ÎNALTUL REPREZENTANT AL

UNIUNII EUROPENE PENTRU

COMISIA AFACERI EXTERNE ȘI POLITICA
EUROPEANĂ DE SECURITATE

Bruxelles, 24.6.2013
JOIN(2013) 22 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL
REGIUNILOR

CĂTRE O ABORDARE CUPRINZĂTOARE A UE FAȚĂ DE CRIZA SIRIANĂ

RO RO
 COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,
COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL
REGIUNILOR

CĂTRE O ABORDARE CUPRINZĂTOARE A UE FAȚĂ DE CRIZA SIRIANĂ

INTRODUCERE

Ritmul de deteriorare a conflictului din Siria în ultimele luni este de așa natură încât o
catastrofă umanitară se propagă în întreaga regiune. Pe lângă suferința umană cauzată, acest
conflict nu numai că distruge structura tradițională a societății siriene, ci afectează grav și
stabilitatea țărilor învecinate, în special Liban și Iordania, fără a se întrevedea vreo
perspectivă imediată de încetare a acestui conflict.

Prezenta comunicare comună propune o abordare cuprinzătoare a Uniunii Europene (UE) ca

răspuns la acest conflict și la consecințele sale, atât în Siria, cât și în țările învecinate.

De la începutul conflictului, am asistat la o scădere dramatică a nivelului de securitate umană,

înregistrându-se peste 93 000 de decese și 1,6 milioane de refugiați din iunie 2013. Estimări
prudente arată că 6,8 milioane de persoane au nevoie de ajutor, 4,25 milioane sunt strămutate
în interiorul țării (SIT) în timp ce Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru
Refugiați (ICNUR) prevede posibilitatea de a se atinge cifra de 3,45 milioane de refugiați
până la sfârșitul acestui an. Situația drepturilor omului în Siria s-a deteriorat, de asemenea, în
mod considerabil. În raportul său din iunie 2013, Comisia Internațională Independentă de
Anchetă cu privire la Siria a ONU (CdA) denunță noile niveluri de violență ale conflictului și
documentează, pentru prima dată, instalarea sistematică a stării de asediu, utilizarea de agenți
chimici și deplasările forțate. CdA reamintește faptul că forțele guvernamentale și milițiile
afiliate au comis crime împotriva umanității, crime de război și încălcări grave ale drepturilor
internaționale ale omului și ale dreptului umanitar. Există, de asemenea, dovezi că grupuri
antiguvernamentale armate au comis crime de război și alte abuzuri grave, deși nu cu aceeași
intensitate și amploare ca cele comise de autoritățile siriene. Secretarul General al ONU a
raportat Consiliului de securitate în iunie 2013 faptul că atât Armata Liberă Siriană (despre
care se pretinde că recrutează copii-soldați), cât și forțele guvernamentale, inclusiv Forțele
Armate Siriene, serviciile de informații și milițiile s-au angajat la comiterea de încălcări grave
ale drepturilor copiilor.

Prima prioritate a UE este promovarea unei soluții politice care vizează încetarea violenței.
Întrucât Siria intră în cel de-al treilea an al crizei și în pofida anumitor progrese înregistrate pe
teren de către forțele guvernului sirian, există o probabilitate mare de prelungire a conflictului,
fără ca niciuna dintre părți să poată pretinde o confirmare a superiorității militare. Până în
prezent, progresul înregistrat în ceea ce privește ajungerea la un consens în cadrul Consiliului
de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) este minim. Cu toate acestea, acordul
încheiat recent între Secretarul de Stat al SUA, John Kerry, și ministrul de externe al
Federației Ruse, Serghei Lavrov, în vederea relansării negocierilor pe baza Comunicatului de
la Geneva din iunie 2012 și a organizării unei conferințe internaționale de pace privind Siria
(„Geneva II”) a dat un nou impuls procesului politic.

În paralel cu eforturile depuse pe plan politic, UE și-a mobilizat toate instrumentele în scopul
de a contribui la un răspuns internațional mai amplu. Prin urmare, UE este cel mai mare

RO 2 RO
 donator de ajutor umanitar. Până în prezent, echivalentul a 678 de milioane EUR au fost
acordate ca asistență umanitară de către statele membre și din bugetul UE. În plus, UE a
mobilizat 175 de milioane EUR provenind de la alte instrumente bugetare fără caracter
umanitar. În concluzie, răspunsul total la criză a ajuns deja la suma de peste 850 de milioane
EUR. Cu toate acestea, chiar și această sumă substanțială este insuficientă pentru a face față
nevoilor umanitare masive și în continuă creștere.

Principala provocare cu care se confruntă UE în furnizarea ajutorului este mediul complex și

periculos în care dreptul internațional umanitar este prea adesea ignorat. În conformitate cu
principiile umanitare, UE colaborează cu toate părțile implicate în conflict în vederea
construirii unor legături mai strânse cu comunitățile locale și consiliile locale ale acestora care
să contribuie la satisfacerea nevoilor de bază precum asistența medicală, securitatea
alimentară, electricitate, apă și alte servicii. Această asistență ar trebui acordată prin
intermediul tuturor canalelor posibile pentru a asigura accesul eficient.

Consecințele conflictului sirian, tot mai imprevizibil și destabilizator, sunt resimțite dincolo
de frontierele Siriei. Libanul și Iordania, care treceau deja prin provocări substanțiale înainte
de izbucnirea crizei, se confruntă în prezent cu o situație fără precedent care amenință
stabilitatea internă a acestora. Turcia și Irakul se confruntă, de asemenea, cu potențiale
probleme politice legate direct de apartenența etnică, religioasă și politică a refugiaților, deși
capacitatea de absorbție socio-economică relativă a acestora este mai ridicată decât cea a
Libanului și a Iordaniei.

Evoluțiile dramatice și nevoile aflate în creștere rapidă necesită un pachet de măsuri urgente și
cuprinzătoare pe măsura provocărilor. Acest pachet de măsuri ar trebui să reunească politicile
și instrumentele UE și ale statelor sale membre pentru a răspunde nevoilor umanitare imediate
într-un mod coordonat și global, pentru a menține sub control și a soluționa criza siriană,
pentru a promova accesul la justiție și responsabilitatea, pentru a menține stabilitatea țărilor
învecinate și pentru a coordona eforturile internaționale de reconstrucție pe termen lung odată
cu instaurarea unei păci durabile.

UE ocupă o poziție avantajoasă pentru a avea o contribuție decisivă, întrucât se poate baza pe:
I) relațiile sale politice solide și influența asupra diverselor părți interesate, dintre care multe
se așteaptă la un rol ferm al UE; ii) capacitatea sa de a facilita coordonarea și; iii) experiența
dobândite nu numai în furnizarea de asistență umanitară, ci și în soluționarea problemelor de
securitate, precum și în etapele post-conflict și de reconstrucție.

Prezenta comunicare comună propune principalele elemente ale unui răspuns cuprinzător al
UE la criză, subliniind în același timp acțiunile și inițiativele deja întreprinse până în prezent
de către Înaltul Reprezentant și Comisia Europeană.

1. UN RĂSPUNS CUPRINZĂTOR AL UE

Răspunsul cuprinzător al UE ar trebui să vizeze: a) susținerea unei soluții politice care să

aducă o soluție durabilă la criză, b) prevenirea destabilizării regionale generate de răspândirea
conflictului în țările învecinate; c) abordarea situației umanitare dramatice și oferirea de
asistență populațiilor afectate; d) abordarea consecințelor conflictului asupra UE și în cadrul
acesteia.

RO 3 RO
 Ceea ce intenționăm să facem:
• să sprijinim o soluție politică, prin adoptarea unei poziții solide a UE în cadrul viitoarei
conferințe internaționale „Geneva II”;
• să intrăm în dialog cu opoziția, astfel încât să ia parte la conferința „Geneva II” și să fie
reprezentată de interlocutori legitimi care pot să își asume angajamente
• să depunem eforturi suplimentare pentru a asigura accesul la asistență umanitară în toate
regiunile afectate de conflict;
• să dezvoltăm noi derogări de la regimul de sancțiuni pentru furnizarea de sprijin populației
siriene;
• să majorăm asistența financiară de la bugetul UE cu 400 de milioane EUR în 2013 pentru
a acoperi nevoile prioritare ale populației afectate din Siria și din regiune;
• să intensificăm sprijinul acordat comunităților gazdă din țările învecinate cu Siria, pentru a
susține și întări capacitatea lor de a se ocupa de refugiați;
• să solicităm în continuare Organizației Națiunilor Unite să soluționeze plângerile privind
încălcarea drepturilor omului, a dreptului umanitar internațional și a libertăților
fundamentale;
• să încurajăm solidaritatea cu persoanele deosebit de vulnerabile care pot avea nevoie să fie
reinstalate;
• să prevenim radicalizarea cetățenilor UE și să tratăm problema „luptătorilor străini” din
UE care au călătorit în zona de conflict;
• să ne pregătim pentru etapa de reconstrucție și reabilitare post-conflict.

1.1 Eforturi pentru găsirea unei soluții politice la conflict

Prima prioritate a UE ar trebui să fie sprijinirea găsirii unei soluții politice la conflict,
care să determine tranziția către un proces democratic, abordând, în același timp, situația
umanitară dificilă. UE ar trebui să sprijine toate eforturile pentru a se asigura că un astfel de
proces nu este dominat de actori care urmăresc criterii sectare.
UE ar trebui să continue să susțină în mod activ eforturile depuse de SUA/Rusia de a
relansa negocierile politice pe baza Comunicatului de la Geneva din 2012. Înaltul
Reprezentant și-a declarat deja sprijinul ferm pentru aceste eforturi. De asemenea, UE ar
trebui să fie totodată pregătită să furnizeze în acest sens tot sprijinul Reprezentantului Special
Comun al ONU și al Ligii Statelor Arabe și ONU. În vederea unei posibile conferințe
„Geneva II”, UE ar trebui să pregătească o contribuție substanțială și să asigure o poziție
solidă a UE.
În cadrul pregătirilor pentru viitoarea conferință, UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu
SUA și Rusia în vederea stabilirii unor condiții care să conducă la o soluționare politică
condusă de sirieni. Acest lucru ar necesita mai întâi o abordare comună din partea
reprezentanților celor două părți, care trebuie să fie interlocutori legitimi care pot să își asume
angajamente. UE ar trebui să încurajeze ambele părți, prin canalele disponibile, să ia parte la
negocieri în cadrul conferinței de pace. UE este dispusă să ofere asistență diferiților membri ai
Coaliției naționale siriene a forțelor de opoziție și a forțelor revoluționare (CSO) pentru a se
pregăti pentru conferință.

RO 4 RO
 UE ar trebui să își continue angajamentul față de CSO, rămânând în același timp deschisă la
cooperarea cu alte grupuri moderate pe care să le asiste pentru a deveni interlocutori credibili.
În sprijinul său acordat CSO, UE ar trebui să încurajeze mai mult incluziunea și să se asigure
că drepturile omului sunt respectate.
În cadrul Conferinței pentru pace privind Siria, UE ar trebui să dezvolte măsurile de
consolidare a încrederii care să fie puse în aplicare în mod progresiv pentru a promova:
accesul la ajutorul umanitar și accesul liber al lucrătorilor umanitari; respectarea dreptului
umanitar internațional; eliberarea prizonierilor politici; întoarcerea observatorilor ONU și
punerea treptată în aplicare a unui acord de încetare a focului.
În colaborare cu SUA și Rusia, UE ar trebui să își continue cooperarea diplomatică atât cu
membrii Consiliului de Securitate al ONU, cât și cu alte țări-cheie aflate de ambele părți ale
conflictului, în special cu Turcia, Arabia Saudită, Qatar, Egipt, Irak, Iordania și Iran.
1.2 Implicarea țărilor terțe și a organizațiilor neguvernamentale
Printre interlocutorii principali se numără Statele Unite, Rusia, Turcia, Arabia Saudită, Qatar,
Egipt, Consiliul de Cooperare al Golfului și Liga Arabă. Va trebui recunoscut și ținut cont de
rolul Iranului, ca parte a ecuației politice și militare.
În iunie 2012, liderii libanezi s-au angajat într-o politică de disociere prin Declarația de la
Baabda, care a fost acceptată de toate principalele forțe politice. Cu toate acestea, implicarea
sporită a grupării Hezbollah în interiorul Siriei, sub pretextul apărării poporului libanez și a
locașurilor sfinte, furnizarea de arme și luptătorii care susțin opoziția siriană din Liban încalcă
politica oficială de disociere. Unele grupuri de opoziție siriene și gruparea Hezbollah au
adoptat o retorică mai intransigentă, pe fondul unui număr tot mai mare de incidente
transfrontaliere. UE a denunțat încălcările teritoriului libanez în cadrul conflictului din Siria și
va reitera mesajul că întreg Libanul trebuie să își mențină angajamentul față de politica de
disociere și să o respecte în totalitate. În plus, UE va explora posibilitățile de consolidare a
capacităților structurilor de securitate ale statului libanez, ca o modalitate de îmbunătățire a
stabilității Libanului și a regiunii în ansamblu.
Țările din Golf și Turcia sunt parteneri importanți care contribuie la găsirea unei soluții
durabile. UE va continua să colaboreze în mod activ cu acești parteneri, subliniind necesitatea
evaluării atente a oricărui tip de implicare în conflict și consecințele acesteia, inclusiv în ceea
ce privește beneficiarii finali ai sprijinului militar și politic oferit de aceștia. De asemenea, UE
va insista asupra urgenței de a sprijini actualele eforturi de relansare a procesului de la Geneva
și de a exploata canalele disponibile pentru furnizarea de ajutor non-militar.
UE va continua să insiste față de toți partenerii și interlocutorii asupra necesității urgente de a
desfășura procesul politic și negocierile cu scopul de a pune rapid capăt conflictului și de a
limita extinderea acestuia.
1.3 Justiție și responsabilitate
Încă de la începutul crizei, UE s-a angajat în foruri multilaterale pentru a se asigura că
încălcările continue și sistematice ale drepturilor omului, ale dreptului umanitar internațional
și ale libertăților fundamentale sunt abordate. UE a avut un rol de lider, cooperând
îndeaproape cu statele din regiune, în cadrul Consiliului Organizației Națiunilor Unite pentru
Drepturile Omului, în vederea convocării a trei sesiuni speciale privind Siria și a înființării
unei Comisii Independente de Anchetă a ONU.

UE ar trebui să se asigure că preocupările sale privind încălcarea la scară largă a drepturilor

omului sunt abordate ca parte integrantă a procesului de încetare a conflictului. În promovarea
celor mai importante elemente ale Comunicatului de la Geneva, ar trebui subliniat

RO 5 RO
 angajamentul față de responsabilitate și reconciliere națională, în special necesitatea unui
pachet de măsuri cuprinzător pentru sistemul judiciar de tranziție, inclusiv despăgubirea sau
reabilitarea pentru victimele conflictului, precum și măsuri în direcția reconcilierii naționale.
De asemenea, UE ar trebui să reamintească necesitatea de a lua măsuri eficace pentru a se
asigura că grupurile vulnerabile sunt protejate, în vederea prevenirii unor noi încălcări.
Poziția UE ar trebui să rămână neschimbată: dacă preocupările legate de crimele de război și
crimele împotriva umanității nu sunt soluționate în mod corespunzător la nivel național,
Curtea Penală Internațională ar trebuie să se ocupe de acestea. Întrucât Consiliul de Securitate
al Organizației Națiunilor Unite poate prezenta situația din Siria în fața Curții Penale
Internaționale în orice moment, UE ar trebui să continue să solicite CSONU să abordeze
urgent situația din Siria în toate privințele, inclusiv cu privire la acest aspect.
Având în vedere importanța documentării încălcărilor comise pe teren, inclusiv a potențialei
utilizări de agenți și de arme chimice, și importanța acestui lucru în asigurarea asumării
responsabilității de către autori, UE ar trebui să continue să sprijine Comisia de Anchetă.
Uniunea ar trebui, de asemenea, să reitereze apelurile către autoritățile siriene de a coopera pe
deplin cu Comisia de Anchetă, inclusiv prin acordarea accesului deplin, imediat și
nerestricționat pe teritoriul sirian. În zonele controlate de opoziție, ar trebui, de asemenea, să
se permită Comisiei de Anchetă să își desfășoare activitatea în mod liber.
1.4. Sancțiuni
UE a început să introducă derogări de la regimul de sancțiuni în vederea sprijinirii opoziției și
a populației siriene. În acest spirit, au fost introduse derogări care urmează să fie acordate de
către autoritățile naționale competente ale statelor membre pentru măsuri economice în
sectorul petrolier, al gazelor și în cel bancar. CSO va fi consultat pe parcursul procesului de
autorizare. Derogările ar trebui să ajute populația civilă siriană, în special cu privire la
satisfacerea necesităților umanitare, menținerea serviciilor de bază, reconstrucție, restabilirea
unui nivel normal de activitate economică sau alte scopuri civile. În prezent se desfășoară
activități pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și identificarea și a altor potențiale
derogări în beneficiul populației siriene. Începând cu 1 iunie, posibila livrare de arme către
Siria va face obiectul politicilor naționale în condiții stricte, astfel cum sunt definite în
Declarația Consiliului adoptată la 27 mai. Acordarea oricărui alt tip de asistență trebuie să
respecte Concluziile Consiliului de Afaceri Externe din luna mai precum și cadrul european
existent (Poziția comună privind controlul exporturilor de armament).
1.5. Amenințări chimice și biologice
Există îngrijorări din ce în ce mai mari legate de informațiile referitoare la utilizarea de arme
chimice și biologice în Siria. UE va continua să solicite să se acorde accesul în țară
inspectorilor ONU pentru a investiga toate aceste afirmații. În scopul de a preveni, detecta și a
răspunde la astfel de evenimente devastatoare cu consecințe potențiale mortale pentru
populația din regiune, UE examinează în prezent opțiunile posibile pentru continuarea
măsurilor de coordonare și cooperare care ar putea fi explorate cu statele membre ale UE, cu
organismele internaționale relevante (OCAU, CICR, OMS, INTERPOL și OIAC) și cu
partenerii strategici.
Contactele recente cu administrația americană menite să consolideze coordonarea UE/SUA în
domeniul CBRN (materiale chimice, biologice, radiologice și nucleare), în special în ceea ce
privește sprijinul acordat Iordaniei, constituie o evoluție pozitivă și indică beneficiul unei
cooperări strânse în acest domeniu.
UE va continua să încurajeze Siria să adere la Convenția privind interzicerea armelor chimice
și să ratifice Convenția privind armele biologice în regim de urgență. UE reamintește că orice

RO 6 RO
 utilizare a armelor chimice de oricine, în orice împrejurări, este condamnabilă și total contrară
normelor juridice și standardelor aplicabile în comunitatea internațională. Autoritățile siriene
au o responsabilitate deosebită în a garanta că armele chimice proprii sunt stocate în siguranță
până la distrugerea verificată în mod independent, fără a permite preluarea acestora de către
oricare alt stat sau actor nestatal.
1.6. Intensificarea asistenței
Comisia mobilizează o sumă suplimentară de 400 de milioane EUR în 2013 pentru
asistență umanitară și alt tip de asistență economică și pentru dezvoltare, pentru a răspunde
necesităților urgente și consecințelor crizei din Siria și din țările învecinate, în special din
Liban și Iordania. În acest scop, Comisia va utiliza sume din rezervele existente și din
realocările de fonduri pentru asistență externă. Țările din regiune necesită asistență umanitară,
un răspuns la criză și asistență de cooperare pentru dezvoltare în vederea sprijinirii
refugiaților, a altor persoane care au nevoie de protecție și a populațiilor-gazdă, precum și a
sistemelor de sănătate și de educație care se află la limita de rezistență.

Comisia încurajează agențiile ONU, ONG-uri, organizații internaționale și alți finanțatori să

acorde prioritate operațiunilor de acordare de ajutor, să vizeze persoanele cele mai vulnerabile
și să consolideze coordonarea în vederea optimizării utilizării fondurilor disponibile. Crearea
unui Fond Fiduciar al UE pentru Siria ar putea fi avută în vedere, într-o etapă ulterioară, ca
instrument pentru stimularea și coordonarea contribuțiilor provenind de la toți donatorii UE și
de la alți donatori interesați.

Se vor depune toate eforturile pentru a garanta că planificarea și punerea în aplicare a

răspunsului UE este adaptat la evenimentele de pe teren. Aceasta include revizuirea tuturor
instrumentelor de asistență externă, aplicarea unor proceduri rapide de criză pentru asistența
economică (fără caracter umanitar) și pentru dezvoltare în țările învecinate cele mai afectate,
precum și posibilitatea de a acorda sprijin macroeconomic.

Comisia a propus deja acordarea de asistența macrofinanciară din partea UE de până la 180 de
milioane EUR pentru Iordania. Comisia va lua în considerare, de asemenea, mobilizarea altor
instrumente ale UE, pe lângă operațiunile care sunt deja planificate.

În ultimii cinci ani, 344 de studenți sirieni și cadre universitare au beneficiat de schema UE
„Erasmus Mundus”; în plus, până în prezent, în 2013 au fost acordate burse la 21 de studenți
sirieni (inclusiv studenților strămutați) și aproximativ 40 de studenți ar trebui să primească noi
burse în anul universitar 2013-2014. Comisia și statele membre ar trebui să se asigure că se
vor găsi soluții adecvate pentru acești studenți la sfârșitul burselor de care beneficiază, în
special pentru a evita situația în care aceștia vor fi forțați să se întoarcă în Siria. Comisia va
continua să ofere burse studenților sirieni care provin din populația de refugiați și să
găsească modalități de a crește numărul acestora.

UE confirmă principiul respectării și protejării patrimoniului cultural mondial și își exprimă

profunda îngrijorare cu privire la daunele cauzate bunurilor culturale, siturilor arheologice și
monumentelor din Siria de o valoare istorică de neînlocuit.

De asemenea, UE va intensifica demersurile de diplomație publică față de țările din regiune,

față de partenerii internaționali, precum și față de publicul larg pentru a comunica în mod
adecvat cu privire la răspunsul UE la criza siriană și pentru a garanta că alți donatori își
îndeplinesc angajamentele și promisiunile de finanțare.

RO 7 RO
 1.7. Îngrijirea persoanelor care au nevoie de protecție internațională

De la începutul crizei, în aprilie 2011, până la sfârșitul anului 2012, aproximativ 32 000 de
persoane care susțineau că erau de cetățenie siriană și alte aproximativ 7 500 de persoane,
până în prezent în 2013, au solicitat protecție în UE. În prezent, există aparent un consens
general conform căruia cetățenii sirieni care se află în UE nu ar trebui trimiși în Siria,
indiferent de statutul lor juridic. Recent, Înaltul Comisar pentru Refugiați a solicitat, într-o
scrisoare adresată Comisiei și statelor membre, admisia umanitară a 10 000 de refugiați sirieni
provenind din țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și relocarea unui număr
suplimentar de 2 000 de cetățeni sirieni, în principal refugiați deosebit de vulnerabili, printre
care cazuri medicale grave și persoane cu handicap. Comisia invită statele membre să
răspundă pozitiv la această solicitare oferind acestor persoane posibilitatea de
reinstalare sau admisia umanitară. În plus, Comisia invită statele membre să adopte o
atitudine generoasă privind acordare de vize umanitare persoanelor strămutate din
cauza crizei siriene care au membri ai familiei în UE și, de asemenea, să admită orice
cetățean sirian care sosește la frontierele externe ale Uniunii. În prezent, unsprezece țări
care fac parte din spațiul Schengen solicită cetățenilor sirieni prezentarea de vize de tranzit
aeroportuar. Având în vedere condițiile actuale, Comisia consideră că nu este oportun ca Siria
să fie adăugată la Lista comună a țărilor care fac obiectul obligativității vizei de tranzit
aeroportuar, astfel cum s-a solicitat de către anumite state membre în cadrul revizuirii anuale
continue a cerințelor naționale privind obligația de a deține viză de tranzit aeroportuar.

Mai mult, în baza evaluării situației de pe teren efectuate de ICNUR, Comisia este pregătită să
ia în considerare luarea de măsuri suplimentare care ar putea fi necesare pentru a ușura povara
reprezentată de numărul tot mai mare de refugiați care sunt în prezent găzduiți în țările vecine
cu Siria. În plus, Comisia instituie un Program de Protecție Regională, care să fie operațional
până la sfârșitul anului 2013 și care vizează consolidarea capacității pe termen lung a țărilor
învecinate cu Siria, cu scopul de a le sprijini să trateze refugiații în conformitate cu
standardele internaționale. Programul, al cărui buget total actual este de peste 13,2 milioane
EUR — din care 10 milioane EUR de la bugetul UE și restul de 3,2 milioane EUR de la
statele membre că intenționează să participe — va include atât o componentă importantă
privind protecția, cu măsuri precum înregistrarea, consolidarea capacității administrative și de
sensibilizare, precum și acțiuni desfășurate în beneficiul direct al refugiaților, de exemplu
îmbunătățirea accesului la anumite drepturi socio-economice precum educația sau îngrijirea
medicală. Stabilirea cu exactitate a domeniului de aplicare a programului va depinde de
gradul de pregătire al țărilor-gazdă învecinate cu Siria de a se angaja în anumite acțiuni.

În cele din urmă, Comisia intenționează să continue – împreună cu Biroul European de Sprijin
pentru Azil — discuțiile cu statele membre cu privire la situația cetățenilor sirieni în UE, cu
scopul de a asigura un grad mai ridicat de convergență între abordările statelor membre
privind modul de tratare a solicitanților de azil, în special în ceea ce privește evaluarea
cererilor de azil ale acestora.
1.8. Prevenirea radicalizării și abordarea problemei „luptătorilor străini”

UE trebuie să rămână vigilentă în ceea ce privește posibila amenințare pe care cetățenii UE

care călătoresc în Siria, în calitate de luptători străini, o pot prezenta la adresa securității UE.
Comisia va continua să sprijine acțiunile menite să descurajeze radicalizarea și părăsirea UE
de către persoane pentru a se deplasa în Siria ca luptători străini, prin creșterea numărului de
inițiative care oferă contra-exemple, precum și prin oferirea de asistență statelor membre cu

RO 8 RO
 privire la potențiala amenințare pe care o pot reprezenta persoanele care revin pe teritoriul
UE. Această acțiune va fi realizată în legătură cu activitatea inițiată de Comisie în cadrul
Rețelei UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, care se ocupă de acțiuni
care au ca scop prevenirea și combaterea extremismului violent. Comisia încurajează statele
membre să utilizeze mai bine Sistemul de Informații Schengen de a doua generație pentru a
monitoriza mai eficient mișcările luptătorilor străini. De asemenea, Comisia va continua să
colaboreze cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea adoptării propunerii de
Directivă privind registrul UE de nume al pasagerilor (PNR), întrucât prelucrarea datelor PNR
oferă un instrument pentru a detecta deplasările luptătorilor străini care părăsesc sau revin în
UE pe calea aerului. În plus, instrumentele UE, precum și instrumentele disponibile în temeiul
acordurilor internaționale, cum ar fi Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste
(TFTP), ar putea fi utilizate mai intensiv pentru a urmări plățile legate de mișcări teroriste. În
cele din urmă, Comisia va continua să faciliteze un exercițiu de analiză a riscurilor, având
drept scop identificarea principalelor riscuri de securitate pentru UE generate de fenomenul
tot mai prezent al luptătorilor străini și sprijinind identificarea unor eventuale măsuri de
atenuare. Acest lucru va fi realizat în colaborare cu Centrul de analiză de informații al UE
(IntCen), Europol și Frontex.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne care a avut loc la 7 iunie 2013, pe baza unui raport
întocmit de către coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, a convenit adoptarea
unor măsuri comune pentru a face față acestei amenințări. Acestea ar putea include schimbul
de informații și de cele mai bune practici; realizarea unei analize mai profunde a motivației
luptătorilor străini; instituirea unui dialog mai aprofundat cu țările terțe; utilizarea și
coordonarea consolidată a instrumentelor, rețelelor și agențiilor existente.
1.9. Planificare pentru viitor și îmbunătățirea coordonării
UE a început planificarea pentru perioada post-conflictuală, inclusiv privind implicarea în
materie de pace și securitate, reconstrucție și reabilitare, alegeri, justiție, statul de drept și
afaceri umanitare, dar fără a se limita la aceste domenii.

Nevoile se vor baza pe estimările ONU sau, eventual, pe o evaluare a nevoilor post-conflict
(ENPC). Utilizând imagini prin satelit, Comisia desfășoară deja o evaluare a daunelor pentru a
estima costurile potențiale de reconstrucție, iar indiciile preliminare arată că există daune
importante în zonele cele mai afectate de conflict, în special în Alep. Exercițiul are loc în
contextul grupului de donatori de bază pentru Siria și este întreprins în comun cu SUA și
Japonia. În plus, în 2014 și în anii următori, UE este pregătită să mobilizeze mai multă
asistență (atât cu caracter umanitar, cât și fără caracter umanitar), indiferent dacă tranziția are
loc în 2013 sau dacă criza continuă.

Pentru a coordona mai bine efortul de asistență pe tot parcursul crizei și pentru a permite UE
să joace un rol mai important și mai activ, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca acțiunile
subsecvente să fie coordonate și urmărite de către serviciile Comisiei – Grupul SEAE care va
supraveghea și va coordona activitățile UE. Simultan, UE intenționează, de asemenea, să își
consolideze rolul de coordonare în calitate de donator privind asistența economică și pentru
dezvoltare pentru Siria, precum și pentru Liban și Iordania, în special deoarece cele două țări
sunt cele mai afectate la nivel economic de criza siriană, și de a acționa ca element de legătură
între principalii donatori, ONU și instituțiile financiare internaționale pentru planificarea
tranziției, întrucât toate au anumite avantaje comparative în acest sens. UE va continua să
participe în mod activ la grupul de lucru privind redresarea economică din cadrul grupului
„Prietenii poporului sirian”.

RO 9 RO
 2. SPRIJINUL UE ÎN SIRIA ȘI ȚĂRILE ÎNVECINATE
În urma conflictului, cel puțin 6,8 milioane de persoane au nevoie de ajutor și 4,25 milioane
de persoane au fost strămutate în interiorul țării. Insecuritatea și accesul rămân principalele
impedimente pentru acordarea ajutoarelor. De la sfârșitul anului 2011 și ca răspuns direct la
criză, bugetul UE a finanțat acțiuni în interiorul și în afara Siriei în valoare de 440 de milioane
EUR (ajutorul umanitar: 265 de milioane EUR și ajutoare fără caracter umanitar: 175 de
milioane EUR). O sumă suplimentară de 413 milioane EUR a fost furnizată, de asemenea, de
către statele membre ale UE.
2.1. În Siria
Asistență umanitară
La 7 iunie 2013, ONU a emis apeluri revizuite pentru Siria și țările învecinate, în care se
estimează că 10 milioane de sirieni, jumătate din populația țării, ar avea nevoie de ajutor
înainte de sfârșitul anului, și a lansat o nouă solicitare de fonduri pentru suma de 4,4 miliarde
USD (3,3 miliarde EUR).
Accesul din ce în ce mai dificil ar putea face ca furnizarea de ajutor umanitar să devină din ce
în ce mai anevoioasă și va determina din ce în ce mai mulți sirieni să se adăpostească în țările
învecinate. Pe scurt, în cazul în care accesul în interiorul Siriei devine imposibil, asistența
umanitară internațional și din partea UE va trebui utilizată pentru persoanele care, în
consecință, sunt strămutate. În plus, UE este în curs de a testa canale alternative de distribuție
în interiorul Siriei. Se preconizează că acestea se vor extinde întrucât țările învecinate se
axează din ce în ce mai mult pe ajutorul umanitar facilitat în interiorul Siriei.

RO 10 RO
 am realizat până în prezent:
• 124 de milioane EUR furnizate pentru asistență umanitară din bugetul UE.
• În Siria, fondurile umanitare UE sprijină ajutorul medical de urgență, protecția, asistența
alimentară și nutrițională, apa, serviciile de salubrizare și igienă, adăposturile și serviciile
de logistică. Dincolo de frontiera siriană, finanțarea garantează că persoanele care
părăsesc țara vor primi asistență vitală precum servicii de sănătate, alimentație, adăpost,
truse de igienă, apă, servicii sanitare și protecție.
• Finanțarea umanitară a UE este canalizată prin mișcarea Crucea Roșie/Semiluna Roșie,
diferite organizații neguvernamentale internaționale și agențiile umanitare ale Organizației
Națiunilor Unite, inclusiv ICNUR, și cele al căror mandat se axează pe protecția și
ajutorarea copiilor, cum ar fi, de exemplu, UNICEF și organizația „Salvați Copiii”.
• De asemenea, a fost acordată asistență în natură Turciei și Iordaniei, prin activarea
mecanismului de protecție civilă al UE, care a condus la furnizarea de ambulanțe, pături,
radiatoare și alte articole cu o valoare totală de 1 milion EUR.
• Centrul UE de răspuns pentru situații de urgență a trimis echipe de experți în Iordania și în
Liban cu scopul de a evalua nevoile de asistență pentru refugiații sirieni. Această acțiune a
avut loc în strânsă cooperare cu experți umanitari și cu autoritățile locale.
Ceea ce intenționăm să facem:
• Creșterea ajutorului umanitar cu 250 de milioane EUR pentru a atinge un total de
515 milioane EUR atât în interiorul Siriei, cât și în țările vecine pentru restul anului 2013.
• Continuarea furnizării de asistență în natură și de expertiză prin mecanismul de protecție
civilă al UE și prin Centrul UE de răspuns pentru situații de urgență.

Asistență economică și pentru dezvoltare

Actuala asistență oferită de la bugetul UE se axează în principal pe furnizarea de sprijin și de
consolidare a capacităților în cazul apărătorilor drepturilor omului și tinerilor militanți și pe
asigurarea accesului la anumite servicii fără caracter umanitar, cum ar fi educația, sprijinul
psihosocial sau de subzistență. Comisia a identificat acțiuni suplimentare în aceste sectoare
fără caracter umanitar care ar putea fi finanțate. Acestea includ formarea profesională,
sănătatea, sprijinul pentru mijloacele de informare independente și libere, conservarea
patrimoniului cultural, promovarea dialogului, pregătirea tranziției și consolidarea
capacităților organizațiilor societății civile siriene (OSC). În plus, o nouă finanțare
(10 milioane EUR din Instrumentul pentru stabilitate) a fost recent aprobată pentru regiunile
nordice ale Siriei de către Comisie pentru acțiuni-pilot, întreprinse împreună cu agențiile
statelor membre.
În viitor, nivelul de asistență economică și pentru dezvoltare care ar putea fi furnizate în
interiorul Siriei va depinde în mod direct de evoluția politică și militară a conflictului. În timp
ce este imperativ să se consolideze și să se extindă canalele de distribuție pentru a oferi mai
multă asistență populației civile cât mai repede posibil, eforturile donatorilor pot fi afectate în
mod semnificativ sau chiar oprite de ostilitățile dintre părțile în conflict. În condițiile actuale,
modalitățile de punere în aplicare rămân principala provocare, deoarece este esențial să se
monitorizeze cu atenție cine primește asistență, întrucât o astfel de asistență ar putea fi
utilizată în mod abuziv pentru a alimenta conflictul.

RO 11 RO
 În prezent sunt evaluate diferite opțiuni pentru acordarea unei mai mari cantități de asistență
economică și pentru dezvoltare fără caracter umanitar care ar putea răspunde nevoilor
populației. În urma concluziilor Consiliului European din 13-14 decembrie 20121, alte
modalități de sprijin pentru populația siriană sunt analizate în cadrul consiliilor locale de
administrație recent înființate în zonele din nordul Siriei controlate de opoziție.

Ce am realizat până în prezent:

• Au fost acordate 53 de milioane EUR pentru asistență economică și pentru dezvoltare de
la bugetul UE, inclusiv exemplele de mai jos.
• Au fost lansate două proiecte puse în aplicare de Agenția ONU de Ajutorare și Construcție
care sunt în desfășurare pe interiorul Siriei (10 milioane EUR) și care vizează, în
principal, refugiații palestinieni, dar și sprijinirea populației siriene. Primul proiect
(7,3 milioane EUR) urmărește să ofere competențe tinerilor și să asigure participarea
acestora în comunitățile lor locale, oferindu-le șansa de a crea inițiative de dezvoltare
locală care să contribuie la atenuarea impactului crizei. Al doilea proiect (2,7 milioane
EUR) oferă asistență socială pentru gospodăriile cele mai vulnerabile care au fost afectate
de creșterile prețurilor la produsele alimentare și la alte servicii de bază ca urmare a crizei.
• Colaborarea cu UNICEF (5,7 milioane EUR) în vederea sprijinirii copiilor vulnerabili și
strămutați pentru a avea acces la educație în Siria.
• Au fost puse în aplicare alte proiecte prin intermediul organizațiilor neguvernamentale
care au ca scop consolidarea capacităților actorilor societății civile siriene de a
implementa proiecte de mici dimensiuni în interiorul Siriei. De asemenea, Comisia acordă
în prezent sprijin pentru drepturile omului (sprijin pentru apărătorii drepturilor omului,
monitorizarea încălcărilor drepturilor omului) și pentru sectorul media.
Ceea ce intenționăm să facem:
• Intensificarea sprijinului deja oferit pentru a răspunde nevoilor crescânde din interiorul
Siriei, în plus față de asistența umanitară furnizată și prin toate canalele potențiale.
• Furnizarea de sprijin suplimentar pentru ONG-uri în vederea asigurării serviciilor de bază
precum sănătatea, educația și sprijin pentru mass-media independentă.
• Furnizarea de sprijin suplimentar Organizației Națiunilor Unite pentru serviciile de bază,
inclusiv pentru sănătate, educație și protecția patrimoniului cultural.
• Furnizarea de sprijin entităților aflate în opoziție pentru a coordona asistența acordată
populației civile într-un mod mai eficient. Sprijinirea consiliilor locale pentru refacerea și
menținerea serviciilor de bază esențiale, cum ar fi, de exemplu, sănătatea, electricitatea,
colectarea deșeurilor sau factorii de producție agricolă.

2.2. Liban
În nicio altă țară nu există un risc mai mare de răspândire a conflictului din Siria decât în
Liban. Frontiera Libanului a rămas complet deschisă pentru toți refugiații, care acum sunt în
număr de peste 513 000. Țara se confruntă cu o criză dramatică a refugiaților, care reprezintă
în prezent peste 10 % din populația libaneză și urmează să crească până la 25 % până la
sfârșitul anului. 70 % dintre refugiați sunt femei și copii. Autoritățile singure nu pot face față

1
Apel „de a examina toate opțiunile pentru a susține și ajuta opoziția și pentru a permite un sprijin sporit pentru
protecția civililor”.

RO 12 RO
 unei crize care are consecințe umanitare majore, precum și consecințe politice, de securitate și
socio-economice.

Ce am realizat până în prezent:

• Au fost acordate în total 113 milioane EUR pentru asistență (atât ajutor umanitar, cât și
fără caracter umanitar) din bugetul UE.
• Asistența umanitară se axează pe înregistrarea refugiaților, pe activități în domeniul
sănătății (inclusiv asistența medicală de urgență pentru persoanele cu vătămări), asistența
alimentară, distribuirea de produse nealimentare (corturi, saltele, pături, radiatoare etc.),
asigurarea de adăposturi, apă și canalizare, asistență juridică și logistică.
• Au fost lansate diferite proiecte care sprijină ICNUR, UNICEF, UNRWA, organizațiile
societății civile și guvernul Libanului – 45 de milioane EUR pentru soluționarea nevoilor
pe termen mediu și lung ale refugiaților sirieni – inclusiv sprijin educațional, de
reconstrucție și reabilitare.
Ceea ce intenționăm să facem:
• Consolidarea în continuare a asistenței umanitare din cele 250 milioane EUR
suplimentare. O tranșă, în valoare de 20 de milioane EUR, va fi pusă în aplicare până la
sfârșitul lunii iulie.
• Lansarea unei inițiative de 40 de milioane EUR destinate sprijinirii în continuare a
activităților domeniile educației, reconstrucției și reabilitării și sprijinirii eforturilor de
coordonare ale guvernului.
• Transferarea unui expert militar al UE la Delegația UE în scopul de a oferi consiliere cu
privire la aspectele legate de securitate și pentru a sprijini forțele armate libaneze.
• Reorientarea programelor în curs de desfășurare (în valoare totală de până la 75 de
milioane EUR) în domeniul educației, reconstrucției și reabilitării, precum și crearea unor
mijloace de subzistență, cu scopul de a lua în considerare consecințele crizei din Siria.

Situația prezintă un risc crescut pentru situația politică și macroeconomică deja vulnerabilă. În
ianuarie 2013, guvernul libanez și ICNUR au estimat costul anual total de primire a
refugiaților la peste 700 de milioane USD. În timp ce impactul crizei din Siria asupra
activității economice globale a fost mixt, este clar că bugetul libanez va avea de suferit.
Propunerea actuală pentru proiectul de buget 2013 prevede un deficit de 3,5 miliarde USD.
În plus, nesiguranța politică actuală coroborată cu polarizarea crescândă au pus în pericol
politica oficială libaneză de disociere. Violența sectară din nordul Libanului, confruntările
transfrontaliere grave și încălcarea, în repetate rânduri, a integrității teritoriale a Libanului
conduc țara într-o direcție periculoasă.
De la începutul crizei, sprijinul UE pentru Liban se ridică la 113 milioane EUR. Cu toate
acestea, deteriorarea tot mai mare a situației determină necesitatea unui răspuns excepțional
suplimentar din partea UE care să includă măsuri pe termen scurt și pe termen lung pentru
stabilizarea Libanului. Este imperativ ca țara să fie protejată împotriva eforturilor depuse de
anumiți actori locali și regionali de a aduce lupta din Siria pe teritoriul libanez. Atenuarea
conflictului trebuie să se afle în centrul răspunsului UE. Eforturile de a forma un guvern și de
a relua activitățile principale, inclusiv gestionarea fluxului de refugiați, trebuie să fie sprijinite
pentru a se evita un vid politic periculos. Amânarea alegerilor și prelungirea mandatului

RO 13 RO
 Parlamentului cu 17 luni riscă să expună deficitul democratic al Libanului și să extindă
polarizarea sectară.
Trebuie continuate, de asemenea, consolidarea capacității autorităților libaneze de a face față
crizei, inclusiv prin sprijinirea infrastructurii sociale, și consolidarea coordonării
interministeriale, precum și a donatorilor, în contextul pachetului cuprinzător de asistență pe
care îl punem în aplicare în prezent. În același timp, asistența umanitară va trebui accelerată
pentru a răspunde nevoilor crescânde ale populației de refugiați. Asistența UE este în prezent
readaptată pentru a se axa pe educație și sănătate, precum și pe grupurile vulnerabile, inclusiv
refugiații palestinieni din Siria. Trebuie examinată, de asemenea, posibilitatea construirii de
tabere de refugiați, recent prezentată de către autoritățile libaneze, inclusiv riscurile de
securitate inevitabile pe care aceasta le implică. Este important să se analizeze toate opțiunile
atunci când se abordează problemele Libanului, inclusiv implicarea instituțiilor financiare
internaționale.
Un răspuns cuprinzător al UE trebuie să includă și sprijinul pentru forțele armate libaneze
(FAL). FAL reprezintă un pilon important al aparatului de securitate al Libanului, însă acesta
funcționează în absența unei strategii guvernamentale/militare de apărare. Forțele armate
libaneze se bucură de respect și, întrucât structura acestora este pluriconfesională, sunt
percepute ca fiind imparțiale și neutre. Sunt necesare un dialog și o cooperare suplimentare
pentru consolidarea capacităților FAL în calitate de furnizor imparțial de securitate în Liban.
2.3. Iordania
În pofida unei situații macroeconomice din ce în ce mai dificile, Iordania a jucat un rol
esențial în sprijinirea unui număr tot mai mare de refugiați care au fugit de atrocități (peste
472 000 de persoane înregistrate sau în curs de a fi înregistrate la ICNUR până la începutul
lunii iunie).

Ce am realizat până în prezent:

• Au fost acordate 87 de milioane EUR pentru asistență (atât ajutor umanitar, cât și fără
caracter umanitar) din bugetul UE
• Asistența umanitară se axează pe activități în domeniul sănătății (inclusiv asistența
medicală de urgență pentru persoanele rănite în război), asistența alimentară, distribuirea
de produse nealimentare (corturi, saltele, pături, radiatoare etc.), asigurarea de adăposturi,
apă și canalizare, asistență psihosocială și protecție.
• Au fost lansate diferite proiecte care sprijină UNICEF și UNESCO – 20,9 milioane EUR
pentru a furniza accesul la educația formală și informală și alte servicii pentru grupurile
vulnerabile de sirieni, în special copii, precum și pentru comunitățile-gazdă.
Ceea ce intenționăm să facem:
• Consolidarea în continuare a asistenței umanitare din cele 250 de milioane EUR
suplimentare. O tranșă, în valoare de 20 de milioane EUR, va fi pusă în aplicare până la
sfârșitul lunii iulie.
• Creșterea sprijinului pentru comunitățile-gazdă din nordul Iordaniei și asigurarea unui rol
de lider în coordonarea asistenței internaționale pentru aceste comunități.
• Furnizarea a 25 de milioane EUR pentru asistență economică și pentru dezvoltare -
20,4 milioane EUR în sprijin bugetar destinat autorităților iordaniene pentru a oferi
asistență pentru costul asigurării educației copiilor refugiați sirieni din orașele iordaniene
afectate în mod deosebit de criza refugiaților și 4,6 milioane EUR suplimentare destinate
UNICEF. Mobilizarea unei noi tranșe de 25 de milioane EUR într-o a doua etapă.

RO 14 RO
 Până în prezent, estimările guvernului privind cheltuielile pentru 2013 s-au bazat pe un număr
total de 660 000 de refugiați. Costul total pentru sprijinirea acestui număr de refugiați pentru
bugetul de stat și pentru organizațiile internaționale este estimat la 1,4 miliarde USD.
Din 2011, Iordania s-a confruntat cu condiții economice în degradare din cauza tulburărilor
regionale și a mediului economic regional și mondial vulnerabil. De la izbucnirea conflictului
din Siria, se estimează că costul găzduirii refugiaților sirieni ar fi depășit 600 de milioane
EUR (aproximativ 3 % din PIB). Sub presiunea unei scăderi pronunțate a rezervelor
internaționale în prima jumătate a anului 2012, autoritățile iordaniene au convenit cu FMI un
acord stand-by în valoare de 2 miliarde USD pe o perioadă de 36 de luni.
De la începutul crizei, sprijinul total al UE pentru Iordania se ridică la 87 de milioane EUR.
Este în mod clar nevoie de sprijin suplimentar. Dincolo de ajutorul umanitar suplimentar
indispensabil de la bugetul UE, estimat în limita a 50-75 de milioane EUR, răspunsul UE la
solicitarea de ajutor a Iordaniei ar trebui să fie furnizat în special prin sprijin bugetar sectorial
care să se adauge programelor existente, mai ales în domeniul educației.
În plus, Consiliul și Parlamentul sunt puternic încurajate să ia o decizie cu privire la
propunerea Comisiei de a acorda Iordaniei asistență macrofinanciară în valoare de 180 de
milioane EUR care va contribui, de asemenea, la atenuarea problemelor economice ale
Iordaniei.
2.4. Turcia
De la începutul crizei, Turcia a găzduit în cele 17 centre de primire peste 380 000 de refugiați
sirieni, pe lângă mulți alții (370 000 potrivit unor estimări) care au intrat pe teritoriul turc fără
a fi imediat înregistrați în taberele de refugiați și care locuiesc în prezent în diferite orașe din
țară. ICNUR a sugerat că până la 1 milion de refugiați ar putea să fie prezenți în Turcia până
la sfârșitul anului 2013. Turcia a anunțat construirea a cinci noi tabere de refugiați cu o
capacitate suplimentară totală de 60 000 de locuri, dintre care una va găzdui sirieni creștini.
Autoritățile turce au oferit centre de primire de înaltă calitate și asigură un nivel adecvat de
asistență umanitară.
Turcia a fost nevoită să suporte o sarcină financiară semnificativă de aproximativ 600 de
milioane EUR până în prezent, beneficiind de un sprijin limitat din partea comunității
internaționale. UE s-a angajat cu un pachet total de 27 de milioane EUR, în special pentru a
sprijini ICNUR și organizațiile și comunitățile locale să facă față refugiaților. Autoritățile au
trebuit să facă față presiunilor tot mai mari exercitate asupra comunității locale și tensiunilor
din cadrul acesteia (în ceea ce privește, printre altele, accesul la serviciile de sănătate și de
educație). Aceste tensiuni pot crește după intrarea în vigoare a noii legi privind străinii și
protecția internațională, care, în cele din urmă, ar trebui să dea posibilitatea refugiaților de a
căuta un loc de muncă pe piața liberă. În plus, și în special în urma atacului cu bombă din
Reyhanli în sudul provinciei Hatay, unde peste 50 de persoane au fost ucise, populația turcă,
în general, este preocupată de expunerea Turciei la criza siriană. Înregistrarea și acordarea
accesului în Turcia pentru ONG-uri internaționale ar putea facilita sosirea mai multor resurse
în Turcia.
2.5. Irak
Până la începutul lunii iunie, Irak a primit aproximativ 158 000 de refugiați, majoritatea
acestora în zona de nord a țării (regiunea Kurdistan). Răspunsul de urgență oferit nevoilor
umanitare ale refugiaților este în prezent gestionat cu sprijinul acordat de Ministerul pentru
Migrație și Strămutare din Irak, în colaborare cu ICNUR și alte agenții ale ONU. Frontiera
irakiană din provincia Anbar a fost închisă în cea mai mare parte a timpului și este permisă

RO 15 RO
 trecerea unui număr limitat de persoane pe zi. Principalul punct de frontieră între Siria și
regiunea kurdă a Irakului este închis din mai 2013.
Irakul se confruntă cu o gravă criză politică. Tensiunile sectare sunt în creștere, ceea ce
reprezintă un motiv de preocupare într-o țară în care viața politică se bazează pe un echilibru
etnico-sectar fragil. Procesul politic post-2003 din Irak este în pericol de a fi deviat de la
cursul său.
Situația internă este agravată de efecte colaterale politice și de securitate severe ale crizei
siriene. Există legături confirmate între Al Qaida din Irak – responsabilă de cea mai mare
parte a atacurilor teroriste – și elementele radicale din Siria, în special Jabhat al-Nusra.
În schimb, escaladarea crizei în Irak, o țară care a reapărut ca o falie între lumile șiiților și
sunniților, ar avea ramificații regionale foarte semnificative. Prin urmare, UE trebuie să își
îmbunătățească contactele cu autoritățile irakiene și reprezentanții tuturor partidelor politice,
cu scopul de a oferi sprijin pentru orice inițiativă locală care să conducă la mai multă
stabilitate.

3. CONCLUZII

Situația din Siria este cea mai dramatică situație umanitară cu care se confruntă omenirea în
prezent. UE are datoria umanitară și morală de a ajuta persoanele aflate în nevoie. Din acest
motiv, Comisia și Înaltul Reprezentant și-au luat angajamentul de a mobiliza un important
pachet de ajutor. Comisia va aloca o sumă suplimentară de 400 de milioane EUR din bugetul
pe anul curent pentru nevoile umanitare, economice și pentru dezvoltare din Siria și din zona
de vecinătate, în special Iordania și Liban, astfel contribuția totală a UE ridicându-se la peste
1,25 miliarde EUR până în prezent.

Cu toate acestea, gravitatea crizei și suferința umană din Siria și țările învecinate nu pot fi
soluționate cu fonduri suplimentare. Acesta este motivul pentru care este esențial să se
găsească rapid o soluție politică durabilă care să garanteze încetarea violențelor și crearea
unui guvern de tranziție de largă deschidere. Acest obiectiv poate fi atins numai prin
intermediul dialogului. Contribuirea la găsirea acestei soluții politice se află în centrul
acțiunilor UE și stă la baza abordării globale descrise în prezenta comunicare comună.

Sprijinul politic și financiar al UE este atât imediat, cât și pe termen lung. Prezenta
comunicare subliniază hotărârea UE de a-i sprijini pe cei care aspiră la asigurarea păcii și
democrației în regiune și de a alina suferința și sărăcia celor afectați de conflict. UE este bine
plasată pentru a avea o contribuție decisivă prin reunirea instrumentelor și politicilor aflate la
dispoziția sa. În același timp, având în vedere creșterea instabilității regionale și nevoile
umanitare în creștere, prezenta comunicare reprezintă, de asemenea, un apel către alți donatori
de a-și dubla eforturile pentru a face față crizei.

RO 16 RO
 Anexa 1

Finanțarea totală a UE ca răspuns la criza din Siria (din 11/06/13)

Asistența deja furnizată

Asistență TOTAL
Tipul de asistență Total
suplimentară GENERAL
Siria Iordania Liban Turcia Irak Regional

Asistența umanitară a UE 124 63 66 6 6 0 265

Asistență UE fără caracter umanitar 400 840

(asistență economică, pentru dezvoltare și 53 24 48 22 7 21 175
stabilizare)

TOTAL GENERAL Buget UE 178 87 113 27 14 21 440 400 840

Procentaj 40 % 20 % 26 % 6% 3% 5%

Contribuția statelor membre ale UE

413 413
(asistență umanitară)

TOTAL GENERAL UE (buget UE + statele

853 400 1 253
membre)

RO 17 RO
 .
Anexa 2
.
FIȘĂ FINANCIARĂ PENTRU PROPUNERI

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
1.1 Denumirea propunerii/inițiativei
Comunicare comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant pentru al UE pentru afaceri externe
și politica de securitate: „Către o abordare cuprinzătoare a UE față de criza siriană”
1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB2
Relații externe
1.3. Tipul propunerii/inițiativei
… Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă
… Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni
pregătitoare3
X Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente
… Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă
1.4. Obiective
1.4.1. Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă
Europa în lume: exercitarea unei influențe europene pe scena mondială

2
ABM (Activity-Based Management): gestionare pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting): stabilirea
bugetului pe activități.
3
Astfel cum sunt menționate la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

RO 18 RO
 1.4.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză
Activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză:
19.08 Politica europeană de vecinătate și relațiile cu Rusia
23.02 Ajutorul umanitar
Obiective specifice legate de activitatea ABM – 19.08
1. Consolidarea condițiilor pentru o strânsă cooperare între UE și vecinii săi și pentru
integrarea regională și multilaterală;
2. Sprijinirea reformelor economice și sectoriale ale vecinilor UE și promovarea unei mai bune
integrări cu UE și între țările învecinate;
3. Promovarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept și contribuirea la
soluționarea conflictelor în vecinătatea UE.
Obiective specifice legate de activitatea ABM – 23.02
1. Asigurarea unei furnizări rapide, eficiente și bazate pe necesități a asistenței și a ajutorului
umanitare ale UE persoanelor confruntate cu consecințele imediate ale dezastrelor naturale și
provocate de om și furnizarea de asistență victimelor crizelor prelungite.
.
1.5. Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia
x Propunere/inițiativă pe durată determinată
– x Propunere/inițiativă în vigoare în 2013
– x Impact financiar în 2013
… Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată
– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până la AAAA
– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.
1.6. Modul (modurile) de gestionare preconizate pentru bugetul pe 20134
x Gestiune centralizată directă exercitată de către Comisie
x Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:
– x agențiilor executive
– … organismelor instituite de Comunități5
– x organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public
– x persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului
V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul
articolului 49 din Regulamentul financiar.
… Gestiune partajată cu statele membre
x Gestiune descentralizată cu țări terțe
4
Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe
site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html
5
Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

RO 19 RO
 x Gestiune în comun cu organizații internaționale

2. MĂSURI DE GESTIONARE
2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare
A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții

Se vor aplica normele privind monitorizarea și raportarea astfel cum sunt prevăzute în
temeiurile juridice relevante.
2.2. Sistemul de gestiune și control
2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)
1) Instabilitatea politică și administrativă din țările partenere poate conduce la dificultăți în
elaborarea programelor, întârzieri în distribuirea fondurilor și pierderea eficacității;
2) Lipsa circulației informațiilor poate împiedica soluționarea unor aspecte problematice
legate de gestionarea ajutoarelor.
2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)
Metodele de control preconizate respectă standardele interne de control ale Comisiei, astfel
cum sunt stabilite în planurile de gestionare ale serviciilor competente.
În domeniul ajutorului umanitar, există un sistem eficient de control bazat pe utilizarea
experților externi care efectuează evaluări ex-ante ale proiectelor și monitorizări, precum și
evaluări. Proiectele umanitare fac obiectul auditurilor externe.
2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor
A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și combaterea fraudei și

neregularităților fac parte integrantă din temeiurile juridice relevante. Monitorizarea
administrativă a contractelor și a plăților va fi responsabilitatea ordonatorului de credite
corespunzător, în timp ce, pentru ajutorul umanitar, responsabilitatea revine Sediului Central
ajutat de experții ECHO din domeniu. Se va acorda o atenție specială tipului de cheltuieli
(eligibilitatea cheltuielilor), respectării bugetelor (cheltuielile efective) și verificării
informațiilor doveditoare și a documentației relevante (dovezile privind cheltuielile).

RO 20 RO
 3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI
3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare)
de cheltuieli afectată (afectate)
• Linii bugetare de cheltuieli existente
În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.
Tipul de
Linia bugetară cheltuieli
Contribuție
Rubrica din
În sensul
cadrul
articolului 21
financiar Număr din țările din țările din țările alineatul (2)
multianual CD/CND(6)
[Descriere………………………...……….] AELS7 candidate8 terțe litera (b) din
Regulamentul
financiar

23.02.01 HUMA - Ajutor umanitar CD NU NU NU NU

IEVP - Cooperarea financiară cu NU NU NU NU
19.08.01 țările mediteraneene CD

IEDDO - Instrumentul european NU NU NU NU

19.04.01 pentru democrație și drepturile CD
omului

6
CD = Credite diferențiate / DNA = Credite nediferențiate
7
AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.
8
Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

RO 21 RO
 3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor în milioane EUR (cu 3 decimale)
Sinteză

Impactul estimat asupra cheltuielilor

Rubrica 4 – Relații externe
Rubrica din cadrul financiar multianual
2013 2014
Credite operaționale

23.02.01 – Ajutor umanitar Angajamente (1) 250 000 -

Plăți (2) 140 000 110 000

19.08.01 - IEVP Cooperarea financiară cu

Angajamente (3) 145 000 -
țările mediteraneene
Plăți (4) 75 400 69 600

19.04.01 - IEDDO - Instrumentul european

Angajamente (5) 5 000 -
pentru democrație și drepturile omului
Plăți (6) 2 600 2 400

Total credite operaționale Angajamente (1+3+5) 400 000 -

Plăți (2+4+6) 218 000 182 000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe - -

Total credite Angajamente (1+3+5) 400 000 -

Plăți (2+4+6) 218 000 182 000

RO 22 RO
 3.2.1. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ
3.2.1.1. Sinteză
– X Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative
suplimentare
– … Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform
explicației de mai jos:
3.2.1.2. Necesarul de resurse umane estimat
– X Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane suplimentare
– … Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicației
de mai jos:
.
3.2.3. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual
– X Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.
– X Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din
cadrul financiar multianual.
Alocarea fondurilor suplimentare destinate activităților identificate în prezenta fișă se
va realiza în totalitate, în 2013, prin redistribuirea și reprogramarea bugetelor
instrumentelor pentru afaceri externe cuprinse în Rubrica 4 din cadrul financiar
multianual, și anume în beneficiul HUMA și IEVP.
Suma suplimentară de 400 milioane EUR va proveni de la diferite instrumente pentru
afaceri externe cuprinse în Rubrica 4, conform descrierii din tabelul de mai jos.
.

RO 23 RO
 Redistribuirea și reprogramarea fondurilor destinate crizei din Siria din bugetul pentru 2013

Angajamente Plăți pentru

Angajamente fără Plăți fără caracter
pentru potențialul potențialul transfer
caracter umanitar umanitar
Instrument Capitol bugetar transfer către către HUMA 23 02
(milioane EUR) (milioane EUR)
HUMA 23 02 (milioane EUR)
2013
(milioane EUR) 2013

IEVP 19 08 30 30 145 75,4

IEDDO 19 04 5 2,6

ICD [Instrumentul
de cooperare pentru 19 10, 19 09 40 40
dezvoltare ]
ICSN [Instrumentul
pentru cooperarea în 19 06 25 15
materie de securitate

IFS 19 06 15

PESC 19 03 40

AMF [Asistență
01 03 25 15
macrofinanciară ]

HUMA [Ajutor
23 02 2,3
umanitar ]

Protecție civilă 23 03 06 2,7 3

RAU [Rezerva
pentru ajutoare de 40 02 70 37
urgență ]

TOTAL 250 140 150 78

.
– … Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate9.
.
3.2.4. Participarea terților la finanțare
– X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților
– … Propunerea/inițiativa prevede cofinanțarea estimată mai jos:
.
3.3. Impactul estimat asupra veniturilor
– X Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.
– … Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:
– … asupra resurselor proprii

9
A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

RO 24 RO
 – … asupra diverselor venituri
milioane EUR (cu 3 zecimale)

Credite Impactul propunerii/inițiativei10

disponibile
Linie bugetară pentru pentru
venituri: exercițiului A se introduce numărul de coloane
Anul Anul Anul Anul
bugetar în necesar pentru a reflecta durata
N N+1 N+2 N+3
curs impactului (cf. punctul 1.6)

Articolul ………….

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată
(afectate).
[…]
A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.
[…]

10
În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate
trebuie să fie sumele nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.

RO 25 RO