REFERAT

Motivatia in alegerea temei

Pornind de la cuvintele Mantuitorului Hristos , relatate de Sfantul

Evanghelist Matei la Cap. 25, versetul 40 : Adevrat zic vou, ntruct ai
fcut unuia dintr-aceti frai ai Mei, prea mici, Mie Mi-ai fcut., am optat
pentru prezenta tema, deoarece lucrez in domeniul asistentei sociale
pentru persoane varstnice din Galati, in cadrul Centrului Multifunctional
de Servicii Socio Medicale pentru Persoane Varstnice, ca si consilier
juridic, dar si din dorinta de a urma Poruncii Mantuitorului aceea de a ne
cinsti parintii pentru a putea trai ani lungi si fericiti pe pamant.

Zilnic ne confruntam cu persoane in varsta care au diferite

probleme existentiale, care au diverse nevoi, care doresc sprijin. Pentru a
veni in intampinarea nevoilor identificate, analizam cazurile in
profunzime, cu interes, empatie,dragoste de aproapele , dorind sa le
ajutam, tinand insa cont de cadrul legislativ si de resursele materiale si
umane de care dispunem, nu intotdeauna exista posibilitatea sa
intervenim cu eficacitate. Am ales acest verset al Evangheliei intrucat se
potriveste temei alese din ambele pucte de vedere: cel al combaterii

1
abuzului si violentei domestice , dar in aceeasi masura ca cel al
remediului, centrul fiind omul, care se regaseste in pericopa evanghelica
aleasa .

Prin grija purtata varstnicilor, sau a persoanelor asistate de Centrul

unde lucrez, inteleg sa implinesc una din sarcinile de serviciu dar si a
credintei in Dumnezeu pe care o am , aceea ca pot fi de folos celor aflati
in nevoi si necazuri. n volumul I al Filocaliei, Sfntul Marcu Ascetul, zice
c nemplinirea poruncilor vine din necredin i c, n msura n care,
creznd, lucrm poruncile, lucreaz i Duhul Sfnt n noi roadele Sale.Un
alt motiv pentru care am dorit sa abordez acest subiect , contrversat de
unii, sau tinut in umbra de altii,pentru a arata ca roadele muncii mele se
vad in rezolvarea ,pe cat imi este cu putinta, a problemele pe care le au ,
din punct de vedere juridic dar si din experienta dobandita in decursul
timpului

TEMA:

2
REMEDII CRESTINE PRIVIND COMBATEREA ABUZULUI SI VIOLENTEI
DOMESTICE

FATA DE PERSOANELE VARSTNICE

Motto:

ADEVRAT ZIC VOU, NTRUCT AI FCUT UNUIA DINTR-ACETI

FRAI AI MEI, PREA MICI, MIE MI-AI FCUT

(Mt. 25, 40)

Niciodata sa nu razi, niciodata sa nu

plangi,niciodata sa nu judeci,

intotdeauna sa intelegi.
Spinoza

Abuzul si violenta domestica din perspectiva Teologica

As dori sa argumentez in primul rand Cine sunt fraii cei prea

mici ai lui Hristos i cu care El Se identific? Desigur, s-ar putea spune c
este vorba de toi oamenii aflai n suferine i nevoi, de toi cei flmnzi,
nsetai, strini, goi, bolnavi i nchii. In aceasta categorie ii putem
include si pe cei varstnici, privind cu ochii sufletesti ca pe niste parinti ai
nostri aflati in incercarile vietii o mare involburata in care corabia este

3
Biserica iar conducatorul ei Insusi Hristos Domnul, cu atat mai mult cat
profunzimea evangheliei nu consta numai in a face milostenie, ci de a
primi i de a-i sluji pe cei ce cred n Hristos, i anume de a-i primi ca pe
El nsui (aceasta nseamn, de fapt, a-i primi pe acetia n numele Lui),
cci El Se identific cu ei. In fapt se identifica cu tot ceea ce reprezinta
persoana umana pe care a ridicat-o la cel mai inalt rang prin jertfa Sa de
pe cruce.

Batranii sunt adevarate izvoare de binefacere; facandu-le bine si purtandu-le

de grija, pe ei ii odihnim, iar pe noi de umplem de daruri duhovnicesti.
Pierderi deci nu exista, ci numai castig. Pentru aceasta este insa nevoie de o
intelegere a vietii si a rostului nostru pe acest pamant. Atata timp cat ne vom
limita insa numai la trup, batranii vor deveni cu siguranta piedici in calea
desfatarii noastre egoiste de cele lumesti.

Un copac este viu in masura in care el are radacini, tulpina si coroana. Am

putea oare sa numim viu un copac lipsit de radacini?! Nu cred. Tot asa
gandesc si despre viata in comun a oamenilor. Batranii sunt radacinile din
care noi ne-am tras seva vietii. Cum se pot vedea pe ei insisi sanatosi aceia
care isi taie fara mila radacinile, ramanand pribegi, batuti de vanturi
pustiitoare?! Cand coroana uita de radacina, ea isi pierde treptat frunzele,
uscandu-se si nemairodind. Aceasta va fi o lectie pe care ne-o va da timpul
nemilos, o singura data insa.

4
 Referitor la intelepciunea de care trebuie sa dam dovada in actiunile pe
care le savarsim cu semenii nostri indeosebi in acest caz, cu persoanele
varstnice Inteleptul Solomon ne relateaza ca: Cine umbl n nelepciune va
fi mntuit( Prov28.26) i va moteni slava(.Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18) . In
aceeasi masura se echivaleaza indemnul din Pilde, cu cel al Mantuitorului
din Evanghelie care spune ca daca vom cinsti pe parintii nostri vom trai multi
ani pe pamant. Despre aceasta porunca a decalogului Sfantul Grigore Palama
ne talcuieste ca: ...Dumnezeu i-a dat via prin ei i acetia mpreun cu
Dumnezeu sunt pricinuitori ai vieii tale. Aijderea i tu i vei cinsti i vei iubi
pe acetia dup Dumnezeu, dac acetia sunt mpreun cu tine lucrtori
pentru dragostea lui Dumnezeu i pentru poruncile Lui, din acest motiv este
importanta cinstirea parintilor nostri intrucat ei ne sunt baza si temelia noastra
si totodata legatura noastra cu Dumnezeu, continuand in acelasi duh sa ne
indemne sa cinstim si parintii duhovnicesti cei care ne indruma pe calea spre
mantuire si carora trebuie sa le aratam un respect si mai mare: Cci dac
cineva nu urte pe tatl su i pe mama sa, pe copiii i fraii si, pn
chiar i sufletul lui, nu-i ia crucea sa i nu urmeaz Mie, nu este vrednic de
Mine [Lc 14, 26-27], a spus Hristos. Aadar, n ceea ce-i privete pe prini
i pe cei dragi dup trup i pe frai, ntru acest chip (s-i fie): pe cei legai
ntre ei prin credin i care nu sunt piedic pentru mntuire, i vei cinsti i i
vei iubi. Iar dac se cere s cinsteti pe prinii cei dup trup, cu ct mai
mult i vei cinsti i iubi pe cei care s-au fcut ie prini dup duh?

5
 Am gasit de cuviinta abordand aceasca tema sa expun trei ndatoriri ale unui copil fa de
prini:

1) Respectul cuvenit. Fiecare printe are dreptul s fie respectat. Chiar dac
printele nu i ndeplinete cel mai bine menirea de printe, el tot trebuie
respectat. Un printe nu trebuie respectat, n primul rnd, pentru ceea ce face, ci
pentru ceea ce este. Este cu totul nepotrivit ca cineva s i jigneasc prinii, s le
ntoarc napoi vorba, s i batjocoreasc sau s i umileasc. Cretinii i respect
prinii, iar noi suntem cretini.

2) Ascultarea cuvenit. Cerinele i sfaturile unui printe trebuie urmate

ntocmai. n Biblie este scris: Ascult, fiule, nvtura tatlui tu i nu lepda
ndrumrile mamei tale! (Pilde 1:8). Un fiu bun i nelept va dovedi ascultare de
prini. Dup nvtura cretin, ascultarea de prini este unul din secretele
bunstrii i ale fericirii.

3) Ocrotirea cuvenit. Fa de prini trebuie s ne artm recunosctori. Truda

i suferina prinilor pentru copii trebuie s i gseasc rspltirea. Cu trecerea
anilor, prinii notri vor mbtrni i se vor ubrezi. Atunci (dar i acum) vor avea
nevoie de recunotina i ocrotirea noastr. Abandonarea prinilor n vrst este un
mare pcat. Copiii sunt datori s rsplteasc ostenelile prinilor. A aduga
spunnd c chiar dac un printe a euat n misiunea de printe, copilul nu este
justificat s eueze n misiunea de copil. Prin urmare, se cere s cinstim i pe acei
prini care nu au fost prini prea buni.

6
 De la aceste trei indatoriri ale copiilor fata de parinti vom dezvolta in cadrul
cercetarii aspecte care vizeaza si relatia cu celelalte persoane varstnice , altele
decat cele din familie. Intrebarea ar fi : cum putem sa ii ajutam? Iar raspunsul il
gasim la Sfntul Isaac Sirul care ne indeamna : i putem ajuta dndu-le sentimentul c nu sunt
neajutorai, c suntem lng ei, contribuind la binele lor. Cnd dai ceva, cnd dai un dar, veselia
feei tale s fie mai mare dect darul pe care l oferi.

Aceasta preocupare fata de varstnici ar trebui sa reprezinte un tel in atingerea

celei mai frumoase porunci a iubirii lasata de insusi Mantuitorul Hristos, aceea de
ne iubi unii pe altii. Iubirea, de asemenea, nu tie ce nseamn interesul. De aceea
Pavel ne povuiete: Nimeni s nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale celuilalt (I
Corinteni 10, 24)

Apostolul Pavel ne spune i motivele pentru care trebuie s ne iubim unul pe altul:
ntru freasc prietenie iubii-v unii pe alii (Romani 12, 10). Vrea s spun:
suntei frai, i de aceea trebuie s avei dragoste freasc ntre voi. Aceasta a
spus-o i Moise evreilor acelora care se certau n Egipt: De ce v certai? Suntei
frai (Parafraz la Ieirea 2, 13). Este remarcabil faptul c Apostolul, dei i
povuiete pe cretini s aib ntre ei blndee i iubire freasc, atunci cnd se
refer la legturile dintre cretini i necredincioi spune altfel de cuvinte: Dac-i
cu putin, pe ct ine de voi, trii n pace cu toi oamenii (Romani 12, 18).

Plecand de la cuvintele Relatate mai sus de la Epistola catre Romani 12.18

doresc sa precizez faptul ca datorita societatii in care traim, a problemelor
existentiale, adica cariera, loc de munca bine platit, masina ,trai luxos, intr-un
cuvant lucruri care ne motiveaza pe noi si ne satisfac pornirile indaradnice si

7
patimase, ale vietii pe care o ducem, nu mai avem timpul de a ne ocupa si de cei
cu adevarat aflati in suferinta. Datorita acestor factori tot mai multe persoane
varstnice sunt victime ale abuzului si violentei domestice.

Daca pana mai acum doi trei ani se vorbea de problematica copiilor parasiti
de parintii plecati in strainatate pentru a putea lucra , problematica persoanelor
varstnice,victime ale abuzurilor si violentei domestice devine tot mai pregnanta pe
zi ce trece ajungandu-se chiar sa o intreaca pe cea dintai cu atat mai mult cu cat
varsta populatiei Romaniei este in continua crestere , vorbindu-se chiar de o
populatie imbatranita.

Acest cumul de fapte si actiuni savarsite asupra persoanelor varstnice este o

dovada vie a intreruperii legaturii omului cu Dumnezeu. In Scriptura gasim relatat
de Sf Ev. Ioan la cap.13 vers. 34 : Porunc nou dau vou: S v iubii unul pe
altul..... Aceasta este porunca care a ridicat-o , as spune eu, la rang de Taina prin
continuarea ei : Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe
altul.. nerespectarea sau neintelegerea acestei porunci in profunzimea ei duce la
aceasta degradare morala dusa pana la extrem de o anumita parte sa societatii.

In Vechiul Testament regasim referitor la violenta domestica aspecte privitoare la

femeia care comitea adulter , sa fie ucisa cu pietre dar aminteste si de cei care nu
isi asculta parintii ,la randul lor aveau parte de aceeasi pedeapsa.

Sfantul Ioan Gura de Aur talcuieste violenta in Vechiul Testament prin Legea
Talionului asa: Daca cineva ar invinuii legea veche ca da o astfel de
porunca. pentru a-ti face dreptate, ii voi raspunde asa: Dupa parerea mea,

8
un om, care aduce o astfel de invinuire legii vechi, nu cunoaste intelepciunea
ce se cuvenea sa o aiba un legiuitor, nu cunoaste ce putere au imprejurarile
de timp in darea unei legi si nici cistigul de a da legi pe masura priceperii
acelora carora le sint date legile. Daca acest om s-ar fi gindit cine erau cei
care aveau sa primeasca aceasta lege, daca s-ar fi gindit la puterea lor de
judecata si la timpul cind au primit aceasta legiuire. atunci ar fi laudat
nespus de mult intelepciunea Legiuitorului: ar fi vazut ca unul si acelasi este
si Legiuitorul Legii Vechi si Legiuitorul Legii Noi si si-ar fi dat seama ca
amindoua legiuirile sint foarte folositoare si au fost date la timpul potrivit. Ar
mai fi vazut ca daca Legiuitorul ar fi dat chiar de la inceput aceste legi
marete si inalte ale Legii Noi. n-ar mai fi fost primite nici poruncile Legii
Vechi, nici ale celei noi; dar asa, pentru ca amindoua au fost date la timpul
potrivit, prin amindoua intreaga lume a fost indreptata.
De altfel legea veche a dat porunca aceasta, nu ca sa ne scoatem ochii unii
altora, ci ca sa ne stapinim miinile. Ca frica de a nu ni se scoate ochii ne
opreste de a scoate si noi ochii altora. si astfel Legiuitorul strecoara pe
nesimtite in suflet multa filozofie prin aceea ca porunceste celui ce sufera
raul sa rasplateasca raul cu rau, desi ar merita mai mare pedeapsa cel care
incepe raul; ca asa cere ideea de dreptate. Dar pentru ca Legiuitorul vrea sa
amestece iubirea de oameni cu dreptatea , osindeste pe cel care a pacatuit
mai mult cu o pedeapsa mai mica decit merita, invatind pe oameni sa arate
multa blindete chiar cind sufera raul.

9
 Schimbarea contextului social si religios , evolutia istorica si
economica a societatii in genere a dus la schimbarea scalei de valori morale si
implicit a respectului fata de individ. Daca persoanele varstnice aveau un loc
aparte in Vechiul Testament dar si in Noul Testament, acela de legiuitori si
intelepti ,astazi foarte putine persoane mai ofera cinstea cuvenita persoanelor
varstnice, ba chiar acestea din urma devenind victime ale abuzurilor si
violentei domestice.

10
Intr-o lume in care violenta este un fenomen social care tinde din
nefericire, sa devina banal, persoanele varstnice fiind o categorie a
populatiei vulnerabila, nu puteau sa nu devina victime, una dintre tintele
cele mai usoare ale abuzului.

De asemenea sociogeneza abuzului si violentei contra persoanelor

varstnice ia in considerare, alaturi de evolutia in general a fenomenului
si accentuarea binecunoscutului conflict dintre generatii.

Dimensiunea fenomenului este intr-o crestere subestimata, chiar

ignorata si este explicata de mutatii proprii societatii contemporane
precum: cresterea numerica a persoanelor varstnice (imbatranirea
demografica - feminizarea imbatranirii, cresterea numarului de femei
in grupul de persoane varstnice si imbatranirea batranilor, cresterea
accentuata a numarului de persoane foarte in varsta), mutatiile in
structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea,
restrangerea conditiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-
urban.*1

Adesea, abuzul contra persoanelor varstnice,este generat de catre

o ruda( membru al familiei)care locuieste impreuna cu o persoana
varstnica sau de catre persoane care nu au calitatea de rude, dar care
fac parte din anturajul varstnicului sau care vin intamplator in contact cu
acesta.La aceste doua categorii se adauga si categoria institutiilor care

11
nu tin cont de conditia de persoana umana defavorizata a persoanei
varstnice.

Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor

varstnice:atacul(violenta fizica), alimen-
tatia insuficienta (privarea de hrana), administrarea necorespunzatoare a
medicamentelor(nead- ministrarea celor prescrise), abuzul emotional,
psihic si verbal, abuzul sexual,abuzul financiar, izolarea voluntara(sau
tinerea varstnicului in captivitate), neacordarea ajutorului in activitatile
zilnice de ingrijire.*2

Autorii Constantin Bogdan si Serban Stoianovici(1997)*3 considera

ca urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine
realitatii, inclusiv celei din tara noastra, din pacate ignorata. Astfel ca
exista:

abuzul moral, caracterizat prin nerespectarea demnitatii

persoaneivarstnice,marginalizare si excludere sociala,ignorarea
drepturilor si libertailor sale,discriminare pe motiv de varsta; de
altfel abuzul moral se regaseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.

neglijenta(abuz disimulat)ca abuz in familie, la domiciliu dar si

in cadrul institutionalizat(camin de batrani sau camin-spital),

12
 este un abuz disimulat, greu evidentiabil si de aceea ignorat in
dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei
varstnicului.

Abuzul prin neglijenta poate fi: involunta (varstnicul poate fi lasat

singur,izolat,uitat fara ajutor);intentionat (varstnicul este privat, cu
intentie, de alimentatie, hidratare, ingrijire, igiena corporala si a
spatiului de locuit;

abuzul comportamental (psihologic),este un tip de abuz frecvent

intalnit, el macinand lent rezistenta( si asa slaba) a varstnicului, il
intimideaza, determinandu-lsa se lase dominat in interesul
abuzatorului.Abuzul psihologic este ca o distrugere lenta fara urme.

*1 Miftode,V.,(coord.), Populatii vulnerabile si fenomene de auto-
marginalizare. Strategii de interventie si efecte perverse,
Ed.Lumen,Iasi,2002

Se manifesta sub forma lipsei de rabdare in a-l asculta pe batran,

intoleranta fata de note- -le negative proprii procesului de
imbatranire, lipsa comunicarii, injuriile, violentele verbale,
teroarea psihologica;

13
 abuzul fizic(violenta), devine din ce in ce mai frecvent si apare
sub forme variate, de la imbranciri, loviri, batai, pana la crime.Este
frecvent in sanul familiei, abuzatorii fiind rudele-
copii,ginerii,nurorile, urmati de celelalte rude mai indepartate si
persoane din afara familiei;

abuzul sexual,este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor

de sex feminine varstnice, supuse violului de catre barbate tineri
sau adulti cu tulburari de comportament sexual, complexati,
perversi, in asociere cu infractiunea de talharie;

abuzul financiar, denumit si deturnarea bunurilor persoanelor

varstnice, intrucat varst-nicii sunt considerati tinte usoare pentru
infractori, in raport cu posibilitatile reduse de a se apara, atat fizic
cat si privind posibilitatile de a sesiza intentiile ascunse ale
abuzato-rului, falsificarea unor acte, retinerea pensiei sub pretextul
efectuarii cumparaturilor etc;

abuzul de institutionalizare, adica internarea intr-un camin

pentru persoane varstnice sau camin-spital, impotriva vointei
varstnicului si chiar cind are conditii de a ramane in familie, la
domiciliul sau.

abuzul medical, consta in privarea de ingrijiri, refuzul de a da

medicamente, ignorarea durerii, excesul de utilizare a

14
 neurolepticelor si hipnoticelor pentru a se asigura linistea in
institutie.Ex.cazurile infirmierelor criminale din Austria si
Germania si al medicului din SUA care euthanasia batranii.

Prevenirea violentei in familie si a abuzurilor in general, este o

responsabilitate atat a serviciilor comunitare cat si a membrilor
comunitatii, intrucat familia este prima si cea mai importanta
scoala a relatiilor interpersonale , dupa cum afirma P.Osterrieth*4,
aceste aspecte fiind reglementate prin continutul Legii nr.217/2003
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, respectiv prin
Legea nr.272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului
public de asistenta sociala pentru depistarea precoce a situatiilor de risc
care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum si pentru
prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si combaterea
violentei in familie.

*2 Radu Demetrescu,Drepturile omului de varsta a

treia,Ed.I.R.D.O.,Bucuresti,1994,p.82

*3 Constantin Bogdan,Serban Stoianovici,Ghid de nursing

geriatric,Ed.Zecasin,Bucuresti,1997,p.63-101

15
 Alaturi de Serviciile publice de asistenta sociala, reglementat de
Legea nr. 292/2011, un rol important in combaterea fenomenului
violentei in familie il au :

politia rol important in stoparea mecanismelor sociale de

perpetuare a violentei. Politistii pot facilita interventia timpurie
in producerea violentei si pot sesiza situatiile cu risc mare de
producere a violentei;

vecinii, comunitatea sociala sunt o buna sursa in furnizarea

de informatii familiilor care se confrunta cu probleme de
violenta in familie;

preotul poate acorda ajutor familiilor din comunitate si poate

disemina informatii cu privire la producerea si consecintele
violentei, cu deosebire asupra varstnicilor sau a femeilor
insarcinate;

medicii si asistentele medicale comunitare in timpul

consultatiilor la cabinet si al vizitelor la domiciliu pot identifica
diversele probleme cu care se confrunta familiile si copiii
acestora;

16
 Astfel membrii comunitatii pot sprijini initiativele diversilor
profesionisti si pot informa, serviciile de asistenta sociala, asupra
existentei factorilor de risc in producerea violentei .*5 Toate aceste
fenomene de respingere si violente fata de varstnic trebuie cunoscute
si combatute.

Familia in care exista varstnici poate avea comportamente variate,

mergand de la cooperare, hiperprotectie, culpabilitate, angoasa, pana la
abandon si uneori pana la respingere.*6

In sensul celor de mai sus voi prezenta patru studii de caz din
activitatea practica de zi cu zi si masurile care s-au luat astfel ca
varstnicul sa nu mai fie victima a diverselor forme de abuz, care vor fi
prezentate in detaliu in completarea ulterioara a prezentului referat,
alaturand concluziile generate de studierea lor

Masuri ce trebuie intreprinse cu privire la combaterea violentei

asupra varstnicilor

Lupta impotriva violentei contra persoanelor varstnice este

ingreunata din cauza a ceea ce unii autori au numit legea tacerii,

17
demers de autoprotectie instituit atat de abuzator cat si de agresat,
evident din motive diferite fiecare pentru a se depasi acest obstacol in
unele tari (SUA) s-au creat organisme speciale de investigatie compuse
din personae specializate.

prima masura este, dealtfel ca si pentru alte domenii, educatia

opiniei publice, a populatiei, privind respectful si protectia pe care
o datoram semenilor nostrii varstnici, de care vom beneficia cu toti,
copii, tineri, adulti cand vom ajunge la o varsta inaintata;

pe de alta parte informarea persoanelor varstnice care trebuie

invatate cum trebuie sa-si ia masurile de protectie necesare, cu
deosebire in cazurile de abuz sau violenta ;

elaborarea unei Carte ale drepturilor persoanelor varstnice/

ale persoanelor varstnice dependente/ ale persoanelor cu afectiuni
incurabile, dupa modelele existente in tarile civilizate, adaptandule
specificului de la noi si respectarea acestor drepturi, alta decat cea
a drepturilor beneficiarilor serviciilor de asistenta sociala;

initierea unei legislatii protective coerente si satisfacatoare,

privind protectia bunurilor persoanelor varstnice, urmand modele
ale legislatiei din tari in care exista aceasta legislatie, fireste
adaptand-o specificului nostru;

18
 sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si
observatiilor privind

abuzul si violenta si stimularea studiilor in aceasta directie;

Experienta de viata arata ca mediul cel mai prielnic pentru batran

ramane familia, aceasta fiind si dorinta varstnicilor in general, astfel ca
intoarcerea la domiciliul avut este un deziderat, mai ales in cazurile in
care conditiile de la domiciliu sunt optime convietuirii.

Pentru batrani, familia constituie factorul vital fundamental.De aceea

resursele familiei trebuie valorificate intotdeauna.Conflictul dintre
generatii exista, dar nu este o regula.* 7

In concluzie, institutiile statului, societatea civila, comunitatea si

fiecare dintre noi trebuie sa reflectam mai mult asupra sintagmei
filozofului Seneca, redata in motto, Nimeni nu este atat de batran ca sa
nu aiba dreptul sa mai spere macar la o zi.*8

19
*7 Hanibal Dumitrascu , Curs Dezvoltare Umana, Ed.Universitatii,
Bucuresti,2008, p.66

*8 Felicia Stef , Dictionar de expresii juridice latine, Ed.Oscar Print,

Bucuresti,1995,

BIBLIOGRAFIE

Sfantul Ioan Gura de Aur PSB 23 vol 4

Arhimandrit Teofil Prian, Iubirea de aproapele ajutor pentru bucuria vieii,

Editura Doxologia, Iai, 2014, pp. 48-49)

20
 Miftode,V.,(coord.), Populatii vulnerabile si fenomene de auto-
marginalizare. Strategii de interventie si efecte perverse,Ed.Lumen,
Iasi, 2002

Felicia Stef , Dictionar de expresii juridice latine, Ed.Oscar Print,

Bucuresti,1995

Radu Demetrescu,Drepturile omului de varsta a treia,

Ed.I.R.D.O.,Bucuresti, 1994

Constantin Bogdan,Serban Stoianovici, Ghid de nursing geriatric,

Ed.Zecasin,Bucuresti, 1997

Voinea, Maria, Sociologia familiei, Editura Universitatii, Bucuresti,

1993

Ghid de interventie privind violenta in familie, elaborat de Ministerul

Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse, Agentia Nationala pentru

21
 Protectia Familiei, Centrul de Informare si Consultanta pentru
Familie, Centrul Pilot de Asistenta si Protectie a Victimelor

Hanibal Dumitrascu, Curs Dezvoltare Umana, Ed.Universitatii,

Bucuresti, 2008

Mary Marshal, Asistenta sociala pentru batrani,Ed.Alternative,

Bucuresti,1993

Carta drepturilor beneficiarilor de servicii de asistenta sociala,

elaborata in baza Legii nr. 17/200 privind asistenta sociala a
persoanelor varstnice

Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale

22