Ce porunci să păzesc pentru a dobândi mântuirea?

Este obligatoriu
să le respect pe toate?

Instroducere……

Întrebare: Ce porunci trebuie aşadar să împlinesc ca să mă mântuiesc?

Înainte de a le afla, vă propun să le trecem repede în revistă:

1.  Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.

2.  Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau. (Ieșire cap 20)

Cam multe nu? Aceste sunt poruncile pe care Dumnezeu I le-a dat lui Moies și

prin el la tot poporul Său. ,,Unele dintre poruncile legii trebuie păzite si trupeşte şi

duhovniceşte; altele numai duhovniceşte. De pildă: să nu curveşti, să nu ucizi, să nu furi

şi cele asemenea, trebuie păzite şi trupeşte şi duhovnicesc” spune Sfântul Maxim.

 Dar este obligatoriu să le țin pe toate? Oare nu pot împlini doar o parte din ele cu

speranța că Dumnezeu va fi înțelegător și nu mă va trage la răspundere pentru toate?

Haide-ți să vedem ce ne spun părinții filocalici.

Răspuns: Monahii Calist și Ignatie Xanthopol, în Filocalia nr 8 spun că ,,Cel ce

viețuiește după Dumnezeu trebuie să împlinească toate poruncilec” pentru că ele au ca

scop, ca țintă ,,reîntoarcerea la harul desăvârșit al Duhului”. Și tot în Filocalia nr 8,

aceeași părinți ne îndeamă ,,să vițuim după legea tututor poruncilor îndumnezeitoare ale

Mântuitorului.”

De aceeși părere este și Sfântul Maxim Mărturisitorul în Filocalica nr 2, când

spune: ,,Prin urmare tot omul, care s-a botezat în numele Treimii Dumnezeieşti şi de

viaţă făcătoare, trebuie să ţină toate câte a poruncit Domnul. Din această pricină

Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credinţă, ştiind că nu e cu

putinţă să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărţită de celelalte. Căci

toate poruncile Domnului ni s-au dăruit nouă împotriva a toată calea cea nedreaptă. ”

Fraților, după cum ați observant, ambele opinii filocalice sunt foarte tranșante și nu lasă

loc de copromisuri. Trebuie să le împlinim pe toate!

Întrebare+răspuns: Dar în acest caz, cine poate să le împlinească chiar pe toate?

Adică, ele sunt 10, eu sunt doar unul, nu cred că pot susține un efort atât de mare. Nu

există o soluție? Există și ne-o spune Sfântul Maxim: ,,Imită pe Domnul și mergi pe

urmele Lui.” Gândește, vorbește și acționează ca Hristos.

 Întrebare: Și cine poate să imite pe Domnul? Doar el a fost Dumnezeu, chiar dacă

s-a făcut om, iar eu sunt o făptură păcătoasă, robită de zeci de mii de patimi. Cum pot

aşadar să imit pe Domnul?

Sursa nr 3: Sfântul Maximim oferă o alternativă și spune că ,,nimenea din cei

robiţi de materia lumii nu poate să imite pe Domnul. Doar cei care pot renunța la

plăcerile produse de lucurile materiale primesc puterea de a-L imita pe El și ajung să

împlinească toate poruncile Lui.” Cu alte cuvinte dezlipirea de materie, oferă o putere și

o anume stăpânire prin care omul se poate dedica împlinirii tuturor poruncilor.

Parcă nu suntem pe deplin satisfăcuți. Adică, soluția Sfântului Maxim de a ne

lepăda de robia materiei, sună ca un război care nu se va termina prea repede,

periclitându-mi astfel intenția de a împlini toate poruncile într-un timp cât mai scurt și a

ne câștiga mântuirea. La asta s-a gândit și Sfântul Maxim. Prin urmare s-a decis să ne dea

un pont: ,,Cu toate că sunt multe, frate, ele sunt cuprinse într-un singur cuvânt: «Să

iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată puterea ta şi din tot cugetul tău: şi pe

aproapele tău ca pe tine însuţi».( Marcu 12, 30). Cel ce se străduieşte să ţină acest

cuvânt împlineşte toate poruncile.

Întrebare și răspuns: Bingo! Împlinind acest cuvânt le-am bifat pe toate. Nimic

mai simplu, dar, fraților, pe cât de ușor pare drumul la prima vedere, pe atât de greu este

de străbătut. De ce? Ne spune Sfântul Maxim: ,,Cel ce nu s-a desfăcut, precum s-a zis

mai-nainte, de împătimirea după cele materiale, nu poate să iubească cu adevărat, nici

pe Dumnezeu, nici pe aproapele. Căci este cu neputinţă ca cineva să se lipească şi de

cele materiale şi să iubească şi pe Dumnezeu.” Am ajuns în același punct de unde

plecasem, lupta cu meteria.

Întrebare+răspuns: La ce se referă această materie, este un cuvânt cam vag. Ne

spune Sfântul Maxim: ,,Mâncări, bani, avuţii, slavă, rudenii şi aşa mai departe.”

Întrebare+răspuns: Dar nu Dumnezeu le-a făcut pe acestea? Şi nu le-a dat

oamenilor spre folos? Cum porunceşte atunci să nu se mai îngrijească omul de ele?

Sfântul Maxim lămurește: ,,Sigur că Dumnezeu le-a făcut şi le-a dat oamenilor spre

întrebuinţare. Şi bune sunt toate cele făcute de Dumnezeu, ca folosindu-ne bine de ele,

să-i mulţumim lui Dumnezeu. Dar noi fiind slabi şi trupeşti la înţelegere, am ales mai

mult cele materiale în loc de porunca iubirii, şi îngrijindune de ele, ne războim cu

oamenii. Se cuvine deci să punem iubirea de orice om mai presus decât cele văzute şi

decât însuşi trupul. Căci ea este semnul iubirii de Dumnezeu (…) Vezi că iubirea

întreolaltă întemeiază iubirea de Dumnezeu, care este plinirea a toată porunca lui

Dumnezeu.”

Pe cât de mult am dori să găsim o cale ocolitoare, lipsită de luptă, de jertfă, nu

aflăm. Asta pentru că ,,Domnul ne-a dăruit poruncile pentru şi potrivit cu puterile

sufletului.” Cu alte cuvinte încercarea de a fugi de luptă din pricina fricii de a fi înfrânți,

nu trebuie să ne sperie, pentru că procesul de împlinirea a poruncilor nu este peste

puterile noastre. ,,Prin porunci Domnul face nepătimaşi pe cei ce le împlinesc (…) Prin

împlinirea poruncilor, mintea se dezbracă de patimi (…) prin contemplarea

duhovnicească a celor văzute, se dezbracă şi de înţelesurile pătimaşe ale lucrurilor” spune

Sfântul Maxim.
În Patericul Egiptean regăsim următoarea istorisire: ,,Zicea avva Ioan Colov: nu este cu

putinta sa zideasca cineva casa de sus in jos, ci de la temelie in sus. I-au zis lui: ce este

cuvantul acesta? Le-a zis lor: temelia, este aproapele, ca sa-l castig si sa-l folosesc intai.

Ca de el sunt atarnate toate poruncile lui Hristos.”