 caz

Cantemir – 8 cazuri
Ceadîr-Lunga – 148 cazuri
Cahul – 10 cazuri

Vulcănești –34 cazuri Taraclia – 12 cazuri

01.01. – 19.09.2018 – 282 cazuri

 Acțiuni comune
• Informarea corectă despre riscul îmbolnăvirii prin
rujeolă
• Mesaje cheie despre beneficul imunizării împotriva
rujeolei fiind cea mai sigură și eficientă măsură
• Informarea din surse veridice:
 Agenția Națională pentru Sănătate Publică
(http://ansp.md/index.php/vaccinarea/),
 Organizația Mondială a Sănătății
(http://www.who.int/immunization/diseases/measles/r
u/),
 Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor
(https://ecdc.europa.eu/en/measles/facts/factsheet
 Impactul acțiunilor întreprinse

Creșterea cererii de vaccinare a populației a crescut considerabil

1200 1106

1000 965

811
Nr. Persoane vaccinate

778
800 720
687 656
624 604
600 527
487 491
409 431
400
247 233
206 189
200

7Ряд1
Luni, 2018 Ряд2
August, 2018
 PATOGENIE

1. Pătrunderea şi multiplicarea virusului

în celulele epiteliale ale căilor
respiratorii, conjunctive.
2. În nodulii limfatici cervicali,
paratraheali, bronşiali.
3. Viremia primară.
4. Multiplicarea virusului în ţesutul
limfoid, reticuloendotelial al
organelor interne.
5. Viremia secundară.
6. Instalarea imunităţii şi a proceselor
reparative.
7. Imunitatea celulară afectată (scad
Tși B limfocite).
 FORMELE CLINICE ALE RUJEOLEI
A. Conform modului de manifestare:
1) tipică
2) atipică:
– forma frustă
– mitigată
– bronşică (dispneică)
– toxică
– hemoragică
B. Conform gravităţii:
• uşoară
• medie
• gravă
C. Conform caracterului de evoluţie:
• ciclică, necomplicată
• complicată
 Criterii de severitate în rujeolă.
Generale:
1. Afectarea SNC

2. Sindrom de crup - laringotraheită stenozantă.

3. Sindromul obstructiv.

Locale:

1. Numărul de elemente eruptive şi mărimea lor.

2. Caracterul erupţiilor (hemoragice, cu nuanţă cianotică).

 Rujeola

Perioada de incubaţie

Medie: 8 - 12 zile,

Maximă: - 17 - 21zile
 RUJEOLA
Perioada prodromală
• Durata - 3-4 zile.

• Debutul acut, febră 38-39°C

• Intoxicaţie

• Conjunctivită

• Catar respirator

• Catar digestiv
• Enantemul patognomonic (semnul
Belsky-Filatov - Koplic) -

apare în a 2-a zi a bolii

şi dispare după 24 de ore de la apariţia

erupţiilor.
 Semnul
Belsky-Filatov - Koplic
 Semnul
Belsky-Filatov - Koplic
enantem congestiv cu puncte hemoragice - „enantem stropit„
 Perioada eruptivă
• Durata - 3 zile.

• Febra – faza a 2-a de febră 39-40°C

• Semnele catarale progresează

• Erupţia apare: 1-a zi - retroauricular, pe faţă, gât şi

toracele superior; 2-a zi erupţia coboară pe trunchi, 3-
a zi şi pe membre.

• Extinderea gradată a erupţiei descendent şi

centrifug (craniocaudal) este distinctivă rujeolei
RUJEOLA – 1-a zi de erupţii
RUJEOLA - 2-a zi de erupţii
Rujeola – 3-a zi de erupţii
Rujeola – 3-a zi de erupţii
 Perioada de convalescenţă

 Temperatura revine la normal,

 Dispar semnele catarale,

 Tegumente pigmentate

 Descuamare furfuracee

 Apare pofta de mîncare.

 Durata 8 – 10 zile, uneori 2 – 3 săptămîni

După severitatea manifestărilor clinice
• Formă ușoară/frustă – apare la sugarii mai mici de
6 luni, simptomatologie atenuată.
• Forma mitigată - apăre la persoanele care au luat
tratamente cu gamaglobuline în perioada de
incubație;
• Formă hemoragică – este severă, cu
trombocitopenie, elemente eruptive cu aspect
hemoragic, epistaxis, metroragii, SCID;
• Formă hipertoxică – apare la copii până la 2-3 ani,
caracterizată prin febră mare, convulsii, dispnee,
cianoză, insuficiență respiratorie, cu risc de
complicații cu potențial vital.
 Rujeola la vaccinaţi

Rujeola la vaccinaţi , care nu au

format anticorpi, evoluează tipic.

Copiii cu imunitate postvaccinală

diminuată, în caz de contaminare
fac forme atipice, uşoare.
 Rujeola la sugari
Până la 6 luni prezintă
aspecte atipice ca in rujeola
mitigată, în contextul unei
imunităţi pasive transmise
transplacentar.

Nou-născuţii din mame

neimune fac forme tipice de
rujeolă. Frecvent evoluează
cu complicaţii bacteriene
severe şi cu o letalitate
sporită.
 Rujeola la gravide

La gravide neimune rujeola evoluează tipic.

În primul trimestru de sarcină există risc de:

 avort spontan,

 naştere prematură

 embriopatii congenitale.
 Complicații specifice
Pneumonia rujeolică precoce, are evoluție severă la copiii mai
mici de 2 ani;
Pneumonia cu celule gigante – severă, apare mai frecvent la
copii (cu imunitate scăzută);
Bronșiolita capilară;

Laringita rujeolică – poate evolua spre crupul rujeolic cu risc

vital la copiii mici.

Keratita
Encefalita acută cu incluzii – cu risc de afectare cerebrală permanentă în
cca. 10% din cazuri. La pacienții imunodeprimați sau cu afecțiuni limfatice
maligne poate apărea o formă tardivă de encefalită, la aproximativ 1-6 luni
după episodul acut al bolii virale și are, de obicei, risc vital;
Encefalita acută alergică – apare la finalul perioadei eruptive, fiind
declanșată de interacțiunea dintre antigenul viral și anticorpii dezvoltați pe
parcursul bolii, răspunzând favorabil la tratamentul cortizonic;
Panencefalita subacută sclerozantă (PESS) – o complicație tardivă a
rujeolei. Este mai frecventă la copiii sub 2 ani care au avut rujeolă, din cauza
prezenței virusului rujeolic modificat în stare latentă la nivel cerebral. Debutul
PESS este de obicei la 7-10 ani după episodul de rujeolă, cu apariția de
simptome sugestive ale deteriorării cognitive, convulsii/crize epileptiforme cu
evoluție lent progresivă spre exitus într-un interval cuprins între 4-6 luni și 1-3
ani.
 Caracteristica celor trei forme de encefalită în rujeolă
Tablou Interval Incidența Deces Virus în Anticor Anticorpi
clinic SNC pi în ser în LCR

Encefalita Sfârșitul 1/1000 20% Nu Norma 0

acută erupției (+sechele)

Encefalita În 2 - 6 luni 3 % - 9% 15% - 76% Da Slab sau +

cu incluzii de la erupție (copii nul
leucemici)

Panencefali De la 6luni 0, 5 –1,0 / 100% Da +++ +++

ta pînă la 18 mln (defectiv)
sclerozantă ani (în
subacută medie 7 5,2-7/mln
(PESS) ani) (până la
vaccinare)
 Complicaţii prin suprainfecții bacteriene:
 Pneumonie, bronhopneumonie,

 Conjunctivită purulentă,

 Stomatită,

 Otită,

 Laringotraheită necrotică, ulcero-fibrinoasă

Evoluţie gravă, lentă, uneori ondulantă, letalitate
sporită.
 Sechele în rujeolă
• Hipertensiune intracraniană

• Sindrom epileptiform

• Retard mintal

• Sechele psihice

• Cecitate
 DIAGNOSTIC

• Date epidemiologice
• Date clinice
• Hemoleucograma
• Diagnosticul virusologic
• Diagnosticul serologic: determinarea anticorpilor
clasa IgM în serul sanguin prin analiza imuno-
enzimatică (AIE) este metoda de bază în diagnosticul
rujeolei.
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

• perioada prodromală: virozele respiratorii acute

(gripă, adenoviroze etc.),
• perioada eruptivă: rubeola, scarlatina, inf. cu
parvovirus 19, exantemul enteroviral, erupţii alergice,
mononucleoza infecţioasă, boala serului, eritemul
exsudativ polimorf, tifosul exantematic şi alte maladii
cu exantem.
 TRATAMENT

Ordinul MS RM Nr37 din 23 ianuarie 2006 Chişinău „Cu

privire la strategiile de eliminare a rujeolei şi rubeolei şi
măsurile de supraveghere a acestor infecţii”
• La etapa actuală în Republica Moldova în conformitate
cu Programul Naţional de eliminare a rujeolei,
spitalizarea tuturor cazurilor suspecte de rujeolă este
obligatorie!
 Igienodietetic
 Simptomatic
• Regimul la pat pentru toată perioada febrilă

• Igiena riguroasă a mucoaselor

• Alimentaţia: hrană lichidă (supe, piureuri, ceaiuri,

sucuri, apă minerală), apoi dieta se completează
treptat
 Tratament simptomatic

Antipiretice
Antihistamine
Antitusive
 Expectorante
 Vitamine
Imunomodulatoare:

• Interferon alfa – 3 (1mln)

• Interferon alfa - 2 (500000)

• Antibioticoterapia se indică la copiii, care au

complicaţii bacteriene şi la sugari în forme grave.
 Retinol (vitaminaА)
(după OMS)

 Enteral, în 2 prize, 2 zile:

 Până la 6 luni - 50 000 UI

 6luni – 12luni -100 000 UI

 12luni – 5 ani - 200 000 UI

 Aspecte evolutive şi prognosticul rujeolei:
• În formele clinice uşoare şi medii necomplicate -
evoluţie şi prognostic favorabil
• În formele cu afectarea SNC (encefalită,
meningoencefalita, encefalomielită) durata bolii este de
2 – 3 săptămîni, cu evoluţie spre vindecare completă
sau cu sechele şi deces posibil
• În formele cu afectarea tractului respirator
(pneumonia cu celule gigante Hecht sau produsă de
suprainfecţii bacteriene) durata bolii este de 2-3
săptămăni. La sugari este posibilă evoluţia spre deces.
• Keratita rujeolică, ulceroasă este cauză importantă de
cecitate.
 Criterii de externare a pacienţilor cu rujeolă
• Vindecare (ameliorare) clinică, nu mai devreme decât
în a 5-a zi de la debutul exantemului

• În caz de pneumonie – nu mai devreme decât în a 10-

a zi de la debutul exantemului

• În encefalită, meningoencefalită - nu mai devreme de

21 zile
Supravegherea postexternare a pacienţilor după rujeolă cu afectarea
SNC (encefalită, meningoencefalită)
• Va fi efectuată de către medicul de familie şi medicul neurolog, sau
neuropediatru.
• Durata – 2 ani.
• Frecvenţa – anul I - o dată la 3 luni, anul II– o dată la 6 luni.
• Caracterul supravegherii: examenul clinic şi paraclinic
(neurosonografia, ecografia craniană, electroencefalografia) la
necesitate.
• În primele 6 luni după externare nu se permite aflarea la soare,
sărituri, sport performant.
• Vaccinările sunt permise în rujeolă după vindecarea pacientului. În
caz de complicaţii neurologice – după consultul medicului
neuropediatru şi nu mai devreme de 6 luni.
• Remarcă: rujeola dezvoltă imunosupresie (risc de suprainfecţii
bacteriene şi virale), necesitate pentru supaveghere după boală 2-3
săptămîni de către medicul de familie.
 Imunizarea antirujeolică
• În Rupublica Moldova - cu vaccin viu atenuat
combinat - ROR (rubeola, oreion, rujeola) la vârsta
de 12 luni, 6 - 7 şi 16 ani.
• Pentru eliminarea rujeolei se impune realizarea unui
nivel major de imunitate colectivă, prin vaccinarea la
cel puţin 95% din receptivi. Astfel se poate întrerupe
transmiterea naturală a virusului rujeolic.
Riscul de dezvoltare a complicațiilor în rujeolă, comparativ
cu riscul apariției RA după vaccinare (OMS)
Rujeolă Vaccinul rujeolic
Otită 7-9% 0
Pneumonie 1-6% 0
Diaree 6% 0
Encefalită post-infecțioasă 0,5/1000 1/100 000-1 000 000

Panencefalită sclerozantă 1/100 000 0

subacută (PESS)
Anafilaxie 0 1/100 000-1 000 000
Trombocitopenie Nu există estimări 1/30 000
fiabile
Deces 0,1-1/1000 (до 5- 0
15%)