Subiectul 4.

Sistemul resurselor financiare publice

Unităţi de conţinut:
1. Conținutul resurselor financiare publice.
2. Structura resurselor financiare publice.
3. Resursele bugetare de stat în RM.
4. Sinteza veniturilor bugetului public național al RM.

1. Conţinutul economic al resurselor publice.

Resursele sunt elemente ale bogăţiei unei naţiuni. Din ele fac parte resurse materiale, umane, informaţionale şi
financiare.
Un rol deosebit de important au resursele financiare.
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective
economice, sociale sau de altă natură.
Venituri bugetare, în sens economic, semnifică majorarea valorii nete a activelor, ca rezultat al operaţiunilor
de încasare a impozitelor, taxelor şi altor încasări în bugetele componente ale bugetului public naţional.
Ansamblul resurselor financiare ale ţării include:
1. Resursele financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice;
2. ale întreprinderilor publice şi private;
3. ale organizaţiilor fără scop lucrativ;
4. ale populaţiei.

Ansamblul resurselor financiare ale ţării poate fi prezentat astfel:

Resursele financiare

ale organizaţiilor
ale autorităţilor şi instituţiilor
ale întreprinderilor
publice publice şi private ale populaţiei
fără scop lucrativ

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării anumitor obiective
economice, sociale sau de altă natură.

Resursele financiare publice includ:

 resurse financiare ale administraţiei de stat centrale;
 resursele administraţiei de stat locale;
 resursele întreprinderilor publice;
 resursele asigurărilor sociale de stat
Fiecărui component îi corespunde o anumită structură:
1. Resursele administraţiei de stat centrale cuprind:
a) impozite şi taxele;
b) veniturile nefiscale;
c) împrumuturile;
d) alte resurse cu caracter obligatoriu.
2. Resursele administraţiei de stat locale includ:
a) defalcările din veniturile regularizate centrale;
b) impozitele şi taxele locale;
c) veniturile nefiscale cu caracter local;
d) transferurile primite de la administraţia de stat;
e) împrumuturile;
f) alte resurse.
3. Resursele întreprinderilor publice:
a) resurse proprii;
b) resurse primite de la buget;
c) resurse procurate pe piaţa capitalului de împrumut.
 4. Resursele asigurărilor sociale de stat provin din cotizaţiile pentru asigurările sociale şi din alocaţiile de la
bugetul de stat.
Nivelul resurselor financiare publice depind în primul rând de mărimea cheltuielilor publice, precum şi de
condiţiile conjuncturale.

Volumul resurselor financiare ale societăţii depinde, în principiu, de doi factori:

1. de mărimea produsului intern brut (PIB);
2. de posibilitatea procurării unor resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donaţii etc.).
Cea mai puternică influenţă asupra nivelului resurselor financiare ale societăţii o au factorii:
1. volumul şi structura producţiei;
2. nivelul preţurilor;
În toate ţările se manifesta o cerere sporita de resurse financiare generata de creșterea nevoilor sociale într-un
ritm mai rapid decât cel al evoluției produsului intern brut. Însa satisfacerea cererii de resurse financiare publice este
influențata de un ansamblu de factori, cum sunt:
- factori economici, care imprima o anumita evoluție produsului intern brut, ceea ce poate determina creșterea
veniturilor impozabile;
- factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educație, sănătate,
protecție si asigurări sociale etc.;
- factori demografici, care pot influenta, în anumite condiții, atât numărul populației active, cât si creșterea
numărului contribuabililor;
- factori monetari (masa monetara, creditul, dobânda), care își transmit influenta prin preț, respectiv creșterea
preturilor accentuează fenomenele inflaționiste, care la rândul lor generează sporirea resurselor din impozite si taxe;
- factori politici şi militari, care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot
avea ca efect creșterea producției şi a veniturilor, a contribuțiilor pentru asigurările sociale, a fiscalității, presiuni asupra
bugetului general consolidat, influențând, în același timp, nivelul resurselor financiare publice;
- factori de natura financiară, care sintetizează influenta factorilor prezentați anterior, prin dimensiunea
cheltuielilor publice.

2. Structura resurselor financiare publice

Resursele financiare pot fi clasificate după mai multe criterii:
I. Din punct de vedere al conţinutului economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:
1. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie veniturile
cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor financiare are caracter limitat şi după volum de cele mai multe
ori este insuficientă.
2. Resursele de trezorerie care constau din împrumuturi pe termen scurt (până la un an) contracte de stat prin
emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter temporar şi rambursabil, deoarece retragerea din
circulaţie a bonurilor de tezaur echivalează cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen
scurt.
3. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen mediu (de 2-5 ani) şi lung (peste
5ani). În prezent împrumuturile publice au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare.
4. Finanţarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în acelaşi timp are efecte negative. Pe de
o parte, apar efecte inflaţioniste ce duc la sporirea resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum şi
din impozite indirecte, în special cele din valoarea adăugată (T.V.A.). Pe de altă parte, inflaţia determină diminuarea
relativă a obligaţiunilor de plată ale statului, îndeosebi în ceea ce priveşte datoria publică, în situaţia în care rata
dobânzii la împrumuturile de stat este mai mică decât nivelul creşterii anuale a preţurilor exprimate în procente.
II. După regularitatea cu care se încasează la buget, resursele financiare publice pot fi structurate în:
a) Resursele ordinare (curente) la care statul apelează în mod obişnuit în condiţii considerate normale şi care se
încasează la buget cu o anumită regularitate. În această categorie se includ:
- veniturile fiscale;
- contribuţiile pentru asigurările sociale de stat;
- veniturile nefiscale.
Veniturile fiscale sunt venituri din:
- impozite directe aşezate asupra venitului persoanelor fizice şi juridice, precum şi asupra averii;
- din impozite pe consum;
- din taxe vamale;
- din taxe de timbru şi de înregistrare.
Veniturile nefiscale cuprind prelevările la buget cu titlu de dividend, redevenţe, chirii, arenzi, etc. de la
întreprinderile şi proprietăţile de stat, veniturile de la instituţiile publice şi diverse alte venituri.
b) Resursele extraordinare sunt cele la care statul recurge în situaţii excepţionale când, practic, resursele curente
nu acoperă cheltuielile.
În grupa resurselor extraordinare se cuprind:
- emisiunea de bani de hârtie peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti;
 - împrumuturile de stat interne şi externe;
- ajutoarele şi alte transferuri primite din străinătate;
- sumele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital în străinătate;
- valorificarea peste graniţa a bunurilor statului, etc.
III. Din punct de vedere al provenienţei lor, resursele financiare publice se pot grupa în resurse interne şi
resurse externe.
a) Resursele interne cuprind:
- impozitele;
- taxele;
- veniturile de la proprietăţile de stat;
- donaţii interne;
- emisiunea de bani de hârtie;
- împrumuturile contractate pe piaţa internă.
b) Resursele externe îmbracă, în principal, forma împrumuturilor de stat externe contractate la guvernele altor
ţări, la instituţii financiar-bancare internaţionale, la bănci private sau la alţi deţinători de capitaluri băneşti. La acestea se
adaugă diferite transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile din partea altor state sau a unor
organisme internaţionale.
În Republica Moldova resursele financiare publice pe criterii economice în conformitate cu structura
sistemului bugetar care include:
a) bugetul de stat; 
b) bugetul asigurărilor sociale de stat; 
c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
d) bugetele locale.
Prin aceste bugete se administrează resurse bugetare .
În Republica Moldova resursele financiare publice sunt grupate pe criterii economice în conformitate cu
structura sistemului bugetar care include:
a) bugetul de stat; 
b) bugetul asigurărilor sociale de stat; 
c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
d) bugetele locale.
Prin aceste bugete se administrează resurse bugetare .

3. Sursele veniturilor bugetare în RM

Pentru RM clasificarea veniturilor se realizează în baza Ordinului Ministerului de Finanţe privind
clasificaţia bugetară nr. 208 din 24 decembrie 2015.
Clasificaţia economica a veniturilor bugetelor prezintă gruparea resurselor de venituri ale tuturor nivelelor
de bugete din sistemului bugetar al Republicii Moldova şi se bazează pe acte legislative şi normative, care
determină modul de formare a veniturilor. Anexa 11 a ordinului 208.
Veniturile sunt clasificate în următoarele categorii:
1. Impozite şi taxe;
2. Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii; (contribuții de asigurări sociale de
stat obligatorii; prime de asigurare obligatorie de asistență medicală)
3. Granturi primite;
4. Alte venituri;
5. Transferuri primite în cadrul bugetului public naţional.

1. Impozite şi taxe;
Impozitul este o categorie istorică, apărută o dată cu statul şi strâns legată de acesta.
Art. 58 din Constituția RM Contribuţii financiare prevede:
(1) Cetăţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
El este o componentă a circuitului economic şi îndeplineşte trei funcţii:
1. funcţia economică ca element component al mecanismului economic financiar;
2. funcţia financiară, prin care se asigură veniturile bugetare;
3. funcţia social-politică, prin care se redistribuie unele venituri prelevate de la contribuabili către alte grupuri de
contribuabili în mod indirect prin efectuarea de cheltuieli bugetare.
Impozitul reprezintă o contribuție băneasca obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorată, conform legii,
statului de către PF si PJ pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă.
 CF al RM prevede la Articolul 6 că Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor
acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a
acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.
Trăsăturile impozitelor:
Impozitul este o contribuție băneasca, in sensul ca toate PF si PJ sunt datoare sa participe, după anumite criterii, la
formarea fondurilor generale de dezvoltare a societarii, necesare finanțării unor cerințe social-economice in folosul
întregii colectivități.
Impozitul este o contribuție obligatorie, in sensul ca toate PF si PJ care beneficiază de acțiunile sau obiectivele
finanțate din fondurile generale ale societății trebuie sa participe la formarea acestor fonduri.
Impozitele sunt prelevări cu titlu nerambursabil, în sensul că, o dată făcute în scopul formarii fondurilor generale ale
societății, ele sunt utilizate numai la finanțarea unor acțiuni si obiective necesare tuturor membrilor societății si nu unor
interese individuale sau de grup.
Impozitele sunt datorate conform dispozițiilor legale, în sensul ca nici un impozit al statului nu se poate stabili şi
percepe decât în „puterea unei legi”, conform principiului după care nullum impositum sine lege.
Rolul impozitelor:
- Rolul pe plan financiar: principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor
publice. În majoritatea țarilor lumii, rolul cel mai important al impozitelor continua sa se manifesta pe plan financiar,
întrucât cea mai mare parte a resurselor financiare mobilizate de stat pentru acoperirea necesităților publice provin din
încasările aferente impozitelor .
- Rolul pe plan economic: utilizarea impozitelor ca mijloc de intervenție în activitatea economică. În condițiile
complexe ale mecanismelor pieței concurențiale si în legătură directa cu încercările statelor moderne de a utiliza
impozitele ca mijloc de intervenție în economie, în practica financiara contemporana se remarca o anumita accentuare
a rolului impozitelor pe plan economic. În acest cadru, impozitele se folosesc ca pârghii de politica economica - prin
însuși modul concret în care sunt așezate şi percepute. Astfel, impozitele se manifesta ca şi instrumente de stimulare
sau de frânare a activităților economice, a consumului anumitor mărfuri sau / şi servicii. Totodată, impozitele pot
impulsiona sau îngrădi relațiile comerciale cu exteriorul în ansamblu sau cu anumite țari
- Rolul pe plan social: se procedează la redistribuirea unei părți importante din PIB între grupuri sociale si indivizi,
între persoane fizice si juridice. Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al
redistribuirii unei parți importante a produsului intern brut. Aceasta redistribuire apare în procesul mobilizării la buget
a impozitelor directe si indirecte si impune redistribuirea resurselor bugetare, utilizarea lor, (şi) în raport cu criteriile
de ordin social. Acest proces are o influența mai mult sau mai puțin intensa asupra comportamentului economic al
diverselor categorii de contribuabili.
În funcție de trataturile de fond si de forma, impozitele se grupează în:
- impozite directe;
- impozite indirecte
1. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau/si juridice, în funcție de veniturile
sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere si se percep direct de la subiectul impozitului la anumite
termene precis stabilite. De regula, în cazul acestor impozite, subiectul si suportatorul impozitului sunt una şi aceeaşi
persoana.
2. Impozitele indirecte se percep cu ocazia vânzării unor bunuri şi prestării unor servicii, fiind vărsate la bugetul
public de către producători, comercianți sau prestatori de servicii şi suportate de către consumatorii bunurilor si
serviciilor impozabile. În cazul acestor impozite, prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane
fizice sau juridice decât suportatorului acestora.

În conformitate cu prevederile Codului Fiscal al RM, sistemul impozitelor şi taxelor de stat în RM

include:
a) impozitul pe venit;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) impozitul privat;
e) taxa vamală;
f) taxele rutiere;
g) impozitul pe avere (introdus prin LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art.401; în vigoare
01.01.16)
h) impozitul unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (introdus prin LP145 din
14.07.17, MO277-288/04.08.17 art.473).

Sistemul impozitelor şi taxelor locale include:

a) impozitul pe bunurile imobiliare;
a1) impozitul privat;
 b) taxele pentru resursele naturale;
c) taxa pentru amenajarea teritoriului;
d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
f) taxa de aplicare a simbolicii locale;
g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii;
h) taxa de piaţă;
i) taxa pentru cazare;
j) taxa balneară;
k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti
(comunale);
l) taxa pentru parcare;
m) taxa de la posesorii de cîini;
 p) taxa pentru parcaj;
 r) taxa pentru salubrizare;
 s) taxa pentru dispozitivele publicitare.

2. Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii (contribuții de asigurări sociale de

stat obligatorii; prime de asigurare obligatorie de asistență medicală);
Contribuţiile de asigurări sociale reprezintă sumele transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile de
asigurare obligatorie de asistență medicală, conform prevederilor legale de către angajatori, persoanele angajate sau de
către persoanele care desfăşoară activitate pe cont propriu. Penalitatea aplicată pentru neachitarea în termen a
contribuţiilor şi primelor de asigurări obligatorii se include tot în categoria dată.
Această categorie include:
1. Contribuțiile de asigurări sociale.
2. Prime de asigurări obligatorii de asistență medicală.
Contribuţie de asigurări sociale de stat obligatorie - sumă fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la
alte recompense, datorată în mod obligatoriu de participant la sistemul public de asigurări sociale.
În sistemul public sânt contribuabili, după caz:
a) asiguraţii;
b) angajatorii;
c) persoanele care încheie contract de asigurare;

Primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – sumă fixă sau contribuţie procentuală la salariu
şi la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului
persoanei asigurate conform legislaţiei.
Contribuabili sunt:
•  Angajaţii,
• Angajatorii,
• Persoanele fizice neangajate.
Încasările contribuțiilor de asigurări sociale de stat și a primelor obligatorii și de asigurare medicală au
crescut cu 8,2% și 13,5% în 2016. Creșterea poate fi atribuită atât creșterii fondului de salarizare pe țară,
cât și creșterii primei obligatorii de asigurări medicale, sub formă de contribuții procentuale la salariu și
alte recompense, care au avut loc la mijlocul anului 2015.

3. Granturi primite;
- Granturile sunt transferuri benevole de la alte state sau organizaţii internaţionale. Granturile sunt
clasificate pe tipul donatorului de la care acestea sunt transferate, în granturi curente şi capitale în scopul
pentru care sunt acordate şi pe tipuri de buget.
- Granturi primite de la guvernele altor state
- Granturi primite de la organizații internaționale
În ultimii ani granturile, în special cele externe, au deținut o pondere tot mai mare în veniturile bugetului
public național, atingând în anul 2013 o pondere de 5,6 la sută, sau în valori nominale 2083,5 mil. lei. Circa 60 la
 sută din acestea reprezintă granturile pentru proiectele finanțate din surse externe, iar 33,8 la sută cele destinate
suportului bugetar din partea Uniunii Europene. În anul 2015 ele au constituit 2766322,8 mii lei, dintre care
granturi interne 6286 mii lei si granturi externe 2760036,8 mii lei.
Pentru perioada 2016-2017 se estimează o reducere a granturilor externe destinate proiectelor finanțate
din surse externe, deoarece se finisează Programul susținut de Guvernul SUA prin intermediu Fondului ”Provocările
Mileniului – Moldova”, dar o creștere a celor destinate suportului bugetar, datorită lărgirii ariei de acoperire cu
suportul din partea Uniunii Europene în baza semnării a unui program nou care cuprinde perioada anilor 2014-2017.
Se estimează că granturile externe se vor reduce de la 2.1% din PIB în 2017 la 1.3% în 2018. Pentru ultimii ani ai
CBTM, accesul Moldovei la finanțări suplimentare sub formă de granturi pentru suport bugetar este incert.
Previziunile CBTM pentru 2019 și 2020 presupun, prin urmare, că finanțarea din contul granturilor se va reduce la
0.6% din PIB.

4. Alte venituri;
Acestea includ:
-Venituri din proprietate (dobînzi, dividente,defalcari de la ÎS, ÎM, arendă)
-Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor(taxe și plați administrative)
-Amenzi și sancțiuni;
-Donații voluntare:
-Alte venituri și venituri neidentificate
Categoria alte venituri include veniturile de la utilizarea bunurilor care se află în proprietatea statului sau
proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, veniturile de la prestarea serviciilor cu plată de către
instituţiile bugetare, mijloacele obţinute sub formă de dobînzi şi alte plăţi (comisionul de angajament,
comisionul unic, comisionul de anulare, marja, penalitatea, etc.) aferente soldurilor mijloacelor băneşti la
conturile bancare, plăţi pentru utilizarea creditelor bugetare, veniturile ca parte a profitului net primite de la
cota parte a proprietăţii publice în întreprinderi şi societăţi comerciale, mijloacele obţinute în rezultatul
aplicării măsurilor de răspundere civilă şi penală (amenzi, confiscarea, compensarea prejudiciilor) donaţiile
voluntare, alte venituri şi venituri neidentificate.

5. Transferuri primite în cadrul bugetului public naţional.

A. Relaţiile între BS și BASS se realizează prin:

 a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli;
b) transferuri de la BS pentru acoperirea insuficienţei veniturilor BASS.
Acestea pot fi transferuri curente sau transferuri capitale.
B. Relaţiile între BS și FOAOM se realizează prin:

 a) transferuri cu destinaţie specială pentru acordarea prestaţiilor sociale şi pentru alte cheltuieli;
b) transferuri de la BS pentru pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane
pentru care, conform legislaţiei, Guvernul are calitatea de asigurat.
Acestea pot fi transferuri curente sau transferuri capitale.
C. Transferurile între bugetul de stat şi bugetele local se realizează prin:
a)transferuri cu destinaţie generală; 
b) transferuri cu destinaţie specială.  
De asemenea LFPL prevede că prin decizia autorităţilor reprezentative şi deliberative, între bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale pot fi efectuate:
c) transferuri cu destinaţie specială în scopuri de interes comun.

3. Sinteza veniturilor bugetului de stat al Republicii Moldova

Veniturile bugetului public național au înregistrat în anul 2016 - 45,953 mil. lei (34.2% din PIB), comparativ
cu 43,681 mil. lei (35.6% din PIB) în 2015.
Reducerea veniturilor ca pondere în PIB a fost determinată de o scădere a intrărilor de granturi externe și de
neîncasarea din anul 2016 a profitului Băncii Naționale a Moldovei, care în 2015 a constituit 0,7% din PIB,
urmare schimbărilor în legislație.
Performanța grupurilor principale de venituri pentru anul 2016 poate fi sintetizată în modul următor:
- Încasările din impozitele pe venit au crescut cu 18,2% în 2016, reflectând o majorare a salariilor medii în
ansamblu pe economie.
- Încasările contribuțiilor de asigurări sociale de stat și a primelor obligatorii și de asigurare medicală au
crescut cu 8,2% și 13,5% în 2016. Creșterea poate fi atribuită atât creșterii fondului de salarizare pe țară, cât și
creșterii primei obligatorii de asigurări medicale, sub formă de contribuții procentuale la salariu și alte
recompense, care au avut loc la mijlocul anului 2015.
- Încasările din impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 7,4% în 2016. Cea mai mare creștere a
fost înregistrată la veniturile din accize (18,3%), ca urmare a creșterii ratelor accizelor.
- Alte venituri s-au diminuat cu 2,5% în 2016, în principal ca urmare a reducerii veniturilor din amenzi și
penalități.
- Granturile externe pentru suport bugetar și pentru proiectele finanțate din surse externe au scăzut cu 28%
în 2016. Granturile pentru suport bugetar care au fost suspendate în 2015 ca urmare a blocării finanțării
externe, au fost reluate în a doua jumătate a anului 2016, fiind debursată suma de 952 milioane lei (2% din
veniturile totale). Totodată, a avut loc o scădere accentuată, de la 1,906 mil.lei la 420 mil.lei a granturilor
pentru finanțarea proiectelor investiționale, ca urmare a finalizării unui număr de proiecte majore în 2015.