Seminar

Tema: ETICA ECOLOGICĂ

Sarcina de evaluare:
1. Identificați și analizați problemele eticii ecologice globale și locale.
2. Determinați: Cauze - Consecințe - Soluții

1. Esenţa problemei ecologice globale şi dimensiunea ei

Ca rezultat al intensificări activităţilor economice cu impact direct asupra mediului

înconjurător, în a 2-a jumătate a secolului XX, pe plan mondial s-a agravat foarte mult
starea mediului, aceasta situaţie conducând la apariţia unei crize ecologice globale.
Criza ecologică actuală prin conţinutul şi consecinţele sale a dobândit un caracter
planetar, find cea mai cuprinzătoare dintre toate crizele de orice fel cunoscute în
istorie, cea mai profundă prin conţinutul său şi cea mai gravă prin consecinţele sale.
Starea critică a mediului ambiant dintr-o regiune, ţară, macroregiune sau chiar din
întreaga lume a fost generată de utilizarea iraţională a resurselor naturale, de poluarea
excesivă a aerului, apelor, solurilor, resurselor biologice, de creşterea volumului de
deşeuri şi reziduuri industriale.

Până la mijlocul secolului XX impactul antropic asupra mediului înconjurător era

moderat, iar crizele ecologice aveau cu precădere un caracter local. După cel de-al
doilea război mondial, odată cu creşterea presiunii demografice şi economice, în
special cu industrializarea masivă, crizele ecologice au început să se multiplice, să
afecteze regiuni întregi, pentru ca la finele secolului XX, începutul secolului XXI să
apară simptoamele unei crize ecologice globale, manifestată prin expansiunea zonelor
deşertice, epuizarea resurselor naturale, reducerea biodiversităţii, extinderea găurii de
ozon, încălzirea atmosferei, creşterea excesivă a poluării apelor şi aerului, inclusiv a
Oceanului Planetar etc.

Problema ecologică a devenit una globală, dat fiind faptul că aceasta vizează toată
populaţia globului, iar manifestarea critică a componentelor de mediu (apă, aer, sol,
lumea vegetală şi animală) afectează nu doar statele în care are loc impactul, ci
întreaga comunitate internaţională. Se cere, prin urmare, un efort comun din partea
comunităţii internaţionale pentru a redresa situaţia ecologică precară manifestată sub
diverse forme şi cu intensităţi diferite. Criza ecologică a devenit în prezent un factor
tot mai puternic de presiune în politica şi economia internaţională. Nici una dintre
problemele globale, cu care se confruntă omenirea, nu prezintă un pericol mai mare
pentru civilizaţia actuală decât cea ecologică. Existenţa acestei probleme la nivel
global nu mai este pusă de nimeni la îndoială, la fel cum şi lipsa de perspectivă în
continuarea căii „tehnocratice" de dezvoltare.

Situaţia ecologică dintr-o ţară, regiune, ecosistem, în funcţia de amploarea proceselor

districtive, poate fi divizată în 6 tipuri :
1) satisfăcătoare - impactul negativ este la un nivel acceptabil şi nu depăşeşte limitele
de restabilire;
2) conflictuală - problemele ecologice au un caracter local şi la o intervenţie adecvată
pot fi soluţionate;
3) tensionată - se constată atunci când apar semnale ale problemelor ecologice;
4) critică - în cazul diminuării considerabile a unor indici cantitativi şi calitativi ai
resurselor de mediu;
5) criză ecologică - care se constată în cazul în care sunt afectate grav mediul natural
şi social;
6) catastrofală - atunci când situaţia ecologică se manifestă cu mare amploare, cu
procese distructive ireversibile ale peisajelor naturale şi antropizate.

Deseori sunt confundate sau generalizaţi termenii problema ecologică şi criza

ecologică. Vorbind despre problema ecologică avem în vedere, de regulă, una dintre
problemele globale ale omenirii, care derivă din presiunea antropică asupra mediului
înconjurător, iar criza ecologică se referă la intensitatea proceselor distructive asupra
mediului natural sau uman. Conceptul „criza ecologică" este un diagnostic care atestă
că planeta Pământ este într-o stare gravă sau foarte gravă.

2. Cauze:
 Supraexploatarea resurselor naturale;
 Poluarea aerului și a apei;
 Creșterea volumului de deșeuri 
 Poluarea industrială
 Războaiele
 Testarea armelor nucleare
 Explozia de la Cernobîl
 Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki
 Incendiile foarte mari, cum ar fi cel din Australia, sau la moment din
Ucraina(Cernobîl).
Consecințe:
 Degradarea mediului
 Înrăutățirea calității solului, a apei și a aerului 
 S-au mărit numărul de calamități naturale
 Contaminare radioactivă
 Subțierea stratului de ozon
 Încălzirea globală
 Apariția de noi virusuri, boli, pandemii
Soluții:
- Folosirea rațională a resurselor naturale
- Nefolosirea armelor nucleare
- Interzicerea plasticului
- Lansarea proiectelor de împădurire
- elaborarea unei strategii naţionale în domeniul protecţiei şi a gestionării
durabile a resurselor de apă
- Inlocuirea centralelor pe baza de carbune-cu centrale euliene, solare
- Utilizarea mai largă a energiei solare
- Interzicerea masinilor pe combustibil
- Obligarea omului de a proteja natura