Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul Informaţional Al Trezoreriei Statului
Sistemul Informaţional Al Trezoreriei Statului
Ca mijloace de plata sunt prevazute instrumente care incep fluxul de operare in conturi la
Trezoreria publica(CEC-ul,ordinul de incasare),ceea ce confera acestora o puterbica
asemanare cu bancile.De altfel,reamintim ca unitatile bancare au indeplinit aceasta
functie de reealizare a bugetului local si de stat sub forma varsamintelor la buget in
conditiile economiei planificate centralizat,etatizate.Dar,,fata de aceasta varianta care a
existat,consderam necesar a se preciza unele articularitati manifestate in conditiile
economiei de piata si anume:numarul contribuabililor si masa imozabila(avere si
venituri)mult amplificate,accentuarea initiativei particulare,a evaziunii fiscale si
contrabandei si a percolului de coruptie,diversificarea sureselor de venit la operatorii
economici si a duratei lor ca potentiali contribuabili,schimbarea sistemului de
constrangeri in directia respectariii legii fiscale,transformarea unitatilor bancare in unitati
comerciale disuse sa atraga o clientela cat mai mare careia sa-i solicite cat mai putine
obligatii.
In contextul expus mai sus,consideram necesar a se organiza activitatea d erealizare a
bugetului de sine statator prin unitati specialzate subordonate prin legeea Ministerului
Finantelor,ca unitati in afara activitatilor comerciale.Dupa parerea noastra
insa,instructiunile rivind organizarea si functionarea Trezoreriei finantelor
publice,reluand cutuma si euristica existentainaintea introducerii si practicarii economiei
de piata(deci ignorand articularitatile acesteia fata de economia centralizata,planificata pe
principiul rprietarului unic)nu au sesizat ca nivelul entropiei in activitatea vizata va
creste,iar aparatul Trezoreriei nu poate fi acelasi cu cel al fostelor unitati
bancare.Totodata,acestea pornescde la premiza conform
careia,constatarea,controlul,urmarirea vor fi realizate de alt compartiment numit
compartiment fiscal cu care va coexista in cadrul unitatilor financiare teritoriale.Ulterior
s-a infiintat si un corp suplimentar pentru alinierea legislatiei fiscale “garda financiara”,ce
efectueaza un control permanent operativ.
Pe acest funadment apare ca indispensabila colaborarea intre cele doua componente ale
activitatii de baza si disjunctia sarcinilor de control rivind realizarea bugetului fata de
prevederea legii bugetare,de sarcinile de control privind implinirea obligatiilor fiscale ale
contribuabililor fata de stat,stipulate de legile fiscale,care constituie a II-a componenta a
activitatii unitatilor financiare.Pentru a realiza controlul,urmarirea si stingerea obligatiilor
fiscale ale contribuabililor,sunt necesare pe langa resurs uma,ne specializate si un
complex logistica care este materializat in prezent in legatura cu contribuabilii persoane
fizice.Extinderea regulilor de evidenta fiscala,a modului de abordare a stingerii
obligatiilor fiscale ale contribuabililor persoane juridice,se constituie ca un factor
favorizant al respectarii legilor fiscale si intarirea controlului fiscal.In acest
sens,”Instructiunile rivind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publice”
prevad ca”obligatia calcularii si varsarii la termen a impozitelor,taxelor,CAS si a altor
varsaminte datorate statului,revine agentilor econo,mici indiferent de forma de
roprietate,precum si institutiilor ublice”1,conform trasaturii esentiale a sistemului fiscal si
anume caracterul declarativ.
Analizand aceste probleme consideram ca agentul economic trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii entru realizarea lor:sa ajunga la stadiul de cunoastere a legiii
fiscale,sa decida calculul obligatiei si declararea la unitatea financiara,sa decida achitarea
obligatiei,agentul economic sa dispuna mijloacele adecvate(resurse banesti),sa decida
calculul penalizarilor si sa le achite in cazul incalcarii conditiilor stipulate de legea
fiscala.Conditiile astfel definite conduc la o ractica in domeniul fiscal care creeaza
decalaje intre stabilirea obligatiilor fiscale,declararea si stingerea acestora,aspect ce
conduce la necesitatea unei evidente fiscale riguroase a instituirii obligatiilor si a stingerii
acestora.Instructiunile amintite mai sus,desi prevad acest lucru,nu-l accentueaza pentru a
utea deveni realizabil.Astfel ,in unitatile financiare pilot,cat si in celelalte unitati in care
s-a introdus ulterior aaratul de trezorerie,evidenta obligatiilor fiscale nu s-a putut realiza
conform conceptului precizat in instructiuni.Pe de alta parte,implementarea in practica al
prevederilor ar fi creat un paralelism contraproductiv in activitatea unitatilor fiscale,care
dispuneau deja de un aparat in momentul infiintarii gruei pentru activitatea trezoreriei
operative.
Analizand in continuare prevederile legilor fiscale anterioare sau posterioare date de
infiintare a trezoreriei operative,se constata ca in executarea activitatii de
constatare,stabilire si urmarire fiscala nu este implicata trezoreria operativa.In
practica,modul de tratare al incasarii obligatiilor contribuabililor sub aspectul constituirii
susreslor bugetare si controlul privind indeplinirea obligatiilorfiscale evolueaza spre
aspectele formale similar cu practicile bancare.Astfel,controlul se exercita e baza
documentelor de plata si nu a declaratiilor de impunere sau al so,ldurilor din evidenta
fiscala,verificand:tem,eiul prin care s-a stabilit obligatia varsarii de impozite si taxe catre
buget,incadrarea in capitolele si subcapitolele clasificatiei bugetare,respectarea
termenelor de varsare a impozitelor,taxelor si altor venituri(contro,lul de fond
nerealizabil),stabilirea corecta in documentele de ,lata ale conturilor sintetice pe venituri
si a celor analitice pe platitori.Enumerarea de mai sus nu realizeaza controlul de fond care
se face prin analiza obligatiilor fiscale a sumelor restante existente in evidenta fiscala,a
calculului efectului platilor facute de contribuabili.
Un alt element absent in instructiunile de functionare a trezoreriilor operative este
specificatia ordinii de stingere a diferitelor categorii de sume din cadrul sursei de plata.In
continuare se poate enumera absenta detaliilor rivind tratarea amanarilor si esalonarilor
acordate pentru plata obligatiilor fiscale,evidenta cererilor de rambursare alaturi de cele
de restituire a ,latilor contribuabililor facute fara just tiltu,precum si absenta recizarilor de
procedura in cazul executarii unei incasari pentru venituri bugetare de la un platitor
neidentificat temporar.
Aspectele enuntate fac arte integranta din activitatea fiscala(constatare,stabilire,urmarire
a obligatiilor contribuabililor fata de stat) si infuzarea ei in activitatea trezoreriei care
evolueaza sre statutul de “banca a bugetului”nu ar rezolva problema controlului financiar
ci doar mutarea lui intr-o arie de preocupari fara motivatii com,une(constituirea
veniturilor bugetare pe captitole si subcapitole prevazute de clasificatia bugetara si legea
1
***-Norme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriilor finantelor publice
nr.5318,aprobate prin Ordinul ministrului finantelor,nr.1029 din sept.1992,pag.8.
bugetului de stat si a asigurarilor sociale)si realizarea prevederilor legilor fiscale de catre
contribuabili.
Rivind fluxu,l informatiei despre incasari,la descrierea circuitului documentelor de
incasare in sistemul trezoreriilor,nu se precizeaza locul unde acestea se arhiveaza,insa,in
majoritatea cazurilor,ele se arhiveaza la trezoreriile operative,blocandu-se informatia
privind incasarea la nivelul jurnalului de casa.
Daca la nivelul trezoreriilor operative s-ar realiza evidenta datoriilor contribuabililor si
calculul efectului platilor,documentele de incasare trebuie sa ram,ana la dispozitia
organului fiscal de impozite si taxe pentru elucidarea unor sesizari rivind nivelul soldului
restant.Totodata,la Trezorerie ar trebui arhivate si documentele de instituire a
debitelor,atat cele provenite de la contribuabili,cat si cele de la aparatul fiscal,dupa ce
declaratiile de impunere au fost verificate si avizate de aaratul fiscal.Motivatia otrivit
careia arhivarea se face ca dovada a operarii in cont a incasarilor este
neconvingatoare,intrucat inregistrarea acestor plati se face si la Trezoreria Judeteana,iar
documentele se transmit trezoreriei operative.
Trezoreria oerativa se confrunta pe baza soldului cu trezoreria judeteana si la aparitia
neconcordantelor se confrunta borderourile de incasare.Circuitul de prelucrare trebuie sa
se continue la evidenta fisca,la analitica si sintetica concretizata in borderoul de incasari
operate la rol;lista soldurilor ramasitelor la sfarsitul anului fiscal,registrul de
partizi(evidenta sintetica a incasarilor si platilor pe surse de venituri,in ordine
cronologica).Instructiunile privind organizarea si functionarea trezoreriei nu prevad de
asemenea instrumentul de verificare a sumelor operate in conturile analitice de ,latitori si
soldurile pe clasificatia bugetara.Balantele analitice nu prevad informatiile referitoare la
debitele instituite precum si sumele ramase la inchiderea anului fiscal urmator,evidenta
trezoreriei apropiindu-se in mare masura de evidenta bancara.
Analizand fluxul informational (fig. )al activitaii privind finantarea cheluielilor din
bugetul public national si din bugetele locale,se constata preocuparea elaboratorilor
instructiunilor de lucru de a prezenta un sistem monolit,fara confuzii sau ambiguitati,fara
aspecte lasate pentru interpretare la nivelul executantilor din trezoreriile
operative,atitudine justificata si de raspunderea fata de banul public.,Este cunoscuta
activitatea de finantare a cheltuielilor cu cele doua componente:deschideri de credite din
bugetul de stat.local,din bugetul asigurarilor sociale de stat si fondurile c destinatie
speciala,efectuarea platilor din creditele deschise.Obiectul deschiderilor de credite il
consituie cheltuielile pentru desfasurarea actiunilor social-
culurale(invatamant,sanatate,cultura si arta,asistenta sociala,aararea nationala,ordinea
publica,organele puterii de stat,actiuni economice,precum ai alte actiuni grupate pe
urmatoarele categorii:curente(de personal,materiale,subventii si transferuri);de
capital.Asupra acestora actioneaza rincipiul autenticitatii destinatiei precizata de legea
bugetara.
Fluxul informational urmareste structurile ierarhice ale institutiilor publice incepand cu
autoritatea superioara numita ORDONATOR de credite rincipal care intocmeste “cererea
de deschidere de credit”impreuna cu ” nota justificativa” si “dispozitia bugetara pentru
repartizarea creditelor” in care sunt nominalizate institutiile beneficiare ale
alocatiei.Elementele precizate de ordonatorii de credite permit confruntarea nivelelor
sumelor alocate cu cele prevazute de legea bugetara la nivelul Ministerului
Finantelor.Dua aprobare,Directia Generala de Contabilitate publica si Trezorerie a
Statului le inscrie in contabilitate si pe baza dispozitiei bugetare se transmit trezoreriilor
judetene,unde rocedura s erepeta pentru a se transmite trezoreriilor operative unde
institutiile ,beneficiare au deschise conturile.In structurile ierarhice apar de asemenea
ordonatori secundari si tertiari cu rolul de a supraveghea activitatile si cheltuielile
institutiilor de subordonare sau asociate.
FIGURA
FIGURA
Fiecarei entitati nomenclator,registru sau tranzactii,ii este asociat un fisier de date supus
operatiunilor de creare,actualizare,arhivare,dezarhivare,sistemul de indentificatori
permitand totodata prelucrarea datelor primare in forma ceruta de prevederile legilor
fiscale adoptate,precum si de metodologia de calcul a unor indicatori sintetici,destinati
evaluarii activitatii de baza din trezorerii,a conducerii procesului de realizare a bugetului
de stat si a bugetelor locale.Elementele de nomenclator si registru,precum si tranzactiile
definite unitar constituie baza evaluarii coerente a activitatii financiare,a inregistrarii
rezultatelor obyinute in teritoriu la nivel national in domeniul finantelor.Structura
produsului informatic “TREZOR”(fig. ),in opinia noastra,sintetizeaza atat functiile
acestei aplicatii,cat si componentele sale prin configuratia fisierelor cu date de
intrare,prelucrare si arhivare.
Privind cerintele de prelucrare a datelor,produsul informatic poate evita paralelismul ce s-
ar crea in legatura cu activitatea de prelucrare a datelor fiscale realizata de produsul
informatic “VENIS”.In acest sens incasarile sunt inregistrate pe contribuabili si resurse
bugetare ,ceea ce usurea substantial procesul de strangere a datelor la rol.Pe de alta parte
inregistrarea incasarilor la buget a majorarilor calculate din initiativa contribuabililor
este un element premergator pana in momentul realizarii conditiilor pentru calculul
efectului de plata (existenta informatiei despre totalizarea datoriilor cu teremen de plata
anterioare datei platii sau posterioare acesteia- situatie in care ea este privita ca plata in
avans) si aplicarea clauzelor penalizatoare din legea fiscala.Dupa inregistrarea diviziunii
care stinge obligatia fiscala si a diviziunii care stinge clauza penalizatoare pe baza
evidentei fiscale este necesara regularizarea conturilor bugetare si a celui de penalizari
globale incasate.
FIGURA
Referitor la problemele aparute din confruntarea evidentei trezoreriei cu cea fiscala apar o
serie de neconcordante (imperfectiuni).In administratia financiara,compartimentul
impozite si taxe,evidenta fiscala analitica arata obligatiile de plata ale contribuabililor si
evolutia acestora pe parcursul anului fiscal.
Astfel,pe baza datelor de evidenta analitica ,sepoate realiza evidenta cronologica pe surse
la nivelul Administratiei financiare,ceea ce reprezinta aportul contribuabililor la formarea
bugetului(obligatiile acestora si achitarea lor).Elementele urmarite pe fiecare zi
sunt:debite-sume curente,sume ramasite din anii fiscali precedenti;incasari-total sume
incasate,din care:sume curente,sume ramasita din anii fiscali anteriori,penalizari achitate
ca urmare a nerespectarii termenelor de plata.Semnificatia pentru elementele de debit o
reprezinta resursa contabila potentiala de venit bugetar.Elementele de incasari au
semnificatia de realizare venitului bugetar si cuprind totalul sumelor incasate, respectiv
rulajul incasarilor pe zi si contde incasare-care conformsituatiei obligatiilor fiscale
existente la roluri se divide in:sume curente incasate care reprezinta partea ce va diminua
resursa contabila potentiala de venit bugetar din anul fiscal in derulare;sume ramasita
incasate care reprezinta partea ce va diminua resursa contabila de venit bugetar
constituita din obligatiile fiscale ale anilor anteriori;sume penalizari incasate care
reprzinta partea ce se deduce din incasari destinata acoperirii penalizarilor aplicate
contribuabililor pentru nerespectarea disciplinei fiscale stipulata de legile fiscale.
Total sume incasate,trebuie sa coincida cu suma inscrisa in contul administratiei
financiare in care s-au colectat sumele incasate pe platitori la sursa respectiva.In cazul in
care contribuabilii achita sume destinate stingerii obligatiilor fiscale intr=un cont
comun(majorari platite) si acest efort al contribuabilului trebuie sa fie luat in considerare
la calculul soldului si a sumelor restante la o anumita sursa.Controlul prin rulajul zilnic
este perturbat intrucat,in realitate,o sursa se va compune dintr-o suma ce se regaseste la
contul de venit al sursei administratiei fiscale si o fractiune de marime aleatoare din
contul comun de penalizari,ceea ce blocheaza posibilitatile de control prin rulaje si
solduri de cont.
In aceste conditii,contul de majorari trebuie eliminat ca urmare a derularii calculului
pentru determinarea efectului de plata efectuat in evidenta contabila analitica a
impozitelor si taxelor cu functiuni din rulajul debitor al contului deschis pe surse de
venit.Initiativele de plata ale contribuabililor in sensul precizat de legea fiscala de a
calcula si achita penalizarile pot fi canalizate tot spre conturile de venituri ale
surselor( fig. ).Ulterior,sumele incasate,indiferent de initiativa contribuabilului (dar
respectand vointa de plata-data platii,suma,sursa indicata-mai putin categoriile de sume
ce compun obligatia de plata-element de tehnica fiscala),concura conform regulii d
estingere a datoriilor la soldul contabil al rolului fiscal.
Aspectele prezentate nu impieteaza in nici un fel derularea bugetului intrucat cheltuielile
se opereaza la nivelul soldului,venitului bugetului si nicidecum a evolutiei incasarilor
realizate la fiecare sursa.Stricta delimitare ajuta la stabilirea gestiunii reale a sueselor
bugetare, a potentialului de incasare si procesului de constatare, in esenta a eficacitatii
legii fiscale ce reglementeaza obligatia fiscala.Varianta prin care se mentin metodologia
si reglementarile actuale de decontare bancare a sumelor reprezentand plata in cont
comun a tuturor surselor din initiativa contribuabilului ,inclusiv a penalizarilor pentru
nerespectarea obligatiilor fiscale,dezavantajeaza,deoarece,in capitolul respectiv de
venituri bugetare sosesc sume deduse ca penalizari si din conturile de venituri ale surselor
bugetare,ceea ce creeaza o situatie descurajanta pentru personajul implicat in conducerea
evidentei contabile bugetare.Ea apare si in cazul in care obligatia si penalzarea sunt
de[pus ein acelasi cont al sursei de venit bugetar,fiind specificate distinc de
contribuabili.Consideram ca serviciul de control venituri este un compartiment ce trebuie
s aregleze conturile de venituri ale bugetului in stadiul actual,pentru ca legea fiscala nu il
mentioneaza ca executor de constatari si urmariri fiscale,fiind obligatorie colaborarea cu
personalul de impozite si taxe care,de asemenea are obligatgia instituirii evidentei
fiscale.Legatura dintre cele doua evidente se realizeaza prin intermediul conturilor pe
surse si in continuare sumele incasate se personalizeaza pe categorii ale obligatiei
fiscale(curente,ramasite,penalizari).
Produsul informatic VENIS are functii de prelucarre a datelor( fig. ) provenite activitatea
de impozite si taxe cu urmatoarele obiective:inregistrarea datelor primare ce formeaza
baza de impunere(averea,venituri,alte creante ale contribuabililor);evaluarea impozitului
sau taxei;instituirea debitului din impozit sau taxa;inregistrarea platilor
contribuabililor;calculul efectului de plata si stabilirea soldului obligatiilor
contribuabilului;evidenta analitica fiscala,pe contribuabili;evidenta sintetica la
nivelulmasei de impunere pe surse de impunere;evidenta contului de executie
bugetara;calculul indicatorilor pt evaluarea activitatii fiscale si desfaurarea ei in conditii
de eficacitate si eficienta.Sub aspectul componentei,acesta este format din:date despre
contribuabil;date des[re materiile impozabile;date despre plati;date despre constantele de
impunere fiscala;programe prelucratoare specifice fiecarei functii fiscale;rograme
monitoare de punere in lucru;programe de conversie a datelor din evidentele fiscale
realizate manual si structurarea acestora in vederea realizarii calculului algoritmic
robotizat;programe de intretinere a structurii de date(declarare entitati,actualizare fisier
fiscal).Sub aspectul portantei este realizat ,este realizat intr-un limbaj procedural
implementat in toate mediile sistemelor de operare.Accesul utilizatorilor la structurile de
date si regulile de prelucrare este transparent,ei participand la perfectionare,pri sesizarea
anomaliilor sau formularea unor noi cerinte catre o grupa de proiectanti si
constructori,care au preluat aceasta sarcina.In context,utilizatorii vor avea o
disponibilitate mai mare pentru aliniera la prevederile legilor fiscale,la aplicarea lor
fidela,beneficiind de dezvoltari si ridicarea anomaliilor fara a fi imlicati uneori direct.
Prelucrarea automata a datelor ca efect al cerintelor utilizatorilor consfinteste principiul
unicitatii:date fiscale unice;regu;ui de prelucrare unice;produs program unic.Pntr diferite
cerinte de prelucrare,produsele program se interfateazacu diverse fonduri de date pentru
evitarea repetabilitatii structurilor de program si a fondurilo de date la dispozitie.In acest
sens am afirmat mai inainte ca si produsul informatic VENIS ,respectand regulile de
baza,preia date fiscale din diferite aplicatii cu preocupari specifice .
FIGURA
Acest lucru permite evitarea formarii unor mase de programe si date prea mare, in
comparatie cu posibilitatile de coordonare a dezvoltarilor,a intretinerii,a
implementarilor,si a utilizarii lor in practica din unitatile financiare operative.
Datele primare,rapoartele analitice si sintetice sunt cele reglementate de legile fiscale,de
metodologia de realizare a evidentei fiscale prima si sintetice,precum si de desfasurarea
activitatii de constatare,stabilire si urmarire a obligatiilor fiscale,de emitere a
inscrisurilor la cererea contribuabililor,nominalizarea acestora fiind prezenta in lista
rapoartelor analitice si sintetice elaborata in sistemul VENIS,continutul informational
permitand identificarea,analiza si decizia in domeniul fiscalitatii.