Cuprinsul lucrrii:

I. II. III. IV.

Introducere

Istoric al evoluiei Diasporei Diaspora prezentare general Probleme specifice Diasporei V. Concluzii

Introducere
nc din vechime situaiei pe care termenul !diaspor" o define#te i s$a acordat o atenie #i o importan deosebite. Prin !diaspora" se %nelege grupul etnic aflat %n afara granielor rii de origine semnificaie plecat de la totalitatea comunitilor evreie#ti dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului #i alungrii populaiei de &abucodonosor II.
'

Prin diaspor ortodo(

%nelegem totalitatea cre#tinilor ortodoc#i stabilii undeva %n afara granielor rii din care provin #i care pstreaz o legtur vie cu tradiia #i cultul din zona de origine. )ema aleas are o importan #i un impact contemporan puternic cu at*t mai mult cu c*t %nc sunt probleme #i situaii religioase nerezolvate dar #i +urisdicii neasumate sau chiar suprapuse. Dup Patriarhia ,cumenic #i Patriarhia -oscovei .iserica /rtodo( 0om*n are cea mai numeroas diaspora peste 1 milioane de ortodoc#i %ntre care sunt inclu#i rom*nii din +urul actualelor granie ale 0om*niei. Dac %nainte de primul rzboi mondial diaspora rom*neasc a fost organizat #i condus de cele dou .iserici rom*ne#ti de atunci 2.iserica din vechiul regat #i .iserica din )ransilvania3 dup -area 4nire din '5'6 s$a trecut la organizarea unitar a diasporei rom*ne#ti. Diaspora .isericii /rtodo(e 0om*ne a luat na#tere %n dou moduri7 prin trasarea noilor frontiere, dup cele dou rzboaie mondiale, rmnnd n afara
granielor Romniei un numr foarte mare de romni i prin emigraie, n mai multe valuri, cele mai consistente fiind dup anul 1990. Chiar #i %n perioada '516$'565 Patriarhia 0om*n s$a

%ngri+it de rom*nii din diaspora %n pofida

greutilor impuse de regimul comunist. 8ub

%ndrumarea 8f*ntului 8inod a fost fcut o aciune de reorganizare a unitilor din diaspora au fost trimi#i preoi #i c*ntrei #i s$au amena+at spaii liturgice. n cuprinsul lucrrii voi trata tangenial toate aspectele care fac si pot avea legtur cu diaspora dar #i problemele cu care se confrunt ortodoc#ii deprtai geografic de patrie dar unii %n acela#i spirit #i %n aceea#i tradiie profund ortodo( cu aceasta. Desigur subiectul necesit o tratare mult mai aprofundat #i bine documentat prezenta av*nd rolul de a stimula o viitoare cercetare amnunit.

Istoric al evoluiei Diasporei

1

, !icionarul "#plicativ al $imbii Romne, ediia a %%&a, "ditura 'nivers "nciclopedic, 199(, p. )*+.

Dup Primul 0zboi -ondial ca urmare a cderii monarhiei %n 0usia #i a instaurrii unui regim dictatorial ateu milioane de rui greci rom*ni bulgari ortodoc#i at*t oameni simpli c*t #i intelectuali s$au vzut nevoii s plece %n e(il %n /ccident %nfiin*nd comuniti ortodo(e %n diferite regiuni ale lumii %n special %n 9rana. Parisul a devenit astfel capitala emigraiei ruse#ti iar cele c*teva biserici construite %nainte de '5:; au devenit parohii cu statut de <sociaii Culturale conform legii din '5;=. /dat cu apariia discuiilor legate de diaspora ortodo( au aprut #i primele controverse #i dezbateri %ntre diferitele .iserici /rtodo(e #i Patriarhia ,cumenic %n legtur cu problema +urisdiciei #i a autoritii biserice#ti. Dezbaterile au avut ca baz canonul :6 al 8inodului IV: ,cumenic 21='3 unde 8finii Prini sinodali au hotr*t ca diaspora s depind %n mod direct de Patriarhia de Constantinopol. n baza acestui canon Patriarhia ,cumenic susine c toat diaspora ortodo( ar trebui s se afle sub +urisdicia ei de#i este cunoscut faptul c abia %n anul '5:' Patriarhul -eletios IV -eta(a>is a elaborat o teorie a +urisdiciei universale pentru Constantinopol p*n %n acel moment Patriarhia ,cumenic nee(ercit*nd de facto, nicio autoritate asupra diasporei ortodo(e?. Patriarhia 0om*n de#i %ncorsetat de regimul comunist din 0om*nia s$a %ngri+it permanent de fiii #i fiicele ei din afara granielor rii pentru ca ace#tia s beneficieze de asisten spiritual %n limba matern. Prevestind parc valul de migraiune al rom*nilor %n special %n vestul ,uropei precum #i %nfiinarea unor noi eparhii rom*ne#ti pentru ace#tia Patriarhia 0om*n s$a implicat constructiv %n dezbaterile panortodo(e cu privire la administrarea diasporei ortodoxe consider*nd aceasta ca un drept #i ca o obligaia fa de pstoriii ei. .iserica /rtodo( 0om*n ca .iseric$-am nu poate fi insensibil la nevoile pastorale ale credincio#ilor ortodoc#i rom*ni stabilii temporar sau definitiv %n ri care nu sunt considerate ca fiind tradiional ortodo(e unde nu e(ist .iserici /rtodo(e autocefale canonic recunoscute de pleroma ortodo(@ ca urmare s$au organizat noi eparhii #i au luat fiin noi parohii ortodo(e rom*ne %n diferite pri ale lumii pentru a asigura credincio#ilor no#tri o pastoraie adecvat responsabil1. 4nitatea /rtodo(iei %n diaspora nu rezult din subordonarea tuturor diasporelor na ionale unui centru unic supra etnic ce se pretinde neutru ci rezult din buna %n elegere consultare
)

, ,retin-rtodo#.ro, .ttp/00111.crestinortodo#.ro0canoane0,anoane&sinod0,anoanele&2inodului&%3& ecumenic0privilegiile&scaunului&constantinopol&diaspora&crestina&904+4..tml, n data de 15 mai )009.

4

Aiviu 8tan Ortodoxia i diaspora. Situaia actual i poziia canonic a diasporei ortodoxe %n "/rtodo(ia" BV 2'5C?3 nr. ' p. ?.
6

7rof. 8r.id. !r. %oan 9loca, Diaspora Ortodox i organizarea ei canonic, problem pe agenda Sfntului i Marelui Sinod, n :Revista teologic:, $;;;%; <199+=, nr. 4&6, pp.)1(&)45.

cooperare practic i coresponsabilitate a tuturor ortodocilor din diaspora pentru promovarea credinei cretine. P*n la o reglementare definitiv #i unanim acceptat a temei privind organizarea diasporei ortodoxe, de ctre 8f*ntul #i -arele 8inod %n duhul unitii #i al pcii trebuie s persiste respectarea organizrii biserice#ti de astzi bazat pe principiul autocefaliei #i pe realitile timpului. Principiile de organizare bisericeasc nu sunt aplicate abstract ci %n funcie de situaii concrete precum mi#crile de populaii #i evoluiile geopolitice .iserica poate s creeze structuri noi de conducere care s promoveze lucrarea pastoral$misionar. n astfel de cazuri %n conformitate cu con#tiina canonic a .isericii trebuie ca s se dea dovad de coresponsabilitate din partea .isericilor locale %n manifestarea comuniunii fre#ti. .isericile /rtodo(e locale trebuie s promoveze o misiune adecvat provocrilor contemporane #i trebuie s gseasc cele mai bune mi+loace pentru o c*t mai eficient mrturie ortodo( at*t %n cadrul teritoriului canonic al .isericilor autocefale c*t #i %n cadrul e(trateritorialitii canonice. Principiul +urisdiciei teritoriale #i cel al prezenei unui singur episcop %ntr$un teritoriu canonic este unanim acceptat %n /rtodo(ie dar nu ca e(clusivitate ci ca modalitate de %nfptuire a misiunii. De aceea este necesar identificarea celor mai eficiente mi+loace pentru ca %n diversitatea manifestrilor culturale #i lingvistice ortodoc#ii din afara granielor .isericilor autocefale s primeasc o pastoraie adecvat pentru o trire autentic a valorilor /rtodo(iei. -a+oritatea ne%nelegerilor aprute %ntre ierarhii ortodoc#i din diaspora sunt cauzate de lipsa de comunicare #i de strategie pastoral$misionar comun care s pun %n prim plan unitatea %n diversitate a ortodo(iei #i nu dorine de stp*nire. ,(istena mai multor episcopi %ntr$o regiune trebuie %neleas ca o diversitate a mi+loacelor de misiune care se valideaz prin cre#terea numrului de credincio#i iar folosirea %n cult #i a limbilor rilor de re#edin asigur o armonizare a tradiiilor #i o dezvoltare a unitii ortodo(iei. = n concluzie Patriarhia 0om*n %n administrarea diasporei sale pstreaz r*nduielile canonice #i nu se amestec %n treburile altor .iserici <utocefale promoveaz valorile cre#tinismului %n %ntreaga lume #i contribuie la dezvoltarea unitii %n diversitate specifice /rtodo(iei.

Diaspora prezentare general

Diaspora este alctuit din persoane care #i$au prsit pentru diferite motive rile sau regiunile de origine denumind totodat comunitile nou formate de ctre acestea %n rile de
5

Pr. Prof.dr. Pcurariu Mrturii documentare privitoare la Diasporaromnesc din Statele Unite la nceputul secolului al !lea %n "0evista teologic" ABBBIB 2'55C3 nr ?$1 pp.?6?$?5?.

re#edin. Diaspora ortodo( se refer din punct de vedere geografic la acele regiuni ale lumii unde triesc cre#tini ortodoc#i care sunt %n afara teritoriilor canonic acceptate ca fc*nd parte dintr$o .iseric /rtodo( autocefal sau autonom. -uli ortodoc#i tritori %n /ccident consider c triesc ca popoare D%mpr#tiateD prin alte pri ale lumii sub form de DdiasporaD dar pstr*ndu$#i specificul naional #i bisericesc. .iserica %nva %ns c toi cre#tinii care se afl %n deplin comuniune de credin dragoste #i slu+ire a )ainelor trebuie s fie acas %ntr$4na .iseric soborniceasc #i apostoleasc %n noile regiuni unde se gsesc. C ,ste adevrat faptul c ma+oritatea comunitilor ortodo(e din afara granielor teritoriilor canonice ale .isericilor /rtodo(e autocefale s$au format ca urmare a unor valuri de emigraie din aceste ri ace#tia dorindu$#i %n mod firesc s aib propriile lor biserici #i preoi slu+itori acolo unde se aflau. Pe de alt parte pe msur ce aceste comuniti au prins rdcini %n locurile de re#edin iar /rtodo(ia a %nceput s fie din ce %n ce mai bine cunoscut #i acolo mai muli localnici cre#tini de alte confesiuni #i necre#tini au %mbri#at credina ortodo(. <ce#tia au fost integrai %n +urisdiciile biserice#ti naionale %ns aplicarea termenului de diaspora pentru ace#tia este complet improprie ei fiind cre#tini ortodoc#i localnici. n plus odat cu trecerea generaiilor #i date fiind cstoriile mi(te muli dintre cre#tinii provenii din familii de migrani se D%mpm*ntenescD #i ei aparin*nd nu doar culturii de origine a prinilor #i bunicilor ci #i culturii rii de re#edin. Ei pentru ace#tia folosirea termenului este %n din ce %n ce mai mare msur improprie. <stfel termenul de DdiasporaD trebuie folosit cu precauie atunci c*nd se discut despre situaia comunitilor ortodo(e din afara teritoriilor canonice ale .isericilor autocefale #i autonome recunoscute.

Probleme specifice Diasporei

4na din cele mai mari provocri %n faa /rtodo(iei din diaspora const %n e(istena a mai multe +urisdicii suprapuse un fenomen care este %mpotriva tradiiei canonice a .isericii
+

%dem, Diaspora romneasc din trecut i astzi , n :!eisis:, 1996, nr. 1, pp )9&46.

/rtodo(e care cere ca orice bucic de teritoriu canonic trebuie s aib doar un singur episcop. Patriarhia ,cumenic din Constantinopol consider spri+inindu$se pe Canonul :6 al 8inodului de la Calcedon care %i acorda +urisdicia %n Dteritoriile barbareD interpretate de aceasta ca fiind toate teritoriile care nu aparin unor alte .iserici /rtodo(e recunoscute. <ceast interpretare nu este recunoscut de celelalte .iserici /rtodo(e care consider c termenul la care face trimitere canonul :6 se referea strict la teritoriile aflate la grania +urisdicional imediat 2a se vedea mai multe %n articolul despre Prerogativele Patriarhiei ,cumenice3. Principalele .iserici /rtodo(e autocefale au #i +urisdicii e(trateritoriale pentru credincio#ii aparin*nd comunitilor lor naionale care triesc %n alte ri. Furisdicii suprapuse e(ist %n prezent %n <merica de &ord #i de 8ud ,uropa Vestic <sia <ustralia /ceania #i %n multe insule din Pacific dar #i %n ,stonia sau 0epublica -oldova 2care nu sunt %ns comuniti diasporice3.G 8tudiul de fa este o propunere de a vedea discuiile purtate la nivel inter$ortodo( pe tema diasporei prin prisma operei ecleziologice a mitropolitului Ioannis Hizioulas. <utorul prezentului studiu consider c e(ist o legtur indisolubil %ntre problema diasporei sau mai corect $ problema +urisdiciei asupra comunitilor ortodo(e din diaspora $ #i problema primatului %n .iserica /rtodo(. <ceast legtur a devenit mai evident cu ocazia recentelor discuii inter$ortodo(e avute la ChambIsJ 2:;;53 ce au rolul de a pregti realizarea mult a#teptatului 8inod Pan$/rtodo(. <stfel concluzion*nd autorul acestui studiu consider c %n ceea ce prive#te discuiile inter$ortodo(e subiectul +urisdiciei asupra diasporei c*t #i cel al primatului %n /rtodo(ie sunt str*ns legate soluionarea unuia in*nd de soluionarea celuilalt6. Cum a devenit diaspora o problema bisericescaK <+ungand credinciosii ortodocsi

care si$au parasit locurile natale sa se aseze in aceeasi tara aceeasi zona sau acelasi oras sau sat s$a pus intrebarea ce preoti ii vor asisista religios7 cate un preot pentru fiecare etnie sau unul si acelasi pentru toti la un locK Complicatiile au crescut atunci cand motive politice au determinat pe apartenentii diferitelor diaspore sa respinga spri+inul .isericii mame si al slu+itorilor ei nu mai putin atunci cand membrii diasporelor s$au impamintenit acolo unde s$au asezat si cand au incetat de a se mai considera emigranti si au dobandit costiinta apartenentei lor la tara care i$a primit si adoptat. 9ara a renunta la etnia lor originara $ asemenea lucru nici nu este posibil in orice tara e(istand cetateni de felurite nationalitati $ ei s$au integrat noului lor mediu si de asemenea membrii familiilor proprii descendentii lor s.a.m.d. <stfel s$a a+uns ca in una si
*

>rigorios 7apat.omas, In the Age of ost!"cclesialit#$ %he "mergence of ost!"cclesiological Modernit#, in %?@"R& Romanian Revie1 for @.eological and Religious 2tudies, vol. %%, )00(, nr. 1&), pp. 60&56.
(

Ait. %oanis Bizioulas, Orthodox Diaspora in the &ontext of the Debates o'er rimac# , n C2tudii @eologice:, $;;;% <)01)=, nr 1, p. 5&)).

aceeasi tara in una si aceeasi localitate sa e(iste mai multe comunitati ortodo(e cu preoti si chiar cu episcopi fara sa tina seama unii de altii. <tare situatie a evoluat si s$a complicat progresiv creind dificultati /rtodo(iei in ansamblul ei proprii.5 chiar adversitati si conflicte intre diferitele .iserici /rtodo(e intrucit fiecare se simtea obligata sa se intereseze de diasporele

Concluzii
Comunitile rom*nilor din +urul granielor #i din diaspora reprezint o parte integrant a poporului rom*n. Pentru ace#ti oameni identitatea naional este un element de legitimare mult
9

Ait. ?icolae, Diaspora ortodoxa, n D%?3%"R"8D, anul 3 <1996=, nr. ), p. 9.

mai important dec*t pentru cei care locuiesc %n ar. De aceea unul din pilonii cei mai importani pentru prezervarea identitii naionale apartenena la credina ortodo( trebuie consolidat at*t cu eforturile .isericii$-ame c*t #i prin demersuri concrete din partea statului rom*n. ,ste important ca fiecare comunitate s primeasc asisten religioas %n propria limb astfel c Patriarhia 0om*n s$a preocupat %n mod constant s asigure rom*nilor de pe toate meridianele un spaiu pentru suflet %n care s poat participa la slu+be %n limba rom*n oficiate de un preot rom*n dovad situaia diasporei ortodo(e astzi. 8f*ntul 8inod al .isericii /rtodo(e 0om*ne la iniiativa Preafericitului Printe Patriarh Daniel preuind mrturia cre#tineasc #i rom*neasc a fiilor #i fiicelor duhovnice#ti care lucreaz sau studiaz %n strintate %n #edina sa de lucru din :=$:C februarie :;;5 a luat hotr*rea ca %n fiecare an prima duminic dup srbtoarea <dormirii -aicii Domnului 2'= august3 s fie celebrat ca Duminica romnilor mi"rani aceast duminic fiind %nscris %n calendarul bisericesc la rubrica Date Importante #i inclus %n programele liturgice #i pastoral$misionare ale fiecrei eparhii. 0ostul principal al acestei duminici speciale este de$a spori dragostea cre#tin #i conlucrarea freasc astfel ca munca sau studiul departe de ar %n strintate s nu devin %ndeprtare sau %nstrinare spiritual %ntre rom*nii din aceea#i familie sau din aceea#i parohie din 0om*nia. ,ste cunoscut faptul c muli dintre rom*nii plecai %n strintate se %ntorc %n 0om*nia %n concediu %n luna august. De aceea cu acest prile+ cei de acas #i cei plecai departe au prile+ul de a se regsi %mpreun la 8f*nta Aiturghie. Ei a se ruga ca -*ntuitorul nostru Lristos s$ i a+ute s$#i pstreze credina ortodo( #i identitatea rom*neasc #i s cultive a+utorarea freasc. n acela#i timp prin mi+loacele specifice .iserica %#i manifest gri+a pentru nevoile spirituale #i materiale pe care le au cei rma#i acas %n 0om*nia mai ales copiii btr*nii bolnavii #i sracii celor care din cauza srciei materiale sau din alte motive au plecat %n strintate. Cultiv*nd bucuria re%ntoarcerii acas .iserica %ndeamn la rugciune pe toi fiii ei duhovnice#ti pentru ca cei aflai %n aceast situaie s$#i revad familia reunit c*t mai cur*nd cu putin. ';

Bibiografie:
1. 9loca Ioan Prof. <rhid. Dr. Diaspora Ortodox i or"anizarea ei canonic, pro#lem pe a"enda S$ntului i Marelui Sinod %n "0evista teologic" ABBBIB 2'55C3 nr. ?$1.
10

Pr. Prof. dr. <le(andru -oraru %iserica Ortodox &omn ntre anii '(()!*+++ vol. = ,ditura I8.- al ./0 .ucure#ti :;;C p. :=1.

:. -oraru Pr. Prof. dr. <le(andru %iserica Ortodox &omn ntre anii '(()!*+++ vol. = ,ditura I8.- al ./0 .ucure#ti :;;C.

?. &icolae -it. Diaspora ortodoxa %n DInviereaD anul V 2'5513 nr. :. 1. Papathomas Mrigorios ,n t-e ."e o$ /ost!0cclesialit1. 2-e 0mer"ence o$ /ost! 0cclesiolo"ical Modernit1 in I&),0$ 0omanian 0evieN for )heological and 0eligious 8tudies vol. II :;;6 nr. '$:. 5. Pcurariu -ircea Pr. Prof. Dr. Diaspora romneasc din trecut i astzi %n "Deisis" '551 nr. '. C. Pcurariu -ircea Pr. Prof. Dr Mrturii documentare privitoare la

Diasporaromnesc din Statele Unite la nceputul secolului al teologic" ABBBIB 2'55C3 nr ?$1.

!lea %n "0evista

G. 8tan Aiviu Ortodoxia i diaspora. Situaia actual i poziia canonic a diasporei ortodoxe %n "/rtodo(ia" BV 2'5C?3 nr. '. 6. Hizioulas Ioanis -it. Ort-odox Diaspora in t-e 3ontext o$ t-e De#ates over /rimac1 %n !8tudii )eologice" ABBBI 2:;':3 nr '. 5. OOO Dicionarul ,(plicativ al Aimbii 0om*ne ediia a II$a ,ditura 4nivers

,nciclopedic '556.