Povești culese

Hilohe Oana-Emilia

An II, Ro-Sp

 ,,Mămica îmi zâcia miereu cî dacî o sî mânânc din vatrî ea o sî moarî pentru cî așa sî spuni din
moși strămoși. Imi zâcia sî nu mânânc din oalî cî oi plângi la nuntî. Duminica șî sărbătoarea sî nu
mânânc până nu râsari soarili că-i păcat pentru că preotul slujește în biserică. Șî nici sî fac
curățenie sau alte trebi prin casî sau prin ogradî. Mama îmi zâcia că atunci când mierg la biserica
sî nu mânânc pentru cî trebuie să mânânc anaforă di la biserică. Îmi mai spunia, draga de ea, să
nu-i dau duminica devreme câinelui sa mânâncii câ-i păcat mare. Îi plăcia sî îmi spuie că dacă
hrănesc bini câinile o sî îmi hrănesc bini șî bărbatul șî tare mult o sî mă iubească.”(Rodica Olaru,
80 de ani, neștiutoare de carte, Galați).
 ,,Dumnezău a lucrat totî săptămâna, în afarî di duminicî. Șî Dumnezău ne-o zîs sî lucrăm în toati
zâlili, numai duminica sî nu lucrăm pentru cî o sî deschidî pământul șî o sî ni înghitî pi toți, fărî
judecatî. Nici măcar focul sî nu-l faci, sî mânânci ci poți.”( Rodica Olaru, 80 de ani, neștiutoare
de carte, Galați).
 ,,O mătușă torcea spre vineri și a vinit la ea o femeie cari i-a zâs cî toarci frumos, cî-i gospodinî șî
o rugă sî o lasii șî pi ia sa o ajuti. Mătușa a adus un coș făcut din nuiele si Sfânta Vineri s-o
apucat de tors. Șî a terminat de îndată torsul. Sfânta Vineri îi zâcii mătușii să îi dea ceaunul ca să
le pună la hiert oleacî ca sî termini cu totul treaba asta. Mătușa i-a spus că nu are ceaun, dar
merge la vecina sa i-l dia pe al ei. Mătușa o roagă pe vecină sî îi împrumută ceaunul pentru cî a
dat de o fimeie tari harnicî. Vecina îi zăcii cî sigur îi Sfânta Vineri, cî o fimeie în toati mințili nu
ar face treabî în zâua asta. Vecina o trimete rapid pe tușa ca s-o amăgeascî pi Sfânta Vineri. O
învață ce sî spuie și ea zâse:«Vai di mini, iacătă cum ardi casa bojei, pe dealul Galariului!». În
timpul ăsta, Sfânta Vineri o făcut focul, o luat copchilul șî l-o pus în zolnițî șî avia di gând a vărsa
uncrop pisti el. Când o auzât-o pi mătușa țâpând o ieșât răbdi speriatî șî mătușa o închis ușa șî o
întprs toati oalili șî farfuriili cu fața-n jos. Se întoarci Sfânta Vineri și strâgî la fimeie sî deschidî.
Mătușa nu scoati nici un sunte. Atunci Sfânta Vineri porunceste oalilor sî îi dischidî, dar ele i-au
spus cî sânt întoarse cu fața-n jos. O strigat la farfurii șî iele i-au dat acelasî răspuns. Atunci
Sfânta Vineri o plecat cu o falcî în pământ șî cu una în cier șî fimeia o rămas cu spaime
mari.”( Gina Dudu, 77 de ani, știe carte, Smârdan, Galați).
 ,,Mi-a spus o prietena că nu putem ține balul bobocilor în liceul nostru. Mi-a povestit că liceul
Agricol a fost spital, dar că nu asta ar fi problema. Acum câțiva ani, la un bal al bobocilor, un
 băiat care avea probleme cu inima a încercat să intre pe geam pentru că nu avea bilet. Fiind beat
și drogat a căzut de pe scară și a murit. Doamna director a promis că atâta timp cât dânsa conduce
liceul nu se va mai organiza balul bobocilor. ” (Daniela Condrache, studenta, 20 de ani, Matca,
Galați.)
 ,,Un bărbat a călcat o fată pe trecerea de pietoni. Fiind un om influient a ieșit nevinovat. Familia
fetei s-a dus la biserică și a pus un pomelnic prin care a precizat ca pe vinovat sa îl pedepsească
Dumnezeu. Doi ani mai târziu, în aceeași zi în care o călcase cu mașina pe fată, bărbatul se
întorcea de la Matca, de la părinții lui. În fața mașinii îi apăru o lumina albă puternică care
aproape l-a orbit. A pierdut controlul mașinii, a intrat într-un copac și a murit.” (Daniela
Condrache, studenta, 20 de ani, Matca, Galați.)
 ,,Era un om cari avia o fimeie bolnavî șî ia tot îl trimitia după diverse leacuri, dar ia nu sî mai
făcia bini. Era în postul mari șî cu gândul sî o facî bini tăie o găinî șî ii făcu o zamă bună. Ia a
mâncat două linguri șî nu a mai putut. El cum nu vru sî o arunce se încuie într-o poiată, să nu-l
vază nimenea, șî mâncă toatî zama. Dumnezău o văzut, dar nu i-o dat în cap, ci l-o luat șî l-o pus
în scaunul lui. Omul de acolo a văzut cum șineva îi furî din păpușoi. O luat iute un băț șî o
aruncat în iel. Dumnezău îl întreabî di și o făcut asta. Omu o spus ca el di ci o furat di la iel.
Atunși Dumnezău i-o zâs: :«Și io ti-am văzut cum mâncai găina în poiată, da io țâie nu ț-am dat
cu bățul în cap!Acu videți voi câti rabd io?».”( Gina Dudu, 77 de ani, știe carte, Smârdan, Galați).
 ,,Utrenea ci sî fășia înainte la noi în Moldova sî făcia noaptia pi la ora 02. La utrene biserica era
plină di credincioși . Utrenea se făcia la luminî mică, nu sî aprindiau policandrele. În zâuă, se
întorciau cei ce au fost la utrene acasă, iar la liturghie mergiau ăilalți căseni.”(Gina Dudu, 77 de
ani, știe carte, Smârdan, Galați).
 ,,Se spune ca în căminul «Hurmuzachi» din orașul Rădăuți a fost cazată o fată din Basarabia. Fata
a rămas însărcinată cu un coleg și de frica părinților s-a spânzurat în baie. De atunci ușile scârțâie
și dușurile pornesc singure.”(Oana Dudu, 22 de ani, studentă, Tecuci, Galați).
 ”Bunicul meu se întorcea de la moară în toiul nopții din alt sat cu căruța. Pe la mijlocul drumului
a întălnit un bărbat îmbrăcat tot în negru. Bunicul meu a fost un om tare bun si cu frică de
Dumnezeu. Bunicul l-a întrebat ce face așa târziu pe drum, încotro se îndreaptă și dacă îl poate
ajuta cu ceva. Omul nu a scos niciun sunet, s-a așezat în spatele căruței. Caii au început să se
agite. După ceva timp, bunicul își întoarse capul spre străin, acesta dispăruse.”(Oana Dudu, 22 de
ani, studentă, Tecuci, Galați).
 ,,Se vorbește despre o femeie care oprește mașina la o stație de bezină și este acostată de
un domn bine îmbrăcat, care îi solicită ajutorul. Acesta dorea să îl ducă cu mașina în oraș
deoarece mașina lui tocmai se stricase. Femeia acceptă, bărbatul își lasă geanta diplomat
pe bancheta din spate și se duce la baie. Cum șoferița era grăbită să își ia fiica de la
școală, de îndată ce mașina este alimentată, pleacă rapid, uitând complet de bărbatul
căruia îi promisese ajutorul. Abia seara târziu, când ajunge cu fiica ei acasă și descoperă
geanta în spate, își amintește de el. Sperând să găsească niște documente care să o ajute
să returneze geanta, o deschide, dar înăuntru nu erau decât un cuțit cu lamă mare și o rolă
de bandă adezivă. .”(Oana Dudu, 22 de ani, studentă, Tecuci, Galați).
 ,, Mi-a povestit o prietenă despre doi frați care traversau o pădure pentru a ajunge la
discoteca din satul vecin. Unul era căsătorit, celălalt avea o iubită. Cel căsătorit face
glume pe seama iubitei celuilalt, iar în aburii târzii de alcool, la întoarcerea acasă, cel din
urmă îl înjunghie pe prietenul căsătorit. Omul este îngropat după datină, soția însărcinată
face pomeni și ține doliu, dar la o lună după înmormântare se trezește cu bărbatul la ușă
cerând supărat mâncare, că tocmai a venit prin frig de la discotecă și îi este foame.
Șocată, soția nu știe ce să îi spună, omul iese prin curte, îl văd vecinii, care se sperie și
merg să îl anunțe pe preot. În final, dus la cimitir și văzându-și mormântul, pricepe și
bietul bărbat că e mort și a devenit strigoi. Povestea spune că de atunci el nu a mai ieșit
din casă, stă și lucrează coșuri de nuiele pe care soția le vinde la târguri, iar copilul său
este strigat de oameni «băiatul strigoiului».”(Oana Dudu, 22 de ani, studentă, Tecuci,
Galați).
 ,,Îmi amintesc de o poveste pe care mi-o spunea bunica înainte de spovedanie și împărtășire în
preajma Paștelui sau a Crăciunului. Se spune că a fost odată un ucigaș care avea foarte multe
păcate. Acesta s-a dus la o mănăstire să se spovedească. Acesta și-a spus toate păcatele și aștepta
iertarea duhovnivului. Dar duhovnicul nu a vrut să îl ierte. Ucigașul îl omoară și merge la altă
mănăstire unde s-a întâmplat același lucru. Așa a mers el la 99 de mănăstiri ucigând 99 de
duhovnici. Era hotărât să mai încerce la o mănăstire. Când ajunge îi povestește duhovnicului ce a
făcut la cele 99 de mănăstiri. Auzind acestea, se sperie și îi spune ucigașului că se duce după
Sfintele Taine. Duhovnicul a încuiat ușa după el și, mergând la ceilalți călugări le spune că
trebuie să părăsească mănăstirea deoarece se află un păcătos foarte mare în ea. Cheia a fost
aruncată într-un lac. Au hoinărit prin păduri, mâncau rădăcini și fructe. Trecură mai mulți ani,
călugării vechi muriră și le luase locul alții tineri. Intr-o zi, pescuind, au găsit cheia intr-un pește.
Chiar în acea zi se împliniseră 100 de ani de la eveniment. Cel mai bătrân dintre călugări a luat
cele sfinte și a intrat. Ucigașul era alb ca varul și lângă el curgea un râu de lacrimi. Văzândul pe
călugăr îi spune: «Dar mult ai stat după Sfintele Taine! ».Călugărul l-a împărtășit și el s-a făcut
pulbere. Îl iertase Dumnezeu.”(Oana Dudu, 22 de ani, studentă, Tecuci, Galați).
I can understand that invited friends home to talk.

But you do not have to hear the whole block what you are talking about.

There is a timetable, no more noise over at 10 o'clock.

I am in session and can not learn because of you.

Please do not make that noise anymore. Thank you!