ffi&s

40 de rdspunsuri la curiozitdple tale

despre lume
;\
-9d
tu€/

David A. White
Ilustrafii de CherYle ChaPline

Traducere din englezd de Laurenliu Dulman

II
PANDORA
tul
 Cuyrins
Prefagi 9
11
Mulgumiri
13
Introducere
13
Despre aceasti carte
14
Filosofta gi intreblrile
15
Lucruri importante de reqinut in legituri' cu activitlgile
Sugestii pentru profesori gi piringi
t6
Despre coperti
t7

?artea I - Taforife 2l
intrebarea 1. Egti o persoani corect[ 9i dreapti? 22
intrebarea 2. Cum igi dai seama cine igi este prieten? 25

intrebarea 3. Ar trebui si fii risplitit pentru eforturile depuse la gcoali? 28

intrebarea 4. E bine sI lagi lucrurile mlrunte sI te necijeascl? 3r
aa
inrrebarea 5. Este de datoria ta sl faci donagii caritabile? ))
intrebarea 6. Distracgia te face mai fericit decAt studiul? 36
intrebarea 7. Ai voie si spui vreo minciuni? 38
intrebarea 8. Existl situatii cAnd trebuie s[ fii violent? 40
i"ii.Urr., q. !i se intimpli uneori si te simqi ciudat
cind egti in Preajma altor oameni? 42
inrebai.a.l0. Noi controlim rehnologia sau tehnologia ne controleazi pe noi? +>

?qrtea a II-a - ClLnoa;terea 47

intrebarea 11. Cum pogi fi sigur c[ lucrurile migcl?
se 48
intrebarea ll.Ceanume face s[ fie adevlrat ceea ce spui? 5r
intrebarea 13. Te pogi indoi c[ exigti? >+
intrebarea LL.Faiezgomot un coPac dac[ se prlbugegte intr-o pidure
cind nu e nimeni in jur? 57
intrebarea 15. Egti sigur ci legea gravitagiei chiar este o lege? 59
intrebarea 16. Cum igi dai seama dac[ gtii ceva? 6r
intrebarea 17. Poate o alti persoanl s[-gi ingeleagi sentimentele? 63
intrebarea 18. Poqi si te mingi pe tine insugi? 66
intrebarea 19. Percepi lucrurile aqa cum.sunt sau doar cum par si fie? 68
intrebarea 20. Pot comPuterele si gindeasci? 70
7
ro
(,
 f itosofia yentru coyii

?artea III-a R eafrtatea

cL
-
intrebarea 21. PoEi sI nu te gAndegti la nimic?
73
/+
intrebarea 22. seintample *,r.od",e ceva din intamplare
?
77
intrebarea 23. cese inrlmpll cu numerele cand nuie folosegri?
79
intrebarea 24.Sanrrrr-..11. gi oamenii f, f.ia.LrfiI
8l
intrebarea 25. Este timpul ceea ce vezi cdnd,te uigi la
ceas? 83
intrebarea 26. Dacioriginea universului este BigB;ngul,
care esre originea BigBangului?
87
intrebarea 27. EEtiaceeagi
f,..ro"rri care erai cu cinci ani in urmr? 9t
intrebarea 28. Eiti inzestrat cu libertate de vointl?
9it3
intrebarea 29. Esteadevrrat .l orl..]irJr;.;t"';
de toralitatea lucrurilor? 96
intrebarea 30. Sunt vreodati posibire lucruriL imposibile?
98
?arte6L a IT-a - Ganffirea criticd. r03
intrebarea 31. Este importantsi vorbegti gi sr scrii ca sr fii ingeles? 105
intrebarea 32.Esteintotdeauna bine si asculgi prrerea celorla.lgi?
r07
intrebarea 33. cum este bine, sr critici oamenii sau opiniile lor?
t09
intrebarea 34,.Dece sunr atit de importante cuvintele ,,penrru ci..?
intrebarea
ttz
35. Este inrotdeauna usor sr spui ce anume face
ca lucrurile sL se intimple?
tt4
intrebarea 36.Dacimulti lume crede ci un lucru este adevrrat,
este acel lucru adevlrat?
tt7
intrebarea 37. Esteadevlrat ci o faptr rea poate si compenseze
o alcr
f:prerea 9i asdel si se transforme intr-o acgiune buni?
i r _ ^ Daci
Intrebarea 38.
119
afirm:
"lp-un o minciuni.., cum este afirmagia mea,
adevlratl ru f"lrii
122
intrebarea 39. Este posibil sr nu aibr sens o afirmatie logici?
125
intrebarea 40. Oarece inseamnl sI definesti ceva?
tz9
Cum si filosofezidaclnu egti filosof
r35
Organizare
136
Desfisurarea orelor
137
Prezenrarea intrebirii 9i sugestii de predare t4t
Integrare curriculari
r87
Lecturi fi losofi ce suplimenrare
189
Glosar
195
I
GI
a,
 PARTEA

%for{fe
e crezici e important? Si te distrezi? Si-gi faci prieteni? SI iei note
mari la g.o"lni Si studiezi cit mai multe lucruri? S[ ai succes? Si
te
imbogiiqri ? Si devii faimos ? Si-i ajugi pe cei din jur ? SI faci ce e bine ?
V"lotii. tale sunt lucrurile care te intereseazi 9i lucrurile cate ctezi
cl sunt importante. Valorile i-au interesatPe filosofi de la inceputurile
valorile
filosofiei. De aceea, filosofii au cheltuit mult timp 9i efort pentru a descrie
gi pentru a explica de ce sunt ele importante in viaga noastri'
Ramura filosofiei care
studiazi aceste probleme se numeste etici'
in Partea I, iei putea descoperi cite ceva despre propriile tale valori. fi se va
propune si te gAndigti la ce inslamni anumite valori - prietenia, de exemplu -'
p.*r, ci nu iritotdeauna ;tim ce ne inchipuim cI;tim despre valori' Aproape toatl
io*." impirtigega. ,nrrrnir. valori, dar existi 9i valori care nu au aceea;i semnifica-
qie gi importangl pentru to;i oamenii. Care sunt valortle tale 9i
de ce crezi ci sunt
importante?

,,DI-AT aYea caYuf omtLfui o u;a

Ar{-ar mai existayacat ye fume.
Cdci ffin ef avn scoate fucrurife refe
$i te-arn fdsa induntru {oar ye cefe 6urte"'
Shel Silverstein, poet 9i compozitor'
21
fiP
(.
 f ifosofia yentru coy LL
,c c\..--

Intrebarea I- Platon

T;ti o persocLna
corecfa;i funryta?

- Te rog s,i rni-l dai inapoi.

- De ce?
- Pentru c,i l-ai irnprurrtutat de la rnine;i e al meu.

Ai fost vreodati intr-o astfel de situagie? Imaginea zi.-Ei caai imprumutar un

calculator de la un prieten. Acum, prietenul ur., Ji i-l dai inapoi. Ce crezi
cL este
drept sI faci ?

I. Cite;te cele patru variante de mai jos, gindegte-te la situagie, apoi scrie tn spagiul
alocat litera corespunzitoare rlspunsilui tiu,

A. incerci si-gi convingi prietenul cr incr ai nevoie de er.

B. Il prstrezi cit de mult pogi, pentru cr, la urma urmelor, ai nevoie de un cal-
culator.
C. il lnapoiezi, intruci.t calculatorul nu e al tru, ci al prierenului tru.
D. igi pogi face oric3.nd un nou prieten, deci pisrrezi calculatorul.

Scrie rS.spunsul tiu aici:

Nu uita, intrebarea_nu este: ,,Ce as vrea si fac in aceastl situagie", ci aceasta:

,,Ce
crezi ci' este drept si faci ?" Dacr alegi A sau B, inseamnr cr, jupi
pirerea ra, tu
si interesele tale sunt mai importante decAt s5. respecgi intereselelatr^proprietatea
prietenului tiu. DacI alegi D, preguiegti lucrurile mai mult decit pri.i.ri,
sau,
cel pugin, preFriegri acestlucrumai mult decit si-gi prstr ezi
acest prieten.
-
Cei mai mulgi oameni ar alege C. Motivul e inclus in varianta C: calculatorul
nu este al tiu. Deci, chiar dacl,,din cine stie ce motiv, ai vrea si plstrezi
calcula-
torul sau alt obiect imprumut at
22 ii
-
apargine -, trebuie totuEi si-l inapoiezi celui ciruia
'

qN
o
 Taforife
,e>CCT..-

Ce ne spune acest exemplu despre dreptate? $i ce e dreptatea? Aceasta este

o intrebar. ,pro"p. la fel d. veche ca filosofia insigi. Filosofii giau pus aceastl
intrebare d" i.1rrlrn." lui Platon, faimosul filosof grec care a trlit din4Z7 pAnI
in347 i.H. , rotusi, exemplul de mai sus, inspirat de cartea I a dialogului pla-
tonician Republica, sugereazi ci dreptatea poate fi ugor definiti: inseamni sI tra-
tezi oamenii corect. Pe scurt, a fi drept inslamni a fi corect; aqadar, orice obiect
imprumutat rebuie intotdeauna inapoiat, deoarece a9a se procedeazi corect in
*tilrl3i:easra
(cum
o definitie buni? Si schimblm datele exemplului de mai sus
il pune Platon pe Socrate si faci in Republica). Sine imaginim ci un adult din
a*iU, ta imprumutl o armi de la un prieten 9i ci, intre momentul cind ia arma
cu imprumui;i momentul in care prietinul vrea s[-i fie inapoiatl, prietenrrl
devine
instabil din punct de vedere psihic. Ei bine, potrivit definiqiei iniqiale, ar fi drept ca
obiectul imiromutar in irrolde fagi, arma si-i fie inapoiat, deoarece defini-
-
gia
-
spune.i.ot ce e imprumutat trebuie intotdeauna tnapoiat.
Dr, .. crezi c|.ar fi drept si faci adultul respectiv in acest caz ?

II. Iati parru variante. Noreazi litera corespunzitoare rispunsului tlu in spaqiul
rezerYat mai jos:

E. Si pistreze arma, intrucAt prietenul lui e instabil psihic si nu se gtie ce va face

cind i se inapoiazlarma.
F. Si inapoie ,i deoarece, la urma urmelor, e proprietatea prietenului.
^r^
G. Si vorbeasci cu un filosof gi si-I intrebe care e adevirata definiqie a dreptlgii.
Dupi ce va afla adevirata definigie, va 9ti ce trebuie si faci.
H. SI incerce s[ giseascl un specialist care sI-l ajute pe prietenul lui'

Rispunde aici:

Si analizim Pe scurt rispunsurile de mai sus:

i. Rlspunsul li ,og.r. azitiZ.prierenul este important. Degi aceastl atitudine este
borri, ea nu p..f rr. ajutl se stabilim cum ar fi drept sI procedim in cazul de
fagi. (Egti sigur cl gtii ce inseamni s[ fii prieten cy cineva? Vezi intrebarea 2.)
ii. Rispunsul F"arati cI ai ingeles definiqia iniEiali a dreptigii ;i c[ vrei s-o aplici_tn
aceairi situagie. Dar oare ar fi drept s[ inapoiezi o armi unei persoane instabile?
iii. Rispunsul E elimini consecingele periculoase care ar Putea decurge din inapoie-
rea armei citre o persoanl instabih. $i totuqi, a pistra o armi care apargine
altei
persoane incalc[ definiqia pe care am dat-o dreptigii. Oare e voie si actionezi
nedrept ca si faci o faptl bun[? Nu pare tocmai corect'
23
fiP
(,
 f ifosofia yentru coyii
r c c-tr-

Ai ales rlspunsul G DacI da, ftlosoful la care se poare apela in cazul de fagi este
^ ?

Socrate, maestrul lui Platon gi personajul principrt di" majoritatea dialogurilor

platonicie ne. Republica i;i propune si analizrzeJe inseamni d..p."..a, dar
esre o
aializitlungr, intinsr pe c6.teva sute de pagini! A;adar, putem ,p,r.r. fhri teama de
a gregi ci., orice ar fi dreptarea, nu e u$or de ingeles
9i de explicri. Du putem porni
in direcgia pe care ne-o recomandi platon.

,,Cre{ cd.yrima {atorie a. unei societdfi este {reytatea."

Alexander Hamilton, politician

Pentru aprofund ar etproblemei

1. Ar trebui sr fii drept atxt cu prietenii, cat gi cu dugmanii tri ?

2. Pogi sI fii nedrepr cu tine insugi ?
3. Daci rlspunsul la intrebarea a doua esre ,,da", arunci pogi si fii gi dreptcu tine
insuEi?

Platon considera ci adevirata dreptate izvorlste din noi ingine gi cI e impor-

tant si ne cunoagtem cAt mai bine cu putinEl, ca si purem fi drepgi ori de c6.te ori
vorbim, acgionim sau lulm o decizie. DacI facem eforul d. r.r...r.o"9.. pe noi
ingine, gindindu-ne la cine suntem, ce vrem si cum sperim sI ne triim
viaEa,atunci
ar trebui ca, in cele din urmi, si descoperim cr.te ceia despre esenra dr.ptegii.
Pi'streazi in minte aceastl concluzie cAnd rispunzila^alteintrebiriiin cartea
de fagi.
9e"9 igi pui o intrebare, mai ales una filosofici, ;i te strlduiegti si gisegti
rS.spunsul, afli mai multe despre tine. Iar dacl Platon nu se insela, afli mai
' multesi
despre dreptate. '
in plus, fbcand asra, esri filosofl

24
qN
o
 f ifosofia yentru coyii
,C.=.C\-

?artea. f. Taforife

Intrebarea l. Esti o persoani corecri. gi dreapti?

Platon (Republica)

Socrate evalueazi.critic mai multe incerciri de a deftni dreptatea. Acest capi-

tol introduce notiunea de definire a unui rermen qi aratl ce inseamni si evalu^ezi
o definitie.

Sugestii de predare

1. Este important si subliniezi cI, in acest capitol, elevii au de srabilit ce ,,ar rrebui"
flcut in exemplele propuse. Socrate vrea si afle care este rispunsul corect d1n
Punct de vedere moral. Nu il intereseazi ce ar face, de fapt, maloriratea oameni-
lorjn acest€ situatii. Pentru cI, la o analizd,amlnunritS., ar putea reiegi cI ceea ce
ar face majoritatea oamenilor nu este lucrul corecr din puncr de vedere moral.

2. DupI ce terminS. activitatea I, cere-le elevilor si faci activitatea II. Apoi vezi
daci sunt de acord cu cele ffei comentarii la rlspunsurile E, F, H. intreabe-i pe
elevi daci aceste rlspunsuri li se par relevante, exacte si corecre. DacI t;i expriml
dezacordul, cere-le sl-si expunl motivele.

a
J. cum s-a precizat in Introducere, intreblrile din secgiunea Pentru apro-
?"P,
fundarea problemei (care de aici inainte va fi prescurtatl PAP) pot fi folosite
Pentru discugii suplimentare 9i pentru aprofundarea conceptuluilercerat
- in
caz',tl.de fagi, dreptatea. PAP I esre o intrebare care nu rr.,r. rispuns evident,
daci lulm in considerare discugia din cadrul capitolului. Aceasti inirebare poate
fi folositl Pentru a-ifacepe elevi mai constiengi de importanga dreptigii in rela-
,tiile lor cu prietenii. (De asemenea, este o intrebare care facelegitlra'cu intre-
barea 2, despre prietenie.)

4. Scurta Prezentare, din PAP-3, a punctului de vedere expus de Platon in Repu-

blica mt oferl decAt o idee foarte sumarl a viziunii *r.rpru dreptlqii .*prri i.,
acest dialog.

5. PAP 2 gi3 pot stArni discugii aprinse referitoare la posibilitatea de a fi nedrept

142 cu tine insuti (;i pot oferi o legiturl cu concepml de datorie, care esre prezenrar
qN
o)
?rezerltarea intrebdrii Si sugestii dn yre{are
,C C-T=

in intreba rea 4) Pentru inigierea discugiei, intreabi-i pe elevi dacl pot da un

exemplu de situagie in care au fost nedrepgi cu ei iryigi. A copia la un test sau a
plagia un eseu pot fi considerate exemple ale acestui gen de nedreptate?

6. Este, de asemenea, foarre important si intrebi dac[ existi elevi care vor sI dea
o definiEie dreptigii. Prevenigi-i ci orice incercare_va ft. evaluati cu atengie de
alEi elevi .*r. io, vrea si imite atitudinea criticl a lui Socrate. DiscuEiile
vor fi
intense ;i fructuoase!

143
risr
\,