13 D E C E M B R IE 1938

CA FLORILE
........sim ţiţi gura după
în tre b u in ţa re a Kolynos-ului. Spum a sa
scânteetoare şi activă p ătrunde în toate
in terstiţiile şi crăp ătu rile su p rim ân d
ra p id urâtele pete gălbui. Ea distruge
şi în lă tu ră în acelaş tim p, germ enii pe­
riculoşi cari produc caria,
înc e rc a ţi Kolynos. Veţi sim ţi plăcerea
unei guri proaspete şi curate.

D -N U L U G O S O L A A
PĂRĂSIT Ţ A R A
D. U go Sola, fo s t m inistru
al Italiei- la Bucureşti, à
părăsit săptăm âna tre cută
S p o r iţi s tr ă lu c ir e a Economisiţi — ţa ra . In cinstea d-sala, s'a
z â m b e tu lu i DV. p rin cum părând d a t un banchet de adîo
KO LY N O S. tubul mare. la m inisterul de externe.

KOLYNOS F o to g ra fia noastră îl în fă ­

ţişează pe d. U go Sola,
rostindu-şi discursul.
CREMĂ DENTARĂ
Antiseptică N O U L M I N I S T R U AL
EDUCAŢIEI N A Ţ IO N A L E
D. profesor Petre A n d re i,
a fo s t num it săptămâna
tre c u tă , m inistru! Educaţiei
N a ţio n a le . F o to g ra fia noas­
tră , î l — înfăţişează pe dl. —
p ro fe s o c -.P e tre ^n d re i, ros-
tindu-şi discursul la insta­
lare. In stânga d-sale, d.
! A rm and C ălinescu, ministru
de Interne şi fo st in te rim a r
la Educaţia N a ţio n a lă .

C itiţi în fie ca re săptămâna P rogram ele tu tu ro r p o s tu rilo r eu­

ropene pa to a te gam ela de undă
„Medicul nostru'* sunt redat© am ănunţit
în excelenta revistă S A V A N T U L R O M Â N , D. PROF. C. D A N IE L , D O C T O R H O N O R IS C A U S A
Cea mai bună şi mai frumos ilus­
trată revistă de specialitate. Rad io-A dever ul AL U N IV E R S IT Ă Ţ II DIN B O R D E A U X
In cliş e u D. P r o f . B o u sso g o l r e c t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i în m â n â n d d ip lo m a
p r o f e s o r u l u i r o m â n în c a d r u l unei i m p r e s i o n a n t e s o l e m n i t ă ţ i .

Pag. 2

(3) N o. 621
rS Ă P T Ă M Â N I I ■rS H M l

C O N S T IT U IR E A C AM ER E I DE C O M E R Ţ R O M Â N O B'JLG ARĂ.
Săptămâna tre c u tă , s'a c o n s titu it C am era de C o m e rţ rom âno-
! b u l g a r ă . F o to g ra fia noastră îl înfăţişează pa d. M itiţă Cons-
S O L E M N IT A T E A DELA SF. P ATR IA R H IE tan/fnescu, m inistrul Economiei N a ţio nale, rostindu-şi c u v â n ta re ^/*
S ăptăm âna tre c u ta , a avu t loc so le m n ita te a s fin ţirii arhim an­
d ritu lu i Emîlian A n ta l, ca arhiereu şi vica r ai P a tria rh ie i, in
fo to g ra fia noastră : I. P. S. S, P atriarhul d r. M iro n C rîs te a şî
arh iereul Emilîan A n ta l.

N O U L D E C A N A L F A C U L T Ă Ţ II DE A G R O N O M IE
Dl. pro fe so r d r. Tr. Săvulescu, a fo s t n u m ii decan al F acultăţii
d e A g ro n o m ie . F o to g ra fia noastră îl înfăţişează pe noul decan,
rostindu-şi cuvântarea la instalare.

EAU DE C O L O G N E Colonia Richard Hudnut. iar pentru

doamna elegantă un cadou potrivit de
1 PARFUMATE CU
Crăciun. Această apă de Colonia ii acordă
suflul eleganţei îngrijite şi îi măreşte far­
G EME Y
RICHESE mecul.
C O M SARUL G E N E R A L PENTRU EU R O PA A L EXPOZIŢIEI LE D É B U T V ERT H udnut ca dar de Crăciun este o dovadă
D IN N E W -Y O R K L A BUCUREŞTI
LE DÉBUT NOIR a bunului Dv. gust.
D. Johnson, com isar ge n e ra l p e n tru Europa al e x p o z iţie i din
N ew -Y ork, ne-a v iz ita t ţa ra .
F o to g ra fia noastră a fo s t luată în tim p u l mesei d a tă de dl.
G u şii, com isar general al pa vilio n u lu i R om âniei, în cinstea d-lui
Johnson.

Pag. 3 I '4 § No. 621

 F o to g ra fia noastră înfăţişează
noul c a b i n e t B e r a n, al
C e h o slo va cie i. Dela stânga la
d re a p ta : K erjci (Justiţie), dr.
Finscher (Interne), K um par (Pen­
siuni), H avelka (fără p o rto fo liu ),
Sîder (vîce-şef al cabinetului),
Revay ( Rusia subcarpatină ),
Cernalc, Slovacia (Ifistrucţiune),
Vanco, S lovacia (Justiţie), Preşe­
dintei® c o n s i l i u l u i , B e r a n .
Teplanskî, Slovacia (F in a n ţe ,
C om erţ, A g ric u ltu ră ), Preşedintele
R ep ublîcei d r. Hacha, d r. Kapras
[In s tru c ţîi p u b lic e ), d r. Sadek
(C om erţ), S e n e ra iu l Syrovy
[A părarea naţională), d r. Tiso
[şeful c a b in e tu lu i slovac), poşta
fi te le g ra fia , d r. Chvalkovsky
[Externe), d r. Kalufs (Finanţe),
ing. Elias (Transport şi poştă),
C ip e ra (Lucrări publice).

PRIM A FOTOGRAFIE A
URIAŞELOR INCENDII
DIN SUDUL CALIFO RNIEI

In a p ro p ie re de Santa M onica, colonia film ului

s ta ru rilo r dîn H o llyw o o d , uriaşe in c e n d ii de
pă d u ri au produs p a g u b e imense. C u a ju to ru l
a 2000 p o liţiş ti şi lu c ră to ri in cendiul a p u tu t
fi localizat, după iile în tre g i de muncă.
C asele pa rticular® ale m u lto r staruri au fo st
în p rim e jd ie .
In fo to g ra fia noastră : in cendiul din Santa
M onica.

CUCERIT! VIATA ■ ■ SERBAREA RAMADANULUI IN TUNIS

prin
■
d i n ţ■ i f r u m o ş» i
S ă rb ă to a re a „ H e y d a " , c a re m a rch e a ză s fâ r ş itu l R a m a d a n u lu i. la ta , la
V îafa vă va fi mereu plăcută
R a b a t, pe S u lta n u l M a ro c u lu i p â ră s in d u -ş i c a s te lu l şi în d re p tâ n d u > se
şî o v e ţi învinge mai uşor
atâta tim p cât frum oşii Dv. spre un c o r t s p e c ia l a m e n a ja t, unde-şi fa c e ru g ă c iu n e a .
d in ţi vor accentua farm ecul
surâsului. în tre b u in ţa ţi
D entol (apa, ,'p a s t ă , praf,
săpun), renum itul d e n tifriciu
antiseptic şi piăcut parfum at.
Preparat după lucrările !uî
Pasteur, întăreşte gin g iile ,
p u r i f i c ă respiraţia conser­
vă d in ţii şi le dă o albeaţă
stră lu cito a re .
DENTOL-ul se găseşte
în t o a t e magazinele
d e specialitate, parfu-
m erii, d r o g h e r i i şi
farm acii.

CADOU' £ d e a ţu m s5 în a p o ia t: c a ie i
G E O R G E S V E R G L A S , B u c u re }*!, «»rad«
F r e c u p e f ii V e c h i I . a c e i l e n u n c iu d in
„ R e a lit a t e a '' lu b p l i c t i m b r a i , a ra tâ n d
în m o d c i f i b i i num «J« f i a d re s a Dvs.
p « n }r u ca să p r i m i ţ i g r a t u i t şî fr a n c o un
« ţa n tio n d * D E N T O L

Pag. 4

€) No 621
 MARY PICKFORD CERE
ÎN A R M A R E A A M E R IC E I.

C e le b ra a c triţă am ericană de
film , M a ry P ickford <9 v o rb it, la
W ash in g to n , la o şedinţă «
A s o c ia ţie i am ericane de presă
fem enină. Ea s'a opus a titu d in ii
d ic ta to rilo r e u ropeni şi a c e ru t
înarm area im e d ia ta a S ta te lo r
U n ite , F o to g ra fia noastră în fă ţi­
şează, d s le stanga spre d re a p ta :
D-na C o rd e ll H ull, soţia secre­
ta ru lu i de sta t am erican, Mîss
M a ry Pickford şt M rs. C laude
Swanson, în tim p u l şe d in ţe i.

C E A M A I RECENTA FO TO
G R A FIE A M A R LEN E I DIETRICH

F o to g ra fia noastră o înfăţişează

pe M a rle n e D ie trich în hotelul
ei din N ew -York, la în a p o ie re a
din Europa, unde a p e tre c u t o
vacanţă de câteva iunî.

R IC H A R D TAUBER L A L O N D R A

C e le b ru l te n o r Richard Tauber
a sosit la Londra, din c ă lă to ria
sa în sudul A frîc e i, în s o ţit de
soţia sa, Diana N a p ie r. In fo t o ­
g ra fia noastră: Richard Tauber
îşi film ează soţia Ia sosirea în
gara W a te rlo o din Londra.

CEL MA I FRUMOS
C A D O U DE C R Ă C IU N

Un
săpun de lu x
- pe care trebuie
s â - l în c e r c a ţi!
General Photograph Service Parfumul său, pe care-! păstrează
C o le a V ic t o r ie i 91 — 93. T el. 4.80.63
£ chiar şi ultimul rest, persistă pe
piele tim p îndelungat.

Spuma-sa bogată e fină —

pielea şi tenul.

A tât de spornic — n'ar trebui să

vă lipsească niciodată.

C u n o s c u ta c â n tă r e a ţă D-na
C le m e n tin a V. B o ls c h a n o ff,
va da un c o n c e r t în C a p ita lă

Pag. 5 No. 621

 C o c a rd . Z a d a rn ic i-am c ă u ta t egalul în Bucureşti,

TINERII MAROCANI NU VOR

O B I C E I U R I
sau chiar la Paris. E îm p o d o b it cu o haină de D I F E R I T E
m ozaicuri galbene sau a lb a stre s fo a rte frum oase.

SA SE MAI CĂSĂTOREASCĂ
Pentru b o g a fiî Fassias, au fo s t instalate camere Fez este unul dintre
cu două p a tu ri. Ind ig e nii chiaburi, care preferau puţinele oraşe din
să-şi vadă soţia m urind acasă, d e c â t s'o trim e a tă M a ro c unde au loc,

FARA A-Şf CUNOAŞTE ALEASA

la spital, în ce p să vadă că p re s tig iu l lo r nu pie rd e c â te o d a tă , căsătorii
nim ic dacă fem eile lor vor fi In te rn a te în sp ital în tre europeni şi
şi cam erele se umplu din ce în ce* In m om entul de indieni. Până acum,
fa ţă , pacienta de onoare a acestui spital, este n'au fo s t rezultate

F
EZ este oraşul cel mai a ris to c ra tic din M a ro c. o fo stă am antă a fo stu lu i sultan, ta tă l sultanului prea fe ric ite . Nu e
A ra b ii, cari populează M edina, sunt cu ra ţi, actual. m ult de când un
ch ia bu ri. Burghezi şi chiar m ari burghezi,
A ra b s'a căsătorit
a p roa p e t o ţ i vorbesc franceza şi încă -foarte bine. S u lta n u l din M a ro c la
c a v a lc a d ă . In s p a te le s ă u .
cu o fa tă titrată,
Femeile sunt mai em ancipate ca nicăieri. F etiţele
u m b re la ca semn ol d e m ­ n iţe l cam smintită,
sunt în d em na te de mamele lo r să urmeze studiile, n it ă ţ ii J e le .
d ar fo a rte bogată.
să devină in s titu to a re , avoca te, e tc... Fez este oraşul
Oela în c e p u t, viaţa
cei mai europenesc din M aroc.
lor conjugală fu im­
p osibilă. Şase luni
CĂSNICII IN STIL AMERICAN
după căsnicie, soţia,
care lipsise câteva
T o ţi a ra bii sunt geloşi. înd eo b şte roşi de gelozie,
zile, îşi regăsi gar­
sunt b o g ă ta şii Fassis; nu fără m o tiv, d e a ltfe l, căci
deroba je fu ită :
Fez este oraşul cu cei mai m ulţi b ă rb a ţi în c o rn o ra ţi.
— A u v e n it hoţii,
Terasele caselor, care se a prop ie în tre ele, fa v o ri­
spuse, fo a rte calm,
zează id ilele. In ceea ce priveşte fem eile , fie ele
soţul.
uşuratice, fîe ele credincioase, n'au d e câ t o grijă :
Dar câ teva zile după
să stoarcă dela soţul lor, c â t mai m ulţi bani. In
aceasta, tânăra că­
această p riv in ţă , se aseamănă cu fem eile am ericane,
să to rită recunoscu
pentru care soţul este o maşină d is trib u ito a re de
una din rochiile sale
rochii, de b iju te rii, de coclctaii-uri şi de auto m o bile .
la o fa tă dîn oraş.
Bogătaşii Fassias aduc nevesteior lo r ro ch ii din Lyon,
Ea îi spuse pe un
care costă câ te 20.000 şi 30.000 lei. Eleganţa cea
ton agresiv:
mare este să ai o g a rd e ro b ă su ficie nt de în că rca tă ,
— C i n e ţi-a dat
în c â t să p o ţi îm prum u ta to a le te p rie te n e lo r mai
rochia asta?
puţin fa vo riza te .
— Prietenul meu...
S oţul îşi jefuise so­
SPITALUL Şl ISLAMUL
ţia , In urma acestui
Ttrsor
d in tr e fa p t, soţia se hotărî,
Una din c u rio z ită ţile oraşului Fez şi care d ovedeşte ţc o a fe însfărşit, să ceară
măsura în care s'a europenizat, e som ptuosul s p i ţ a
d iv o rţu l.

E G LE ZO A IC A
Un m ic p rin c ip e m o ro c o n
p rim in d o d e c o ra ţie , în U S U L M A NÀ
c a d ru l unei m o ri fe s tiv i-
ta fi.
Fez adăposteşte, în
m om entul de faţă,
tre i europeni, cari
s'au c o n v e rtit la
islamism şî o
bătrână englezoaică
ieşită, se pare, din
c a r i c a t u r i l e de
d in ainte de războîu şi c a re 1 locueşte acolo, de mai
bine de peste patru ze ci de ani. V orbe şte încă en­
gleza, d a r mai des araba. Face m ult bîne, ajutând
fa m ilii sărace. E m odestă, n iţe l caraghioasă şi sim patică.

PENTRU A M O D E R N IZ A C Ă S Ă T O R IA

Evoluţia in telectu a lă a tin e rilo r Fassias, include mai

ales chestiunea că să to rie i. B ăieţii c a n d id a ţi la căsă­
to rie , nu vo r să se căsătorească cu o fem ee de
care nu ştie nim ic. Degeaba li se spune, conform
obiceiului, că dom nişoara în chestiune are un g â t de
lebădă, ochi de gazelă, o gură ca o flo a re , etc...;
eî p re fe ră să se asigure de v i s u .
C ă să to ria cu europence? N ic i vo rb ă . M ai întâi,
rarele exem ple n'au avut darul să încurajeze. Şi apoi,
sunt prea m ândri de rasa lor p en tru a se căsători
cu o persoană de c o n d iţie in fe rio a ră .
Şî nu e de loc uşor de g ăsit o soluţie, la această
p roblem ă n e a ştep ta tă .

Pag. 6 No. 621

 a
CINCIZECI DE SPECTACOLE CU „ REVI ZORUL
LA T E A T R U L „ L I G I I C U L T U R A L E
Urm ând pas cu pas un
vast p rogra m de d ifu ­ -t e a t r u l
zare a lite r a tu rii clasice
Teatru! L ig ii C u ltu ra le ,
ne-a p re z in ta t după
Liqii CULTURALE
„ H a m I e t " şi „ O e d ip
R e g e ", nem uritoarea
satiră a lui G o g o l ,
„ Revizorul".
D a to rită tân ă ru lu i regi
sor N , Massim, care-a
tre c u t cu acest spec­
ta co l, exam enul de r e ­
gizor, afirm ând m e rite
unanim e lo g ia te de p re ­
să •— şi a unui ansam ­
blu v re d n ic şi în su fle ţit,
com edia luî G o g o l a
ajuns la cincizeci de
sp ectacole.
Este un succes care
m e rită să fie consem ­
nat la îoc de cinste
pentrucă încununează
o muncă onesta şi un
e fo r t a rtis tic , vre d n ic
de laudă.

!ncerca(i un
R ouge J e Luxe
în următoarele două
moduri :
U n ro u g e de b u ze de c a li­
O tate b u n ă n u lasă buzele să
a p a r ă asp re , şi n ic i n u fo r ­
m e a z ă b u lg ă ra ş e m in u s c u le , a-
şezându-se î n m o d n e re g u la t
pe b u ze .
U n b u n ro u g e de b u ze poate
fi a p lic a t în m o d s im e tric fă r ă
a ju t o r u l v â r fu lu i deg ete lo r.
M I C H E L este u n astfel de
<///

poate înşela oglinda!

ro u g e de buze.
U n b u n ro u g e de buze d ă
© a c e sto ra o senzaţie de p r o s ­
p e ţim e . D a c ă aveţi im p re s ia
c ă v ă s u n t b u ze le uscate, d a c ă
v ’a ţi p rin s a s u p ra fa p tu lu i că le
u m e z iţi cu lim b a , a tu n c i -- fiţi
In tim p ce în o g lin d ă d a n tu ra d - v o a s tr ă vi se p a re
a t e n t ă l... R o u g e - ul de b u ze, Iru m o a s â , în dosul d in filo r p ia tr a d e n ta r ă îşi p o a te
ce-1 în tr e b u in ţa ţi, îm b ă tr â n e ş ­
te b u ze le D v ., le răp e şte t in e ­ c o n tin u a o p e ra ei d is tru g ă to a re * D a c ă fin e ^ ca
reţea. D in c o n tra , M I C H E L
m e n ţin e b u ze le frag e d e şi m o i. d in ţii d - v o a s t r ă să tie nu num ai a lb i, ci în a c e la ş
7 TONURI ÎNCÂNTĂTOARE: s\ vn tim p şi scu tiţi de p ia tr ă , a tu n c i î n t r e b u i n f a ţ i
B lo nd e. B r u n e tte . C h erry ,
V iv id , C a p u c in e , v C a \o d ° n * K a lo d o n t !
R a sp b e rry , S carlet
M & rim i: de lux , m are,
p o p u la r.
° u b o n m o n
•
întrebuinţaţi penlru com-
plectarea machiajului Dv.
fardul M ICHEL, iar pen­ contra
tru ochii Dv. cosmeticul
W ICH EL. care nu usturi
f i m i ş t i apei şi umezelii. pietrei
de pe dinţi
 D IN T A R A
M O i L O i
fiin d că există în G erm ania o însem ­
nată industrie a ju c ă riilo r.
In Franţa, p e ntru a pu tea lupta cu
concurenţa germ ană, s'au in s titu it încă
de m ult concursuri, pentru fa b ric a n ţii
de ju că rii băştinaşi. Aşa s'ar putea
p roceda şi la noi. A ce ste în tre c e ri se
numiau în F ra n ţa ,,concursul Lé pine"
după numele fo s tu lu i p re fe c t de po ­
liţie al Parisului, care organiza în
fie c a re an a stfe l de concursuri.
E xpoziţiile acestea d© ju că rii, aveau
un succes e x tra o rd in a r, nu numai în
lumea ind u stria şilo r şi a co m e rcia n ţilo r
d a r mai ales la c o p ii şi chia r la
o am enii mari, cari, uneori, păreau că
se amuză mai b ine chiar d e c â t c o p iii, p riv in d ingenioasele ju c ă rii expuse, La acesta
concursuri se prim iau numai ju că rii o rig in a le , care nu im ita u m odelele vechi. Industria
franceză de ju că rii a fo s t a stfel, m ult în cu ra ja tă .
Ei bine, aşteptăm să se ia şî la noi o a stfe l de in iţia tiv ă fe ric ită .
Este just că ju c ă riile sim ple, de pe vrem ea când b ă trâ n ii de astăzi erau co p ii, au
d isp ă ru t ap ro a p e cu to tu l. Cu tim p u l, au apă ru t ju că riile ce im ita ră techn ica şi utilajul
modern : tre n u ri cu aburi şi cu e le c tric ita te , m oto are în m iniatură, a că ro r perfe cţiun e
este în a d e vă r u im ito a re , aeroplane... Este ad e vă ra t că gândul c o p iilo r astăzi este la
ra d io şi la televiziune, cum mâine, po ate, v o r d o ri un a p a ra t special, pentru comuni­
ca ţia cu planeta M a rte . De câ ţiva ani au a p ă ru t în v itrin e , pe lângă vechile cutii
cu a p a ra te e le c tric e în m iniatură, — pile, b u te lii de Leyda, a p a ra te de experienţe
elem entare, — c u tiî cu m ici a p a ra te de ra d io g ra fie şi de ra d io fo n ie pentru copii.
Ju că riile m erg şi ele odată cu progresul te ch nicei m oderne, da r puterea de im a g i­
naţie a co p ilului răm âne aceiaşi : o ric â t de co m p lica te ju că rii i-am da, un băeţaş
vio iu to td e a u n a va face, d in tr'u n sim plu b ă ţ, un cal, ia r o fe tiţă sentim entală, cu un
b e ţişo r şi o cârpă, to td e a u n a , îşi va fa c e o păpuşă.
E deajuns ca o jucărioară sim plă, să aibă un am ănunt sugestiv, pentru ca im aginaţia
co p ilu lu i s'o com pleteze, s'o îm podobească şi s'o înfrum useţeze. E chiar un joc prielnic,
pentru desvoitarea im a g in a ţie i...
Deaceea, sugerăm oam enilor de acţiune, desvoitarea unei in d u strii a ju că riilo r, în Ţara
M o ţilo r în d e m ă n a te ci, la acest lucru.
n p rim ii ani după războiu, Franţa reuşise să-şi facă o industrie p ro p rie a jucă riilo r, cu
25.000 de lu cră to ri, cari produceau ju că rii de 50 m ilioane, din care
se exportau, în valoare de 25 m ilioane fra n ci. A ceastă indu strie s'a
d e svo lta t ; România, în acel tim p , im p o rta jucă rii streine, de m ilio a n e !
în a in te a S ă r b ă to ­ C oncurând pe G erm ania, Franţa reuşi, la un m om ent dat, să exporte
r ilo r , c o p ii in f a ţ a 'u că rii nu numai în Europa, dar până în A m e rica şi Indii !
v it r in e lo r d e ju c ă r ii G e rm a nia la rândul eî, a cre e a t mai m ulte şcoale industriale şi p ro fe ­
sionale, pe ntru învăţă m ântul fa b ric ă rii ju că riilo r, şcoale subvenţionate
de S tat şi de s o cie tă ţile com erciale re sp e ctive . T â rgu rile inte rn a ţio n a le ,
cum ar f i cel din Lipsea, stimulează ne goţul de ju că rii. A m vizita t, pe
J u c ă r ii în se rie , vrem uri, ia Paris, o exp oziţie de ju că rii. Erau p rim ite to a te o b ie c te le de
p e n tru S ă r b ă to r i, fa b ric a ţie franceză, in trâ n d în cadrul b ib e lo u rilo r, a rtic o le lo r „d e Paris"
ju că riilo r... N ic ă iri nu m 'am amuzat mai bine... M i s'a e xp lica t că, în fie ­
care an se ved e în flo rin d o sumă m u ltico lo ră de ju că rii, cari se ţin de
a c tu a lita te şi de m odă, co p iin d c a p ric iile celei d in tâ i şi realizând fanteziile
DATĂ, de

O
Ţara M o ţilo r,
să r b ă t o r i ,
am fo s t în
în tr'u n
ce le ila lte . O ric e no utate , o rică ru i gen ar apa rţin e , to t ceea ce viaţa
tră ită zi cu zi aduce mai grotesc, mai straniu sau mai c a p tiv a n t, îşî
găseşte ecoul şi im aginea în aceste expoziţii de ju că rii originale .
Fabricantul francez dă dovadă de fa ntazie, de s p irit satiric, de unor şi
sătuc din M u n ţii A p u ­
in v e n tiv ita te . Industria germ ană are s p e cia lita te a ju că riilo r ş tiin ţific e ,
seni, am văzut un sătean
te ch n ice şî de arm am ent... SANDU VORNEA
care m igălia ceva, cu
multă a te n ţie . Scobia
un be ţişo r cu un cuţitaş,
M ’am a p ro p ia t şi am văzut că
ta c e un că lu ţ de lemn. O mică
statuetă , sculptată cu g rijă şî
cu artă...
l-am cu m p ă ra t căluţul şi, mai
târziu, l-am d ă ru it unui co p il b o g a t, dela Bucureşti, care
prim ise nenum ărate şi co m p lica te ju că rii. Dar nim ic nu i-a
fă c u t mai m are plăcere, d e c â t ju că ria din Ţara M o ţilo r.
Şi m'am g â n d it atunci, că zadarnic s'au s tră d u it a tâ te a
guverne, cum să scoată pe M o ţi din crunta lor sărăcie.
S oluţia era la îndem âna o ricu i, d a r era ca oul lui C olum b :
să se creeze o in d u strie de ju că rii, în Ţara M o ţilo r.
M o ţii, buni lem nari cresc cu cuţitaşul de scu lp ta t lemnul în
mână. Sunt m eşteri mari, în fă u rire a a to t fe lu l de o b ie c te
din lemn.
Ideea nu este u to p ică şi, dacă nu mă înşel, guvernul actual
o cercetează.
In a lte ţă rî — şî ch ia r la noi, în a lte re g iu n i, cum ar fî la
Breaza, — industria ju c ă riilo r aduce m ulţi bani lo c u ito rilo r.
In m arile oraşe, v itrin e le cu ju c ă rii sunt to t mai frum oase şî
mai b o g a te , — din an în an co m e rţu l acesta, plin de
in v e n tiv ita te , prosperă. S'ar pute a trim ite m eşteri în G e r­
mania, ca să în v e ţe secretul de fa b ric a ţie de acolo, d a t

T ip u r i de ţă r a n i d in ju d .
H u n e d o a ra .
I

PREŞEDINTELE ROOSEVELT
TAIE C U R C A N U L LA
B A N C H E T U L D IN Z IU A
INDEPENDENŢII

la tă -l în fo to g ra fia noastră
pe P reşedintele Roosevelt,
tă in d un curcan uriaş, p re m iat,
ce i-a fo st d ă ru it p e n tru Ziua
In d e p e n d e n ţii am ericane. In
stânga sa, M rs. Roosevelt, în
d re a p ta vreo c â ţiva m usafiri
in v ita ţi ai fa m ilie i Roosevelt,
la vila din W a rm Springs.

LUISE RAINER A DEVENIT

A M E R IC A N Ă
Luise Rainer, cunoscuta a c triţă
austriacă de film , d e venită
celebră din film u l „ O g o ru l" ,
a d e v e n it acum c e tă ţea nă
am ericană, la t-o în fo to g ra fia
noastră învăluită în tr'u n steag
am erican, după o b ţin e re a
h â rtiilo r de naturalizare.

L A C O B EPSTEIN SE O C U P A
DE I L U S T R A T ! ! PENTRU
CÂRTI
C unoscutul sculptor englez
Ja co b Epstein ale cărui
o p ere au' fo s t viu co m e n ta te
în A n g lia , s'a consacrat acum
ilu s tră rii c ă rţilo r. în tr'o expo­
ziţie p a rticu la ră , care are loc
la Londra, Epstein expune 40
de desene ale c ă rţii ,,Fleurs
du M a l" (Flowers o f Evit)
al lui C harles Baudelaire,
care a fo s t de m ult tim p
interzisă în A n g lia . In
g ra fia noastră:
şi câteva desene ale sale.

D IN Ţ I S A N A T O S I
vă asigură o digestie b u n ă ,
un stomac bun, vă păstrează
sănătatea şi tinereţea !
Săpunul de dinţi G ibbs, fiind
pe b ază de săpun, d i z o l v ă
toate resturile de mâncare de
pe d in ţ i , păstrându-vă in!e-
g rita tea danturii
în tre b u in ţa ţi r e g u l a t ,
d i m i n e a f a j i ' seara,
săpunul de dinţi Gibbs,

C Â Ş T I G Ă T O A R E A PR E M IU LU I N O B E L „P E A R L
BUCK**, LA L O N D R A .

C e l e b r a s c r i i t o a r e a m e r ic a n ă ,,P e a rl B U C K ” ,
{ M r s . R ic h a r d Jo h n W a l s h ) , s’a o p r i t Io L o n d r a ,
IB B S
în d r u m s p r e S to c k h o lm , und e p le a c â sa-şi ia
p r e m iu l N o b e l p e n t r u l i t e r a t u r a . In f o t o g r a f i a
n o a s t r â : P e a r! B uck la h o t e l u l d in L o n d r a , la
c a re a lo c u it.
 P RI N T RE ACEI PE Ç A R ! !-A EI B î- R a ?K
N U -I POTI FAC E PE M O R T! SÂ VO R BE A S C Â

AM FOST Osman Mustafa căruia i se spune acum, simplu, d. Osman — p o a rtă o şapcă veche, de
care nu se d e sp a rte n ic io d a tă . Trăeşte pe ţărm ul m ării, lângă S cutari, în tr'o casă sărăcăcioasă.
Osman M ustafa nu în ţe le g e franceza ; p rie te n u l tu rc care mă întovărăşeşte, încearcă să-l facă să
în ţe le a g ă scopul v e n irii mele. Şovăe în a in te d e a răspunde. M ă priveşte insistent, a p o i îm i spune,

PRIMA FEMEE
cu un aer de re g re t :
— Num ai sunt nimic. Nu-i poli face pe morţi să
vorbească si eu sunt mort de m ultă vreme.

„B Ă T R Â N A TURCIE A M U R IT "

CARE A LUPTAT — Acum că Ataturk nu mai este, poate că...

Im i retează fraza cu oarecare ne rvo sita te :
-— Nici o posibilitate...
A p o î vocea sa se stinge. S’a sfârşit. Priveşte inscripţia „Mcca
şi Profetul", de p e p e re te , ap o i se rid ic ă , p e n tru a ne servi

ALĂTURI DE EL
Emi r H a tun, fiica idolatrizata
a Turciei trium fătoare, ai cârei
trei fii au murit pentru patrie

în a in te de a a s c u lta e m o ţio n a n ta ei p o v e s tire , Khoum buradji.

(T unari).
am a v u t o c o n v o rb ire cu O s m a n M u s t a f a
Hodja — sim b o lu l T u rc ie i de e r i — c a re
ne-a spus, p r in t r e a lt e le : ..Lumea musulmană
nu se poate schimba, cu una cu dona. Când P o a r t a dela
s'a izbutit însă acest lucru, ea rămâne astfel Dolm a Bagce.
tim p de secole“ .

Ja M ţin u t m ult să'-l văd pe O s m a n Mustafa

/ ..I H o d j a , din Kers, pe care, o d inioară , d e c re te le
lui K e m a I l-au lăsat fă ră m inister.
Un om bătrân, cu fa ţa plină de s b â rc itu ri. O tuse seacă ii
sdruncină n e co n te n it p ie p tu l scheletic. P re tu tin d e n i, în lumea
musulmană, el ar fi un personaj ve n e ra t. A c i, nu este nim ic.
V iaţa sa este un şîr d e v ir tu ţi co ranice. Pentru el, G h a z i u l
l-a stran gulat pe M ah o m e t, i-a g o n it pe cre d in cio şi din moschei,
i-a redus pe H o d ji, la ritu ri fără însem nătate, p rivâ n d u -i da
p u te rile lor civ ile ,

In interiorul moscheii
Ahmed.

Istanbul

el însuşi, o b icin u ite le

ceştî de cafea. După câteva
c lip e de tă ce re , b ătrânul în cep e s i
vorbească, cu voce joasă :
— Totul s’a sfârşit. 'Turcia noastră
nu mai este. In locul ei, s’a ridicat
o ţară modernă , de oameni tineri.
Xoi, bătrânii, suntem caduvre. Nu
poţi schimba cu uşurinţă lumea
m u s u l m a n ă. Dar atunci când
izbuteşti, rămâne astfel secole în­
tregi. Religia noastră, este cea mai
frumoasă, fiindcă este cea mai
omenească. Şi totuşi tinerii au
pornit o adevărată cruciadă împo­
triva obiceiurilor vechi, împotriva
credinţei, împotriva onoarei, îm­
potriva inim ei noastre.

Pag. 10 No. 621

 Spun :
— Lumea se schimbă...
„S'a schimbat în vremea profetului. Profetul aducea
oamenilor dragostea şi resemnarea. Progresul nu
aduce nici o îm bunătăţire morală, oamenilor .“
Bătrânul suspină din nou :
— Am învăţat la şcoala coranicătot ceia ce socoteam
folositor, după doctrina profetului. Acum nu mai
sunt nim ic, nu voi mai fi niciodată nimic.

„A M FOST O M A R M U S T A F A H O D J A S E LIM "

S'a rid ic a t ; îi în tin d mâna.

— Odinioară, — spunând aceasta, un surâs am ar îi lumină
c h ip u l — am fost Omar Mustafa Hodja S el im .
Şî-a lu a t şapca, deschide un cufăr, scoate d inăuntru un fes şi
un turban, pe care nu le maî p o a rtă . „ Oameni cinstiţi şi
pioşi m ă num iau Başaga. Acum trebue să m ă închid,
să port turbanul".

F IIC A -ID O L A TURCIEI

— Em ir Halun !
C o p iii care ne-au călăuzit, zbiară la uşă. N e aflăm , de data
aceasta, în fa ţa unei m icuţe locu in ţe , d in tr'u n orăşel de lângă
A nkara.
— Em ir Hatun !
O fem ee bătrână, în doliu, vine spre noi şi, fă ră a scoate un
cuvânt, ne face semn, să ne aşezam pe bancă, în fa ţa casei.
Un chip brăzdat de sbâ rcitu ri, m âini noduroase, m âini sculptate
de lucrul din tim p u l războiului şi de lucrul păm ântului ; o siluetă
în a ltă, căreia nu-i da i ce! 90 anî : aceasta este fiin ţa care a
apărut, în pragu l lo cu in ţe i sale, E rrç ir H a t u n , ţărancă tu rcă ,
cea d in tâ i fe m ee care s'a rid ic a t, în tim p u l războiului In d e p e n ­
d e n ţe i, ală tu ri de M u s t a f a K e m a i şi pe care acesta a
p o re c lit-o „fiica-idol a Turciei triumfătoare".

VREMURILE EROICE

Rămase g â n d ito a re o clipă, lângă noi, apoi rosti cu vin te le

m agice ale b ă trâ n ilo r :
:— Când îmi amintesc...
Erau vrem urile eroice ale lui M ustafa Kemai, care făcuse
m u lţim ile să renască.
— Pe vremea aceea, spunea ea, eram la Ankara. Locul
unde se găseşte acum Casa Poporului, era destinat,
pe alunei, rugăciunei comune. Când duşmanul ajunse
la Haymana, populaţia se strânse acolo.
M a rc o ni f i
„Cei cari vor să apere pe Dumnezeu şi patria, să
vină în masse 1 se sbiera p rin to t oraşul.
„Eu am fost acolo, la ora stabilită. Eram plină de
c£ m e rs o r\3
speranţă, căci svonul că avem un şef, se răspândise
in tot poporul. Cr.deam că e deajuns să ai credinţă
şi să lupţi. Dar un om se urcă pe o piatră şi rosti o
cuvântare lipsită de interes. ' 11 dădui la o parte şi
urcată, la rândul meu, pe piatră, strigai m ulţim ii :
Rgff
„Ce aşteptaţi, creaturi ale lui Dumnezeu? Nu ştiţi că MĂRCI CU RENUME MONDI AL
duşmanul e la Poslati ? Dacă nu sunteţi bărbaţi,
duceţi-vă acasă! Deschideţi o listă de voluntari şi C e r e ţi d e m o n s tra ţiu n i In to a tă ţa r a Ia re v â n z ă to rii a u to riz a ţi
inscrieţi-mă pe mine in frunte !..
„In câteva minute, furăm opt sute. Căpitanul nostru Columbia Graphophone Co. Româna, S. A.
era un băiat tănăr de tot, Nury Bey, care-mi vorbia
adesea despre şef.
„Cuvintele lu i im i dădeau m ult curaj. Ne procurarăm
vagoane şi, în câteva zile, furăm pe front. In orăşelul
lu i Ataturk, făcui cinci ore călare, patru ore de noapte
şi o oră de zi. Acolo, am fost rănită, încercând să
mănuesc un tun“.

- „ A T U N C I L -A M V Ă Z U T PENTRU ÎN T Â IA O A R À "

Emir H atun, cu m âinile tre m u râ n d e şi vocea sfârşită, rosteşte : sc p o a le discuta m ai plă cut d e o a re c e pro­
— Atunci t-am văzut pentru întâia oară.
— M’arn înapoiat de pe front, la Ankara. Coborând duce o bună disp ozifie . Bineînţeles un lucru
din tren, il văzurăm înconjurat de tovarăşii săi. Ce nu tre b u e să uitaţi : în g rijire a te m e inică cu
m ândră trupă ! Privirea sa se opri asupră-mi şi el
îm i spuse :
„Fii binevenită. Am auzit că ţii discursuri, pretutin­
deni unde ajungi.
— în tr ’adevăr, paşă, îi răspunsei, şi-i recitai unul
din cântecele noastre războinice"...
Seara se în tin d e deasupra g ră d in ii sărăcăcioase a Emireî
H a tu n . Rămânem o clip ă tă c u ţi, d e oarece p riv ire a b ă trâ n e i
ţărance este fixa tă acum d e p a rte de acest peisaj fa m ilia r,
d e p a rte de acest tă c u t locşor de ţa ră .
După câteva c lip e :
— Trei dintre fiii mei au m urit pentru Turcia, —
m urm ură ea. — şi cu toate acestea, eram o mamă
fericită. Acum, de câteva zile, simt că am trăit prea A A PÂR UT
mult"... M A G A Z I N U L
Pag. 11 No. 621
Vitrirele pentru
„chibiţii"
fiew-yorkezi
P re tu tin d e n i în lum e lu n t
c u n o s c u ţi o a m e n ii c a ri,
pe c â t p a re , au tim p
nespus de m u lt, să p r i ­
ve a s c ă pe a l f i i cum Iu*
c re c z ă . M a i a l e » pe
ş a n tie re se găsesc num e­
ro ş i . . c h i b i ţ i " — cum au
fo s t b o te z a ţi la N e w -Y o rk .
Pe ş a n t i e r u l unui nou
s g â rie n o u r d in N e w -Y o rk ,
s'a c lă d it o sa lă s p e c ia lă
p e n tru ei b o te z a tă p o m ­
pos: CLUBUL OBSERVA-
TO R iLO R STRĂZII,
in f o t o g r a f ia n o a s tră :
ş a n tie ru l d in N e w -Y o rk .
In p rim u l p la n , so ia p e n tru
s p e c ta to r i.

Băieţi japonezi In o ro ş u l Jugoslav Som bor se pootc odmira

o r ig in a l. M a e s tru l t â m p la r Franz Mores, core,
cu s tu d iile a m f ib iilo r , o p rin s m ii de brooşte,)
exersând BROAŞTELE
a le D u n ă rii, pe c a re le -a îm p ă ia t şi oronjot, :
v ia ţa o a m e n ilo r. O r g a n iz a to r ii expotifiei iute
1939 se in te re s e a z ă de a c e s t „te a tru " ol bl
„ S u m o u“ IM ITĂ OAMENII!
in A m e ric a , p e n tru e x p o z iţie .
In f o t o g r a f iile n o o s tre : B ro a ş te le într'o ictitâ
n a i, şi a n im a le le îm p ă ia te , ia o exhibiţie qin
C o p ii ja p o n e z i e x e rsâ n d
„ S u m e u ", g im n a s tic a
p r e fe r a tă a l u p t ă t o r ilo r
ja p o n e z i. A c e a s tă g im ­
n a s tic ă se b u c u r ă de
Congresul o r i g i n a l i l o r |n H H E IB V i
m o re p o p u la r it a te în Jo -
p o n ia . E U N À Z I.

, L U M E A
un congres unic
in lume : congresul o rig in a lilo r. A p ro a p e o sută de acu
tip u ri au lu a t p a rte . De ob îceiu, extravagan ţele sunt cun
apanajul persoanelor ca ri au bani m ulţi de risipit. Da
N um eroşi a ris to c ra ţi au v e n it din A m e rica , spre a arăta Joi
produsele fa n ta zîe i lor. Era de fa ţă omul care, acum stil
câţiva ani, prilejuise tu tu ro r ziarelor de peste Atlantic IrUI
să vorbească despre el, deoa re ce străbătuse o întreagă sail
stradă din N ew-York, dela un c a p ă t la altul, împingând ca
•în a in te a sa, cu o scobitoa re de d in ţi, o nucă de cocos Cd
goalâ. N 'a ip s it nici faim osul in d iv id , care continuă să-şi hrănească armăsarul itrl
cu s trid ii şi cu icre . A ceasta — susţine el — fiin d c ă prieşte in te lig e n ţii. (Din aci
p a rte -n e , îi urăm să înceapă şî el o cură de s trid ii şi de icre). M are succes
a o b ţin u t apoi domnul B a r a n y, p re şe d in te le clubului au to m a te lo r. In fiecare ?
seară, în tr'u n p a la t din C h ica g o se întrunesc câteva duzini de b ă rb a ţi cari liei
îm bracă haine de tinichea şi căşti de ta b lă şî, în acest curios costum, petrec Aji
n o aptea, v o rb in d , c itin d şi jucând. act
Nu mai p uţin ad m ira t (de coleg i, se în ţe le g e ) a fo s t dom nul C r o f t, un omuleţ, ne'
ro tu n jio r ca un balon, care şi-a pus în gând sa în ve ţe arta muzicii, pe un... sur
p inguin. C ând anim alul (pinguinul) clăm păneşte din cioc, ceeace înseamnă că a să<
p ric e p u t, domnul C r o ft e în stare să svarle cu căciula în câini, de bucurie. Apoi, să
dacă pinguinul se leagănă pu ţin pe iabe, după un ritm care există numai în A
m intea crescătorului, atunci entuziasmul acestuia nu mai cunoaşte frâu. Manie, că'
din fe ric îrs n e vătăm ăto are. Ci
Pe

N tip co m p le t opus luî C r o f t este domnul

•
________ ____
t f
___
)
u G re en w ood. Pe câ t prim ul e înzestrat cu un
humor p rodigios, pe a tâ t cel de al doilea e
trist, ca un anunţ m ortua r. Unui visează a rii de muzică
\ W Ê veselă şî anim ale, ca ri dansează, ce lă la lt e sdrobit
sub povara unor sp ăim â ntăto are viziuni apocaliptice,
yÉ # f'WÈ ..Lumea va fi nim icită1“ spune el şi adaugă:
„Un nou potop universal nu m ai poate întârzia
h, f I
Spre a se apăra contra acestui evenim ent catastrofal,
\lk i * i J,''
dom nul G ree nw oo d a co n stru it o co rab ie, d in tre cele
mai co m p lica te , arca lui N oe N o. 2. „U rm aşii noştri
afirm ă cu ifos bărbosul in v e n ta to r — îşi vo r aminti
^ j 5 cu recunoştinţă de corabia lui G r e e n w o o d , care
a salvat lumea v ie ţu ito a re lo r". Lista tip ilo r „b iz a ri" ar pu tea continua^ dar e
mai bine să aruncăm o p riv ire în Expoziţia re tro sp e ctivă , cu care călătoreşte
congresul. In săli anum ite, sunt e vo ca ţi — prin docum ente, o b ie c te , desene, şi
fo to g ra fii — cei mai v e s tiţi „ o rig in a li" Locul de cinste îl ocupă lordul
B r u m m e I, „ a rb ite r e le g a n ţia ru m ", care şi-a p e tre c u t — sărmanul! — • cea mai
mare p a rte dîn viaţă, îna in te a oglinzii, spre a-şi în o d a crava ta; acel lord Brummel,
Bob M c C u lle y , d in Long Beach, S ta te le U n ite , şi-a c lă d it o lo c u in ţă care a fo s t omul cel mai rău crescut din în tre g u l univers fiin d c ă , pe stradă, de

BICICLETA t r a n s p o r ta b ilă , fo a r t e m ică , p e n tru b ic ic le ta sa. A c e a s ta c â n tă re ş te ,

îm p re u n ă cu p a tu l z id it în ea, 54 k ilo g ra m e . î n t r 'o lo d ă d in sp a te le
b ic ic le te i îşi duce a lim e n te le şi în a c e s t fe l fa c e lu n g i e x c u rs ii
team ă să nu-şî strice p ie p tă n ă tu ra şî să nu mai poată aşeza p ălăria, pe cap,
exact în poziţia dinain te, nu saluta nici o d a t" pe nimeni, nici m ăcar pe femei.

CUREMORCĂ cu b ic ic le t a , lo t ă - l în f o t o g r a f ia n o a s tră , pe Bob Mc C u lle y , în lo ­

c u in ţa sa pe r o a te .
Un amănunt curios : congresul s'a ţin u t sub samnu! jokerului din că rţile de joc.
N ici un a lt sim bol nu putea fi mai in d ic a t.

No. 621
 A in i n i e f i ol P o to g r o fio n o a s tră î l în fă ţiş e a z ă pe c u n o s c u tu l a lp in is t
H I P I III y 11 I" A n d ré Roch d in G e n e v a , la o în c e rc a r e f o a r t e p e ric u lo a s ă
. . . * , , de ascensiune pe s tâ n c ile Roche Fondue şi îa C ro n e dîn
V 6 ll6 fll m ir 0 S a leve . G e n e v a .

IN O R Ă ŞE LU L B R N O ,
din C ehoslovacia, a m urit
tcev» săptăm âni, num ita J o s e f î n a K I u s c e k ,
u in în tre a g a regiun e cu porecla de P e p p î n a
) u. C a ru l e i m e rită să fie p o v e s tit,
le născută în 1859, a p a rţin e a uneî fa m ilii în-
t « m ăcelari; şî în c o p ilă rie fusese ră p ito r de
ri Numai că, ia o anum ită epocă a d'esvoltării
«puse să crească, în mod e xtra o rd in a r, astfel
;ăurtă vrem e ea atinse o în ă lţim e anorm ală.
^sefina re p re zin tă ceeace se spune o „p a rtid ă
ti", la în c e p u t curtezanii tre cu ră cu vederea
icjuns ; d ar când fa ta ajunse şi ch ia r tre c u de
|( se im pră ştiară, unul câte unul, renunţând să se însoare cu un... fenom efi.
np, m urindu-i p ă rin te le , Josefina tre c u la conducerea în tre p rin d e rii fa m î-
ie treburile m ergeau rău şî, în câ ţiva ani, averea părinteasca se irosi.
Ki mizerie, Josefina încercă să-şi re fa că o existenţă la Vîena, d a r nici
K»u noroc : angajată ca se rvito a re în vreo casă, după că te va zile era
ieă părăsească serviciul, în tru c â t statura ei se d o ve d ia piină de neajun-
iuxpunea g lu m elor tu tu ro r, aducea supărări stă p â n ilo r ; în tr'u n cuvânt,
iăPeppina ajunsese în culm ea d is p e ră rii, ceeace o îndem nă, în tr'o seară,
sânce în Dunăre, h o tă rîtă să curm e cu necazurile, oda tă p e ntru totde a u n a .
Aaivată ; da r din ziua aceea i-a rămas numele flu viu lu i unde crezuse
:iputea găsi liniştea.
D sfătui să se angajeze in vreun c irc ; şi, în tr'a d e v ă r, câ ţiva ani de zile
9frăi via ţa de p ripas a b â lciu rilo r şi a d is tra c ţiilo r ţărăneşti, exhibându-se
;ten. A p o i *5jpe mai fiin d tânără se întoarse la Brne, unde se apucă să t 1
a comerţul am bulant al ş ire tu rilo r de gh e te şi al nasturilor. In orăşelul
Tcunoşteau to ţ i : era un fe l de in s titu ţie locală, un personaj neapărat
tos v ie ţii o ră ş e n e şti; se povesteşte că îm p ă ra tu l F r a n z i o s e f ,
✓«dată oraşul Brno, a c e ru t să-i fie p re zîn ta tă fem eea-fenom en ; care,
Fie'ntimideze cătuşi de puţin, îi p o ve sti tris ta ei s itu a ţia şi-l mişcă în tr'o
ai măsură, în c â t îm p ă ra tu l, în a p o ia t la Viena, porunci să î se dea
3 Danubiu un d e b it de tutun .
in tu i acela Peppina avu existenţa asigurată şi prăvălioara ei era to t-
Jilină de c lie n ţi. V echeî pore cle d e Peppina Danubiu i se adăugase
ii tutungereasă a îm p ă ra tu lu i şi fem eea se sim ţia nespus de mândră.
Atimii ani ai uriaşei s'au scurs în lin işte şi seninătate. Pe de altă p arte,
oa o făcuse să se re în to a rcă la p ro p o rţii din ce în ce mai p o triv ite , o
■«la o statură apro ape norm ală.
Appina Danubiu a fo s ta fost dusă, deunăzi, la c im itiru l din Brno, în tr'u n
aproape egal cu acela al tu tu ro r m u rito rilo r.

Călie de acum 123 ani care costă incă bani

[ALIA cea mai m are dîn isto rie este aceea delà W a te rlo o . A u tre c u t
i l 23 de ani, d in ziua când a avu t loc (I8 Iunie 1815) şi to tu şi continuă
a fa ce să se vorbească de ea, nu numai pe is to ric i şi stra te g i, ci
îco n trib u a b ilii unui sta t european : Belgia. De fa p t, p rin tre conturile
bincheiat la sfârşitul anului, de că tre această ţară, se găseşte şi urmă-
\ranci 80.637.59 de plătit Alteţei Sale Principele de Waterloo".

Pag. 13

(& No. 621

 O LEGE Şl U N DECRET
P rincipe de W a te rlo o ? Este pur
şî sim plu c o b o rîto ru l Ducelui de
W e llin g to n , adică omul care,
chia r la W a te rlo o , acum 123
de anî, învingea pe m arele N a ­
poleon.
Istoria acestei d a to rii belgiene
« destul de inte re sa n tă .
In ziua de 8 Iulie Î8 I5 , Regele
Ţărilor-de-Jos iscălîa, la A m s te r­
dam, un d e c re t p rin care, in
semn de recunoştinţă dîn p a rte a
c e tă ţe n ilo r acelui oraş şi ca o
ră sp lă tire pu blică şî du ra b ilă a
stim ei lor, D u c e l e de W e l ­
lington, care cu v ic to ria sa
alungase orice p rim e jd ie de pe
cuprinsul O la n d e i, era
Principe de W a t e r l o o ,
cu d re p t la a p e la tiv u l de A lte ţă .
D ecre tul declara de asemenea
că titlu l de Principe era trans­
m isibil de scend e n ţii masculine a
Ducelui.
La două luni după aceea, în
ziua d e 29 S ep te m b rie , prezin-
ta tă de acelaş W i l h e l m , era
votată de Parlam ent o lege,
care lasă titlu lu i de Principe de
W a te rlo o o m oştenire, constând
din apro a p e 1083 h ectare de
p ă d u ri dom eniale, a c ă ro r p ro ­
p rie ta te era a stfe l transmisă
p rin c ip e lu i de W a te rlo o ,
o b lig a ţia de-a se supune dîspe-
z iţîu n ilo r ce a r f î urm at, după
înregistrarea d o ta ţîu n ilo r.
lângă aceasta, legea sta b ilia că
d re p tu l de-a se bucura d e ve­
n itu rile acestei d o ta ţîu n i începea
din ziua rid ic ă rii D u c e l u i de
W e llin g to n la d e m n ita te a de
Principe de W a te rlo o .
a peste 1000 h e c ta re de teren
c u ltîv a b il. înainte de războiu,
A c tu a lu l b e n e fic ia r al frum oasei
m oşteniri este al 5-lea P rincipe
S T O M A C U L SĂU î l I NT E R Z I C E
re d e v e n te le p lă tite de arendaşi d e W a te rlo o , adică A lte ţa Sa
se urcau la aproape î 50.000 Artur Charles Welles­ ORICE PLĂCERE
fra n c i, d a r astăzi, cu siguranţă l e y , care are un fiu de 25
că ele tre c de un m ilion. anî ; în curând, acesta se va
însura, p e ntru a continua des­
U N „V E N IT " C AR E V A D U R A... cendenţa.
Prin urm are nu e aproape ziua
C â t despre v e n itu l net, adică când statului belgian îi va fi
fa im o şii 80.000 fra n ci, g u ve r­ în g ă d u it să des s altă în tre ­
n a n ţii dîn 1890 s’ au g â n d it să bu in ţa re bă n iilo r, cari îl costă
înceapă tra ta tiv e p e n tru a-l ca­ încă, faim oasa b ă tă lie dela
p ita liza şi a p o î ram bursa, dar W a te rlo o .
nu s'a fă c u t nim ic. G . R.
num it El este ţintuit la pat de către o digestie grea.
Ziua, el cade de somn şi noaptea, nu poate dormi.
Cea mai mare parte dintre tur- balonările şi toate celelalte indis­
burările digestive de care sufe­ poziţii datorite unei digestiuni
ră. nouă persoane din zece, după penibile. Nu neglijaţi aceste tur-
mese, sunt datorite fie unui ex­ burări, căci ele pot conduce la
ces de aciditate care irită m u­ complicaţiuni grave, precum:
coasa delicată a stomacului, fie dispepsie, gastrită şi chiar ulcer
unei fermentaţiuni alimentare — de stomac.
ceiace poate să ocazioneze du­ Magnesia Bisurata este remediul
reri m ari. O mică doxă de Magnesia alcalin prin. excelenţă contra in­
Bisurata luată în puţină apă uşurea­
dispoziţiilor digestive.
ză im e d ia t acrelile, r â g â i e I i I e,
DI GESTI E ASI GURATĂ
PRIN
cu M A G N E S IA
Pe
FEMEILE C U C ĂŞ TI DE O T E L ! - N O I L E U N IF O R M E ALE
C O R P U L U I DE A JU T O R A L FEMEILOR ENGLEZE
iată în fo to g ra fia noastră o m em bră a nouei a so cia ţii de aju­
B IS U R A T A
D e v S n z a r e la to a te fa r m a c iile şi d r o g u e r iile . L e i 75
fla c o n u l m ic sau Tn fo r m a t m a r e e c o n o m ic , L e i 110.
to r fe m enine din A n g lia , prevăzute cu căşti da o ţe l, u niform e
si m ăşti de gaze. A ce ste fe m e î vo r da, în caz de a tacuri ae­
riene, a ju to a re , în c a lita te de te le fo n is te , c o n d u că to a re de au­
to m o b il, etc.

cÇL
UN O M DE A F A C E R I

Ducele de W e llin g to n era un

iscusit om de a fa c e ri. Deaceea Cine esîe practic, coase cu
şi h o tă rî să sporească v e n itu rile
acestor imense p ro p rie tă ţi. A s t­
fe l, în 1917, el po rn î să se facă întrebuinţaţi
de frişa re a te re n u rilo r, o b ţin â n d ,

mâiaseaâeaml^Mermxmri
în schimb, ca produsul re a liza t
din vânzarea a rb o rilo r să fie
tre c u t în fie c a re an, în contul
c re d itu lu i sau, dîn C a rte a M a re
a d a to rie i pub lice b e lgiene.
După re vo lu ţia din 1830, când
Belgia se d e sp ă rţi de O landa
pentru ca sa aste elastică» rezistenta
cu care fo rm a un singur stat,
încă din 1815, un tr a ta t special şi vopsita in culori garantate.
înscrise în sarcina noului sta t 5
m ilioane de fio rin i, dîn d a to ria
olandeză, în ca ri se cuprindea
şi d a to ria P r i n c ip e I u i de
W a te rlo o .
in 1872 se încheia un acord,
care recunoaşte că vânzarea
p ro ve n ită din tă ie re a p ă d u rilo r
ap arţin ând P rincipelui de W a ­
te rlo o , rep re zin tă un v e n it anual
de fra n c i 8.010.614.
Dar în 1874, în 1876 şi în 1902,
la această sumă se mai adăugară
şi dobânzile d e s p ă g u b irii ce tr e ­
buiau p lă tite P rincipelui de W a ­ OBSERVAT! m a r c a f a b r i c i i *
te rlo o , p e ntru e xp ro p ie re a unor TABI A DE Ş AH. &
p ă rţi din p ro p rie tă ţile sale,
I A V A B U À I N A P A C Ă L D U Ţ Ă Şl C U
fă c u te p e ntru e xecutări de lu­
c ră ri pub lice. In to ta l, sporul a SÀPUN NE UT RU.
fo s t exact de fra n c i 53.145.
A s tfe l, dîn anul 1902, suma pe
care statul be lg ia n o p lă te şte M O D A P Ă LĂ R IILO R Şl Z IU A SF. C A T H E R IN A , IN ELVEŢIA
anual P rincipelui de W a te rlo o In ziua Sf. C a th e rin a a avut loc la G eneva, în Palace d ’ hiver, Dr. E. Marinescu - Bojoiu C O S M E T I C A în grijirea tenului. M asaje. Vopsirea
este de fra n c i 8.063,759. C u ra de s lă b ire . D i s t r u g e r e a
un bal şi un concurs de p ă lă rii e xce n trice şi n e o b icin u ite . Pre­ p e rm a n e n ta a genelor şi sprincenelofr
p â ru lu i de p ris o s p rin e le c tro -
D ar această sumă nu re prezintă miul a fo s t luat de o p ă lă rie fu tu ris tă şi una ..Ă lbă ca zăpada c o a g u la re . C o s m e tic a , g im n a s tic a D is tru g e re a d e f in it iv ă a p â ru lu i de
d e câ t o mică p a rte din renta sî cei şapte p it ic i" . In fo to g ra fia noastră, stânga : n  lbă ca şi m asaje m e d ic a le . C o n s u lt. 2 — 7 prisos fără cica trice. N oile măşti străine
d o ta ţie i, deoarece Principele B-dul C a r o l 62. T e le fo n 3-66-48 de înfrumuseţare şi întinerire.
zăpada şî cei şapte p it ic i" . (Pe m arginea de jos a p ă lă rie i) şi
B -d u l D o m n iţe i 32 : T e le fo n 4-19-50
mai încasează şi arenda anuală d re a p ta : „F u tu ris m ", cele două p re m ia te .
 C O L O N I Z Ă R I L E IN A N T I C H I T A T E
SI IN VREMURILE
N O A S T R E
nume feniccene. Nu tre cu m ult şi în secolul al X ll-le a , în a in te de C hristos,
dîn mica peninsulă balcanică, veniră cu o e n e rg ie şi mai mare, cu un
s p irit mai în tre p rin ză to r, p o poarele helenîce şi se răspândiră în t o t
cuprinsul bazinului M e d ite ra n e i. Fenicienii fu ră respinşi în a p o i în A sia,
< p a rte din ei rămaseră locului şi sp supuseră năvalei g re ce şti,
M 5&
C E T Ă Ţ I L E G R E C E Ş T I

C olonizarea greacă a cuprins to a te insulele şi a rh ip e la g u rile

M e d ite ra n e i, coastele A siei, Tracia, llyrîa , Ita lia m edievală.
C o lo n iş tii g re ci în fiin ţa ră c e tă ţi noui, ca ri rămaseră in d e p e n ­
d e n te de m etro p o la lor.
A tâ t Fenicienii câ t şi G re c ii au p o rn it în căutarea de
colonii, pentrucă aveau nevoie de păm ânt nou. Dar ei
nu se colonizaseră co m p le t. Ei nu p ă tru n d în in te rio ru l
te rito riu lu i, ca să cucerească păm ânturile ce se în tîn d
în spatele oraşelor în fiin ţa te . A ceastă colonizare era
mai m ult com ercială şi o ce ta te , un oraş în fiin ţa t,
satisfăcea nevoile co lo n iştilo r. Dar G re c ii păstrau
o a recari le g ă tu ri cu p a tria lor, o le gătu ră p o litic ă
şî com ercială. Se în tâ m p la că după cucerirea
\ unei c e tă ţi, sau a unui loc în d e p ă rta t, era
nevoie de oameni, cari să le colonizeze şî să
pN ţină locul sub stăpânire.
, D ocum entele vre m ei arată cum se făceau

/
800 de f a m ilii de c o lo n iş ti it a lie n i
la s o s ire a în S e n o v a .

M a re ş a lu l S a lb o , g u v e rn a to ru l L ib ie i,
TREI T I P U R I
cu c o lo n iş tii it a lie n i c a ri p le a c ă sp re
DE C O L O N I I L ib ia , în p o r tu l G e n o v a , în a in te de
îm b a rc a re .
olonizarea a

C j u c a t , în
isto ria o m e ­
n irii, un rol imens. Ea
a fo s t scena pe care
S o sire a c o lo n iş t ilo r

Ai;
it a lie n i Io T rip o lis .

s'au p e rin d a t to a te d ra ­
mele om enirii, începând
cu e p o cile cufunda te în
p re isto rie . C olonizarea a
fost setea de păm ânt, ne­
voia da spaţiu, care e unul
din cele mai im p o rta n te ele­
mente, ale lu p te i pentru existenţă.
Dealungul veacurilor, colonizarea a
luat d iverse form e, adaptându-se
n evoilor şî c o n d iţiilo r fie c ă re i epoci.
C e deosebire există, de pildă, în tre
colonizările din tim p u l expansiunilor
p u te rilo r europene şi nevoile colonizărilor
contem porane ! Prima d a tă când se p o m ;-
neşte de colonizare, în is to rie , e vorba de
acel p o p o r, mic !a număr, d a r cu o fo rm i­
dab ilă p u te re de muncă şi SLe in v e n ţie : e
vorba de Fenicienii, cari ocupau ţă rm u l asiatic
al M e d ite ra n e i.

F E N IC IE N II Şl M E D IT E R A N A

Sunt 4000 de ani de a tunci. H a rn ic ii F enicieni fură

c o tro p iţi de Faraonii E g ip tu lu i şi în g h e su iţi la* m arginea
ţă r ii lor. Ei se supuseră, fă ră lu p te , dar cum nu mai
aveau spaţiu, nici păm ântul nu le dădea p o s ib ilită ţi de
tra iu , nici fire a lo r nu era p o triv ită m uncii câm pului, ei
porniră în largul m ării. A s tfe l, Fenicienii ocupară insulă
după insulă, din largul M e d ite ra n e i, se întinseră pe coasta
A siei, ajungând până la M area N e a g ră . Iscusiţi n a v ig a to ri,
ei în te m e ia ră p re tu tin d e n i c e tă ţi, p o rtu ri, depozit® p e n tru
m ărfuri, făcănd le gă tura în tre O c c id e n t şî O rie n t. A ce ste oraşe,
fo a rte m ulte la număr, în te m e ia te de c o lo n iş tii fe n ic ie n i, aveau
un c a ra cte r com e rcial. Până astăzi au rămas numele acestei
colonizări în Spania, unde oraşele A lm e rîa , A lgesîras, C adiz, p o a rtă
 noastre, desigur, sub altă fo rm ă , cu alt<? caractere,^ dar
cu aceeaşi te n d in ţă generală, dar mai aies provenită din
aceleaşi nevoi.

IMPERIUL C O LO N IA L

D intre ţă rile Europei, cea d in tâ i, care a avut cel mai

mare im p eriu colonial din lume, a fo st P ortugalia. încă
in secolul al 15-lea, P ortugalia era stăpână peste Asia,
A fric a şl A m erica de Sud. A p o i a v e n it rândul Spaniei,
care a avut un im p e riu colonia l ce se în tin d e a in Africa,
A sia, A m e ric a de Sud, insulele O c e a n ie i. Deaceea,
F i l i p a l I I - 1a a, re g e le Spaniei, a p u tu t spune, pe

C ei 20.000 c o lo n iş ti it a lie n i, sosind Io T r i p o l i i , sunt

t r a n s p o r ta ţ i eu a u to c a m io a n e le , la lo c u in ţe le lo r.

aceste colonizări. Se publicau p ro cla m a ţii, se puneau afişe

cari info rm a u pe ce tă ţe n i că se organizează o colonie
şi erau in v ita ţi sâ se înscri», la m a g istra tu ' însărcinat cu
în to cm ire a listelor. In unele cazuri se în to cm îa u lîste fără
consultarea ce lo r in te re s a ţi. Fiecare fa m ilie care avea mai
m ulţi b ă rb a ţi, tre b u ia să tra g ă la sorţi. Dacă nu se întrunia
un număr su ficie n t, se adăugau e m ig ra n ţi străini, sau
lo c u ito rii c e tă ţii vecine.

C U M SE O R G A N IZ A C O L O N IA

Dupăce se organiza gru p u l de colonizare, şeful e x p e d iţie i,

fo n d a to ru l oraşului, se punea în fru n te a guvernului. P reoţii,
o ra c o lîi şi m a g is tra ţii erau aduşi din m e tro p o lă . A s tfe i
organizată e x p e d iţia , ea pornia în tr'o zi fix a tă , spre locul
de colonizare.
G re c ii înfruntau, in g ra d u l cel maî în a lt, d o rin ţa de a
pătrun de în re g iu n ile cele mai d e p ă rta te , cu pa trio tism u l
cel mai fid e l. Focul aprins în căm inul o raşi'lui, im aginile
zeilor, p re o ţii şi o ra c o lîi însoţiau pe c e tă ţe n i, în drum ul
lo r în tre stră in i. Z e ii p ro te c to ri ai m e tro p o le i erau in v ita ţi
d re p t cuvant, că în im p e riul său soarele nu apune n icio d a tă . A p o i, O landa, Franţa, A n g lia şi Italia
să îa p a rte la noua aşezare, unde se re produceau te m p le le ,
străzile, p ie ţe le şi fo rtă re ţe le , după m odelul m e tro p o le i. au in tra t în arena is to rie i, în tem eindu-şi şi disputându-şi im p e riile coloniale.
Dar deasupra acestor te n d in ţe de expansiune a ţă rilo r, p o rn ite din nevoi econom ice generale, exista
După id e ile de atunci, ceea ce co nstituia s o cie ta te a nu
perm anentă nevoie de colonizare a oam enilor, d e te rm in a tă din lipsă de spaţiu. C ă ci există o deosebire
era păm ântul şî co n stru cţiile , dar c e tă ţe n ii. Prin urroare,
în tre cucerirea unei colonii şl colonizarea p ro p riu zisă. Englezii nu »'au colonizat în India, deşi aceasta
acolo era A te n a , unde se aflau atenien*, e tc . Deaceea,
colonia p urta, deseori, numele ce tă ţîi-m a m e , sau al unei tară imensă e o colonie (dom inion) a A n g lie i. , ...
Dar plecarea englezilor, în secolul al 17-lea, spre ţin u tu rile A m e ric e i de N o rd , unde s'au sta b ilit cu
străzi, sau suburbii, care dăduse un mare c o n tig e n t de
m iile, este p ro p riu zis o colonizare. Deasemenea, plecarea spaniolilor, dupăce C olum b a descoperii
colonişti.
C olonia grecească este o c e ta te nouă fo n d a tă după A m e rica , în ţă rile A m e ric e i de Sud, e deasemenea colonizare.
im aginea m e tro p o le i. D a r colonia era autonom ă, ea nu
C O L O N I Ş T I I S P A N I E I Şl Al A N G L I E I
depindea, nu era vasala, m e tro p o le i.
Dacă p a tria era în p e rico l, ea putea conta pe a ju to ru l
Pe atunci, colonizarea era un lucru mai sim plu. Plecau mii de oam eni, spanioli sau engleziF ln căutarea
c o lo n iilo r şî ch ia r după tre c e re de secole, ele nu s au
unor păm ânturi noui, m ânaţi de g relele c o n d iţii econom ice din ţara lor. A c e ş ti aventurieri^ şi oameni
sustras dela această d a to rie . Deasemenea, ele invocau
fără nici o c o n d iţie socială şi econom ică, nu constituiau o tra g e d ie , ci o salvare. Ajunşi în ţinuturile
aju to ru l m e tro p o le i. •
întinse şi sălbatice din noile c o ntinen te, ei renunţau la v ia ţa lor de odinioară şi nu cădeau în condiţii
mai gre le . Ei nu izbutiseră să producă nim ic, acasă, în p a trie . A ic i, aveau cei pu ţin păm ânt şi pers­
C O L O N I I L E R O M E I
p e c tiv e noui. In d ig e n ii erau destui, ca să muncească păm ântul p e ntru dânşii. D intr'u n mediu îmbâcsii
C olonizarea romană e cu to tu l deosebită de colonizarea de sărăcie, nevoi, fă ră nicî o p erspectivă, ei erau tra n s p o rta ţi în ţin u tu ri pline de p o s ib ilită ţi. j
C a re era, în d e fin itiv , fe lu l de tra i al unui spaniol, din secolul al 16-lea, sau_ al unui englez. în secolul
greacă. In p rim ul rând ea a fo s t fă cu tă cu un scop
al ! 7 -le a ? Şi mai ales al m iilo r de spanioli, chiar n ob ili cavaleri, de fe lu l luî Don Q u ic h o tte de la
p o litic , executat tim p de secole, după un plan m etodic,
care asigură grandoarea Romei. Pe când coloniile g receşti M ancha. Singura lo r m ângâiere erau iluziile m o rilo r de vânt.
au fo s t fo n d a te de e m ig ra n ţi, a p a rţinând diverselor
trib u ri, m enţinând cu m e tro p o la le g ă tu ri maî m ult in d e p e n ­ CU D O N Q U I C H O T T E IN C O L O N I I
dente , co lo n iile rom ane au fo s t în fiin ţa te de o c e ta te şi
A ceasta era singura avere a lui Don Q u ic h o tte . A cum ne închipuim imensa mizerie şi sărăcie a maselor
numai în foiosul ei. Ele i-au rămas supuse.
de ţă ra n i, dep e moşiile fe u d a lilo r : sdrenţe şi un to ia g . Englezii co lo n iza to ri ai A m e ric e i de N ord au
Aceste trei colonizări, feniciană, greacă şi romană,
au rămas caracteristice, pentru toate colonizările fo s t cre d in cio şii unei re lig ii, d e p e urma căreia aveau de s u p o rta t p re s e c u ţiî de m oarte . Ş^ au pornit
în largul m ării, fă ră avere, cu gândul să-şi salveze viaţa şi c re d in ţa . A s tfe l au ajuns, spaniolii şi englezii,
timpurilor, până în vremurile noastre.
în pam pasurile şi p re riile p o p u la te de trib u ri sălbatice, pe cari le-au distrus fără fric ă . Şi au pus piciorul
Ca şi Fenicienii, există şi astăzi popoare cari au
nevoie de colonii, pentrucă suni isgonite depe pe un păm ânt, pe care şî l-au însuşit. ^ _ » o • i l •
P rim ele lor adăposturi, bărăci sau pe şteri, nu erau in fe rio a re a d ă p o stu rilo r de acasa. Prima lo r hrana,
pământurile lor. Ca şi Grecii, există popoare
ce-şi trimit surplusul de populaţie peste m ări şi vânatul, era mai bună şî mai abundentă d e câ t cea de acasă, unde vânatul era o p rit,^ pentru calici.
Prima lor hrană erau p ie ile anim alelor, călduroase, la rg i, n e p e tic ite . Prin urm are, colonizarea din acele
ţări, unde înfiinţează oraşe şi ţări, cari păstrează
oarecari legături cu ţara-mamă. Ca şi Romanii, vrem uri însemna o tre c e re dela standard in fe rio r de viaţă la unul superior.
există popoare care cuceresc colonii, cu scopul
C O L O N I Z A R E A M O D E R N A
de a-şi m ări puterea lor politică, m ilitară si
economică.
Aşa dar nîm îc nou sub soare. Şi ceea ce s'a p e tre c u t Dar astăzi? C um putem coloniza un european, în ţin u tu rile A fric e i, A siei sau O cean iei ? C e l mai umil
!n istorie, cu 3000 ani în urmă, se re p e tă şi în vrem urile ţăran, sau lu c ră to r din Europa contem porană, tră e şte mai bine şl mai uşor d e câ t cel mai b o g a t faran
 sau meşteşugar, din secolul a!
î 5-lea, sau al 16-lea. El are nevoi
m aî co m p lica te , mai mult#, de
ca ri nu se p o a te lipsî, dacă e
colonizat. Deaceea în ţe le g e m
fe lu l cum colonizează ita lia mo­
dernă. A nul acesta au fo st
tra n s p o rta te câteva zeci de m ii
fa m ilii ita lie n e ş ti, în co loniile
ita lie n e din A fric a O r ie n ta li,
C O LO N IZ A R E A LIBIEI
Sub conducerea m a r e ş a l u l u i
B a l b o , s'au fă c u f o serie de
p re g ă tiri p entru instalarea em i­
g ra n ţilo r, A u fo st aduşi cei
m aî bunî in g in e ri şi a rh ite c ţi
ita lie n i, ca ri au ales locul de
colonizare. L o tu rile de păm ânt
au fo st îm p ă rţite , s'a ales re g iu ­
nea pe ntru clă d ire a oraşului şi
lucrul a în c e p u t. S'au z id it sute
d e case, m odeste, d a r după
to a te in d ic a ţiile te h n ice !
h ig îe n e i m oderne. Şi după ce
colonia a fo st c lă d ită , fa m iliile
de e m ig ra n ţii au fo s t
ap ro vizio n a te , ca p entru un drum
lung. Au p o rn it cu tre n u ri
speciale şi la to a te s ta ţiile au
A s tfe l are loc o colonizare în
vrem urile noastre. C ând mUle-de
c o lo n işti au a ju n s tn Libia, au
găsit casele m o b ila te , păm ânturile
p a rc e la te , v ite le în staul, străzile
şoseluite. A doua zi, puteau
porni 1a munca câm pului, pen­
trucă la p o a rtă aşteptau u n e lte le
şi maşinile m o to riza te .
TEC H NICA MODERNĂ
Aşadar, colonizarea m odernă e
.legată de c h e ltu ie li imense şî
nu p o a te f i fă cu tă d e câ t în
cadrele statului. C olonizarea
italiană e m odelul după care
tre b u e să se orienteze noile
idei de colonizare, care bântuie La c u m p ă r a r e a oricărui produs,
V e r it a b ilu l R im m e îs v ă a ju t ă ! E o e ro a re . D oam nă. în s ă să c o n s i d e r a t ’,
observafi vigneta de g a r a n ţ i e a
Europa contem porană. In aceleaşi o r i c e c o s m e t i c p e n t r u g e n e d r e p t un „ R im m e l s . reprezentanţei pt. România-
condiţiuni de organizare, dar T o a t e c e le la lt e p ro d u s e in f e r io a r e p r o fit a d e a c e a s t a Numai prin această vignetă ({$ ,'ffâ w .
D o a m n e le c a r i nu s e l a s ă in d u s e în e r o a r e ş i c a r i fin e » a d e v a r a t la f r u m u s e f e a sunteţi feriţi de a cumpăra «JU SüJsJI
maî modeste, s'a fă cu t, acum mărfuri c o n t r a f ă c u t e
o c h il o r l o r , nu c e r un R im e i, c i p r e t in d m a r c a „ R im m e l s " .
câţiva ani, transferul de p o p u la ţie i
în tre G re cia şi Turcia. S in g u r v e r i t a b i l u l R im m e l's nu c o n f in e n ic i u le i, n i c i g r ă s i m i c o i o r a t e . c a r i
şî li p e s c g e n e le s i l a s ă u r m e c e nu s e m a i ş t e r g S i n g u r v e r . t a b . l u l . . R im m e l
C olonizarea v re m u rilo r noastre e
se a p lic ă a t â t de u ş o r în c â t p r iv ir e a e s te în fru m u s e ţ a tă f a r a s a se p
o operă tehnica, de organizare
bânui ce v a .
p e rfe ctă , în arm onie cu c e rin ţe le
bin e omului m odern. Şî în aceasta
constă deosebirea esenţială, în tre R IM M E LS C O SM ETIQ U E
1
'W a t e r C o s m a tiq u s
c u ceririle coloniale de o d inioară T H E S U P E R IO R E Y E L A S H B E A U T I F I E R
W ot o n ly beaut* Pies but e n c o u ra g e s th e g ro w , p
o f Iona la n gu o ro u s lo shes. It do«> n ot b«aa. cracK
şî aşezările n o ilo r c iv iliz a ţii ale a ” le a r c u t^ a s h e s . It rs.absolutely h a rm le s s a n a
ç a n n o tjr y u re th e ey e » -

fo st în tâ m p in a ţi cu m a n ife s ta ţii, Europei , în c o n tin e n te le

ia r în p o rtu ri îi aşteptau vapoare n epo p u la te .
bine am enajate.

Săpunul cel mai pur din (ume

e s te ş i cel mai s p o r n i c
racie lipsei totale de umiditate şi formei

**■
SGC\tV*LUW>W
cov>*^o\v
G sale practice, calitâfîle lui neîntrecute se
pâstreazâ până la ultima bucăţică, deasemeni
VNWS
şi parfumul său agreabil.
CITIŢI IN FIECARE SĂPTĂ MÂNĂ

ff MEDICUL NOSTRU* bu W & k ki

C ea m a i buna şi m ai fru m o s ilu s tr a ta r e v is ta
de s p e c ia lita te .

PĂRUL DE PE FATĂ Şl CORP Cunoaşteţi broşura ilustrată

d is tru g e d e f in it iv ţ i fă r ă c ic a tr ic e £ / ta ş e s puteţi avea ■.Soarele de Altitudine"? 3
D-na Or. M, R A B I N Q V IC
S p e c ia liz a tă Io P a ris , b o li de p ie le
Vă recomandăm să vă p ro '
C O S M E T I C A „Soarele de Altitudine . curafi broşura de 40 pag.
N o. 843 cu cele 18 imagini
în g r ijir e a te n u lu i
colorate. O puteţi obfine
B ulev. C a r o l 57. T e le fo n 3.52.73.
C o n s u lt. 8 — 12 si 3 — 7. In aceiaşi măsură ca şi soarele dela munte si lampa gratuit dacă ne i n d i c a f i
„Soarele de A ltitudine"— O riginal Hanou — radiază exact adresa Dvs. pe fo r­
raze ultraviolete tăm ăduitoare şi plăcute. Nu trebue mularul de mai jos.
Dr. ELiSABETA MOLNAR să mai aştepta|i până la concediu! următor pentru P j a j i i r i l e pentru lămpile „Soarele de A ltitu d in e " o
MEDIC STOMATOLOG a beneficia de raze. Trebue numai să puneţi lampa rost reduse. Astfel modelul de pe imaginea alăt;
Fost asistent la c l i n i c a „Soarele de A ltitudine" în funefiune şî putefî face rată tip SN 300 costă numai Lei 8.500,— respect
u n i v e r s i t a r ă din C lu j imediat băi de soare oricând doriţi. Lei !0.000,— jdupă felul curentului şi a tensiune
Loco domiciliu. Plata se poate face şi în rate Iu
B O A L E DE G U R Ă şi nare. A parate complecte începând dela Lei 4.725.
Oacă suniefi palid şi surmenat, lampa „S oarele de
CHIRURGIE DENTARĂ « D e m o n s tra ţii f ă r a o b lig a ţie la In d u s tr ia Mcdico-Technic& S.
A ltilu d in e " bronzează şi înviorează • dacă sufleteşte B u c u re ş ti, S tr. A . B ria n t! (fosta K e e a lă ) N o. 20, Tel. 1-700
Proteiă, technics moder­ si la rep re ze n tan te le no astre d in p ro v in c ie .
nă, coroane de porţelan
suntefi indispus şi nervos „Soarele de A ltitu d in e " vă
întremează şi vă linişteşte ; dacă sănătalea lasă de
s'a m u ta t
d orit iradierile regu­
MEIE DE U IIII1 "
Bucureşti - str. Sf. Ionică N o . 7 esse
late cu „Soarele de A l­ hir.astrla M edico-Technicà S. A, B u c u re ş t
Consult. 3— 6 Telefon 4.91.31 Str. A. B ria n d Ko. 20
titudine" ameliorează
starea generală. Pen­ K urnele
tru aceasta este su­
C ITIŢI ficient o. - b a i e de L o c a lita te a
soare de câteva mi-
Adeverul Literar nu'e. S tr a d a •«.«««.
668 C

şi Artistic
Caa mai răspândită revista lite ra r

Sunt vindecabile bolile de plămâni ?

Citiţi : T o ţi acei care suferă de astmă, tuberculoză pulm onară, şî la laringe, ftiz ie , ca ta r la vâ rfu l plăm ânilor, tuse învechită ,
răguşaiă persistentă, g rip ă şî n’au g ă sit vin d e ca re a până acum prim esc dela noî lăm uriri, absolut g ra tu it si fra nco
„MAGAZINUL- o c a rte cu m u lte ilu s tra ţii asupra te m e i: „Sunt vin d e ca b ile b o lile de p lă m â n i? ". A se scrie o c a rte poştală, fra n ca tă
revista p u b lic u lu i select *cu 7 lei — la adresa e x a c tă : P U H L M A N N & CIE. BERLIN, 836 M I G G EL ST RA S S E 2 5 — 25 a.

Pag. 17 ( U i N o - 621
 T *f XISTĂ oare un eorr.plot îm p o triv a p e tro lu lu i nostru ? In ce scop şi din faim osul „D ra n g nach O s te n ", adică p ătru n d e re a spre ră să rit, nu este altceva
W» p a rte a cui ? _ d e câ t drum ul spre p e tro l !
* Depe urma unei dureroase exp e rie n ţe , p ro d u c ă to ru l rom ân ştie ca C e zări ţin te ş te mareşalul G o rin g ?
p re ţu l păcurei rom âneşti nu se stabileşte la noi, ci peste nouă m ări şi nouă ţă ri. La ce e venim ente ne putem aştepta ? C e influen ţă p o t avea c o n flic te le grave
Primul tanc, în că rc a t cu sute de vagoane de p e tro l, care a p le ca t, acum tre i din Extremul O rie n t asupra p e tro lu lu i rom ânesc ?
ani, depe coastele răsăritene ale M e d ite ra n e i, vas-cisternă, urm at apoi de alte
fantom e asem ănătoare, simboliza p rim e jd ia Irakului, p e ntru păcura românească. UN F R A N C E Z A J U T Â N D PE G E R M A N I
A ceste tancuri, de se rvite de conducta Mosulului, se în d re p ta u spre coastele
Italiei, Franţei, Angliei şi Germaniei, precum si spre ce le la lte ţă ri ale G enialul chim ist francez, B e r t h e f o t , făcând acum 90 de ani, în zilele
con tinentu lui lip s it de p e tro l, state p rin tre care România fig u ra ca o ţară re v o lu ţie i din 1848, sinteza m isterioasei acetilene, nu s'a g â n d it atunci că, în
anul 1938, G e rm a n ii se vor fo losi de noua cale deschisă
binecuvântată,
O aită conductă (Pipe-LIne), mai lungă d e câ t de dânsul în ştiin ţă ,
d ia m e tru l României, stă la pândă, culcată în tre P etrolul nu este altceva d e câ t un am estec de hidro carb uri,
Baku (Caspica) şi Batum. p o rt la M area N eagră, adică de c o rp u ri chim ice, a lcă tu ite din d ife rite molecule
putâ nd concura e xp o rtu l nostru de p e tro l. de hidrogen şi carbon. B erthelot, reuşind
cel d in tâ i să smulgă ta in a n aturii, a închegat
GRAVE F R Ă M Â N T Ă R I PESTE O C E A N doi atom i de carbon cu d o i atom i de
h idrogen, în form ula C., H 2, spre a o b ţin e
Telegram ele ne-au adus vestea ca a izbucnit Acetilena. C h im iş tii germ ani, din zilele
răscoalei® în M exic, unde un generai s ar noastre, au tra n s p o rta t această cu ce rire de
fi rid ic a t îm p o triv a p ro p rie i sale ţă ri, to cm a i la b o ra to r, în uriaşele lor uzine, spre a
acum, când minele de p e tro l au fo st pre para, din acetilenă, un a lt corp, ale
naţionalizate. C in e are interes să puie la cărui m olecule întrunesc un număr în tre it
cale asemenea fră m â n tă ri ? de atom i.
A g e n ţia R ador ne anunţa, mai dăunăzi, că E vorba de benzen.
rep ublica Paraguay , h o tă rită să nu cedeze G e rm ania, cu zăcăm intele ei bog a te in
nicîo palmă de păm ânt Boliviei, a trim is cărbuni, era natural să fie cea d in tâ i care
0 în tă rire de 10.000 oam eni, garnizoanei să caute să se em ancipeze, spre a înlocui
din G ran-C haco, regiune b o g a tă in zăcă­ lichidul negru, pe care N atura l-a ascuns,
m inte de p e tro l. Paraguay nu pare dispus acum câteva m ilioane de anî, numai prin
să consimtă ca acest d ife re n d să fie supus unele regiun i ale globului.
C u rţii de ju s tiţie in te rn a ţio n a le dîn H a g a . — Dacă zeul Wotan n’a îngrijit ca
A m in tim c itito rilo r că războiul de acum ţara noastră să aibă şi ea benzină
câţiva ani, d in tre Bolivia şî Paraguay, a fost — par a spune n em ţii de azi — o vom
p o rn it to t d in tr'o te n d in ţă de acaparare a prepara prin sinteză !
te re n u rilo r p e tro life re . Pare to tu şi o contrazicere în tre succesul
Pe de altă p a rte , Japonia, am biţioasă şi ch im iştilo r din uzinele germ ane, ca ri au reuşit
tenace, în d o rin ţa ei de a cuceri, ţine în tr'a d e v ă r să lichefîeze şi să hidrogeneze că rb u ­
p ie p t Rusiei S ovietice, spre a-şî păstra suprem aţia nele şi în tre a titu d in e a m areşalului G ô rin g , care-şi
în regiunea p e tro life ră a insulei Sackalin, desfăşurată fa c e streaşină la ochi, spre a descoperi, în zarea
pe o lungim e de a p ro a p e o mie de kilo m e tri, în Răsăritului, tu rle le sondelor...
preajm a coastei asiatice o rie n ta le .

ŢĂRILE IM PERIALISTE N 'A U PETROL! T u rm e le flă m â n d e ale c is ­

t e r n e lo r , în g a ra P lo e ş ti.
P rintr'o ciudată c o in c id e n ţă , to cm a i ţă rile cu visuri im p e rialiste , adică
cu te n d in ţa de a stăpâni’ a lte popoare, to cm a i ele n'au zăcăm inte
de p e tro l. t .
ju t e de m ii de a u to m o b ile s tră b a t azi bătrâ n u l c o n tin e n t; pâlcuri de avioane
ie iau la în tre c e re cu norii ; escadre de vapoare şî submarine plutesc in
c iprinsul m a rilo r e u ro p e n e .
Uriaşele m otoare, cari sunt inima harnică a m arilor uzine, sufletul tra n s p o rtu rilo r
pe păm ânt, pe oceane, sub valurile m ărilor, precum şi în văzduh - - mai to a te
aceste m otoare se adapă ia sondele din Valea Prahovei, regiunea Tărgoviştei
şi Buzăului. x .
in Europa, săracă de p e tro i, în co n tin e n tu l unde Romania este considerata ca
cel mai im por+ar.1 centru p ro d u c ă to r — marea m a jo rita te a acestor m otoare
a fost în s u fle ţită, p a na mai deunăzi, de p e tro lu l românesc.
M areşalul G o iU l S lr e c i z â n d năzuinţa G erm aniei, a d e cia ra t ca te g o ric că

O c a le f e r a t ă p a r t ic u la r o
în t r 'u n ţ in u t p e t r o lif e r .

CE SOARTĂ NE AŞTEAPTĂ ?

Nu sunt nicî o p t decenii, decând

colonelul a ve n tu rie r, E d w a r d
D r a k e , a d e sco p e rit, în câm ­
p iile Pensilvanîei, p rim e le p u ţu ri
cu p e tro l. Ţăranii noştri însă
găsiseră mai d e m u lt păcura, pe
care o în tre b u in ţa u la unsul
o s iilo r dela că ru ţe . Deasemenî
cunoşteau flă c ă rile nestinse ale
gazelor naturale, ţâşnind din
pă m â n t. Pe la m ijlocul secolului

(H)
Pag. 18 No. 621

tre c u t, Bucureştiul p a tria rh a l de atunci a fo s t
cel d in tâ i oraş din lume, ilu m in a t cu p e tro l,
in aceste o p t d ecenii, globul păm ântesc a luat
o altă înfăţişare, noul izvor de e n e rg ie dând un
avânt n e a şte p ta t a tâ to r m ari in v e n ţii : autoul,
subm arinul, avionul... P etrolul a d e v e n it fa c to ru l
h o tă rito r in războaiele crâncene, iscate într®
p o poare, năprasnice v a lto ri, pe cari n ic i nu
le-ar f i bă n u it A l e x a n d r u c e l M a r e sau
Napoleon'.
România este azi furnîzoarea Europei, Totuşi,
băştinaşii nu sunt m u lţu m iţi. L o c a lită ţile , b o g a te
in p e tro l, nu au d e v e n it ce n tre în flo rito a re .
In schimb trustul in d u s trie i chim ice germ ane
1. G. V arben-lndustrie, care în fru n tă lumea
cu produsele sale sin te tice , are un c a p ita l m ă rtu ­
ris it de cincizeci miliarde (s o c o tit în lei) şi
un a c tiv şi mai fa n ta stic. Cincizeci şi patru
de in d u strii chim ice, în A m e rica , în Elveţia, în
Ita lia, în Spania şi în N o rv e g ia , sunf conduse de
acest tru st, care — în tre a lte le — cumpără şi
toată producţia de soia a ţării româneşti.
Un nou debuşeu p e n tru a g ric u ltu ra noastră !
C ită m uzinele din Senna, pe ca ri nici nu-i chip
să la vizitezi pe jos. N um ai fro n ta lu l c lă d irilo r
p rin cip a le are o lungim e de 5 k ilo m e tri. Străzile
c e le i mai m ari fa b ric i din lume tre b u e să le
s tră b a ţi în auto m o b il. In cuprinsul acestei îm ­
p ă ră ţii a m aşinelor, fiin ţa omenească se p ie rd e
ca o furnică.
A c i se extra g e azotul din atm osferă şî se p re pară
benzina dîn lig n it I
Tot aceste uzine au re u şit să p re p a re , în mod
s in te tic, şi alcoolul metilic, necesar la fa b r i­
carea c u lo rilo r. Până mai acum c â ţiv a ani,
România era o fu rnizoare im p o rta n tă de alcool
U l t i m u l o m Io p u f , f i n â n d
p ie p t t e c h n ic e i m o d e rn e
şi s c o ţ â n d cu g â le a ţ o
p ă c u ră ro m â n e a sc a .
Sonde la B ă ic o i.
m e tilic, care rezulta la d istila re a uscată a lem nelor,
din p ă d u rile noastre. A m p ie rd u t însă, în această
p riv in ţă , pe clie n tu l nostru cel mai im p o rta n t,
care-şi fa b rica acum singur această m a te rie prim ă,
pe un p re ţ m ult mai ie ftin .
STATELE UNITE ALE EUROPEI
C e soartă î se rezervă p ă c u rii rom aneşti ? Vom
pute a tine p ie p t irakului ? Vom pu te a o fe ri
to td e a u n a benzină pe un p re ţ mai ie ftin decât
al ce le i fa b ric a te s in te tic ?
Şî mai presus d e to a te se pune în tre b a re a dacă
p ro gresele maşinismuluî, tehnica m odernă, geniul
in g in e rilo r şi c h im iş tîlo r — aservite până acum
urei şi vrăjm ăşie! d in tre oam eni — se v o r pu te a
em ancipa de sub tu te la sângerosului M a rte şî
in loc să c o n trib u e la deslanţuirea unui măcel
vo r conlucra la în fră ţire a p o p o a re lo r şi salvarea
c iv iliz a ţie i.
Să nădăjduim că da I Să speram că bunul sim ţ
şi în ţe le p ciu n e a vor triu m fa , că naţiu n ile se
vor putea desvolta paşnic în cuprinsul h o ta re lo r
lo r fire ş ti. Să nădăjduim că păcura din m eleagurile
noastre — acest izvor p re ţio s de e n e rg ie tehnică,
a tâ t de râ v n it — va sluji nu Sa vărsare de
sânge, ci p e ntru rid ic a re a şi buna stare a
p o p o ru lu i nostru, c â t şî a ce lo rla lte ţă ri, cari
vor a lcă tu i odată S ta te le U n ite ale Europei.
T a b le te le
De fa p t, to a te aceste sta te sunt d e o p o triv ă de
in te re sa te p e ntru ra ţio n a la exploatare şi folosinţă contra
a c o m o rilo r d in vechea zonă, singura din b ătrânul
c o n tin e n t, unde s'au d e s c o p e rit zăcăm inte im ­
p o rta n te de p e tro i. bolilor
ALEX. F, M IH A IL
reumatice
PERIPEŢII DINTR'UN TURNEU
de TEATRU
Lumea im p re sa rilo r —
Cum e ra în a in te şî
P entru prim a d a tâ 'n
f e m e e a -i m p r e s a r .
. N V IN U IT A de unii că s'ar fi ,,anchilozat,
1 ■
în form e fixe ", mişcarea noastră teatrală
e pornită rău de to t pe înoiri. Nu de
mult, ea a dat la iveală un fenomen,
pe care pă rin ţii te a tru lu i românesc nu
l-ar fi bănuit : e vorba de femeea -
impresar, ceea ce înseamnă cu adevărat
un lucru extraordinar. De ce oare ? — -
se vo r grăbi cu m irarea unii. O a re
fem eea nu este egală cu bărbatul — în ceea ce priveşte
capacitatea ei ? Şî totuşi — re p e t — apariţia fem eii
im presar nu este un lucru de duzină.
După cum fem eea - clown, femeea, care să primească
palme, este un lucru grotesc şi care te impresionează rău,
to t astfel „c o nd iţiile de muncă" ale unui impresar te a tra l —
în speţă ale unui om care însoteşte un turneu de actori, sunt
extrem de grele, mult prea g rele pentru femee, oricum o fiinţă
delicată. _ _ <,
Pentrucă s'au dus vrem urile tu rn e u rîlo r unui Răîciulescu ds
pildă, când actorii plecau să c u tre ere ţara fără condiţii, când
nu se degrîmau după reprezentaţie, aceasta din sp irit de
economie, ca să nu prăpădească vopseaua, bună pentru spec­
tacolul următor, şi când se sîmţiau fericiţi, dacă d irecto rul
tru p e i le spunea :' „peste o oră toată lumea la simigerie
p e n tru că a c i să se înfrupte, cu toţii, dintr'un cap de miel, la tavă.
S'au dus vrem urile — şi bine au făcut că s au dus — cand
marele M a t e i M i l l o , pentru a nu rămânea zălog, într'un
oraş, era nevoit să ţină câte un discurs spectatorilor, pentru
a-l ajuta să scoată geam antanele şi costumele dela antreprenorul
hotelului, care de cele mai multe ori ţinea şi restaurant.
Astăzi, slu jito rii Thaliei române sunt nişte răsfăţaţi, cari „nil
primesc“ să călătorească decât în vagoane speciale, în
„cuşete" separate, iar în ceea ce priveşte capul de miel al
lui Răiciulescu, îl dispreţueşte până şî „omul dela vagon", cum
este denum it cheferistul care însoţeşte vagonul şi care — îşi asu­
mă şi specialitatea de cafegiu „la spirt", cât durează căjătoria.
Impresarul tre b ue să „adm inistreze" pe aceşti oameni, răsfăţaţi
de întreaga ţară, să se pună bine cu acarii, ca nu cumva să
fie o sguduire prea bruscă, în tim pul căreia, un geamantan
ar putea să cadă în capul vre-uneî vedete, să nu piardă legă­
tu rile de cale ferată — şi pentru aceasta tre b ue să fie meşter
în „noul mers al t r e n u r i l o r să aibă grijă ca, în cutare
oraş, restaurantul, care de obicei se închide la zece seara, să
ţină deschis mai târziu, pentru ca oamenii să nu flămânzească,
să cunoască cazărmile şi şcoalele, pentru ca dacă încasările se
arată „slabe" să alerge, pentru a face o combinaţie, prin care
tre i o fiţe ri sau tre i elevi să poată intra pe un b ile t şi aşa mai
departe, — dar şi, la nevoie, să-şi arate toată autoritatea,
când mici neglijenţe pun în pericol spectacolul (cum ar fî de
pildă cazul unui amorez, care pentrucă ţin e să se radă „contra",
poate p ierd e trenul).
Ei bine, sunt acestea în d e le tn ic iri com patibile cu structura
gingaşă a unui fem ei ? Pană maî deunăzi, oamenii de tea tru
răspundeau cu to ţii n eg ativ la această chestiune : nu face o
fem ee de impresar !
Şl T O T U Ş I...
Şi totuşi, deunăzi o femee, cu numele de C a te rin a (nume predes­
tin a t să fie pandantul unei în d eletn iciri bărbăteşti — vezi
Caterina-soldat), — a in firm at to a te aceste păreri, dând un examen
strălucit de răbdare, tact şi cunoaştere a psihologiei speciale
a actorilor :
M a te i M illo si A c t o ri în turn eu .
lată câteva întâm plări, cari n'au nimic extraordinar
în ele, dar cărora nu poate să le facă faţă
decât un im presar dibaciu — şi domnişoara
C a terin a s'a d o ve d it că este.
Trebue să ştiţi că unii agenţi tea trali, din
provincie, sunt nişte oameni fo arte'ciud aţi : după
spectacol, când tre b ue să dea socoteala încasărilor,
le lipseşte nouăzeci şi cinci de bani la franc.
A g e n ţii aceştia — din fe ric îre nu prea mulţi,
căci altfel ar tre b ui să-ţi iei lumea în cap —
trebuesc luaţi cu binişorul. Şi iată cum...
DE C E - A Ţ I M A I V E N IT ?
Ecaterîne sau C aterina, de cum soseşte tre nul în
gara oraşului, cu agent te a tra l reputat, se reped e
la te a tru l unde joacă trupa, pentru a-şi da seama
de „situaţie". Câteodată, când agentul are om
în loc, el face tru p e i chiar onoarea de a o aştepta
la gară, aranjându-şi pentru circumstanţă o mutră
plouată.
— Ce e lancule ? (numele l-am luat la întâm ­
p la re )— întreab ă impresara, echipată de călătorie,
cu pantofi cu to curi joase şi ţinând o servietă
doldura de carnete cu socoteli.
— Zău, de ce-aţi mai veniţi — spune agentul
şi înainte de a putea continua, C a terin a îl
completează :
— Ştiu. Ce e? culesul viilor, înmormântare
sau nuntă ? (C ele tre i p ricin i pentru care nu
vine provincia la teatru).
— Mai rău !
—-Ce mai rău ?
— E epidemie de tifoidă !
— Aoleo, haide la teatru !
Ajunşi la teatru, impresara cere „c o to arele" pentru
a-şi da seama câte b ile te s'au vândut.
— P ăi văd c’ai „dat" bine !
— Da da, m ai trebue şi să le plătească !
— Cum, iar ai dat pe datorie ?
— D'a ce, se poate altfel ? Nu ştii dum ­
neata obiceiul ?
— Şi cât ai încasat ?
— Vreo două — trei mii...
— Adu-le 'ncoa !
— D ’a ce. n a i încredere ?
— F ii tu băiat bun (băiatul e tre c u t de
cincizeci) şi dă banii, de ce să le porţi, ca
să le pierzi, eu am geantă !
După oarecari codeli, agentul consimte să se
despartă de o mie de lei, m ototolită.
Lucrurile „a ran jate" aci, impresara — în tim p ce
acto rii cu fig u ri dorm ite şi hrănite se abat pe la
Pag. 20 No. 621
cafeneaua din centru, ia o trăsură, pentru a vizita
n o ta b ilită ţile şi a e cere concursul, fie pentru
micşorarea c h irie i sălii — te a tru l e deobiceî
comunal — fie pentru scutirea de taxa afişajului,
fie pentru a ruga prefectura să-i dea câteva
sute de kilograme de lemne, atâ t de tre b u ito a re
încălzirii cabinelor, unde slu jito rii Thaliei se vor
dezbrăca si îmbrăca.
iN SE A RA REPREZENTAŢIEI
îmbrăcând, cum se nimereşte, după ce mai dă
o ra ită prin oraş, pentru a vedea cum e făcut
afişajul — la nevoe pune mâna pe bidinea şi pe
pap — după ce face apelul nominal pentru a
vedea nu cumva vre-un in te rp re t să fie absent,
impresara se postează, cu o oră înainte de în ­
ceperea spectacolului, la intrarea teatrului, unde
e aşteptată de agentul fiscal al urbei, pornit pe
încasări mari.
In înghesuiala dela intrare, se alege cu vreo
câţiva nasturi ru p ţi şi cu pieptănătura ciufulită.
In tim pul prim ei pauze, preia socotelile im presa­
rului, care a făcut încasări chiar la intrare.
Socoteala nu iese, dar agentul spune că mai are
de încasat, în pauza a doua. In pauza a doua—
nenorocire — s'e stins lumina electrică. Impresara
aleargă la uzină, oferă ceva şî lumină s'a făcut.
Reprezentaţia se sfârşeşte şi impresara tre b u e să
aibă g rija de camioanele care transportă decoru­
r i l e şi costumele la gară, precum şi de câteva
trăsuri pentru trupă, deoarece trenul pleacă, in
scurt timp, spre oraşul urm ător.
La gară, un actor spune cu aerul p lic tisit: „a fost
o căldură la cabină de putea să ’nebuneşti“
iar o actriţă adaogă : „şi ’n sală mureai de
f ri9
— L as'că la a n u ’ pun să vă facă insta­
laţie de aer condiţionat ! — răspunde, nu
fără ironie, impresara.
Trenul se pune în mişcare, îar agentul tea tra l,—
care a rămas „să expedieze" o mie cincisute de
lei — salută trupa cu mâna şi, adresându-se special
impresarei, subliniază: „Păcat c'aţi nimerit
febra tifoidă".
Şi în tim p ce trenul îşi ia vânt, impresara împarte...
hrana leilo r — bancnote m ototolite. Târziu, după
ce a făcut „si+uaţia", C a te rin a — impresar doarme,
pentru ca mâine s'o ia dela început.
In toiul nopţii, pe un geamantan, omul dela vagon
joacă în cărţi, cu un tânăr absolvent al Conser­
vatorului, mare actor în spe.
Vom continua redarea im presiilor.
IO A N M A S S O FF
 GRAŢIE SĂPUNULUI PALMOLIVE
am dobândit
acest farmec a!obrazului !
G R A jlt ACJIUNI! DE
ÎNAINTE DE ÎNFRUMUSEŢARE A
Dl. S c a rla t G rig o- ACESTUI SĂPUN A M
TRATAMENTUL
riu , s e c re ta r de le ­ QffiĂTAT ACüM AŒ5T
CUPALMOUVt
fARMEC A l OBRAZU­
g a ţie Io ambasada PĂREAM 'C- LUI,,, Şl FAR Q J 1 0
din V a rş o via , s'a PE 4 5 PE ANI: A N I MAI TÂNARÀ /

c ă s ă to rit săptăm ă

na tre c u ta , cu d-ro

Lola G he o rg h iad e.

fiic a d-nei şi d-lui T i n tratament de o lună cu

M ih a il M usceleanu. '— Palmolive, compus din-

N uni au fo s t : d-no tr’un amestec secret de ulei

R ic h a rd Franaso- M i 20 d’olive şi ulei de palmier, a făcut

BUCATA acest miracol! Aceste uleiuri sunt
v ic i şi d. MitfTineu.
tot ce a creat natura mai eficace
pentru a da pielii frumuseţe, ti­
nereţe. Doamnă, încercaţi şi Dv.
Palmolive încă astă seară.

NIMIC NU A EGALAT ULEIUL D’OLIVE! TRĂIASCĂ PALMOLIVE!

tâ t a m ai rămas p e n tru cele tr e i clase aie

lo te rie i de Stat, a c ă ro r tra g e ri au loc ia 15
D e c e m b rie , 15 i a n u a r i e ş î 15 F e b ru a rie . ,

C e t e 1 6 8 , 6 3 3 de c â ş t i g u r i , d i s t r i ­
buite d u p ă n o u l p la n al L o te rie i
de S t a t , se i m p a r t e a s t f e l :

In după a rtiia ia *i-

4 c â ş tig u r i d e c â te D . 0 0 0 . 0 0 0 = 2 4 . 0 0 0 . 0 0 0
le i de 3 D ecem brie
S o c ie ta te a Princi-
p ele M irc e a a o r ­ 5 0 c â ş tig u r i d e c â te 1 . 0 0 0 . 0 0 0 = 5 0 . 0 0 0 . 0 0 0
g a n iz a t un c e a i
d a n san t în saloa* 6 2 c â ş tig u r i d e c â te 2 0 0 . 0 0 0 — _ 1 2 .4 0 0 .0 0 0
nele A tla n tis • Bar,
sub p r e ş e d i n t i a 5 2 2 c â ş t ig u r i d e c â te 1 0 0 .0 0 0 - 5 2 .2 0 0 .0 0 0
d-nelor M a r ie t ta 4 0 . 0 0 0 - c â ş t ig u r i d e c â t e 3 .6 3 6 = 1 4 5 .4 4 0 .0 0 0
S to ya n ţ i M a rg a ­
re ta G o rc iu . 4 0 . 0 0 0 c â ş tig u r i d e c â te 9 1 2 = 3 6 .4 8 0 .0 0 0
8 8 . 0 0 0 c â ş tig u r i d e c â te 228 rr 2 0 .0 6 4 .0 0 0

Luni 5 D ecem b rie O R IC IN E P O A TE DEVEN I M IL IO N A R .

a fo s t r ă r b ă t o r it ,
p r in tr 'o m a s ă o-
Deaceia chiar astăzi.
m a g ia lâ d-nul ing.
in s p e c to r g e n e ra l
Ion lonescu, fo s t
p ro fe s o r la Poli-
te c h n ic a d in C a p i­
ta lă vre m e de 36
de ani. z m
(Foto Hollywood)
ca să puteţi participa fa tragerea clasei a I l-a
de la 15 Decembrie. Noul plan ai Loteriei
de Stat este un ixvor nesecat de milioane.

Pag. 21
 Populaţia e sistematic jfefuită şi redusă

O
E-A lungul lin iei M a g in o t— centura
de fo rtific a ţii, menită să îm piedice la sapă de lemn. A rm a te le chineze
năvălirea arm atele germane în n'au intendenţă şî trâesc din rechiziţîi.
Franţa Francezii sădesc tra n ­ A rm ata japoneză are, în principiu, o
dafiri. intendenţă, dar d ific u ltă ţiiie transpor­
tului îm piedecă aprovizionarea. Soldaţii
japonezi iau deci dela locuitorii paşnici,
to t ce pot lua.
Franţa se va despărţi de G erm ania Ţăranii chinezi au rămas fără de vite
p rin tr'o grădină imensă de roze. de muncă şi fără de seminţe. Afară
Realizarea acestui plan parfum ai de asta întreg sistemul de irig a ţie a
'a fost inaugurat de o cerem onie discretă. fost distrus şî câm piile sunt inundate.
D-na G î r a u d soţia guvernatorului m ilitar al m Până ce nu se vo r repara d ig u rile şi
ragîunîî Metz, a plantat primul trandafir, pe zăgazurile, ogoarele C hinezilor nu vor
câmpia din preajma fo rtific a ţiilo r franceze. mai produce nimic. Casele construite
Zeci de mii de tra n d a firi vo r fi sădiţi, până dîn bambus, se jefuesc şi ard lesne,
în primăvară. S'a ales — in ten ţio n at probabil Sate în tre g i au fost prefăcute în
— o va rie ta te specială, purtând numele ge­ cenuşă, de bom bele incendiare ale
neralului V a u l g r e n a n t , fost g uvernator al inamicului.
Metzului, care a cultivat-o. Florile acestui ostaş C e te le de bandiţi pustiesc ţara. După
vor îm podobi frontul, peste care nu se poate re tra g ere a tru p e lo r chinezeşti, se re ­
trece decât în lumea cealaltă. trag şi bandiţii, dar în drumul lor
!n vara viitoare, vor îm boboci tra n d a firii din samănă jale şi foamete. Ţăranii jefu iţi
grădina care ascunde tunelul de apărare şî tre c de partea b an d iţilo r şi jefuesc la
şî cele mai perfecţionate instrum ente ale morţii. rândul lor, să nu piară de foame.
Franţa va dispune de o fro n tieră înflorită. Num ai în oraşele ocupate de tru p e le
Pe semne că vrea să întâm pine cu flori, japoneze, încetează im ediat ac tivita tea
arm atele năvălitorilor. bandiţilor.
Sunt însă fo a rte puţine ţin u tu ri într'
0 C 0 T E A L A Japonezilor a dat greş. adevăr controlate de japonezi. Numai

5 N ici ocuparea Conton-ului nu i-a con­

vins pe C hinezi că tre b ue să capituleze.
Cu to a te defecţiunilo r generalilor, armata chi­
neză nu s'a risipit. Poporul urmează cu în d ârjire
Em m erich Kalm an
de o p e re te .
eon p o jit o r u l

lupta, pentru liberarea ţă rii. Pe măsură ce

arm atele japoneze au ocupat centrele maî Sosireo n e a ş te p ta tă
im portante şi căile ferate, s’au intensificat
atacurile cetelo r de voluntari chinezi, care
a t ru p e lo r japoneze
hârţuesc şî distramă organizaţia m ilitară a în g o lfu l chînez Bias.
cu c erito rilo r. A stfe l se sleeşte puterea ofen­
sivă a Japoniei. A rm ata niponă e nevoită să
treacă la defensivă. Lin iile de legătură de pe
în tin d e rile ocupate de Japonezi sunt mereu
expuse la atacurile cetelo r de voluntari, care
execută porunca bine chibzuita a generalului
T s a î t î n k e i , fostul apărător al Şangaiului.
A rm a te le japoneze au reuşit în tr'a d e vă r să
taie to a te leg ă tu rile C hinei cu restul lumii.
După ce a căzut Hankeu, nu se ştie nimic despre ceea ce se petrece în
China interioară. Pe in fo rm a ţiile oficiale ale Japonezilor nu se poate pune
niciun temeiu. C h in ezii nu dau niciun fel de comunicate. Iar din declaraţiile
oam enilor de stat, nu se poate afla care sunt sentim entele populaţiei. A fară
de misionari, n'au: pătruns în centrul C h in ei decât fo a rte puţin! europeni,
sau americani.
C â ţiva misionari francezi, cari s'au întors deunăzi ia Paris, declară că se
L+rec lu c ru ri în g ro zito a re, în re g iu n ile JaponexM
ocupate de Japonezi.
iu p ţâ pentru oraţii!
Hankeu.
V-- HMII

in oraşe se află garnizoane japoneze.

Deşi liniile fe ra te sunt păzite de sol-
japonezi, totuşi atacurile ban d iţi­
lor se re p etă destul de des. Puterea
japoneză nu se simte de loc în afară
oraşe şi de lin iile de comunicaţie.
A dm inistraţia chineză n'are nicio pu­
tere, fiindcă nu se sprijină pe nicio
forţă armată. Bandiţii sunt organizaţi
si lib e ri să facă to t ce vor. Ei atacă
 şi pradă în voîe satele, deşî declară că luptă îm potriva
deşi e in vîn u ît că s’a
n ăvălito rilor străini.
folosit de lib re te scris®
Drum urile sunt înţesate de fugari în zdrenţe, fără de adăpost,
de autori evrei. Unul
m uritori de foame, cerşetori. Totdeauna a fost foam ete în
din aceşti autori, B e d a,
China. O ric in e îşi dă seamă ce dimensiuni va lua, în cursul
se află în lagărul dela
acestei ierni, lîpsa de hrană:-sute de miî de oameni vor
Dachau.
cădea pe drumuri, istoviţi. C e ila lţî patru compozi­
to ri au em igrat. Kalman,
J P V UPÀ ocuparea A ustriei, oficiosul pa rtid ului nazist,
autorul o p e rete i „C o n ­
t È „Volkischer Beobachter", şi-a instalat la Viena o filială.
tesa M a riţa ", şî Oskar
Ediţia vieneză a acestui ziar are o misiune specială:
Strauss sunt evrei. Stolz
să distrugă to t ce î se pare că este specific vîenez. Colo-
şî Benatzsky sunt arieni,
lo ritu l ag reabil al vechiului oraş îi supără pe descălîr.ătorîi
se simt însă mai bine
dela Berlin. ia Londra şî ia Paris,
decât ia Viena.
Frcsnx Lebar, c e le b ru l d ir ijo r de o p e re tă , e lâ iu r l deettno-
Stolz şî G reîn, alt com­
jc u t u l ti>nor R ic h a rd T auber.
pozitor care a părăsit
Viena, au montat, fa
L o n d r a , opereta lor
„ B a l a l a i c a " . Această
operetă de mare succes
se joacă în momentul de
faţă la Parîs,
Viena n'a p ie rd u t numai
pe com pozitorii ei, au
fu g it şî a rtiş tii ceî maî
buni. M ax Hansen s'a
stab ilit la Stockholm. El
nu se mai poate întoarce
în Germania, fiindcă a
făcut câteva glume pe
s e a m a conducătorilor
germani. Paul M organ
e in tern a t la, Dachau.
Primadona R itfa S e o rg
şî comicul S te ttn e r au
em igrat, fiindcă nu sunt
arieni. ChrîsJ M ardein,
ia r dacă vor maî executa m elodii vîeneze, li se* va da o „ariană", a atârnat lira
lecţie, că le va trece pofta să mai cânte. în cui.
Cu astfel de in vita ţii, nu se glumeşte. M uzicanţii vîenezi O p e re ta vieneză, deşi
vo r prefera muzica negrilor, lagărului de concentrare. este o chestie de sen­
Arîanîzarea sentim entelor muzicale a şi dat rezulta te sa­ tim e n t — sau tocm ai dîn
tisfăcătoare, Dîn actualul sezon te a tra l lipseşte opereta pricina asta — nu se
vieneză. C e le b ru l te a tru de o perete „An der W ien“ împacă de loc cu o rg a ­
nu şî-a maî deschis porţile. A cest teatru, care a re co lta t nizarea oficială a sen­
succes imense sub domnia H absburg ilor, în tîm pui tim entelor. Deaceea a
Republicei. sub regim ul lui Dolfuss şî Schussnig, n'a rezistat po rn it în p rib eg ie —
sub stăpânirea nazistă. Au, cedat şi com pozitorii cu re p u ta ţie cu riscul să-şi dea su­
mondială. L e h a r , O s k a r S t r a u s s , K a l m a n , S t o I z je t u l pe drum.
şî B e n a t z s k y . F r a n z L e h a r « rămas în Germania, F. D lM A

Scenă din o p e re ta ..C a v a le ru l ro z e lo r".

De câtva timp, „Volkischer Beobachter" a —

deschis o campanie înverşunată îm ptriva
o p e rete i. C e ea ce se numeşte în limba
germană „ Gemuthlichkeit“ (voie bună)
tre b u e să dispară numaidecât, din cetatea
germ anizată şi purificată.
„N o i nu suntem de loc ,,gernulhlich“
(cuvântul este in trad uctib il) scrie ziarul
nazist. A dică: nu suntem nicî amabili, nici
îngăduitori, nici bine dispuşi. Declaraţie de
prisos. Vienezîî ştiu mai bine decât oricare
altul acest lucru. De aici urmează că nu
mai e nevoie de operetă la Viena. C ăci
„o p e reta vieneză este o in ve n ţie evreească".
E vreii au înţeles că vienezii ţin fo a rte mult
la oraşul lor, de aceia „au ilustrat aceste
sentim ente". „M uzica evreească" nu se po­
trive ş te însă cu „c u 11 u r a". Lăutarii dela
cafenelele din Viena să facă bine, prin
urmare, şi să-şi arîanîzeze sentim entele lor.

A lia tu l n a tu ra l al C h in e i : ploile.

DIRECTOR
„ R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă revistă de actualităţi şi cultură ge- TUDOR T E O D O R E S C U - B R A N IŞ T EEditura „Z ia ru l" S. A. R., Bucureşti, Redacţia şi administraţia :
nerală. Apare săptămâna în 24 pagini mari, tipă rite la heliogravură, înscrisă sub Nr. 239, Koiţist. P nblleaţiunllor Periodicestr. Const. M ille 5 — 7 — 9. Telefon 3-84-30. Cec. postai: 4083
şi un supliment: „D e to a te p e n tru t o ţ i' 1, în 24 pagini tip a r obicinuit. la Trib. Ilfoy. S. I. Corn. Preţul abonamentelor : In ţ a r ă : I a i Lei 400 ; 6 luni Lei 200 şi
3 luni Lei !0 0 . — In s t r ă in ă t a t e : Cehoslovacia, Grecia, Jugoslavia şi T urcia : I an le i 500 şi 6 luni Lei 250: — I I ) Ţ ă rile ce acordă 50:,,0 reducere asupra -tarifului-- poştal-:- Albania, Algeria,
Argentina, Belgia, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Chili, Congo Belgian, Cuba, Dantzig, Egipt, Elveţia cu principatul Liechtenstein, Equador, Estonia, Franţa, Germania, Haiti, Iran, Irac, Letonia, Liban,
Luxemburg, Maroc, Mexic, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Syria, Tunisia, Ungaria, U. R. S. S., Vatican : I an Lei 700 şi 6 luni Lei 350. — III) Ţările ce nu acordă 50°/o reducere asupra
ta rifu lu i poştal ; Anglia, Canada, Danemarca, Finlanda, Italia, Irlanda, Japonia, Lituania, Norvegia, Suedia, U, S.A., etc. : I an Lei 900; 6 luni Lei 450. — Tariful de publicitate : Lei 15 linia c. 5;
pagina Lei 12.000 ; 1/2 pagină, Lei 6000 ; 1/4 pagină, Lei 3000. Anunciurile se primesc la ad-ţia revistei. — Plata taxelor postale în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. T. T. No. 81932 929.

ii/ D D i i r o m t A r in v o n u l <• a di i/~i id c c ti

F O T O G R A F I I CU SUBIECT MAI PU IN GRAV
AU Î N C E P U T
SPORTURILE
OE I A R N Ă

l a t a în
g ra fia n o a s tră
o plecare î
şapte, pe cunos­
c u tu l te re n de
ski P a r s e n n
lângă D a v o s , CEA MAI NOUĂ
în E lve ţia .

F o t o g r a f i a n o a strâ
p re z in tă cea mai nouă
moda de b iju t e r ii din
S ta te le U nite, având
ea m o tiv de b a z ă
f lo r ile . Un c o lie r de
d ia m a n te şi p la tin ă in
fo rm ă de bo b o ci de
t r a n d a f ir s ă l b a t i c ,
r e p e t a t la b ră ţ a râ şt
a g ra fa din păr. Rochia
fă ră u m eri din sa tin
m ot rose a fo st
c o n fe c ţio n a tă special
p e n tru a ceste b iju te r ii.
B i j u t e r i i l e au fo st
- c o n fe c ţio n a te după un
p la n al lu i Paul F la to
? d in N ew -York,

M iss A l i c e M a r b l e ,
cam pioana fem eninâ de
ôx//io i/e a /ù e/ f /
tenis a A n tertcei, s 'a
c o n sa c ra t acum va rieteu *
iui şi câ n tă în fie c a re
seară la H o t e l u l new«
yo rke z W a ld o rf- A s to ria .
f i o noastră
pe Miss A lice
M a rb le , exersând î» fa ţa
oglinzi, p e n tru
a p a riţia ei la v a rie te u .

Intr'adevăr ea datoreşte torul, incom­

parabilelor produse Louis Philippe. Faţă
de suc^ssul mereu crescând a celebrei
pudre caligenice, casa Loufş Philippe
lansează pentru scurt' tiniiri exclusiv
pepti;u propagandă.
un 'm o d e l o r i g M a I REDUS
N U M A I PEN TR U LEI 130
Casa Louis Philippe vă i'feră pudra ei La c u m p ă ra re a o r ic ă r u i produs,

caiigenică, fină şi aderentă, permia-

observaţi vig n e ta de g a r a n ţ i e a
re p re ze n ta n ţei pt. România
bilă respirafiel porilor, asimilantă şi N um ai prin această vig n e ta
sunteţi fe riţi de a cumpăra
perfect regulatorie, într'un format redus m ărfuri c o n t r a f ă c u t e
F o to g ra fia n o a s tră î i p re z in tă pe cei doi com ici, ra d io fo n ic i, ;i la un pref exceptional.
c e le b ri in to a te S ta te le U nite, Amos şi A ndy, la Palm S p ring s,
cu p a rte n e ra lo r M a d e lin e Lee. lu c râ n d la un nou p ro g ra m .
P ro b a b il câ in p o z iţie o riz o n ta lă le vin e in s p ira ţ ia mai c u râ n d !
Pe jos: Am os este c u fu n d a t în g â n d u ri. Pe bancă :
p la c a rd a : „ P rim e jd io s ! O a m en ii lu c re a ză !”