Sunteți pe pagina 1din 11

LUCRARE DE SEMINAR – POLITICI PUBLICE

- Propunere de politică publică -

Studentă: Chirnoagă Elena-Alina


Anul II Grupa 4 R.I.S.E
Profesor lector univ. dr.Todor Arpad

- SNSPA-
Bucureşti
2017
În cartea sa Adrian Miroiu oferă definiţia a ceea ce înseamnă o politică publică, şi
anume „o reţea de decizii legate între ele privind alegerea oblictivelor, a mijloacelor şi a
resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice.” [CITATION Mir01 \p 9 \l 1033 ] Mai
simplu spus, putem considera că politicile publice sunt măsurile concrete luate de autorităţile
statului ce urmăresc ameliorarea nivelului de trai al cetăţenilor. Pentru eficientizarea
procesului elaborării unei politici publice sunt urmărite cinci etape fundamentale şî anume:
„punerea pe agenda politică a unei probleme care preocupă societatea la un momemt dat,
formularea de soluţii, adoptarea deciziei, implementarea acesteia şi evaluatea măsurilor
adoptate.”[CITATION Com07 \p 9 \l 1033 ]

În cazul României, pe lângă faptul că „politicile publice” ca şi terminologie şi


semanică nu sunt cunoscute decât de o parte a populaţiei [CITATION IPP09 \l 1033 ] , nici
reglementările la nivelul autorităţilor competente cu privire la abordarea unei politici publice
nu au fost clar implementate până la H.G. nr.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central,
H.G. nr. 870/2005 a fost adoptată Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare şi
planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale în care sunt
ierarhizate [CITATION Arp14 \l 1048 ] dar şi a H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative,
precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

Politica publică pe care doresc să o aduc în discuţiei este cea de integrare a educaţiei
sexuale în formarea viitoarelor generaţii din România. Consider că opiniile conform cărora
implementarea orelor sau a activităţilor cu privirea la educaţia sexuală „incită la desfrânare”
sunt complet eronate şi nefondate pe argumente obiective. Din contră, acest tip de educaţie se
află în strânsă legătură cu mai multe domenii, acesta atingând sfera biologică, socilă, psiho-
afectivă, constituind atât o cultivarea a educaţiei sănătăţii, dar şi „încurajarea adoptării unor
atitudini resonsabile individuale si sociale”.[ CITATION édu17 \l 1033 ]
De altfel, pe lângă tratarea temelor precum actul sexual, bolile venerice, etapele
tranformării corpului în cazul ambelor sexe, diferenţa conceptelor din educaţia sexuală,
consider consider că aceasta ar contribui esential la formarea unor cetăţeni responsabili, în
cunoştinţă de cauză, capabil să distingă între gen şi sex, să reducă orice formă de hărţuire
sexuală; li s-ar putea facilita construirea propriei identităţi şi a unui comportament etic treptat.
Poziţiile fruntaşe pe care România le ocupă în statisticile europe sunt alarmante: „55% dintre
români consideră că relațiile sexuale fără consimțământul femeii sunt uneori
justificabile”[ CITATION Dan16 \l 1033 ] ocupând locul fruntaş.

Ţările din vestul Europei ar putea fi un exeplu demn de urmat şi în acest caz,
problematica educaţiei sexuale fiind considerată esenţială pentru dezvoltarea personală:
Belgia, Franţa, Anglia, Italia, Elveţia. [CITATION Léd \y \l 1033 ] în cazul României situaţia este
contrată momentam pentru majoritatea cetăţenilor; însă problemele există. „Conform
Institutului National de Statisica, in 2009, mamele de 15-19 ani au nascut 25.456 de bebelusi,
iar numarul de intreruperi legale de sarcina la adolescente este de 16.650, reprezentand
aproximativ 11% din totalul intreruperilor de sarcina.”[CITATION Sta \y \l 1033 ]

O altă problemă este identificată şi în datele priviroare la vârsta medie a mamei la


primul copil, conform datelor Institutului Naţional de Statistică se observă tendinţa de
stagnare în jurul vârstei de 20 de ani pentru persoanele din mediul rural (Anexa4) şi tendinţa
de creştere către 30 de ani pentru cele cu mediul de rezidenţă în zona urbană.(Anexa 5)
[CITATION INS \y \l 1033 ] Problema avortului este una extrem de dezbătută din punct de
vedere etic; însă este conştientizat în mod natural că o întrerupere de sarcină pentru o minoră
va avea repercursiuni asupra vieţii sale, pentru fiecare rămânând mai mult decât traumă a
copilăriei; numul avorturileor declarate la începutul anilor 2000 ca ajungând aproape de
20.000 în cazul tinerelor cu vârsta cuprnsă între 15 şi 19 ani. (Anexa 6) [CITATION INS \y \l
1033 ]

Astfel, se consideră a fi necesară implementarea orelor şi campaniilor pe tema


educaţiei sexuale pentru formarea viitoarelor generaţii.
1. Instituţia Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
iniţiatoare şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
2. Formularea Deşi România se pare că a accelerat procesul de tranziţe democratică după căderea
problemei regimului dictatorial, cu precădere în ultimii ani, cumva constânsă fiind de cerinţele impuse
de către Uniunea Europeană dat fiind statutul ei de stat membru, o parte a societăţii încă se
ghidează după principiile nu tocmai deschise către nou, preferând ca unele subiecte să le
păstreze, ori să le plaseze în sfera tabu-ului.
Vărsta din ce în ce mai fragedă la care minorii îşi încep viaţa sexuală, curiozitatea
acestora de a afla cât mai multe despre sine, dar şi despre sexul opus, rata avorturilor, rata
naşterilor în rândul tinerelor ce nu şi-au finalizat studiile, coruperea de minori, lipsa de
informare cu privire la bolile cu transmitere sexuală, la metodele de protejare, la diferenţele
esenţiale dintre conceptele din câmpul semantic al educaţiei sexuale, chiar şi a
repercursiunilor cumportamentelor în necunoştinţă de cauză sunt probleme reale cu care
societatea românească se confruntă zilnic; sunt probleme ce nu trebuie să mai fie ignorate,
ascunse după perdea, ci trebuie să-şi găsească un răspuns, o soluţie.

3. Denumirea
„Integrarea educaţiei sexuale în formarea viitoarelor generaţii din România”
politicii
4. Scop Intenţia Guvernului României este ca prin intermediul politicile sale sociale şi
educaţionale să pună accentul pe formarea unui cetățean educat, bine informat din toate
punctele de vedere, care cunoaște valorile și normele necesare pentru participarea sa activă
în societate, dar şi pentru incluziunea sa socială.
Aşadar, se doreşte implementarea unui program naţional ce are ca ţintă educarea
sexuală a minorilor, scopul final fiind conştientizarea impactului şi importanţei acesteia în
formarea lor ca indivizi, în selecţia valorilor pentru crearea propriei lor identităţi.
5. Obiectiv Obiectiv general: integrarea activităţilor din domeniul educaţiei sexuale în
general/ activităţiile (extra)/curiculare.
Obiective Obiective specifice:
specifice 1. Furnizarea materialelor didactice cu privire la educaţia sexuală, în raport cu vârsta şi
interesele implicite pentru ciclul primar, ciclul gimnazial, rezpectiv liceu;
2. Introducerea obligatorie a orelor de educaţie sexuală în şcoli şi licee;
3. Pregătirea cadrelor didactice;
4. Familiarizarea tinerilor cu riscurile ce survin începerii vieţii sexuale;
5. Stimularea ONG-urilor în vederea stabilirii parteneriatelor cu şcolile şi liceele din
România pentru crearea evenimentelor şi campaniilor cu rol informativ;
6. Încurajarea tinerilor să aibă o viziune deschisă faţă de aceste subiecte, să nu se
ruşineze sau să le catalogheze ca fiind tabu;
7. Reducerea numărului de sarcini nedorite în rândul tinerelor ce nu şi-au terminat
studiile primare/secundare;
8. Reducerea hărţuirii sexuale;
9. Promovarea egalităţii de gen;
10. Încurajarea părinţilor să discute cu copiii despre aspecte ale educaţiei sexuale.
6. Beneficiari 1. Direcţi: minorii
2. Indirecţi: părinţii, profesorii, medicii, psihologii, ONG-uri de profil (comunitatea în
ansamblul ei)
7. Variante de Varianta 1 Impact 1 Buget estimativ
soluţionare Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Propunând o modalitate 1
Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi modernă de învăţare şi 2.000.000 euro
Ministerul Educaţiei, Cercetării, abordare a educaţiei
Tineretului şi Sportului propun modificarea sexuale se vor
programei şcolare şi introducerea unei ore responsabiliza în acestă
de educaţie sexuală pe săptămână pentru privinţă cetăţenii,
pentru elevii claselor I – XII. Pentru a se viitoarele generaţii;
axa pe partea practică a problemei şi pe tinerilor li se va impregna
riscurile neglijării educăţiei sexuale în sentimentul de normalitate
rândul tinerilor tot mai doritori să al abortării temelor de
cunoască această sferă educaţională educaţie sexuală, acestea
Guvernul va face demersurile necesare nemaifiind catalogate ca
pentru crearea unei platforme online fiind ruşinoase.
interactive ce va tine locul manualului de Iniţiativa aduce cu sine
curs clasic; fiecare profesor va avea chiar şi nişte costuri relativ
posibilitatea de a înfiinţa un grup pentru ridicate, însă se vor
elevii pe care îi instruieşte, aceşia, la rândul demara procedurile de
lor putând accesa platforma în urma atragere a fondurilor
autentificării contului de utilizator; pentru europene specifice.
cazurile excepţionale unde nu va exista
accesul utilizăzii platformei într-un orizont
apropiat de timp, se va oferi sprijinul
informativ prin broşuri şi campanii cu
diverse ONG-uri partenere.

Beneficii:
- Elevii vor avea acces permanent la
informaţii acreditate din domeniul
educaţiei sexuale;
- Oferirea unei alternative de studiu
atractive pentru tinerii ce sunt din
ce în ce mai conectaţi la tehnologie;
- Posibilitatea înţelegerii diverselor
teme pe baza unor suporturi
interactive audio-video, mult mai
atractive decât tipărirea unor
manuale;
- Formarea unui orizont al înţelegerii
şi al cunoşterii etapizat, în funcţie
de interesele vârstei;
Riscuri:
- Lovirea de concepţiile anumitor
persoane (părinţi, profesori ş.a.)
conform cărora educaţia ar încuraja
scăderea vârstei la care minorii îşi
încep viaţa sexuală;
- Intervenţia instituţiilor bisericeşti
pentru neimplementarea educaţiei
sexuale în activitatea şcoalară;
- Discrepanţe între gradul de
tehnologizare al unităţilor de
învăţământ
(calculatoare, videoproiectoare etc.)
Varianta 2 Impact 2 Buget estimativ 2
Organizarea anuală a unor sesiuni de Acestă variantă nu ar avea 450.000 euro
informare cu privire la educaţia sexuală. un impact atât de major anual.
Elevii vor putea primii informatiile dorite, asupra educării sexuale a
pliate, broşuri ce abordează diverse teme tinerilor, o sesiune anulă
din domeniu. fiind destul de
Beneficii: nesemnificativă pentru
- Informarea cetăţenilor; construirea unei parţi a
- Conştientizarea problemei şi identităţii sale.
necesitatea abordării ei;
Riscuri:
- responsabilizarea precară, tinerii
având permanent interese al căror
răspuns ar putea fi găsite în orele de
educaţie sexuală;

8. Procesul de În vederea transparentizării procesului de formulare al politicii publice şi de identificare a


consultare punctelor cheie pentru definirea acesteia au avut loc întrevederi, atât cu personalul calificat
din administraţiile publice, cât şi cu alti actori sociali relevanţi în domeniu. Acestea au
generat informaţiile necesare pentru formularea sugestiilor şi recomandărilor concrete în
vederea realizării unei propuneri de politică publică fiabilă, caresă reprezinte o reală soluţie.
Astfel, părţile consultate au fost:
- Reprezentanţi ai unor instituţii şi organizaţii internaţionale (scopul fiind analizarea
impactului pe care implementarea educaţiei sexuale l-a avut în alte state): Biroul de
Informare al Consiliului Europei la Bucuresti, Reprezentanţa Comisiei Europene în
România, Salvaţi Copiii, Crucea Rosiei, Medici fără frontieră.
- Reprezentanţi ai elevilor pe grupe de vârstă; cazuri ale tinerelor mame, ce nu au
împlinit vârsta de 18 ani;
- Părinţi, profesori, psihologi, asisteniţi sociali, medici, membrii ai INSSE ş.a.
9. Varianta deRecomandarea este implementarea Variantei 1 derezolare a problemei. Deşi implică costuri
soluţionare ridicate, aceasta constituie o investiţie directă în formarea unor generaţii bine informate
recomandată despre aspecte ce vizează interesele fiecăruia, mai devreme sau mai târziu. Pentru această
variantă ar putea fi pregătită o stategie de creare şi dezvoltare a platformei până în 2020,
investiţiile venit, ulterior, treptat, şi mai usor de menţinut decât în cazul crearii unor
manuale ce s-ar deteriora în timp şi nu ar avea efectul dorit, acela de a atrage şi a
responsabiliza de mic cetăţeanul prin furnizarea răspunsurilor dorite.
Anexa 1

Sursă: http://www.caleaeuropeana.ro/eurobarometru-55-dintre-romani-considera-ca-relatiile-sexuale-fara-consimtamantul-femeii-sunt-
uneori-justificabile/ [ CITATION Dan16 \l 1033 ]
Anexe -   © 1998-2017 Institutul Naţional de Statistică [ CITATION INS \l 1033 ]

Anexa 2

Anexa 3
Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6
Bibliografie

Coman, Ramona, și Ana-Maria Dobre. Politici publice româneşti. Iaşi: Institutul


European, 2007.

Dan, Violeta. Eurobarometru. 55% dintre români consideră că relațiile sexuale fără
consimțământul femeii sunt uneori justificabile. 26 octombrie 2016.

édusco. lLes enjeux de l'éducation à la sexualité. 21 martie 2017.


http://eduscol.education.fr/cid46864/les-enjeux-de-l-education-a-la-sexualite.html.

INSSE. n.d. http://statistici.insse.ro/shop/.

IPP, (Institutul pentru Politici Publice Bucureşti). Manual de politici publice.


Bucureşti: Edituta Economică, 2009.

L’éducation sexuelle des jeunes en Europe. fără an. http://www.studyrama.com/vie-


etudiante/sante-se-proteger/sexualite-et-contraception/l-education-sexuelle-des-
jeunes-en-europe-89677.

Miroiu, Adrian. Introducere în analiza politicilor publice. Bucureşti: Editura Paideia,


2001.

Starica, Cristina, Jeni Chiriac, and Elena Viorica Miron. "Ghidul educaţiei sexuale
pentru parinţii care au copii intre 3 - 18 ani." suntparinte.ro. n.d.
http://www.suntparinte.ro/uploads/resource/35/35/6/suntparinte.ro_ghidul_educatiei_s
exuale.pdf.

Todor, Arpad. Analize de politici publice cu impact asupra mediului şi dezvoltării


durabile. Bucureşti: Wolters Kluwer, 2014.