F/-\ 1'1\ IL I

CR ES ·r 11 I J-\ 1-\ZI
..-

TipariH!. cu blnecuvantarea Inalt Prea Sfiniitului

tDANIEL
Mitropol itul Moldovei ~i Bucovinei

ISBN 973 - 96666 - 5 - 5

EXTRAS DIN REVISTA ,,TEOLOGIE SI VIATA" Editura T RfNIT AS - la~i, Romania

nr. 5-7/1994
-1995-
 FAMILIA GRE~TINA - ,,BISERICA DE ACASA"

t DANIEL
MITROPOLITUL MOLDOVEI :;lI BUCOVINEI

Anul 1994, fiind declarat de catre Organizatia Natiunilor Unite:

anul international al familiei, a f ost marcat de o intensii $i multiplr:.
reflexie cre$tina asuprrr familiei cre$tine in aceastii. perioada de-
~far$it de mileniu deodata fascinant $i traumatizant.
Pe plan internationd, col.c>cvii, seminarii, publicatii, rnesa.]e
$i indemnuri venind din partea unor capi de Biserici $i p•istori·
spfrituali au sensibilizat intr-o anumita masura opinia publica in
ceeu ce prive$te valoril.e spi: .• uale, vocatia $i probl.emele jamiliei~
in general, $i ale familiei cre$tine, in special, in acest sfa1-,~it de secoL
o.L crizei econorliice $i spirituale $i al multiplelor aspiratii.
Pe plan national, Bisericile din Romania, de$i n-au orgcmizat
intru.niri speciale ecumeni.ce in acest sens, au abordat totu$Z tema·
}cimiliei tinand seama atdt de aspectele generale ale problemei, cat
$i de specificul nationa~ $i confesional propriu. ln Bisericr1 Orto-
cloxa Romana mesajul Prea Fericitului Parinte Pattiarh privind
frija. pentru integritatea familiei $i hotar6.rea Sfantnlui Sinod de
a se organiza in toatii tara conferinte preote$ti pastorale privitoare
la f am ilia cre$tina azi, au contl'ibuit la o aprofundare spiritwtliJ. a
sermiificatiei, valorii $i importantei f amiliei azi, au . stimnlat n
anaiizii mai atenta a situatiei f amiliei cre$tine in conteJ:tul social.
sf pastoral al Romaniei din faza aceasta de tranziiie de La regimu[
comunist la democratia de tip occidental. ,
..,,.. Pentru a contribui $i mai mult la studierea temei Familia
c-re9tina azi, ne-am gandit ca ar Ji potrivit ca un nurn6:r special din
rcvista Teologie ~i Viata a Mitropoliei Moldovei .;;i BucovinPi sa
fie consacrat acestui suhieCt. Receptivi $i entuzia$ti, profesorii d~
lti tdniira noastra Facultate de Teologie din la$i au elaborat studii
.:,i articole viz6.nd diferite aspeete ale temei $i le·au oferit spre
rubZicare, cu speranta ca ele vor fi de folos preotilor, studcntilm·
.;;i, al.tor cre,,tini dornici sd se inf ormeze $i sa se formeze in lumina
c-cclintei cre$tine prezentatii $i traita azi.
_ Cunoa,,terea mai completa a situatiei reale a familiei crc$Une
etzi, pc de o parte, $i inrclegerea mai profundii a vocatiei sale spi.ri-
tuole in Biserica $i lume, pe de altii parte, se impun ea doua con-
-:lii;-U primordiale datorit:a nevoi.i de fidelitate $i discerniirn-ant
i!1tru credinta a cre$tin1.dui, precum $i nevoii sale , de a face fata
realiUitii. complexe a societatii in care traie$te.
2 Din punct de vedere teologic-pastoral, observam cat de expuse,
.,o!icitote ,,i aclesea mnenintate sunt identitatea, coezinnea .';>i m·nw-
niG .familief cre$tine c1zi, in fata crizei economice . (sari1cie, !V>ma},
ncsirw.mnta, etc.), a crizei morale (laxism, libertina}, senzualism
;;r.-:·;:oqrafic, clewrdi;~.i crotke riclicate lei rang de normalitate,

5
 prostitutie din ratiuni comercia.le, trafic de copii, divort, dr.'Jguri
etc.), a crizei spiritual-religioase (sectarism fanatic, prozelitism
agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar, indeferentism nihi-
list etc.). Pe de alta parte, credinta cre-?tina este totdeauna izvor
• <1.e sperantii. -?i de putere spiritualCi care ne ajuta sa biruim grr?utc;·
Jile :;d incercarile vietii. Jn acest sens, criza, ca star2 de judecatii
1xntru t.:n lucru sau o stare incompati.bila. cu voia lui Dumnezeu,
.estc in acela,'>i timp o chP.mare acuta la schimbarea in bine, o ,~ansi1
vcniru un inceput nou.
,,e... Jn fata crizei ec0nomice, familiile cre$tine puternic afectute
·de saracie trebuie ajutate de catre stat, de catre parohia in care se
afli.1., de alte familii crq>tine. Greutc1tile vietii fie ne apropie mai
m.Hlt., fie ne indepiirteaz.:i mai mult unii de altii. Jubirea lui iJum-
nezeu f ata de o f amilie c:re-?tina, cu multi copii :;i si'iraca, se · poate
manifesta concret mai ales ciind alte familii sau alte persoane, .frati
-?i surori in credinta ajuta frate$te pe cei in nevoi.
~ ln fata crizei morale !?i spirituale de azi, trebuie sa adiinclni
prin inv6tatura $i edurntie, prin viata de rugaciune :;i cultnrO. a
su.fletulid semnificatia seu rostul credintei, a legaturii omului cu
Dumnezeu in organizarea $i propa$irea familiei cre.;;line. Trebuie
sa redescoperim $i mai miilt irnportanta dreptei invataturi $i drep-
tci detuiri cre$tine privtnd familia ca icoana a Bisericii (Ecclesia
domestica), ca icoana a iubirii lui Hristos fata de umanitate, ct$a
cum rezulW d'in Sfiinta Scriptura (Efeseni 5, 21-33).
....... Practic, este necesa;·a o lucrare pastorala a BiseY-icii, m.ai in-
tensli $i mai vast a, de sfatuire a tinerilor care urmeaza sa se cc. sato-
recrscCi., precum §>'i a farni1iilor tinere; o indrumare pastomla a :fami-
liilor pentru a foce .fata incercarilor vietii, mai ales in pri'!Jinta.
a1'ortului, divortului, conflictelo 1• de familie etc. Se im'.'.mne din ce
in ce mai mult o edu.catie crestina care sa scoatCi in ei;identi.'i s?. med
11wlt legatura stransi5. dintre. iubire $i responsabilitate ir{ f~imilie.
De osemenea, Biserica va gasi un mare sprijin in lucrarea sa misio-
narU. $i pastorala, daccl. face apC'l in aceasta problema nu nwmai ?a
teologi, ci $i la speciali,5ti cre$tini din alte domenii, preocupati de
problema familid: psihologie, 11ociologie, educatie, medicinil, asis-
tentil sociala etc.
ln plus, cunoa,sterca preocuparilor altar Blserici s1Lr0Ti in
aceasta pr'ivinta poate cont.ribui la o liirgire $i nuantarea orizont11lui
v·oblemelor existente §ii sc.lutiilor posibile in rezolvarea lor.
Cu speranta cii publicarea acestui volum special al revistei
Teologie ~i Viata 'Cct suscita interes -?i va stimula in viitm· atilt
aprojimdarea giindirii teologico-pastorale pe tema familiei cre;tine
o.zi, cat ,~i o tratctre interdisciplinara a ei, adresam mult~imiri :;:i feli-
citi1ri autorilor studiilor inmiinunchiate aici $i binecnvtintil.m pe
cititori.
I
I
( tul fata de aproapelc, .fatc1 cle valorile perene ale neanwlui, cinsti-
6 7
CU.VANT PASTORAL CU OCAZIA ,,ZILEI FAMILIEI",
15 mai 1994
f TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE
.- Marturisind originea dumnezeiascii a asezamG.ntulni casatoriei,
Biserica a recunoscut, de fapt, demnitatea 'acordatii de Dnmnezeu
acestei stari, pe temelia careia se zide:;te orice familie omeneasca.
Prin venirea in lwrne si lucrarea izbiivitoare si innoitoare a
!vWntuitorului Iisus Hristos, ~ceasta oriinduiala a fast, insa, ridicaW
pe o treapta de sfintenie care face ca, de atunci, fam'ilia ce rode ,>te
din ea, sii poata fi viizuta ca o imagine miniaturala a Bisericii. A)a
se explicii fap~ul ca, de ciiteva ori, in Sfiinta Scripturii a N.JUl11i
Testament, descoperim ca sinonim pentru ,,familie crestina", cuviin-
tul nbisericii" (Romani 16, 5; I Corinteni 16, 19).
De buna seamii, cei credincio-?i au inteles intotdeaww rosturile
acliinci ale acestei identificari, ciici, pentrtL orice cre:;tin, menirea
'l'telii familiale este acee1.i de a apropia tot mai deplin persoanele
11.m:ane printr-o comunitin~ plina de iubire jertfelnicil, dupi! chip11l
ceLei prin care Hristos a intemeiat $i sustine Biserica Sa.
2' Scriitorul bisericesc Clement din Alexandria spune, .5i el, cv.
m.ulta ginga:;ie, despre cei ce intemeiaza o familie cfi ei alcatuiesc
),o s1ngura biserica", o singura ?:iatii de curl'i.tie, o sinqurti. sfiaUi a
nmda fata de altul, hrana e comuna, casiitoria unita., toate a"' ema-
nCdoare: respiratia, vederea, auzul, cunoa-?terea, nadejdea, asculta-
reci, clragostea. Jar cei care au comuna viatci, au comnn -?i hartil; 5i
comunii le este $i rniintuirea, comunii le este lor $i virtut<?a $i vie-
tuirea" (Pedagogul, II, 10, 2). Dar comuniunea in cdsa.torie nu poate
&1.1ori deciit o data cu primirea binecuuiintiirii Biserici.i prin Taina
C<.muniei $i prin 1W$tereo. de copii $i cre-?terea lor ,,intrn invi'itt1.tura
;;i certarea Domnului" ( E.feseni 6, 4j, du pa cum spune Sfiintul ,'l.pos-
tol Pavel.
_ .ILmdar, omul incepe din ccpilCirie sa descopere taina iubirii
$i a unitiitii - ca opuse urii, egoismului $i dezbin6.rii - mai 'fntiii
j inlauntrul acestei mid biserici, care este f amilia .:;a. Virtutile cu
i care el ·va fi deprins cle catre parinti: credinta, ascnlt:areo, !nma-
cuviinta, cumpiitarea, h r1rnicia, cinstea .5i mila, nu sunt decat sc>mne
imlmcuratoare ale incoltirii virt·utii supreme care este iubirea.
.- Desigur, pentru a dobiindi asemenea roade in· cn:\~tereci spi-
1..itunlii a copiilor este 1wvoie, mcti ales, de exemplul viu al pJ.rin-
tilor, care, de multe ori., ?1oate inriiuri in· mod ho ta rd.tor ni-?te con-
~tiinfc pli1pdncle, sensibi/.e. clar aflatc in plinii infiripare.
Totdeav.na, din :•Jil,dci primiW cle la pO.rinti s-a im)iitut respec-
Tea futa de cele ~finte.
 ~ Dar, pe cat de binefiiclitor $i fertil este un climat familial
siinatos, care 'i$i prime$te vigoarea din piirtii$ia cu Dumnezeu, pe
atat de nimicitor de vieti poate deveni cadrul oferit de o familie
destriimatii, in care locul iubirii $i credincio$iei a fost luat de patimi,
• in sanul ciireia se muta iadul, jertfe sigure ale nepasc'irii care se
instaleaza fiind nevinovatii copii. · VECHIULUI TESTAMENT
di'- Din nefericire, nu putine sunt, 'in ziua de azi, cazurile in care
dispretuirea afectiunii datorate familiei $i abandonarea responsalJi-
litatii fata de ea, conduc la suferinte nesfar9ite, la rani de nelecuh.
/ De ace ea, socotim di aceasta zi 'inchinata f amiUei" nu voate
( fi cinstita mai frumos clecat prin reamintirea ~cesto1· nepieritoare
cuvinte ale Sfantului Apostol Pavel:
,,Dragostea indelung rabdii; dragostea este binevoitoare, dra-·
gostea nu pizmuie$te, nu se laucla, nu se trufe$te. Dragostea nu se
poartc1 cu necuviintii, nu cauta ale sale, nu se aprinde de mame, nu
gande$te riiul. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucnra de adevi'ir.
Toate le sufera, toate le crede, toate le niidiijduie$te, toate le rabdl'i.
Dragostea nu · cade niciodata" (I Corinteni 13, 4-6).
Cu acest prilej, Biserica noastra stramo$easca, pune acest
cuvant la inima parintilor, a fiilor $i fiicelor care alcatuiesc familia
romaneasca, 'in mic $i 'in mare, spre a-$i 'implini misiunea lor sflntt:.,
spre slava Bisericii $i spre diiinuirea neamului nostru.
8 9
FAMILIA ~II:\IPORTAN'fA EI 1N PERIOADA
Pentru notiunea de familie, limba ebraica biblica foloseste
termenul ,,baith,'' ce are in vedere atat casa ce-i adaposte$te 'pe
memlrrii unei familii (Iov 8, -15) cat $i pe membrii $i descenden~ii
unei farnilii (Facerea 18, 19). Ca in orioe sociebate, familia are la
ba~a unirea barbatului cu femeia prin actul casatoriei. In cele doua
r elaUiri despre crearea omului (Facerea 1, 27; 2, 21-24) femeia
a1x1<e egala cu barbatul chiar daca este numita dupa. barbat $i des-
pre care se men~ioneaza ca a fost creata sa-i fie acestuia de ajutor
pe masura lui (vers. 18). Potrivit cartii Faoorea 1, 26-30, barbatul $i
femeia sunt creati 5imultc:n (vers. 27) $i prin urmare au in ci chipul
lui Dumnezeu, reflecta deci imaginea lui Dumnezeu 1. Daca insa
in prirna relata,e a creatiei, femeia nu apare pe un plan inferior,
in cea de-a doua relatare (cap. 2, 7-25) ea apare la urma spre a-i
Ii cie aJutor barbatuluL De$i cea de-a doua relatare a creatiei este
adcsea c1tata de mi1}ti pentru a-9i suistine opinia ca femeia trebuie
~:a r am8na supusa barbatului sau ca una care a avut o pozitie
f:'ubordonata la creatie, trebuie to;hl9i avut in vedere di relatarea
caq.ii Facerea vorbe$te aespre femeie ca despre un partener pe
m<'tsura b2rbatului fata de care acesta este atras $i pentrn care-$i
p[ir[l5e$ie chiar propria familie. Cu toate acestea barbatul o va
stapani (cap. 3, 153), iar ea va aparea adesea ca numarandu-se prin-·
tre bunurile lui (Ie9iireia 20, 17; Deuteronom 5, 21), adresandu-i-se
cu apelativul de ,,iJa'al" (domn) sau ,,adon" (stapan) (FacerEa 18, 21;
Judecatori 19, 26; Amo:; 4, 1). Prin. utilizarea acestui termen se
arata ca ea era proprietatea barbatului a$a cum era casa sau campul
(Ie$irea 21, 3, 22; II Regi 11, 26; Pilde 12, 4). Odata cu intrarea
tinerei in casa sotului i::au devenea intr-adevar proprietatea unui
stapi'1n (:i"acerea 20, 3; Deuteronom 22, 22). !nsu9i exµresia ,,n-~i
hia fcmeie" deriva din r[tdacina verbului ,,a deveni stapan" (Deu-
teronom 21, 19) 2 ,
Traind intr-·o societate eminamente. patriarhala, rolul femeii
era limitat la sfera casei ~i a familiei 3, exceptie facand doar catcva
femE= i care s--au imp1J~; in viata publica (Debora, Hulda, Iudith,
J
Esther, etc.). ·
Cas2,toria biblica :i aparut ca o urmare fireascJ a celui mai
nobil sentiment, in formfi monogama potrivit careia un barbat 9i o
f?meie .ce angajeaza reciproc sa-$i imparta viata in vederea irnpli-
mrii rcstului pentru care a fost creata aceasta inst:itutie. De la
incepu t voia lui Durrinezeu a fost ca unirea dintre barbat 9i femeie
1. Kay W. Sht1rden, Wo~an, in ,.Holman-Bible Dictionnary, Nashvil-
le-Tennesse, 1991, p. 144.
2. The New Brown-Driver Briggs-Gesenius, Hebrew and English
Lexicon, Massachusetts, 1979, p. 127; Benjamin 'David, The Analytical He-
brew and Chaldee Lexicon, London. 1970, p. 102.
3. Kay W. Shurden, op. cit., p. 414.
in vederea procreatiei (Facerea 1, 28) sa fie exclusiv in cadrul casa-
toriPj wonogame. !n aceasta idee relatarea crearii primuiui cuplu
uman (Facerea 2, 21-24) µropune casatoria monogama ca fiind sin-
aurc. ce corespunde voii lui Dumnezeu 4 . Descenclentii patriarhului
Seth sunt prezentati ca fiind intemeietori ai unei familii monogame
(?acerea 7, 7), ial· poligamia apare prin descenden\ii lui Cain. De~­
pre Lamech se spune ca avea doua femei (Facerea 4, 19). Cel pu~m
a:;a era la inceputul umanitatii prezentata de textul sacru. Chiar
si in epoca patriarhala, Avraam n-avea la inceput decat o femeie,
Sarra, dar pentru ca aceasta era sterila Avraam a luat--o 9i pe sluga
aoelei'a, Agarr, ])nsa cu consimVimaniJUl Sanrei (Faoerea 16, 1-2). Este
adevarat ca A vraam a mai luat in casatorie 9i pe Ketura (Facerea
25 1) dar numai dupa moartea Sarrei (Facerea 23, 1-2). Cand in
' ' .. • l
cartea Facerea, cap. 25, 6, se vorbe9te la plural despre concuomc.,e
lui Avraam se refera lc1 cele doua amintite anterior. $i despre
Nabor citim ca a avut copii de la Milka 9i de la concubina sa Reuma
(F'acE:rea 22, 20-24). La fel Elifaz, fiul lui Isav, mai .avea o concubina
pe IangCt sotia sa (Facerea 36, 11-12). . rea pre~ului de r.iscumparare numit ,,mohar" 7 catre tatal fetei sau
Cu toate ca femeia era subordonata barbatului a;;a cum re1ese
chiar din Deoa1og, in care porunci1e sunt adresate barbatului prin
folosirea exclusiva a sufixului pronominal la masculin (bineka = fiul
tau; biteka = fiica ta; avdeka = sluga ta, etc. Ie~irea 20, 10), in ca-
drd familiei care constituia nucleul social de baza al societatii,
roh.il fernei crestea substantial cand devenea mama, mai cu seama
mama unui fiu '(Facerf'a 16,' 4; 29, 31; 30, 24) intruc&t fiul era C"Jn-
tinuatorul familiei. Sotul se atasa de ea, iar copiii ii datorau multa
pretuire (Ie;;irea 20, 1'2, 21, 17; Levitic 19, 3; 20, 9; _Deutcronom
21, 18-21: 27, 16; Pilde" 19, 26; 20, 20; 23, 22; 30, 17; Intelepciunea
lui Isus Sfrah 3, 1-lG).
Pozitia de subordonata a femeii fata de barbat apare cle ase-
menea si ~hn practica poligamicii a casato~iei generaliza!a 'in ,mum:te
rnomente ale societ3W israelite (Deuteronom 21, 15). Tn ce privc:;;te
bigarnia, aceasta era r ecunoscuta ca un fapt legat de cartca Deute-
r onom 21, 15-17). Este ;::devarat ca marea majorita te a casatoriilor
erau monogame, insa a~a cum am ariitat deja, nici 0eie bigame nu
erau rate (Facerea 22, 20-24; 29, 15-30; 30, 1-9; 36, 11; De llteronom
21 , 15; I Regi 1, 2; II Cronici 24, 3). iar cei cu pozitii socia1e ina1te
si cu stare materic.la deosebiti'i i~i permiteau un harem apreciabil
{II Regi 3, 2-5; 5, 13; II Cronici 11, 12; 13, 21; 13, 21; 24, 3; III Hegi
11, 3; 20, 3-7; IV Regi 21, 15) s_ Se pare ca Sfintele Scripturi pre-
zinta un adeviir genuai. valabil ~i anume acela ca o cn:~teri~ sim-
titoare a imoralitat1i se constata atunci cand bunastarea material;}
depil;;e;;te cotele n~rmab (Osea 10, 1).
Cu toate numeroa~ele exceptii, starea generala a societatii
\'echiului Israel er~t a2•!ea ca SC baza pe casatoriile monogam.l' (Pilrl.e
5, 15-18; 12, 4; 18, 22; 19, 14, 31; Ecclesiast 9, 9; !nl,C'lepciunea lui
Isus S1rab 26, 1-4), iar cand se refera la relatia de iubire dintre
4. Rolland de Vaux, Les Institutions de l'A.nden Te .\tcm1.t!nt. ed. Du
Cerf, Paris. 1989, p. 45.
5. Traditia ra1Jinica c1 cautat sa cxplice conduita patr iarhilor ca fiind
justificabila ca unii care nu erau inca supu!?i Legii mozaice ce f.-a dat mult
m::i1 tarziu.
10
DtJmnezeu 9i poporul_ Sau, unii i:ir~feti o prezinta simbolic ca pe 0
legaturc"t matnmornala monogama m care Israelul apare ca loaod-
nica unicii, aleasa de Iahve Insu9i (Isaia 50, 1; 54, 6; 64, 't; Iei·;mia
4, 2; Oc;ea 2, 4). Un rnofv determinant in a lua 91 pe cea de-a d'.)u:t
sotie era dorinta .a rzatoare a unor barbati de a avea. cat mai multi
urnia~.i (Psalmul 127, 3-5) 9i tot a9a procedau 9i in cazul in car~
sotia se dovedea a fi sterila ori nu na;;tea decat fiice 6 . Prezent;:-1
m~i multor femei }n aceea;;i familie nu era deloc avantajoasa. De
cele mc:ii multe ori femeia sterila era dispretuita de tovarii9a ei cum
a fost cazul cu Ana ;;i Penina femeile lui Elcana (I Hegi 1) :,a0
chiar Sarra 9i Ag<:tr (Facerea 16, 4·-5), iar cea care nu n<:l~.tC:'1 en
gdoasa pe cea cu copii (Facerea 30, 1). Prin urmare tot casatoria
monogama era cea care intemeia familiile cele mai fericitc . Textele
care fac elogiul feineii virtuoaise au in vedeire tot pe cele din
famllii mcnogaine (Pilde 5, 15-19; Ecclesiast 9, 9; Pilde 3J, 10-31;
ln~elPpciunea lui Isus Sirah 26, 1-4).
Momentul juridic al incheierii casatoriei il consti:uia achita-
tut•weh;i acesteia. Din acel moment tanara putea fi incredintata
vHiorului sot (Facerea ~ll, 15) caruia i se :;;i aclresa de acum cu
apeJativul de ,,ba'al" (stapan) (Facerea 20, 3; Deuteronom · 22, 22)
Pre\ul ce trebuia ci.chibt tatalui fetei se pare ca varia dupa cxi-
gente1e acestuia (Facerea 34, 12) ca ;;i dupa conditia socialit a ta-
n{irului (I Regi 18, 23). Canel starea materiala nu-i permitea tana-
rului achitarea pretului de rascump3.rare, el putea sa- 1· suplineasca
fie 1xintr-un act de vitejie, ca in cazul lui David pentru cas8.toria
sa cu Micol (I Hegi 18, 17-27), sau eel al lui Otniel pentru fiica hli
Caleb (Iosua 15, 16; Judecatori 1, 12). Prestarea unu.i serviciu pu-
tea de asemenea sa tina locul acelui ,,mohar" (Facerea 29, 15-30).
Pr2\;1l de rascumpt1.rare era un fel de compensatie fata de familia
tinerel casatorite pentru pierderea unui potential ajutor social-
economic pe care aceasta il reprezenta 8 . Inainte ca b:Jniistarca ma-
teriala sa se gene·r.alizezr2 in societatea israelita ;;i mai irn1inte de
diVl'rsi.ficarea indeletnicirilor deprinse mai ales dupii venirea 1n
cor.t&:ct cu alte popoare mai civilizate, taniira i;;i putea aducc o
reala contributie in viata economica a familiei sale pa~;cand turmele
de oi (Facerea 29, 6-9), aducand apa de la izvor (Facerea 2"1, 11-16;
I Regi 9, 11) sau strangand spice in urma seceratorilor (Rut 2, L).
Femeia in societatl'.'a israelita se integra activ in viata .s ocial-econo-
micf: a familiei sotului Juand parte la gre}ele mnnci Rk: campului
ori pregatind hrana pentru membrii familiei. De asemen2a torcea
Hlna ~i o tesea pentru :i.ecesitati1e easel, iar surplusul il valorifica
sporind astfel starea materiala a famlliei (Pilde 31, 24; Tobit 2, 11-14).
Chiar daca avea o pozitie de subordonare fat,a de so~ul s<lu,
socida1.ea israelita a cunoscut 9i femei foarte energice care s-au
impus c::tentiei p·,1u~ice prin implicarea lor in problemele sociale ale
Vrt'.mii. Astfel judecatoarc·a :;;i prooroci~a Debora i-a ::.ctlvat pe com·-
6. Edouard Lipinski, Mariage, in ,. Dictionnaire Ency;::'.opediqu.:- de la
Bible", Brepols, 19<l7, p. 472.
7. The New Brown Driver-I3riggs-Gesenius ... , p. 569.
8. Ed. Lipinski, op. cit., p. 790.
11

pacri.J\ii sai de sub jugul apasator al r egelui Iabin al Canaanu~ui
(Judc-:c2'itori 4, 4·-5), iar Bat$eba a reU$it sa-1 puna pe tron pe frnl
.~au Solomon (III Regi :l) cu toate ca nu era eel mai inclrepttttit.
Tzabe!a care avea destul~t autoritate in Israel (III Regi 21) ca de
e:ltft: I si Atalia ce a ocupat pentru cativa ani tronul regal in Iud a
(IV H.egi 11) au dovedit ca $i femeile israelite p,:-iteau av~~a un?ori
ac2 iea~i calitati politice ca $i barbatii. Demne insa de toat a adrmra-
tia alat pentru conteporani, cat si pentru posteritate au fost eroi-
~ele nationale; Yac1a (Judeditori.4, 17-22; 5, 24-27), Iudith $i Est-
lwra ca unele ce au salvat poporul in m omente deosebit de crltice
Cat priveste viata religioasa la evrei, femeia se gasea mui
ales aid intr-o ~eta inf~rj oritate fata de barbat in sensu l ca nu putea
ii sJujitoare la templu ~i nici depu'ne macar votul de nazireat decat
ci:c consimtamanwl tat,1l ui, in cazul in care era necasatorita , sai1 31
:-,o~td•Ji dupa incheiere<:< casatoriei. Votul sau trnbnia neaparat sl
fie validat de tata sau de set care puteau foarte bi1w sa·-1 anuleze
(Nwneri 30, 4-7). In schimb unele femei puteau fi profetese 9i se
buc·nrau de multa consideratie fiind consultatc chiar de c8.tre mi-·
ni~lrii rc·gelui (IV Regi 22, i 4), altele er au inspirate de Dubul lui.
Dum.nezt:u cum au fos t: J'viiri.am, sora lui Moise (Iqirea 15, 20;
Numeri 12, 1-2; Miheia 6, 4), Debora (Judecatori 4, 4).
Menirea eS'51tiala a femeii israelite, ~?i de fapt nu numai a
•~i , c1·a «ceea de a devPni mama $i de a avca copii cat mai multi.
A m·ea copii era pentru o femeie cea mai mare fericirt~ (Facerea
24, 60; :30: 1), iar steri:itatea era considerata drept o pedeaps{i
divina (Facerea 2~), 31), vocatia femeii fiind aceea de a na~;te, a
avea sau a cre;;te copii, chiar pe cei straini cand nu putea sa-i
aibc'! pe ai sai. De aceea dragostea materna a deveni t proverbiala
in vechiu: Israel ~;i a fost luata drept model al iubirii lui Dunuwzeu
fat{i de poporul Sau (Isaia 49, 15). Peritru a-i asigura ;Je israeliti
cie Drovidenta cont inua :~ lui Dumnezeu, profetul Isaia i1 compara
cu .~ mama (cap. 42, 14; 45, 10; 49, 14 ; 66, 13). Lipsa de respect a
fiu;•;i fat;J de m am :"\. ua consideratii o mare crima ~j pedepo;ita ca
atare (Ie~1rea 21, 15-17; Levitic 18, 7; Amos 1, 1-3). De~i tatal cu
l'<Jpii numero;;i er.:t iri mare cinste, la israeliti se dorea totu'i; a
avea m;:,i ni ul\i fii dee.ft(: fiice, intrucat primii asigurau continuarea
nw:1 ch.it $i a familiei (I Hegi 4, 20; II Regi 18, 18; Rut 4, 13).
1. POZITJA SOCIALA A FEMEII LA VECHII EVREI
1n acor d cu invatat.ura biblicii a creatiei omului .,b2rbat ::;1
fen1eic:" dupa chipul $l asemanarea Sa (Fa~erea 1, 26-27), pozitia
~:'.Jciaia P. fem2ii in societatea israelita antica era aceea de cornple--
tarc a oarbat:.ilui '. ,ca s{t nu fie singur $i fara ajutor" . Cuvintele
,,nli cste bine sa i.ie omu1 singur, sa-i facem ajutor potnvit pentru
~·l h (F"acerea 2, 18) n-au fost intotdeauna interpretaie de ev!·ei ca
o subor6on<:-cre neconditionata a femeii, ei mai curand ca o com-
plcL2r ~ a b:irb2tulul ca~e nu-9i poate implini singur rostul in lume .
A~;tfri fern.cia ai-e 1'.'ostm de a restabili u:n echilibru a;;a c um su-
bli;-:; ,:;:;,f, $i Sfantul Pavel: ,,Nici femeia fara biirbat, nici barbatul
1.'\r?i fernele, in D.1mnul. Caci precum femeia este din barbat, a9a
~, ; baxbatul este pr!n femeie $i toate sunt de la Dumnezeu" (I Co-
12
ri:nteni 11, 11-12), Unii spun chiar ca femeia n-a fost creata din
capul b:;rbatului ca sa nu-1 depa$easca, nici din picioarele sale ca
sa 11-0 subordoneze lui, Ci din Go.asta Sa, dintr-O parte, ca Sa fie
eCJala cu el, sa fie 18.nga inima sa ca sa-i fie draga 9. Scopul primar
J. 1~s£i al crearii barbatului $i femeii nu este numai pentru a se
ai11 :. a rcoproc, ci mai ales pentru a procrea. Nu intampHtor cand
r~ lateuza despre crearea omului trece de la singular la plural; ,,Sa
fa1..em om dupa chipui $i asemanarea noastra ... $i J. facut Dum-
nezen pe om dupa chipul Sau ... a fa.cut barbat $i femeie" (Face-
rea 1, 26-27), cad Dumnezeu Oel Unrul in fiinta ~i intreit in Per-
soane a creat urnanitateu dupa chipul Sau. Dupa savar9irea paca-
tului insa, omul a cazut din rosturile sale. Daca fiecare etapa a
creatiei este calif!cata dt:: Dumnezeu ca fiind buna sau chiar foarte
b :.1:·1[;, dnpa sa-varsirea pacatului neascultarii, aceasta bunatate
este tulburata, este strabatuta de violenta, de rautate $i mai ales
amenintata de refuzul inimii omului pentru Dumnezeu :;;i aproa-
pcle sau ·10 . .
Dupa cum am vazut poligamia era practicata de multe per-
soar,e, mai ales de cele cu stare materiala deosebita, tot i 1~~i r!1ono-
gan1ia a fost dintotdeauna doritii de Dumnezeu pentru umanitate
(Iviatei 19, 4-5). Poligamic; apare ca o stare anormala ~i o nedrep-
~ate pentru 0 SOi)e CRre putea fi repudiata foarte U$0I' de catre
biirbat ca una care f.icea parte din bunu:r:i1e sale (fo~irea 20, i 7) .
Femeia trebuia s?i fie mereu supusii. Inainte de a fi casatorita era
s',l pGsd. tatalui sa11 care o putea vinde, sau fratelui mai mare in
cazul in care murea tatai, iar dupa casatorie era subordonata so1ului
ce-i purea da oricand carte de despartire (Deuteronom 24, 1). Di-
vortul ca $i casatoria era un domeniu in care drepturile femeii
erau cu totur subordonale drepturilor barbatului 11 • Era suficient
ca barhatul sii faca o declaratie impotriva ei in maniera: ,,ea nu
nrni este femeia mea, eu nu mai sunt barbatul ei" (Osea 2, 4) $i-i
int.xmea o carte de despartire. Aceasta nu avea alt rost decat sa-i
dea jreotul d e a-si ·reface caminul (Deuteronom 24, 27). Deoarece
far.' Iha 'ia evrei eia priri excelenta patriarhala, barbatului rev•~nin­
du-i datoria de a purta grija de femeia ~i copiii siii, evident c:'i
0
nu~1iai el putea sa aiba ini\iativa divortului. Pentru un barbat a
divor\a de sotia sa era Pgal cu a renunta la o parte din proprietatea
sa, deoarece a~a cum am aratat, a lu.a femeie insemna de fapt a
clevcni pr0prietar (Deuteronom 21, 13; 24, 1). Din momentul casa-
toriei femeia era numarata printre bunurile capului de familie (Ie;;i-
rea 20, 17), deoarece prin achitairea acelui ,,mohar" femeia ' era
intr-.: idevar cumparata ca orice bun.
De$i de o extrema importanta pentru societatea israelita, ciisa-
9. Janieson, Fausset Brown, Commentary · on the 1Vhol~ Bible, Mi-
chigan, 1992, p. 19.
10. Anne-Marie Pelletier, Le Cantique d es Cantiques, in ;,Cahiers-
Evangile, nr. 85, p. 59.
11. 8e pare ra in diaspora iudaicii de la Elephantine, femeia avea
totu9i unele drepturi in plus fatii de cele din comunitatea iudaidi din Pa-
lcstina, printre care :;;i acela de a lua initiativa divortului, de a deveni
proprietar, precum :;;i acela de a incheia unele contracte (vezi Ed. Leipinski.
op. cit., p. 473.
13
toria apare ca oricare alta pr:oblema civila, intrucat nu era insotiti:l
de nici u:n act rel.i.gio~. Este adevarat ca la baza casatoriei St" afla
u n contract, un le[;amam ,,berit"; iar profetul Maleahi q nume:;;te
chiar p0 logodnic.1 ,,femt>ia legamantului tau" (cap. 2, 14) :;;i tot a~a
in cartea Pilde, r·asatoria esie numita ,,legamfmtul lui Dumnczeu''
(cap. 2, 7), legamantul in cauza nu este u1nu1l religios, ci numai civil.
In cadn:l acestui contract se facea o declaratie !n mani0ra: ,,De acum
tu e)ti fr2tele sau, iar ea este sora ta" (Tobit 7, H). Rupen~a acestui
Icgamant prin divort nu mai putea fi refacut, deoarece, daca o fe-
me1e repudiata se recas<itorea, iar barbatul sau murea si devenea
iara;;i libera, prin1Jr-un nou le:gamant se putea recasator:i, insa cu
primul sq nu mai avea dreptul legal de a se uni prin casatorie
(Dentercnum 24, :3-4; Ieremia 3, 4}. In cazul profetului Osea nn
este vorba de o incalcare a Legii, deoarece femeia sa nu se recasa-
torise, cl se prostituase.
In cazul de d€oes ai sotului femei1a nu devenea imediat vaduva.
intrclc)t d~spozitiil~ Legii le~iratului ii mai ofereau o samtt de refa~
cei'e a familiei, dar numa1 in anumite conditii. Astfel femeia rama::>a
singur.'.i se putea casatori numai cu fratele 'celui deceJat daca nu i
~e n.1sc1.1se nici un copil de parte barbiiteasca (DeutHonom 5, 5).
Prirnul copil rezultat din casatoria vaduvei cu fratele fos·cului sau
biirbat ;mrta- numele aceiuia $i se bucura de dreptul de intai nascut
(Facen·a 38), adbi prinwa partea sa de mo~tenire (Rut 4). Scopul
~.,:-estu1 tip de casatorie care nu era strain nici asirienilor si nici
hititilor era acela de a asigura descendenta familiala, de a {rn in-
straina averea de familiie, precum $i preocuparea de a men\ine vaduva
111 sanul familiei celui raposat ' 2. Se pare ca acest tip de ciisatorie
n-a fost instituit de Moise, deoarecie :se , pvactica cu mult timp
inainte de el (Facerea 38" 9). In plus aceastii practica era atat de
mult inradiicinatii in popor incat Moise n-a putut s-o clesfiinteze,
dar mc.i n-a impus-o prin Lege. ci pur $i simplu a lasat-o la lati-
cudinea celor in cauza (Deuteronom 25, 7-10; Rut 4). Fotrivit cartii
Hut (cap. 4) se pare ca acc;istii practica se refera nu numai la fratii
ce~11i. raposat, ci cuprindea nn cerc mult mai larg de rude. Acest
obicPJ s-a mentinut ~i in vremea .Mantuitorului Hristos, altfel
chestiomi.rea Dommilui. pe aceasta tema de catre saduchei nu $i-ar
fi avut nici o jus1Jificare (Matei 22, 23-28; Marcu 12, 18-23; Luca
Lo, 2'7-33). Evident ca ciupii trecerea de la viata nom<,id.'i la Cl'a
sedentara, viata urbani in special a adus cu sine serioase
transformi'lri sociaie car'::' au afectat mult ~i practicile legate de
viata de familie 13.
2. GRIJA FATA DE V A:OUVE LA POPORUL EVREU ANTIC
Dupa cum Pste arhicunosc:ut femeia israelitii putea ajunge !?i
in ~:tarea nefericita de vaduva, iar starea ei era cu atat mai trista,
CU cat nu putea contracta 0 alta casaforie ~i nici nu CJ.Vea Vreun fiu
care s-o 'intreti:i:"t. Pentru ca prin vaduvie, femeia putea ajunge
in tr- o ~;tare matPriala precarii, deoarece ea nu avea dreptul sa-1
12. Ed. Lipinski. op. r;it., p. 734.
13. R. De V:m}:, op. cit., p. 41.
14
mostenec.sca pe sotul sau, cum de altfel nici fiicele fa.ra numai daca
nu 'era 1Jici un fiu (Numeri 27, 8), dar $i din punct de vedere social
::tarea sa nu era mai buna tinand seama de faptul di prin casator1e
se Sf:para definitiv de propria-i familie. Legea lui Moise continea
0 searna de prescriptii pentru a o proteja (Deuteronom 24, 19-21).
H~imfmand fara nici un sprijin, Legea ii permitea sii se intoarca in
casa tatalui sau, insa ,a oesta nu avea obligatia de .B. o intretinP, ex-
ceptie :facea doar fiica J,; preot (Levitic 22, 13). De~i recasatorirea
unei vaduve se impunea cu necesitate, acest lucru nu era intot-
(~eauna si realizabil, ba · chiar o interzicea cateodata a~c.. cum este
ca~c · l marelui prr~ot Sall chiar $l a preotilor de rand (Levitic 21, 14;
Iezcchid 4tl, 22); In linii mari insa ~egea mozaica se caractedzeaza
prinLr-t;r, profund '..1manism comparativ cu legile altor popoare din
epoca respectiva, dcoarece prin prescriptiile sale cauta sa-i prote-
jc,;c pe ~.<iraci, pe straini $i mai ales pe vaduve $i orfani ofe.r:ndu-le
0 minima protectie .social-a (Ie$irea 22, 22). Astfel, prin Lege, cre-
di1w.osul israelit ere. inc;lrumat sa imite dreptatea divina :in ocrotirea
catcgoriilor socialc :nai sus amintite (Deuteronom 10, 18). tmpr,~Lma
cu celelalte categorii sxfale dezavantajate de soarta ~i vacluvcle
erau incluse la ospe~ele sacrificiale (Deuteronom 14, 29) i·ezultate
din 7.eciuielile anului al treilea. Prin urmare grija pentm sarac1,
'· atiuve, orfani 9i straini nu este o noutate a timp:irilor rnodt-rne.
Dimpotriva timpul nostr-i.; ar trebui sa se caracterizeze pri11tr-o
mai con.secventa ;;un.~re ~n practica a poruncilor scripturi<>tiu~. Me-
sele la care eran hraniti cei saraci - a9a numitele ospete ale sa·-
Bcilor - se organizau in special cu prilejul unor sarbatori mari
din cursul anuiui (Deuteronom 24, 17). Tot pentru a veni in
sprijinul celor siraci, Legea mai prevedea ca dupa secerarea recol-
tei, ceeia Ce ramanea nestrans pe ogor (oap. 24, 17) ca de altfe} ".'i
din pcmii fructiferi (cap. 24, 19~21) sa revina vaduvelor, orfan!lor,
strainilor $i siir.acilor. Tot pentru aceasta categorie sociala, Legea
ma1 prev>?dea ca in ca:'. de imprumut sa nu se ia zalog (ca..p 24, 17).
Starea deplorabila in care puteau ajunge unele vaduve (III H2gi
17, 12) 9i in care au 9i ajuns de fa pt in perioadele de mare deca-
clentii m0;rala, i-a determinat pe profeti sa 1e iia apiirarea in fata
unei socidati din ce in ce mai decadente cand nu se mai observau
poruncile Legii ce prevedea anumite norme de protejare d acestora
(Isaia 1, 17; 10, 21; Ierernia 7, 6; 22, 3; fozechiel 7, 10; Maleahi 3, 5r
Lipsa de respect f?i neprotejarea vaduvelor este comparata cu un
abanjon al poporului lui Israel de catre Iahve (Isaia 54, 4). Atunci
dnc'l vaduva nu se prostitua (Facerea 38, 14), sau nu accepta sa
triiiasc&. in concubinaj nu-i ramanea -altceva de fa.cut decat o.a-si
calltE: refugiul la templu sfant (Psalmul 68, 6; 146, 9; Luca 2). ·
Cu toate inconvenientele sociale in care se situa fomcia
israelita. un lucru nu trebuie trecut cu vederea si anume ca in fa-
milie, e~ se bucur::t de o cinste deosebita mai i~tfli ciin partea so-
tuhii care adesea o asculta ~i o pretuia ca pe un egal (I- Regi 1, 4-8;
22: 11 Hegi 4, 8-2'1) $i apoi din partea copiilor care-i datora11 ascnl-
tarc. Ca a9a stateau lu~rurile o dovede$te, cartea Pildehw care o
dpref'iaza pe ferneia virtuoasa $i buna gospodina fericinciu-1 pe
oarbatul care a aflat o astfel de tovara$a de viata {cap. 31, 10).
P(?ntru rolul major al femeii in familia israelita, µrofetul Isaia
15
pentru a ilustra marea milostivire a lui Dumnezeu pentru "israeliti
folose$t£ comparatia iubirii materne; "Oare femeia uita pe prunc{ii
ei 'ii de rodul pantecelui ei n-are ea mila? Chiar cand ea il va uita
Eu m1 te voi uita pe tine'· zice Domnul (cap. 49, 15). 1\titudinea lui
Dumnezeu fata de Israel este prin urmare asemenea unei mame
:;;i ,,intocmai ca o mama, Domnul nu poate sa-1 uite pe copilrul
Sa;1'; i4
3. NA$TEREA, CRE~TEREA ~I EDUCAREA COPHLOR
IN :FAMILIA ISRAELITA
1n perioada vechi-testamentara la care ne referim. familia isi
implinea rostul crescarnl copii cat mai numero:;;i. Copiii erau i~
opinia psalmistuiu; :;;i de fapt a intregii societati a vremii, o dovada
evidenta a i:ubirii lui Du.mnezeu; ;,Femeia ta ~a o vie roditoare ln
laturile casei tale, fiii tai ca ni:;;te vlastare tinere de maslin im-
prejurnl mesei tale. Iata a:;;a se va binecuvanta omul eel ce se teme
cle Domnul" (Psalmul 127, 3-4). Ca semn deosebit al bi.necuvantarii
divine asupra unei familii era nafiterea unui numar cat mai mare de
c?p~i d~ parte ?arbateasca (Facerea 29, 31; 30, 24). De aceea tanarz.
casator1ta consdera ca este o cinste deosebita pentru sine a avea
cdt mai multi copii (Facerea 24, 60; Rut 4, 14). Copilului i se dadea
numele· indata clupa na:;;tere, iar in ziua a opta era circi.Ir.ic1s. Actul
circumciziunii a fost im-tituit de Dumnezeu drept marturie a leg:1·-
mantul11i incheiat cu Avraam, circumcis el insusi chiai; in ziua
ins1ituirii ace~tui a~t, :;.~ cu m~afii! acestuia (F~cerea 17, 5-19),
ca ~m semn vazut ca toti urma:;;u lm Avraam vor fi benefi.ciari ai
leg8mantului. Vorbind lui Moise, Dumnezeu ii porunceste savarsiren
actL1lu.i circumciziunii la toti pruncii de parte barbate'asca, in ·ziua
a op!a de la na9tere (Le\'itic 12, . 2-3). Numele se dadea copilului
inclata duµa na:;;tere, de obicei de catre mama (Facerea 29 31 · 30 24·
35 l2: I Regi 1, 20) :;;i in cazuri m&i rare de catre tata (Fac~re~ 16: 15~
17, 19; Ie>;irea 2, 22) 15.
1n co~ceptia is.raelih\ numele era legat de persoana care-1 pnrta,
ace:::ta p1nand exrnma comportamentul individului (I Rer-ti 25 25)
sau avand 1egatura
A ' b
cu vreo misiune de indeplinit (Judecatori '
6, 12). In vechiul orient, numele clefinea esenta unui lucn1, iar
a nuµ1i oeva, sau pe cineva insemna a ounoaste si ca urmare a
avea ~i 0 oarecar e putere asupra lui, numele reprezentand uneori
caracterul ~au. desti~ul celui ce-1 poarta 15 . Numele putea de
rn::•·menea sa fie mspuat de vreo imprejurare speciala in care ~e
na'?tea copilul. Ev.a i1 nume:;;te pe intaiul !Sau nascut Cain, pentru ea
a :1ob~n?it. un, fiu (Face:ea 4, 1; 29, 31; 30, 24; 35, 16-18). Daca
~:11:1 parmy clad t;~u copulor nume care sa exprime uneie aspecte
·:·i%1cc. aJt,:11 le carlca:1 nume de plante sau de animal-= dorind
intr-Lin fel ca nt1mele sa preceada realizarile de vii.tor ale celui ce-1
poart{i. Astfel numele de Debora are intelesul de a fi intrE:prinza-
14. Jacques Bnend, Dieu dans l'Ecriture, ed. du Cerf, Paris 1992, p. 81.
15. R. de Vaux, op. cit., p. 74
16. Louis Monloubu, Norn, in,,Diotionnaire Encyclopedique cie la Bible",
Brepols, 1987, p. 903.
16
toare ~i harnica Intocmai ca o albina. Cel ce nu are un nume de
fapt nici nu exista (Ecclesiast 6, 10) sau daca exista nu vaJoreaza
nim1c (Iov 30, 8). Potrivit cartii Facerea a da un mune cuiva este
~chi.val;n~ul ~ui a face . ~a . existe sau. chiar a stapani peste (cap.
~. Jr<; <>, ~O), iar ~ cu:ioa~·~e numele ~mva insemna a avea o putere
asupr:a lm 17 . Dupa marturia Deuteronomului in templul sfant locuia
insu~1 numele lm Dumnezeu: ,,La locul pe care-1 va alege Domnul
Dw.nne::eul vosttu ~lin toat~ .seT?intiile voastre, ca sa-.'?i puna nu-
v
mc:Je Sciu asupra h;1, sa vemt1 sa-1 cercetati!" (cap. 12, 5).
, In_ ce . pri v:;;te ere;; tere~ :;;i educatia copiilor, Stanta Seri ptura
a \ ech~ulm Tesc-ament cuprmde numeroase pasaje privincl modul
dar mm ales scopul educatiei tinerei "generatii. Vechiul Testament
fi!n.d o c3:rte prin .excel.e"?ta educativa evident ca una din preocu-
par~1lc; 1:1-~Jore ale ~sraellt1lor era aceea de a-i invata pe copiii lor
mm mtai Legea lm Dumnezeu. Astfel daB<l. mamei ii revenea ctato-
ri a de a-i educa mai intai pe copii, primele elernente de educatie
crau _cele ~e 1!1oral~ (Piicle ~! 8; 6, 20). Adesea se utilizau metode
coercit~·"e .1_n ~n;'>tru1r~a copnlor folosind fara menajamente batul
sau chia.r :;;1 b1~1:i1. (P1ld~ 1~, 2·1; 2~, ~5; 29, 15; Deuteronom 8, 5).
C~~trul educ~t1e1 1~raelit.e il consti.tma deci ansamblul poruncilor
c11v1ne transm1se nrm MolSe, porunc1 care nu trebuiau doar insusite
teoret1c, ci mai ~de~ ]mplinit (Iefiire~ 10, 2; 12, 26; 13. 8; DeU:te-
ronom 4, 9; 6, 7; 32, 7). Chiar din primii ani ai copilariei mamele
aveau cJ. ~ar~ raspundere in educatia copiilor, · tatal intervenind
mult mm tarzm, dar atat unul cat :;;i celalalt cautau sii dea odrasle-
10; ~~r~ o profunda educ~tie religios-morala (lefiirea 10, 2; 12, 26;
1,,, ~.' I?e.uter?n.om. 4,. 9; b, 7; .32, 7) cu scopul de a face din ei ni~te
com',m:;;1. imphmton a1 P?runc1lor dumrtezeie9ti descoperite lui Moise
pc Smai. Dm accst motlv se f!i puteau numi pe buna dreptate fiii
•
Jui Dur:mez~u". Acest apelativ scoate in evidenta raportul st;ans
car~· se !"tab1le~te intre credincios 9i divinitate. Prin urmare, scopul
n~a~or al. eclucatiei la vechii evrei er.a pe de o pairte invatarea Legii
mvuw, Ja~ P~. <-1 :~ alt~. parte ~upune.rea fata de aceasta Lege in
sen~,ul aphcaru e1 la viata de z1 cu z1 18. Primul si eel mai eficient
factor educational a fost casa parinteasca, tatal ~i mama fiind cei
~inia~ das.cali ai copiilor lor. Menirea parintelui de a se prec.cupa
0
~1c ecmcatia odraslelor sale o adevereste insasi cartea Facerea cr.tre
jusiifica intr-un fel chemarea lui Avraam can:d zice: 1,L-am ales ca
sa i.nvete pe fiii 9i casa sa dupa sine sa umble in calea Domnului
sl sa .faca judecata :;;i dreptate" (cap. 18, 19). In perioada la care
nc r e£erim toti membrii familiei erau strans uniti in j~trul per-
so~tr1ei dominante a t,,,talui. A:;;a cum am vazut, memrea majo!·a a
pari:1y1lo~ era, pe Ia:i:iga aceea de a contribui la perpetuarea nea-
~0.lm, ~1 aceea de a-1 !nvata pe copii religia cea adevarat<'.i cauVmd
sa-1. apere cu stra:;;nicie de orice influenta straina negativa indeo-
~eb1 de cele 9apte neamuri cananeence (Hetei, Gherghesel, Amorei,
Ca,,adnPi, Fereze1, Hevc i :;;i Iebusei) intrucat acestea eraG vestite
pentru imoralitatea lor.
17. Louis Monloubu, op. cit., p. 903.
18. Cos Davis, Education in Bib.le times, in ,,Holman Dictiona:-y",
Nashville. Tennesse, 1991, p. 397.
2 17
 Frin toata acuvitatea sa c;otii:J.iana, in calitate qe cap de f~mi­
iie . ta.t~J se sipt\P-<l. dire~'t .ra!'jpun?'alor ,inaihtea Jui .. Dl1m'rie-reu pen-
tr~ ";~;~~~icii sai~ de'.aceea folOsifa oric;e' prilej pentru a-i 1n,,.,~it<1 pe
fiii ,sai ,Cfttspre, p~1~~z,elii, ,str~n'.i?~i.!<?r, ~:r:~n · u_rµiare, aprsap~ :uat~
1
actiV~!at~~. ~~~1diaJ?a J:r,eouia .s a f~e f~i9s1!a ,c~ o c~le _cie ~n:'!-1\at:1ra
.>e,1tri.l f~u sa1, .ca sa se cortformeze mtocma1 cU\qntelor lu1 Moise,
1
C~I'e z~:e: ;~1.s~~ta rsrgele, P9n1~riul. ~rt.q~rie~eul .. n.o~tru estt~ ~i~gu­
rul Doi:nn, ~a 1Ui)qt1 pe Domnul Dt1m11e~eul tau ~m to.atct m1ma
ta, din tot 'sufL~tul · tau ~i din to.ata pute.r ea ta. Cu·.fotele aces~ea
pe care ti le spun eu astazi, sa le ai ill 'i~im,a ta ~i in sufletul tau.
Sa le sadesti in fiii tai si sa vorbesti de ele cand sez1 :n casa ta,
dmd mt:rgi. pe ' cale, can<l;.\e 'cu~Ci · ~i ~and · ~e· ;:;coll.·sa. ·le ~egi c~ ser:nn
Ja rnana ~i ~a le ai ca pe 0 tabl1\a ~·- frunt~a ta. S'a ~e sci:ii pe u~qrii
case'i tale" ' (.Dei1tP.1'01'i'om 6, 4:-9). Tnstn,1:irea in r~spec;:tul fata de
Du1-:-:•riezeu 1n "'familia jsraelit? il1_cepea d~ci de fo~rte t}m,puriu,
aprb~Re chfar din di pa in. care copilul nici nu ~tia semnificatia $i
rostul ' sc,ri~?-'ii poruncilor iri acele ,;mezuz9t" 19 ~i aplie:area acestqra
pe· fod11 ''u~ii. D,e· acee~ 'adauga textul: , iar qe te va in~r~ba !n
<ii tor fiul tau ·~i va 'zice; ."Ce inseamna 1 aceste pqrun,ci, ,hoti'ir?ri
~i legi pe cay_:e yi le-a dat J:?omnul Dumn,ezeyl vo~trw•?" (D~µtPro-
11.ory1" 6, · ;w). 'Tatal avea' obligatia de a-i invata J?e copiii ~ai Legea
mai 1ntai .• priif'exemplul pers9n¥1r ~i du pa aceea p1;in i:nv~it~ih:ra.
F~1ptele <led preced' cu vi~tele , in educatia israelita, teoria nu era
alfc~E;va r;lecat urmarea pradicii. Vazand legatura de .filac~erii xi
de zje bratul ~i caP.ul tatfilui sau, fi.ul ~~i pun-ea in mod fi;resc in-
t:i·eoaxea: Ce faci? Ce r6F1? Ce insemnatate au toate acestea? Prin
feluf parintelui de a s2 com'porta · provoca intr-un fel h.trebarea
fiulLii cu sc:opul vad1't de ~-r instd1i 'ca ~ste o datori,e a s.gci~tatii in
<mfa-nIJb,1~1( sa'U: ~i apoi,l ~l fieCa'rqi individ in par~e . de a-1 iubi p~
D'cimnul Dumnezerur·sau diri tot sU:fletul si din toata virtutea, adicc'i
ii.d'atarniC, cu foata fiinta. · ·
'Rolul ~ajor ce revenea tatalui in educatia fii~or :>ai se vede
chiar a.i'n ap,elati vui dat preotul,u i care avea ~i misiunea de a In-
v a.ta. Ast.fel'acesta era r_p.1mit ,.tata" (av-Judecatori 17, 10; 18, 19),
Tatal 1si ·aducea adesea fiu~ la sanctuare (I Regi 1, 4) .::au la templul
din Ierusalim unde tanarul auzea cantandu-se Psalrnii ;?i parti'cipa
d insusi la cult. Unii dintre parintii mai cu stare i~i dadeau fiii
chiar la un educator anume. Astfel tanarul Samuel a fost incre-
dintat de catre parintff f,ai· preotului Eli (I Regi 2, 11, 26), iar re-
gele Ioa9 a fost instruit d~ ca_tte preotul Iehoiada (E Regi 12, 3).
De fapt nu numai tempful dar aproape toate institu'~iil.c vechi-
testame·ntare recomandate poporului Israel aveau drept scop ~or·­
marea unui popo:r cu indivizi eminamente religio9i care sJ. se carac-
t~rizt=>ze prin fric<t de Dumnezeu ~i implinirea voii Sale sfinte.
19. Pluralul de la cuvantul ,,mezuzah" - un recipient r'are contine mici
suluri de hartie sau pergamerit cu text-ul din Deuteronom G, 4-9; 11. 13-21.
puse la tocul U!iii pentru a le aminti credincio!lilor evrei ca iubirea lui Dum-
nezeu este centrul credintei israelite.
20. Filacteriile rnnt ni~te obiecte continand pasaje din Sf. Scriptura.
Acestea se purtau pe fru~'ltc· in timpul rugaciunii. Practica purta~·ii acestor
obiecte este interpretarea literara a textelor din Ie!iirea 13, 1-10, 11-16 ~i
E>euteronom 6. 4-'.:); 11, 13-21. Acestea se mai purtau de asemenea ~i pe
bratul stAng.
18
Ti::stamentul eel Vechi, :mai cu seclma priniele dnci c:arti aa
Llil contin'ut •prin ·excelerita educativ. Educatia lh spidtul cartilor
vecl1i-testamentate decutge •din ahsamblul potuncilor revelate de
Dumnezeu Insu9i. Pentr':1 a-1 educa pe copil 'in spfritul obsei·viirii
Legij sfinte, acesta era deprins chiar din pr:imii ani c•_i lectuta
tE'xiulu.i sfant ~i chiar cu memorarea unor paragrafe mai irnportante
diI. Lege. Cand C'oplleil ajungea la varsta de 12 ani era deja for-
mat in ale Legii in sensul ca se considera de acum ca instruirea
•,a in ,,Torah Iahve" era completa 9i suficienta sa-1 ajute sa cu-
noasca Legea $i bineiriteles sa o $i pazeasca 21 . Num:ai cunoscand si
impimind Legea Domnului, . tanarul evreu era recuno-.cut clrept u~
fiu al l,egii ~i indirect un ,,fiu al 'lui Israel" caruia tocmai 1n acest
scop i s-a ~i dat ·aceasta Lege.
Cartea Deuteronom ne da o oarecare lamurire a:::upra moclului
in care parintii trebuiau sa-i invete pe copiii lor frica de Dum-
nezeu: ,.Cuvintele ·acestea, adica poruncile divine ,,sa le !;ade$ti 1n
fiii tai 9i sa vorbe9ti de e.i.e cana ;9ezi in ·casa ta, cand mergi pe ca:le,
cand te·culci 9i cand 'te sccJli, 1Sa le legi Ca semn de :n:tana 9i sa le ai
ca o tablita pe fruntea ta" (cap. 6, 7). Cand tatal era convins ca
fiul sau 'p6ate . realiza ce inseamna poruncile divine li fixa finlui
sat1 filacteriile 'ftle brat 9i pe frunte penttu a sugera ca Lege::i trebuie
memorata ~i oa sa -nu se uite ca ea ttebuie 9i implinita. C:utia
cu fil.a cterii era · fixiata pe br.atul stang in a9a mod incat, atunci
dmc1 oratul era :in<loit sau cfmd mainile erau impreunate la ruga-
ciune, ea acoperea toracele in dreptul inirnii aratand prin a'Ceasta
cii Lcgea trebuia iubita din toata inima ~i desigur $i implinlta 22
A~a cum a.-n vazut la incepui, poruncile se adresau :n primul
rand barbatilor cu indemnwl de 1a se pre6cupa de educatia fiilor lor.
Desigl1r nu trebuie sa intelegem ca educatia Se limita doar l<t in-
su~irea regulilor de buna convietuire social-morala. Preocuparea
majora a parintelui era ~i aceea de a-1 deprinde pe tanar cu munea
la camp s.au cu ingrijirea turmelor. In timpul ~ederH in F:gipt, fiii
lui farael au deprins de la egipteni unele meserii, hr dupa stabili-
rea ~n pamantul fagaduih\ei, meseriile pe care le-au deprins in
Egipt sau de la noi1e popl)are cu care au venit in contact se transmi-
teau din tata in fiiJ. Astfel se 9tie cu certitudine ca anumite familii
cxcelau in me!?te~ugul pre1ucrarii lemnului (I Cronici . 4, 14) sau
a bisonului (I Crnnici ·!, 21). Existau de asemenea corporatii de
mc0terl nlari care se pare ca functionau chiar la curtea regelui (I
Cromci 4, 23).
Copilul trebuia deprins din primii ani de viata cu o compor-
~arc n·ligios-moral~ care sa corespunda exigentelor Legii: ,,De-
prinde pe tanar Cll purtarea pe care trebuie S-O aiba; chial' cand
va 1mb.'itrani nu se va abate de la ea" (Pilde 22, 6). Tot in spiritd
<1:1•~i bnnc cre;;teri, tatal era de asemenea responsabil ~i de contrac-
tarea c:tsatoriilo!· fiilor sai (Facerea 24, 4) 9i tot el intocmea actelc'
de casatorie pent!I'U fiice. Desigur ca nici educatia fetelor nu eira
neglij.ata, dar cil!rtile sfinte vorbesc mai putin despre aceasta,
21 Cos Davi-;, op. cit., p. 397.
22 Idem, p. 397.
19
~-h:oarece rolul major in familie il avea barbatul care era 11·1 numai
tata, ci ~i stapan al iamHiei 9i prin urmare avea autoritate suprema.
dar nu numai autoritate, oi 9i responsabilitate. El trebuia deci s;'\
irAspunda 9i de rnembrii familiei sale. De aceea mai ales fiii erau
crescuti in spirit-Ji respectarii cu strictete a traditiei comunitfi~ii 9i
In insu9ireia intelepciunii. La rfmdul lor, fetele erau 9i ele educrate
tot in duhul profundei credinte in Dumnezeu, al re;;pectarii Legii
car2 prupovaduia o inalta tinuta morala ~i un profund. umar:.ism.
:Mai presus de toat<-~ un accent deosebit se punea pe condnita morala
;rr~;Jro9abila a tirv:relor. Astfel Legea sfinteniei interzic~a Uitalui
'L.raelit sa-i permita fiicei sale sa 1cada in pacatul desfraului: :.,Sa
!:U necbste9ti pe fiica ta. ingaduindu-i sa faca de:3franare, ca Sa
rn: ~oe clr::sfraneze pamantul ';>i ca sa nu se umple pamantul de stri-
caciune" (Levitic 19, 29).
Printre alte '.indeletniciri, tanara israelita trebuia sa-9i insu-
-seasca tot ceea ce tinea de o buna sotie si mama. 0 indeletnicire
deosebita 1era 9i aoee'a de a 9ti sa...,9i preg~teasca locuinta pentru marile
:s~irbatori religioase de peste an. Ele erau invatate de asemenea ~i
<~are era insemnatatea datinilcir stramo9e9ti pentru a fi capabile
Ja randul lor sa instruiasca tanara generatie. Din elogiul pe care
in~eleptul il face femeii (Pilde 31, 10-31), reiese elar ca tinerele
israeHte emu deprinse ~i cu unele indeletnidri practice ca ~esutul.
torsl l 9i prelucrarea inului, tratarea anumitor boli sau chiar folo-:
1 m~mtul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da ~ie" (Ie9irea 20, 12).
sirea unor instrumente rn.uzicale (I Regi 18, 6).
ln afara de parinti, un rol determinant in educarea reEgios-
rnorala a poporului 11 aveau preotii 9i levitii. Ei trebuiau s;'i fie nu
nnmai indeplinitorii cultului impus de voia divina, dar 9i invata-
torii religio9i ai natiunii. Potrivit cartii Levitic, menirea p<·eotilor
era <;ce2a ,,de a deoseb; cele sfinte de cele nesfinte 9i cele curate de
cele necurate 9i ca sa-i ]nvete pe fiii lui Israel toate legile pe care
le-a poruncit lor Domnul prin Moise" (cap. 10, 10-11). Numai apa-
rent funrtia- educational;'i a nreotilor si levitilor nu era clar men-
tionata cl~ toate ~ar~:le Sflntei. Scripturi ;' in fapt ,,aceastet se
subintelegea. 0 subliniaza in mod expres p:riofetii. Astfel Maleahi
rnustra neglijarea acestei laturi extrem de importante a slujir:i
preotes;ti zicand: ,,buzele preotului vor pazi 9tiinta 9i din gura lui
se va cere intelepciiunea, caci el este solul Domnului Savaot. Dar
voi v-ai;i indepartat: de la drumul eel drept ~i pe multi i-ati fa.cut
s~'i se p0ticneasc.3. de la L(Jge. Voi ati stricat legamantul 1\1eu cu Levi"
(cap. 2, 7-18), iar in timpul rena$terii nationale de sub regele Iosafat
(373-848), functia invatatoreasca a preotilor $i levitilor a fost reac-
tualizat.'i. Astfel acest rege a trimis odata cu cateva dintre capete-
niile sale 9i pe levitii $emaia, Netania, Zebadia, Asael, $emiramat,
fr,natan. Adonie, Tobie, Tob-Adonie iar dintre precti µe Eli$ama
;;,i pc Icram. Ace9tia au invatat in Iuda a_v[md cu ei cartea Ll~gii
Domnu1ui: ,,$i aa cu~reierat toate cetatile lui Iuda 9i au invatat p')-
pon1i" (II Cronici 17, 7-8). Preotii nu invatau altceva decat voia lui
D·irrmezeu fixati'i 1n scri.:: in cartile Ie9irea, Levitic, Numeri $i Deu-
terinom. Numeroasele prevederi educative expuse sub forma de
porunci ale lui. Dumnezeu erau lamurite de preoti, iar cand activi-
tatea acestora devenea jneficace Dumnezeu i-a trimis popo:rului Sau
20
pe pro:feti ca ~a-1. invet? sa respecte L~g:a lui Moise, Ace9tia au
eXL'rcitat 0 covar~noare mfluenta educahva asupra contemporanilor
Jor. /\.sprul rechizitoriu fa.cut de ei ,,tuturor scaderilor morale ale
israt·lit1lor, de la cei mai de sus pana la cei mai de jos ar putea fi
transµus in adevarate manuale de educatie 23 .
4. EDUCAREA COPIILOR IN SPIRITUL RESPEC'IULTJI
PENTRU P ARIN'fl
!ncepancl cu cele cinci carti ale lui Moise 9i sfar9md cu profe-
tii, indemnurile sau chiar aluziile ya respectl]l pe care copiii 11
datoreaza parintilor sunt abundente. In ciuda faptului ca in perioada
la care ne referim femeia aparea in rolul predominant de supusa
barbatului s1'iu, 2a fc'icea obiectul unei cinstiri deosebite din partea
barbatului $i a copiilor pentru menirea ei de sotie 9i mama. Astfel
daca sotul facea uneori un binemeritat elogiu femeii virtuoase
(Pilde 3], 10-31) 9i i9i indruma 9i fiii sa-9i respecte mama (Pilde-
1, 8; f, 20; 23, 22, 25), porunca Decalogrnlui este categorica in a:
impum: cinstirep. deopotriva a ambilor parinti: ,,Cinste9te pe tataI
tfa1 $i pe mama ta, ca s<1-ti fie bine 9i sa traie9ti ani multi pe pa-
Unii exegeti interpreteazi: cuvintele acestei porunci ca referindu-~e
excbsiv la indatorirea copiilor minciri de a-9i asculta parintii 24, ceea
ce 2r limita porunca la o perioada prea mica de timp. Data fiind
clatina la evrei, ca in caz de deces, toata averea sa treaca la fiul
eel mai varstnic evident di porunca se refera 9i la obligatia acestuia
de a-9i intretine mama pentru tot restul vietii, altfel porunca n-ar
fi altceva decat o }.Jura korie. Nici pe departe nu poate fi vorba de
o <ltitudine pu;r efectiva, ci de un sprijin material concret datorat
de copij parintilor in vfirsta $i neajutorati. In virtutea poruncii a
~:asca cieci, copiii cu adevarata frica de Dumnezeu treb•Jiau sa le
~c;ig~Jrr> hrana n~cesara 9i imbracamintea pentru tot restu1 vietii.
rnr le. trecerea dm acea:::ta viata sa se ingrijeasca de o inmorman-
tare decenta. Ca a9a trebuie inteleasa porunca de mai sus, reiese clar
~i db povetele pe care le da tatal fiului sau: ,,Fiule, :>a n-o parClsesti
ne mama ta; cinste$te-o in toate zilele vietii tale, fa ce-i place 'ei
~i ~a nu-i pridnruie9ti amaraciune ! Adu-ti aminte, fiule, ca ea a
1nfruntat multe primejdii pentru tine cand te-a purtat in pantece.
Si rand ea va muri s-o ingropi 18.nga mine in acelas;i mormilnt"
(Tobit 4. 3-4). Cartile didactice in special insista foarte mult asupra
re':pectului pe care fiii il datoreaza mamei (Pilde 19 26· 20 20·
2.1, 22: :30, 17: Inte1epciunea lui Isus Sirah 3, 1-16). D~9i ~ai ~are:
une~e texte scripturistice ne prezinta vieti de familie in care femeia
·'Ste iubita si ascultata de sotul sau care o trateaza ca De un erral
iI Regi l, 4-8, 2~~-23; II Regi 4, 8-24). , L'
Lipsa de respect fata de parin\i era un pacat foarte grav
<;i ca urmare foarte condamnabil din punct de vedere legal. Astfel:
~,Cel ce va grai de rau De t::i.tal sau sau pe mama sa, acela si'i fie
23. Pr. prof~ I. G. Coman, Frunmsetea iubirii de oameni 'in splriWali-
tctea patristfra, Tirni:ccara, .1988, p. 18.
24. Felix Garcia Lopez, Le Decalogue, in ,,Cahie::s-Evangile, :::r. 81, p. 43.
21
ornorat" (Ie$irea 21, 17; Leviti.c 20, 9; Deuteronom 27, 1•3; Pilde
20; 20): ca;~d un fiu . er·a n,ereceptiv- la sfaturile t~talui san al.e
rnamei, atunci p:'trintii il puteau. duce la .,batranii ceta~ii (jwJecalor1)
zica.n<l; ,,Acest fin al nostru este rau $i neascultator, !'.lU· aseulta
de cnvantul no::;tru t?i este lacom, $i . wtiv" (Deuteronqm 21,. 20),
avea loc judecatd ~i se dadea sentinta de condamnare la moarte. 1n
cm'd de! :'.ata .fiul eel rau era ucis cu pietre, fara a maLfi audiat vreun
martor ca 'i n ca:.ml altor abateri grave. Cu toata autontatea capului
de familie, judec21a ~·~ J'acea de catre batranii cetatH. In timpul
regr·lm David cand tr}brn:ialul de batrani hotara pedeapsa cu moar-
te::i ~e putea face apel ~:i la judecata regelui ca la o instanta s'.1-
prema (I Hegi H, 4-11).
in unele texte in lee de porunca ,,sa fie omorat" se zice ,,sa
fie bl estemat". P.edeapsa era insa ac;eea$i, deoarece ca.ml c!neva sau
('(;\'a ere: soi:tit blesterrnlui insemna ca trebuia sa fie di:;ti;-us defi-
nitiv. De asemenea era pedepsit cu mo.a rtea $i eel ce-$i lovea µa-
ri111ii (I<:sir~a 21, J 5), iar eel ce fura de la parintii sai era asema:1at
cu facatorul de rele (talharul) (Pilde 28, 24). Doar in -perioadcle <le
extrema decadere morala a societatii nu mai erau respectati cum
so cavirie parin~ii. Aceasta stare de lucruri o constata cu am[trii-
ciune profetul Mihcia cand zice: ,,Mainile sunt . gata sa savar~?C&.sca
rind; capetenia cere darurj, judecatorul cere plata $i eel mare graie~te
clup~t pofta sufl.=tului sau. Cel mai bun dintre ei e~;te ca un spin,
eel mai cmstit d~ntre ei este m~i rau ca un gard de m<'iracini ...
feciorul defaima. P'~ <.<iial sau !?i fiica se scoala imµotriva mamei
salL., iar dm;manii omului sunt cei din casa lui" (cap. 7, 3-4, 5). fot
pPntru obligatia respectarii parintilor pledeaza $i profctii cei mari
CdTl'."i iau apararea vactuvelor $i a orfanilor (Isaia 1, 4; !t~remia
7, 6: 22, 3).
Importan~a respectarii poruncii de a-i cinsti. pe parin~i o
Yedem clar in cartea Levitic (cap. 19, 3) ce pl,J.ne pe acela;;i plan
._~instirea parint.ilor cu respectarea zilelor de sabat. Ori se ::;;tie blne
ca !ncalcarea sabatului atriigea dupa sine in mod automat pedeapsa
cu moart'ea (Ie$lrea 31, 15) .. Unele texte fac $i adai.1giri suplimen-
tarE: recomandan<l cmsnrea parintilor (Maleahi 1, 13) ~i ascultare::i
fa\a de ci chiar ~i atund cand au ajuns in varsta (Pilde 23, 22).
Porun.ca de a-i. cinsti pe piirinti nu se reducea nici pe de-
paTte doar in aspectul pur social, ci avea $i o dimensi:une religi0asa.
Aceast<'. rezulta cu certitudine chiar din utilizarea aceluia"ii cuvant
,,trnvad'' =a cinsti, pentru a exprima ~i adoratia pe care credin-
dosi..11 frraelit o datora Jui Dumnezeu (Maleahi 1, 6). De~i in cartea
Lc-vitic se folose;;te verbul ,,yare" mai, mult cu sP.nsul de ,,a se
h~rne" (a cinsti cu teama) !?i acesta are o legatura evidenta c~1 teama
de: Dumnezeu. Unii comentatori ai textului de mai ~us presupun
cbiar c~ s-ar sugera id9<"a ca parintii sunt considerati ca ni:?te re-
prezentan\i ai lui Di_trnnezeu in exercitarea autoritat1i lor .!'at1 ~\ de
copii ca unii care sunt obliga\i sa-i educe in spiritul respectiirii cu
striCtete a traditiilor stramo~e9ti (Psalmul 78; 3-7) 25 . Copiii deci
trebuie sa-i respectc pe piirintii lor ca pe ni!?te reprezentan~i ai lui
Dwnnezeu in exereitarea autorita1,.ii lor:, dar mai cu seama in cali-
tmea de responsabili inaintea divinitatii de educatia odras!elor lor.
Greaua raspundere pe care o au parintii .de buna educatie a tiner<ei
22
gene~atii o ar~t~ F~_ar :~arJea,. I:~~.gi 1 ~are ..con.cla11l~~ co~pfr~?Il;i~e,nw1
'moral al celor do1 .fi1 a1 arp1ereulm Eh ~ .mime Ofn1 ~1., finee-;.
lntrucat n~legi~iri~~ . c1~lt.r. d~i ~ii . ?U, inq_~parta! pe: i_sr€leliti CJ,f: y·,
cinstirea lu~. Dumnezeu~ ~- f?_~t tr1m1s .µ? ppi ,al)t!11?1:1TI.1}~zeu (P;ro~eJ)
care mustrand~~l .Pr~ .,ft'lt .re?;tr~ ,ne.gl},Jent'}l~ ,~ovc;~1t~ .. m,)')ur~a, Fe;?-
tere a celor do1 fec:10n en sai i-a · z1s; ,,Pentru ce vm C?lq~1 lrt p1-
cioare jertfele Mele ~i prinoasele Mele de paine p~ care le ~am 1)0-
rimc:t Eu pi2ritru lc>,ca~t:tl Meu;' ~i pentru" ce W mai mult la ftii ta1
decat la Mine ingra·~andti~-'i p~ ei ci.i ' toata -parga po.p oruli1i 1'.vleu? ....
De aceea· ... toti utma~a casei tale vor ;rriuri la . jumifta,tea ziJelor
lor. S1 jafa un semn penf.iu tille: care s~ va , #etrece cu· cei dBi fii
ai tai: Ofni $i Finees; ·ainatidoi VO~ muri _in aceasta:zi" (tap. _2, 34.;.3'/).
Daca a-l cinsti pe parii1ti' eh( o porunca divina bine contu1~atcl' in
dirtile vechi-testcimenfare, insemnand din partea c~jii1or ' a..'.i afi1~ecia
mai ales pentru faptu~ ca
se Jae. tran~rriitato,ri, ar ii,t\'.c\.t,~rfririlo'r !'?i
tradi'~illor religioase al~ ipaipfa~ilor, din partea parlritHoe se im-
pnm~a cu n:ecesitate gdja'' de a-i crE$t~ pe copi'i cu o inalhi tii1uta
lnorala. . .
Respectul fata'de parini~' ed(' ~~ in" atentia alfor pop~are din
antichitate, mai: mult' sal:J'' mar pU'~irr inrudite cu pop•Jrul evi.·eu 26.
:i. coM8A"rER:Eii' IMORALJ:T.Ar:i1 nt cA±iE LEGEA MozA1cA
Prin cele zece port1nd ce pot fi denumite <lrept ~,(:oclul de
cd11catie" al vechE:Jr ev're'i27.dat lor de Dumnezeu se urmi;rr;•a tine-
1·ea pc·purului Isr'ael la'· adapost de influentele negative ale ~ltor
popoclre vechi ce se in:·;hihau"'la · idoli 9i p'ractkau de asein('nea un
'~ult imora.J. De aceea Moise le-a porundt fiilor lui Israel s:1 I1Ll se
£ncuscreasca cu cd~ 9t.lr,te nerunuri cahaneene peiftru ca acp:~~ia i-ar
fi putut ccrupe.
lntocmai ca ' ~i' sufk:tul,. in baza credintei ca trupul omului a
fost :..Te2t de Dumriez'eu, el era' considerat ca ceva de mm"2 pre'h
ce. a care nu trebuia etalat' pentru a.::l atrage pe aproapele spre
pacat 28 (Pilde" 7, 10-21). Jn faritiliile isitraelite se evita en orice '.')ret
desfraul. De$i Sfanta Scriptura nu ne da nici o infoimatie cu pri-
\·ire ~a varsta la care se contracta,u casatorii1e,, se pare ca .s~ proceda
la casatoria fiilor 9i a fi~celor dt:: la 0 - varsta foarte fragr-;da. ,\stfel
fileeJe puteau fi date in casatorie chiar cu mult inaink de a se
25. Idem, R; 43 . ..,-- . __ · .
26. Jn textele. tablitelor de la NtlZi relevant . este un '. docum.~nt :lsirian,
care preciz~azll ,o})Hgetiile unu1 f~u· . ad1Jptiv ,. fata· ,t;\e pa'~lnt1;. ,,C0!1tract <le
infi(.!:e ' a !ui Handu,. fru: iui Kussiya". Hutiya, insotitorul (fratc'.e) sau !-a
adoptat. Hariadu declara Sn felul urma'frir: ,,Toate campurlle, t.oate casele,
toate bunurile. toata partea mea de ffiO$tenire pe care mi-a :dat-i:> \.ata: meu
Kussiya le diiu aici ~~ actim penµntand la d:-eptuL meu p~ntr.u. Hutiy'1 fra:ele
meu". La randul sau Hutiya il va respecta. Hutiya ii va da lui Ifanadu in
fiecare an cate un ve;;mant ca sa se imbr ace, 5 imeru de orz ($i) 2 imeru de
grau pentru hrana sa. Daca Hanadu moare, Hutiya ii · va plange ::;i i1 va
inmormanta. Hanadu decla:·a. 'in· felul µr:m<itor; ,,Am J:nrrian,t~ chiar lui Hu-
tiya, testamentul meu" (cf. ZAW, 1978, p. 359, apud FeEx Ga:-cia Lopez,
op. cit., p. 43).
27 . .Fr'. prof. loan G~ coinari.; cp.'"cit., p. 18·:·"'
28. ABD-RU-SHJN, Dans la Lumiere de la verite-Message du GraaZ,
Paris, 1!.191, p. 92,
23
 maiuriz:\ din punct de vedere fizi: _Al?a s-ar explica incapa~itat2a
~.mor femei israelite de a na1?te pana la u_n ~o~en.t dat (Fci~er:a
29, 31; 30, 1). Se pare ca fetel~ erau ~ate m casator1: ~e la vars:a
de 12 ani iar baietii la 18. Oricum varsta de 20 de am era cons1-
derata ca' limita extrema. Regula comunitatif de ia Qumran preve~
c:ea ca tanarul sa nn contracteze casatorie mai inainte de a imphm
vc'l.i»>ta d.e 20 de ani.
Potrivit nnor date nu prea sigure ale cartilor Regi care se
refera la data de domnk a regelui 1?i varsta fiului rnre-i su,cced:
'in c<ilitate de primul nascut se poate deduce spre exernp1u ca
regde Ioiakim s-a c:asatori~ la 16 an~, Amon _l?i Ia,s~a s:..au casator}t
de la 14 ani 29 • A!?a se expllca de ce mterventia parmt1lor era hota-
rfltoare si probabil ca de cele mai multe ori tinerii mci nu erau
consultati. Dar nu era n regula generala, caci intr-o perioada rn.ai
tarzie, batranul Tobit se sfatuie!?te cu fiul sau cu privire la viitoa-
rea nora (Tobit 4, 12-13) del?i casatoria acestuia cu Sarra s-a incheiat
cu tatal acesteia fara a fi consultata (Tobit 7, 7-12). Adesea tanarul
putea sf: se decidi'i !?i singur fara a-!?i consulta parintii (Facerea
26, 34-35), dar acestea eriau oazuri mai rare. Prin casatoria din tine-
rete a copiilor, israelitii au cautat sa evite nu numai neajunsur1l2
de ordin monal, dar f;li sociial. Unirea prin 1ogodna a tinerilor nu
presupunea de indata f;li traiul in comun intrucat exista. o perioada
ce timp in care logodnica ramanea in casa parinteasca. Cu toate
acestea tanara era din punct de vedere legal sotia celm cu care s-a
logod1t prln incheierea actului matrimonial (Deuteronom 22, 23, 27).
1n societatea israeHta nici nu se putea vorbi de pacatul desfranarii.
Astfel daca o tanara in preajma casatoriei era suspecta de a nu fi
curata s1 se dovedea acest lu.cru era ucisa cu pietre la U$a tatc"tlui
sau (Deuteronom 22, 13-21) pentru a se s~arpi raul dintr-o comuni-
tate aleasa de Dumnezeu sa fie sfanta. In cazul in care o tanara
era violata in cetate ere: uci'sa impreuna cu violatorul pentru di
a.u facut desfranare ln cetate ar fi putut sa strige dupa ajutor,
dar: n ... a facnt-o, s-a complacurt in pacat (Deuteronom ~!2, 23-27).
Daca insa a fost violata in afara cetatii era ucis numai violatorul,
iar ea era achitata. · arena istoriei pentru imoralitatea acestora. Un astfel de piicat era
. Ficelitatea c0nj;.:i.gala era in mare cinste la evrei, chiar dad
mai mult din partea femeii, adulterul era numarat printre pacatele
foarte grave care a~ragea pedeapsa cu moartea. Totu$i in baza drer--
tului la poligamie, din partea barbatului nu se considern adulter
intr,·tinerea de re1atii extraconjugale cu sclavele sau chiar $i cu
prosiitun-cele (Facerea :rn, 15-18). Mai grav era adulterul s{tvir:;;it
cle barbat, care insemna de fapt lezarea dreptJului unui .alt barbat,
deoarece in caz de desfranare cu o femeie vaduva nu era pedepsita
clecat femeia (Facerea 38, 24). Prin urmare numai a9a se intelege
de cc era pedepsita cu mc•artea tanara logodita care a pacatuit lezand
prin aceasta drepiul viitorului sau sot (Deuteronom 22, 22-24).
Data fiind gravitatea pacatului desfranarii (F'acere:1 20, 9),
considerat aproape ca :;;i asasinatul (Iov 24, 14-15) acesta se intalnea
extrem de rar in societatea israelita, iar Legea prevedea condam-·
narea la moarte a celor vinovati (Levitic 20, 10; Deuteronom 22,
29, Rolland de Vaux, op_ cit., p. 53
24
22-24). In principiu nici regele nu era scutit de pedeapsa prevazuta
de Leg.- (II Regi 12, 5-7, 13-14). Acest pacat era considerat ca o
gre9eala foarte grava inaintea 1ui Dumnezeu f;)i-1 facea pe om ne-
curat (Levitic 18, 20). Dumnezeu. il pedepsef;)te degraba (Facerea
20, 6; 26, 18; 39, 9), barbatului i se recomanda ne:incetat fidelitate
conjng<ola.
De!?i Legea moza1cu urmarea educarea tinerilor care sa fie
rncreu la inaltimEa unei societati consacrate slujirii exclusive a
wwi D1,mnezeu Sfant, ea era din unele puncte de vedere partini-
tc1arr~. Astfe~ se poate u9or observa ca aceasta nu prevedea aceea:?~
pccieapsa pentru un barbat ca 9i pentru o femeie in caz de desfrau.
De aceea profet,J.l Osea ~: criticat atitudinea celor care pretindeau
pec~ens1rea neintarziata a femeilor adultere in timp ce erau tolerati
b~irbatii cu care ele pacatuiau: ,,Nu voi pedepsi pe fetele voastre
fonclca an fost ticiiloase 9i nici pe nurorile voastre ca s-au des-
franat, dt ele inse;;i merg laola1ta cu desfranatele $i aduc jertfe la
un loc cu ticaloasele, astfel ca poporul lWeu merge la pieirea lui''
(cap. 4, 14). lntr-adevar intr-o societate in care se p11nea mare
accr>ni pe curaMa morala a comunitatii intregi !jd a fiecarui individ
in p;irte era firese sa fie condamnat desfraul ca de altfel 9i prosti-
t utia. Copiii unei desfranate erau total desconsiderati de societatea
vremii (2udecatori 11, 2). De!?i Legea mozaica nu interzicea de a
fn~cventa prostituaiele, toiu9i un astfel de comportament era tn-
fierat: ,,Femeia desfranata este o groaipa adanea f;li cea straina un
put stramt- Pentru acea>;ta ea sta ca 'un hot la panda f;li spore9te
printre oameni numarul celor in9elati de ea" (Pilde 23, 27-28).
Alte pacate mari ale veacului in care traim erau de·-a drep-
tul <=tbominabile (Facerea 19, 1-11). Codull. sfinteniei din c.artea Levi-
tic le prezinta ca dezgustatoare: ,,Sa nu te culci cu biirbat ca $i cu
femeie ca aceasta este spurcaciune" (cap. 18, 22) -·· sa nu va intinati
cu n.lmic din ace'>tea c(ici cn toate acestea s-au intinat paganii pe
care Eu il izgonesc din fata voastra"_ A izgoni din fata cuiva,. !n
limbaj biblic era echivalentul lui a exitermina. $i intr-adevar multe
popoare din timpui la care ne referim au disparut definitiv de pe
pedepsit cm mo;artea (bevitio 20, 13): ,,de se va crulca cineva cu bar-
br.t ca ~i cu femeie, amandoi sa se omoare, ca au fdcut uraciune,
ca sangele lor asupra lor este" _ Din cauza savarf;)irii acestui p3cat
vechiie cetati al1~ Sodomei 9i Gomorei au ajuns proverbiale pentru
rautrttea si stric{,dunea lor, iar daca locuitorii acestora au fost pe-
depsi1,i cu' moartea inseamna ca acesta este un pacat de moarte. De
fapt Qrice pacat o:are era o deviere de la un comportament moral in
caclrul legaturii matrimoniale era condamnat cu multa asprime de
drtilL~ Sfintei Scripturi vechi-testamentare (Ie9irea 22, 19; Levitic
18, 6-lH; Deuteronom 22, 23-25; Pilde 7, 1-17; 29, 3).
Din cele relatate pana aici putem conchide ca familia la evrei
avea la baza ei binecuvantarea divina. Iubirea dinire barbat !?i
femeie pe care se si 1ntemeiaza familia are ceva asemanator cu
iubirea Iui DumYJPzeu pentru lume, ]mprumuta ceva din providenta
divina. De aceea mai cu seama in perioada patriarhilor, membrii
famiiiei erau c011siderati fii ai lui Dumnezeu 9i ca 11rmare trebuiau
sa se $i comportc ca a.tare.
25
 Ca :;n m vremea noastra, viata de familie a fost mediul eel
mai adN:vaf d~ f&rrn.a:re ··a tinerei · ·g~neratff itr· spirifol adorarii lLii
Dumne;:eu ~i a iubii-ii aproapelui.
Casiitoria ~i fathilia· au fost raf:tduite de Dlltnne:teu' pentru
realizarea atat a biirbatului cat ~i a femeii in sensul sprijinull1i
recij1l'OC . pe tot padursui vietii. Ahltlci insii" cand b'iirbc\tul a inte-
les" sa'·fi:idi" dfri'. afbtol'iil pe·· cate i' l.!a · dat Dumnezeu un obiect al
posesiei sate a abdicat" de ·fapt' de la ·scopul' penfru catc a fbst insli"'
tuita casatoria.
Viata de fami'lie era· cu adevarat aduciitoare de fericire ~oar
111 casiitt>riile monogart'le care erail · cti adevarat scutlte de· stiirile
confHetuale un'de biirbatul ~i fotneia alcafoi:au o ·· unitate m·o rala
indestructibilii: ,,Pentru aceM·va liisa· omul pe tatiil' sa.u 9i pe mama
s;1, fji se va uni cu femeia sa ~i vor fi am·andoi ·un trup" (Facerea
2, 24). A~a cum am viizut ~i la evrei s-a practicat poligarnia, insa
aceasta a aparut ca o stare anorinalii, un abuz fata de voia diviha~
pe care Moise n.::a desflir1.t'a t-o prin Iegile sale, ci a tolerat··o impu-
nandu-i totodata anumite limite. Cu toata · aceasta stare de lucruri
la vechii ev:rei nu se poate vorbi de o decadere morala publica.
FAMILIA 1N tNVA'fATURA MANTUITORULUI
~_I A SFIN'flLOR• APOSTOU.•
Familia este o institutie de origine divina, stabili.ta de la
crer.itie. Ea a fost · constituita prin casatorie ale care1 principale ca-
racteristici au fost, de la . intemeiere, unitatea :;;i ·. !ndisolubiEtatea.
Fiind instituita de Dumnezeu, familia aFe un caracter sacru, acest
caracter de sacralitate -fiind pm; in Pviclenta ~i de fapt.ul ca familia
umana are ca prototip insa~i familia clivina a SfinLei Treimi ale
c::trei caracteristici sunt: iubirea desavar$ita, comuniunea, unitatea
r::i cgrihcatea Persoandor Acesteia. Fiind ,,chipul lui Dumnezew'
(Facerea 1, 27), omul, prin insu-?i actul creatiei, a fost destin,1t pen-
tru viat<• .de comuniune: ~Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem
ajutor potrivit pentru el" (Facerea 2, 18), ,,~i a facut Dumnezeu pe
om dupa chipul !;)au .. ., a facut barbat $i femeie" (Facerea 1, 27).
Dup<l cum Persoanele din familia Sfintei Treimi formeazc"i .o unitate
desav3r$ita, tot a~a omul, ,,chip al lui Dumnezea", ,,est2 o unitate
completa, pentru ca unitatea ·sa de om nu se realizeaza in dualitatea
pcr~:onala neuniforma, ci complemcntara de barbat -?i · f2meie'~ 1_

f'amilia i9i regase~te adevaratele sale ros'turi abia 1ri c.re~ti­ UnitatE'a farailiei rezida ~i in faptul ca femeia a fost facutii din
<.:nasta iui Adam (Facerea 2, 21-22) ~i nu din ceva din afara lui,
ni..;m uncle ea coi1st1foie ·o realizare in miniatura a comuninilli ecle- ceea ce :nseamnf:. cii bfn·batul ~i femeia au ceva comun: ,,.)i a zis
ziale cultivand· cre\:1in\a $i iu:bitea de Dumriezeu ~i de semeni ir1- Adam: "lata aceasta-i os din oasele mele ~i carne din carnea mea;
cepand·c 'chiar' cu merribrTi fa111ilieL ea se va numi femeie, · pentru ca este luata din barbatul sau. De
ace~a va lasa omul pe tatiil sau ~i pe mama sa ::;i ::.e va :rnl cu
Pr. cont. dr. Petre SEMEN femeia sa ~i vor fi amandoi un trup"" (Facerea 2, 22-24).
Rod al iubirii lui Dumnezeu, omul (barbat ~i femeie) experiaza
2t:'ea5t:", !ubire in ·viata de familie in care se reflecta chipul comu·-
ml<ir al lui Dumr,ezeu. De aceea, dintru 1nceput, relatiile famillale
dilnre soti au fost de intrajutorare, de egalitate $i respect reciproc.
Dupa caderea in pacat, treptat aceste relatii au siabit, arrnonia
familiala a fost stricata, iar unitatea ei desfacuta cu multa usurintil.
Rela\ia 60 iubire reciµroca 9i totala care trebuia sa caractc!nze~e
viatc. de familie a fast inlocuita cu egoismul. DeE?i la origine c:1sa-
toric. a fast monogamica, inca din timpul patriarhilor i~i face apa-
ri \ia poligamia (Facer2a 16, 1-3), lucru contrar voii lui Dumr: :~zt'tl
dl'uarecc prin poligamie s-a deteriorat institutia casatoriei, pra.
bu~ind-o din ordinea harului de la inoeput in ordinea n::ituralului,
resoc:otinciu-se atributele unitatii $i indisolubilitatii. Barbatul n~1
a mai vaZ1Ut i~ femeie ,,ajuto:rul" dat de Dumnezeu, ci o sclava pe
care o dispretu.h , iar copiii, darul divin care amplific:1 chipul
cumunitnr al lui Dumnezeu in familie formand impreuna cu tatcil
fji mama, o adevarat'i treime umana, erau considersti simp~e
obiE:cte de care se puteau dispensa cu u9urintii.
De$i dupii diderea in pacat casatoria a fast deteriornta $i ,,a

1. Pr. prof. dr Dum',trn Stamloae, Teolo11ia dogmtJtica ortod.oxa, vol. 3,

Bucure~ti. 1978, p. UJ'O.

27
26

pier<.1'_1t harul legat de starea primordiala, totu~i ea n-a fast cle~;fiin­
ta::.=: 1•1 t:senta. C:tci nici natura umana n-a fast distrusa" 2
· De ace.ea, in lucriarea Sa dumnezeiasca din lume, Mantuitorul
,,)nT~lre~t£ din nou leg;itura casatoriei dintre barbat ~i fpmeie ~i 0
ina:t::i. din ordinea naturii, in ordinea harului" 3 . Participanci la
Nunta din Cana Galileii, Iisus Hristos ,,a binecuvantat casatoria
luand-o sub protectia Sa" 4, redand familiei dimensiunea orig;nara
de cJinabte de cadere . .
Cum este privitii familia de Mantuitorul Hristos ~i Sflntii Sai
ur·2nic1 ~i Apostoii vom vedea in cele ce urmeaza:
I. Pentru . a ne forma o imagine corecta asupra atitudinE
Mfo1~uitorului fata. de familie trebuie sa tinem cont de fapt.ul ca
El in'susi a petr<-~( ut a parte insemnata din viata Sa pam.:'tnteascf::.·
\n famiiie, mai precis ~,noua zecimi din viata Sa" 5, iar in :nvatatm·a
pr~ care o propovaduie~tc, deseori se riefera ~i la aspecte din viata
de fa.milie, punand in scena, sub forma parabolelor, un tata de fa-
mHie: (Matei 21, 28-31. parabola celor doi fii trimi$i de tatal s{l lu-
cre:1;e in via sa; Luca 11, 11--13, parabol1a tatalui oare dft daruri bune
fiilor sfi.l; Luca 15, 11-32, parabola fiului risipitor), .;au un stapan
dl casei (Matei 13, 27, parabola stapanului casei care a semanat
sftmf:.nta buna in '\arina o.a; Matei 13, 52, parabola .,t~panulul r::asei
C<ffc scriate din visteria sa lucruri vechi $i noi; Matei 20, 1-H,'
parabcla despre h<criitoY'ii tocmiti la vie; Matei 24, 43, parahoia
despre necesitate3. privegherii continue a stapanului; Luca 13, 24-27,
pilda despre poarta cea stramta; Luca 14, 16-24, parabola despre
cina cea mare).
tn iuvatat•1ra Mantuitorului Hristos, familia, intem2iat.'i prin
c{istituri<=:, face parte din. ordinea creatiei, de aceea E~ afirm~ rate-
[.oriC' necesitc.tea restabi:irii 1mitatii ~i indisolubilitdP,i originar::.~ 3
fomiliei. De altfel, intreg Noul Te!Ctament se prommti categoric
impotriva poligamiei. prescriind in mod ideal monogomia, ea fiind .
~;ingura ce permite unitatea tota1a a celor doi soti in timp cc• poli-
gamia face imposibila aceasta unltate 6 .
ln ·vremea MantuiLorului una dintre cele mai controversate
prob1('rrt€ era aceea referitoare 1a desfacerea casatoriei. De £apt, era
<' ade'1arata lupt.l ce se dadea intre adeptii ceior doua $Coli rabi-
nice: 1) a lui Hilel, un exeget cat se poate de liberal, de uman ~j
ingJduitor in inteirpreta·rea poruncilor sfinte $i 2) a lui $amCJ.i. un
interpret rigid, habotnic $i formalist. · Unii, urmandu-i pe HileL
!nvat:iu ca barbatd poate sa-9i lase sotia llpentru orice pricina''
(Maitei 19, 3). Ceilalti urmandu-1 pe $amai, considerau ca barb2tul
mH;;i poate las1a sotia decat daca se constata ca ,,a gasit ceva ne-·
pl<lcut la ea" (Deuteronom 24, 1). Fariseii, adversarii cei rnai 1n-
vequnci~i ai Domnului, dornici de ,,a-L prinde in cuv~int", iI
2. Ibidem, p. J82;
3. Ibidem, p. 183.
4. Pr. prof. Grigor.ie Marcu, Jntalnirea de la Cana Gnlileii, in ,.Siudil
Teologice", se!'iR a II-a, an. XIII, nr. 1-2, ian-febr. 1961, p. 38.
- 5 Pr. orof. Vasile Mihoc, Ciisi'itorla .5i famiUa iti lumirw Sfintei
Scripturi. Na$terea de prunci, scop • principal al ciisiitori8i, in ~Mitropolia
Ardealului". an XXX, nr. 9-10. sept.-oct.. 1985, p. 584.
6. Nouveau dictio1•naire biblique, revise et augmenh', f.:ditions Emmas,.
Suisse, j992, p. 820.
28
intreaba: ,.Se cl!-vine, oare, _omului_ s?-~i lase feme~a ~a, pentru orice
oricina ?'' (Mate1T1 ~· ~>·: .(hiar daca mtrebarea. f~r1se1lor a fo~t pusa
cu scopul ?e ,,~-u ~s~1ti•, _aceast~ !1- f~st benef1ca_pentr:i clar1ficarea
pozi\iei Ma:itmtornlui fa\a de_ ~asator1e ye~trl!- ~a de raspunsu.l .?au
,,depinde~ m m~re parte fer~c1rea un~1. casmc_n, a une1 fam1l11 ~i
A
in cele dm urma a mtregulm popor a1c1 pe pamant" 7 • La o astfel
de intrebare, pentru Mantuitorul existau doua raspunsuri posibile:
a) ca barbatul i9i poate lasa sotia ,,pentru orice pricin;'i", dar
atunci ar fi fast acuzat ca dispretuie!?te casatoria;
b) ca barbatvl nu-9i poate lasa sotia, dupa bunul plac, dar
atnnci s-ar fi simtit lezat Irod Antipa, tetrarhul Pereei ~i Galileei,
care deja era vinovat de necinstirea familiei sale, saval"l?ind pacatul
adulternlui prin casatoria cu nepoata sa Irodiada, sotia fratelui sau
Filip. Aceasta casatorie a fast vehement condamnata 1?i de Sfantul
loan Botezatorul tocmai pentru ca era contrara voii divine.
F;;ra a se teme de supararea lui Irod Antipa, Mantuitorul
alege al doilea rf.ispuns, de9i cuno~tea gandurile ascunse 9i relele
intentil ale celor ce-1 adresasera intrebarea. Pentru a·i da mai multa
autontate, dar ~i pentr 11 a le arata ca ei (fariseii), care erau 9i
in•J,)tatori de Lege, cunosc deja raspunsul 9i ca doar viclenia i-a
facut sa-I puna' intrebarea, Domnul Hristos se refera la actul crearii
om Lilill ciiand dnua texte din Cartea Facerii: ,,N-ati citit ca Cel ce
i-a facut de la foceput i-a £3.cut barbat 9i femeie?" (B'acerea 1, 27),
aclaugand apoi: ,,Pentru aceea va Iasa omul pe tatal ,sau ~i pe mama
sa ~1 ~e va lipi de femda sa $i vor fi amandoi un trup'' (Facerea
2, ~4). Prin ace,asta Mautuitorul afirma categoric unitatea 9i indi-
s0Jub1litatea cas."'1toriei ca pe un dat al creatiei, barbalUl !.,>i fomeia,
uni\i prin casatorie, formand un singur trup, o singura entitate care
r:u poate fi rupta pentn1 orice motiv. De aceea, conchizand: ,,Ceea
cc a impreunat D11mnezeu omul sa nu desparta" (Matei 19, 6), El
SC pron,u>ta, in principiu, impotriva desfacerii casatoriei.
Nemultumiti de acest raspuns, fariseii ridica obiec~iunea:
,,Pentru ce, dar, Moise a poruncit sa-i dea carte de despartire 9i
sa o lase?" (Matei 19, 7). Replica Mantuitorului este directa si
tiiioa5a, facand, din nou, referire la actul creatiei: ,Pentru inva;-
. '
tu~·::irea inimii voastre, v-a dat voie Moise sa lasati pe femeile voas-
tre, dar din iriceput n-a fast a$a" (Matei 19, 8). ln formularea ras-
punsului Ia aceasta obiectiune, Domnul Hrnstos precizeaza, mai
intai, ca nu e vorb~ de nici o porunca. In timp ce fariseii spun ca
~foifie ,,a poruncit'' (iw:n:l},,ai-o),El zice ca acesta a ingaduit (€n:faQE'ljJEv),
(a permls, a dat voie) Si! se. dea femeii carte de despar'~ire, ceea
ce ir:seamna ca nu erau si obligati sa o faca, dispozitia resnectiva
din Legea lui Moi<>e fiind de fapt ,,o concesie proviz.orie d~torata
1nv&rto9arii inimii israeli~ilor, adica incapacitatii lor de a se supune
voii divine" a.
Ei primisera aceastii permisiune de desfacere a casatoriei pen-
tru a se evita faradelegi mai mari, cum ar fi fast maltratarea · sau
uciderea sotiei.
7. Dr. Vasile Gheorghiu, Sfc'inta Evanghelie dupii Matei en coment:arii,
Cernauti, 1925, p. 558.
8. Pr. prof. Vasile Mihoc, op. cit., p. 586.
29

De<i'i d estl!amarea familiei, ,piin desface.re a casatoriei_, este ·co_n-
t;·arii vuii .1ui Dumne;.;eu .1($i .o:rdinii ·ini~iale stabilite prm crea\1e.
De ac.;)ea Domnul accentueaza -ca ,~la .in-0.-eput ill-'a '.l ost a~<:'~, P_~nt1~'-!
c·d. Uunmezeu n -H oreat .pdma .pereche de .. o~mem ,-;Ga ."'": .tra1~s~a
de;;par~!ti umtL~~ ..aUul, ci sa tra~~ca ·!oata v1a\a _, lorym~1 m e~st
tori e nedespart1ta~' 9. In concepJia ~a:it'6>r;ilm :d:sp~e fam~Le,
clesfocen :· o <aasatoriui, ,fµentnu or1ce .pr1cnna:'~, 91 .re~a~ato1·rn<-~a. ~su~1lor
ech!valea4ft ·cu adulterul: ..,,Eu va zic voua ·ea ~ncme V~ .1.asa pe
fc>meia rn. in afar[t 1de prieina ·de .des:franare, 91 se va !nsHra cm
''.\ lta .~a\'a~seste adulter; si .cine s-a insurat cu cea lasata .savaqe'.?te
;duit;·r" (lYI~tei 19, 9). · . . . . decc.tt pe femeia cu scurgere de sange (\\llatei 9, 20-22); s-a indurat
Prin urmarc, clup3. :wusele Mantuitorului~ . nu e ~~s~a- -mot1v
rk~ntru cksfacer•!a unei iamilii, afara de desfrau. Destraul rupe
J<.: ufi t~n:a sufletea.;;c{; .dintre barbat E7i so~ie, iar divor,tul nu po::tte
fa~e dedtt sa oficializeze o situatie deja creata. Mant.uitordl ~i in~
tr1'a"a Stanta S criptura considera desfraul ca umil din celP ma1
r~ ;:~·;e pacate, combatanchJ.-1 cu toata asprimea (Matei 5, 21-'28; ~1 -32;
Faptde 1\postolilor '15, 20, 129; Apocalipsa 9, '2'1; ., 14, '8). _Grav1 ~atea
acestui pacat consfil in iaptul ca ·nu este ·un pacat . mdrv1~~al, · ca
celelalte pacate , ci el ,,antreneaza ~i alte persoane fie a:'locmlclu-Je
direcL la rau fie contaminandu...:Je printr-un rau exemph1'' 10, des-
fraul deveni~d, astfel, un pacat cu carac~er social .c}rre impiedic~
intrarea in i:r;npar;{t.ia lui :Dumnezeu (Mate1 f5, 19; ·J\.'~aret~ 7, 21-2~
si i:iai alE~' I Corinteni G. .9-10). NE!frind vorba despre aesfrau, atunc1
cJ1nd cineva l '!i Va ·lasa· So1ia $i Se Va casatori CU aita, saYar~:eO?te
::ictu1ier. iar eel care s ~ va casatori cu cea lasata, de asemcm va
s;\varsi · adulter. Cuvintek :rviantuitorului au sensul ca cei doi soti
Cte~pai:tindu-se din alte motive decat desf~aul, r.~m~n . unjti s~fle­
vc;te, iar eel care se ca sfitore'ite cu u:iul d_n~tre et ~1~ca sa cada in
p~ic&tul pol~gam.iei (barbatul) sau PC'.lrandrie1 (feme:a> . ,. . . de uncle r ezulta ca $i femeia poate avea init;iaUva d1vor\11lui: ,,Ori-
Desi aici Mantuitorul a vorb1t clar despre md1solu01htatea
u tsa7.orie'1 'in afar2 de motive de desfrau, totu'!i SfinW Apostoli n-au
L1'~cies c~nceptia Sa despre casaterie, $i nedum~riti, afi.rma cf~
- - in ca7nl in care cin eva, ca satorindu-se cu o feme1e rea nu Se ma1
;YJate desparti de t.'.3 toata viata - ,,nu. es~e de fol0s sa se ir_isoar~'·
(19, 10). Fata de acest _mod de a. gan~1 D_omnul le prec1zeaza;
,,Nu to\i pricep cuvantu.t acesta, cl . ace1~ carora le es~e clat. Ca
sunt farneni caee s-au nascut a'ia dm pantecele mame1 lor; s11nt
fomen i pe care oamenii i-m]I facu t fameni, :;;i sunt fam eni c.are s-au
f [1cu t fameni pe ei in7i~i, pentru imparatia cerurilor. Cine poate
intelege, sa ini;eleiaga" (Matei 19, 11-12). _Prin acest: ou vinte 1\~an­
tL:itorul preci zeaza ca nu toti sunt facut1 pe:1t:u -:r1ata de cel_1bo.t.
El ,,nu opre'ite p e nimeni de a renunta la _ca~atorie, _dar pretmde,
ca eel care se hotara:;;te sa renunte la ea, sa-$1 dea bme seama d e
Ct~ea ce face $i sa Vada .Jaca-i c·st e clat $i lui sa ram.ana n ec{tsatorit
sa:1 nu " 11 .
C::tre sunt raoorturlle dintre soti in viziunea Mantnitorului?
Dmtru ince p:~t ~rebui e precizat ca, in conceptia Sa, ,,:femeia
- ----- - - -
9. Dr. Vasile Gheorghiu, op. cit., p. 562.
10. Diac. prof. N . I. Nicola escu, Actualitatea Epistolei I-a cii.t:re Corin-
teni, in ..Studii TealogicA". 3eria a II~a ian.-feb., an. III, 1951, p . BJ.
il. Dr. Vasile Gheor ghiu, op. cit., p. 565.
30
nu fo:qy1ea:i;a o qa1t1~qrie ,ar:rtrqpologic;a_ ~~u soci~logi~a i~fori?c:ra" 12,
c.a:,
ci. Ea este ~~~la -..~~.\R~t"\',U!, ,pentru . ,in ega,la masura., !?aroat _$i
femeie, IJOarta ,,c.11pu~ -~l .. Dumne_~E;i: . A.cEl~Fa se. o~w~ mde dm
.::ititudiiwa _Sa c:-mst~nta ::a.t a de few~1e. tIJ.cepan~ .: u Ma1ca Dom-
nului, care ,,sing:1fa ~.~rturi,se.'ite: ,,Ca mi-a facut mie marir·~ Cel
puierni:::." .(Lµca 1, ,4~), D~mnµl Jotdea17n~a a a.vut ii: atept~e ']i £e-
mei1e, fata de cm:c a mai:11fei;tat aceea$1 ,1ptelegere f?l pretuire ca :;;i
pc::-ii_ru barbati. Astfel: <• mers in .casa Martei ~i a M;:tnei (Luca
10 38-42); a vlndecat pe Mqrip. Magdalena (Luca 8, 2) ; Ioan:1 :;;i
St;zana ir.npreun<i cu altele Ii ,,slu.jeau din avutul lor" (Luca 8, 3);
a iertat $i a mantuit pe femeia p<3,catpasa (Luca 7, 37-50); a vin-
c!c femda han~i;-ieianca .\'indecandti-i copila (J\i]:atei 15, 22-28); a
.,,j:idecat p e soac~a lui Petru (Matei ~. 14-15), iar dupa tnviere S· a
ar~itat, mai intai femeilor, ele .avij.nd cinstea de a fi pr.lmPle ·care au
anuntat fovi~rea Lu,i (Matei 28, 9-10; Ioan 20, 14-18). Prin atitudinea
Sa, Mantui~9rnl desavar§e"ite ridioarea pozitiei femeii la demn:tatea
datii ei prin cr2a\ie. I)e aceea, :;;i in relatiile familiale, .Domnul o
considera egala cu barbatul. Referindu-se la motivele destramarii
familiei, Mantuitorul nu vorbe~te despre ,,un drept" exclusiv al
harbatului de a-:~i lasa femeia ~i a desface casator1a. 0 astfel de
conce-Ptie ar fi piasat femeia in .stare de inferioritate fata de barbat,
trnnsfqri;n,<lnd-o in scla\'.a lui, ~i 1-ar fi scutit pe ace.sta de re~pon~a­
hilitate':t $i consecintele desfacerii casatoriei in cazul cand el ar fi
incalca:, cnestitatea conj..Igala. Daca Domnul nu vorbe~ te pre.'l nrnlt
de ur1 <•semenea ,.tl. rept'' :;;i penlru feme.i e, trebuie avut in veclerc
£a1_,wl cc'i el ,,discuta numai stipulatiunile legii mo:zaice in aceasta
directie, ;;i e;:;~e ~?tL1t c;a :iegea mozaic;a nu prevede nici un caz cand
9i fomeia ar i;i.yea dreptJul ca sa divorteze de .bar.batul ei" 13 . $i totu~i,
El nu trcce cu vedere. a acest as pect. A;;a gasim in Marcu JO, 11- l2,
c~ne va lc\sa pe femeia ~. (', ;;i va lua alta, savi'tr$e:;;te ndulter cu ea.
fur f e neic:. de-§i va lii!Ja bdrbatul ei $i se va miirita cu altul, savar-
0
0 c s~e adulter".
Cuvintele Mantu itorului ,,releva nu numai conc.~pti a Lui des-
pre indisolnbilitatea casatoriei, ci ;;i faptul ca El r ecunoa;;te egali-
tatea d eplina a celor doi soti'' 14 .
Desprindem, deci, ctin aceste cuvL1te, ca ;;i sotia e.3ce hbera
~a ceara divortul in cazul cand sotul se face vinovat de infidelitate
conjugala , dar' nu este ~i obligata sa faca acest lucru. Dealtfel,
J\If.intuitorul nu vorbe$t e nicaieri ca despre o obligatie a sotului ne-
YinoYat CtC a cerc desfacerea casatoriei in cazul cand celalalt a
gn; $ ~ t. Mai mult, constatam ca El a acordat iertare femeii prinsa
in adulter (Ioan 8, :~-11), gestul Mantuitorului echivaland ca o
recomandare ca, si intr-·J astfel de situa~ie, sa nu se tread cu U'?U-
rintr' la d1vort, ci sa se caute indreptarea celui cazut prin hotararea
lui de 1a nu m ai r epeta pacatul. Spunand femeii: ,,Nici Eu nu te
osandesc; mergi, d e-acum sa nu mai pacatuie$ti" (Iaan 8, 11), Dom-·
12. Pr. prof. loan Bria, Credi nta p e care o miirttor isim, Bncure$ti,
1987, p. 306.
13. Ibidem, p. 228.
14. Pr. prof. Vasile Mihoc, op. cit., p . 586.
31
n' 11 ii cere sa se intoarcii la familia ei i;;i sa intre intr-o viata nor-
mala pentru a evita alte prilejuri de a pacatui, prilejuri care s-ar
inmu'lti prin desfacerea casatoriei.
Dar, in viziunea Mantuitorului, familia nu este formata doar
din sot si sotie, c;. si dir.-. copii care sunt ,,expresia :;,i mai concretii
a preientei divine, in familJa cre9tina" 15 . Chiar daca Hristos nu
proclamil drept scop p~i1:1cipal al ~~s~to:iei na9~ere~ de p:unci, . I~l
Ii r:omidera ca o 1mpllrnre a fam1he1 91 un ob1ect1v al e1 stab1ht
prin creatie: ,,Cres;teti 9i va inmu}titi, umpleti pamantul 9i-l sta-
pani'\i'' (Facerea 1, 28). Copiii sunt binecuvantarea lu! l?umEezeu
n:varsc.ta asL1pra familie!, pentru ca ii apropie pe parmt1 unul de
altul si pe amandoi ii apropie de Dumnezeu. Odata cu aducerea pe
lume 'a copiilor familia devine cu adevarat o ,,biserica mica", ;-_.sa
cum a numit-o Sfar~tul loan Gura de Aur, pentru ca a9a cum Bise-
rica mare se dezI:)lta continuu 9i se intare9te prin aducerea ia sanul
ei a not s1 noi oarn.eni. care, prin Botez devin fiii ei, tot a:;;a cqpiii
int~iresc viata de familie si amplifica iubirea intre soti. Familia
cu copii e o' ref1ectare mai 'completa a comuniunii :;;i iubirii Sfintei
Trcimi. In fiecare copil il rega;;im pe copilul Iisus (Matei 18, 5). $i
a~a cum copilul Iisus ,,cre9tea :;;i se intarea cu duhul•' (Luca 1, 80)
9i ,,sporea cu intelepciunea, ~.;i cu va11sta 9i cu h~rul la Dumn~ze_u
si la oameni" (L11cR 2, 52), tot a$a pruncul, care prm botez 1-<l prmut
pc Hristo~- in el, cre~te ~~l se intare;;te cu harul lu1 Dumnezeu, in
,,biseri.ca mica", famil:ia, fiecare prune fiind ,,o noua intrupare...a
iL1i Ls<JS 9i o preiungire a prunciei Lui in lume. De ac2ea copm,
mai mult ca orice, sunt reflexe ale· iubirii divine, reflexe ale lui
Dumnezeu intre oarneni"' 16 . Acesta-i 9i motivul pentru ~are Man-
tuit<Jrul a manifestat fat;'! de copii o afectiune $i o ginga::;ie cu totul
deosi~bite, concretizate "?i prin multele minuni savar9ite asupra lor
(vindeca.rec: fiului slujb:·1;;ului imparatesc, loan 4, 413-54; invierea
fiului v::lduvei din Nah,. Luca 7, 11-17; invierea fiicei lui fair, Luca
8, ..J:l-42, 49-56; vindecarea copilului demonizat (lunatic), Luca
9, 38-·42; vindec::i.rea fiicei femeii hananeence, Matei 15, 21-29).
In stransa leg<'Stura cu intrebarea pusa de farisei cu privire la
desfacerea casatorici, Domnul apara ca nimeni altul instituti:;i
familiei. Printre ascultatori s-au aflat, cu siguranta :;;i multe femei.
/\.cestea impresionate de atitudinea Mantmtorului, dar neputancl
s<".t-:;:i exprime altfel admiratia :;;i adanca for recuno9tin~a, :;;i-au adw~
copih la El ,,ca s8-~i puna mainile peste ei :;;i sa Se roage(' (Mate1
19, 13). Femeile vor fi voit ca Domnul care vindecase atatia bol-
navi. sa-i binecuvantez2, sa le daruiasca sanatate :;;i <;a--i ia sub
ocrotirea Sa. Sfintii Apostoli, crezand ca imbulzeala lor L-ar snpara
re Domnul ii opreau 9i ii certau pe cei ce-i aduceau. Sfantnl Evan-
gheiist Iviarcu Tl·~ spun<' ca gestul ucenicilor ,,L-a mahmt'' pe
Domnul care inte1-vine hotarat zicand: ,,Lasati copiiI sa vina la
Mine :;;i :mJ.-i opriti, cad .a unora oa aoe9tia este imparatia lui Dum-
ne·,;en. Adevarat zic v•_111a: Cine nu va primi imparatia lui Dum-
nezeu ca un copil, nu va intra in ea" (Marou 10, 13-15).
15. Nicolae, Mitropolitul Ardealului, Studii de Teologie Moral.a, Sibiu,
1969, p. ~f:J6.
16. Ibidem, p. 357.
32
p 1 uncii sunt simbo~ul nevinova\iei :;;i al dependentei. Mantui-
wrul ii dadus:: ca model $~ uce~icilor: ,,?i che_mand ~a Sine un ~rune!
l-a pus in m1Jlocul lor, ~1 a z1s: Adevarat z1c voua: De nt.l va ve~1
intoarce 9i _nu. veti fi ~re~um pruncii, nu veti _intra in. irnparatia
cerurilor. $1 crne va prun1 un prune; ca acesta in numeie Meu pe
~'Cue :Ma prime:;;te. Iar c;ne va sminti. pe unul dintre ace$tia mici
~ 3 re cred in Mine, mai bine i-ar fi lui .sa i se atarne de gat o piatra
de nll·ara :;;i sa fie afu11clat in adancul marii'~ (Matei 18, 2-6).
Acum Domnul ac:centueaza inca o data necesitatea curiiteniei
l suf!ete9ti, asemenea aceleia a copiilor, pentru toti cei care doresc
di intre in imparatia lui Dumnezeu. Tot Sfantul EvangheJ.ist Marcu
nc mai descrie un gest al Mantuitorului din care iradiaza toata
bunatatea :;;i iubirea Sa dumnezeiasca revarsate asupra copiilor,
ziciind ca Domnul: ,,luandu-i in brate, i-a binecuvantat, punandu-$i
rnainile peste ei;' (Marcu 10, 16).
Prm aceasta Donmul a dat o lectie vie de iubire fata de
copii 1uturor celor prezenti, cu atat mai mult cu cat, pana la. El,
co;)iii erau consi:.krati ~·imple unelte oe apartineau tatalui, acesta
pL1tand cl1iar sa-i ~,>:[ Vanda (Ie9ire 21, 7).
Desigur Mfmtuitorul nu putea trece cu vederea ~i armonia
care trebuia sa ~xiste in familie 9i care se realizeaza prin implini-
rea datoriilor unora fata de ceilalti. Parintii au indatorirea de a
oferi m•1nai lucruri bu;1e copiilor (Matei 7,' 9-11) $i de ::t se ruga
lui Dumnezeu pentru ei (Matei 9, 18; Marcu 7, 26; loan 4, 47), iar
copni datcreaza parir.t1lor cinstire l?i ascultare (Matei 15, 4), amin-
tind porunca a cincea din Decalog: ,,Caci Dumnezeu a zis: Cinste9te
pc: tatal tau $i pe mama ta" (Matei 15, 4), precum 9i purtare de
grija cand ace:;;tia se afl{: in nevoi (Matei 15, 5-6). Necinstirea pa-
rin\i lor a tr age clupa sine pedeapsa divina: "iar cine va blestema
pc tatal sau saa pe mama sa, cu moarte sa se sfar:;;easca" (Ma-
tei 15, 4).
Mantuitorul, insa, rm eiste un simplu teoretician, ci El a oferit
rnpiilor exemplul personal de supunere, ascultare, '9i purtare de
grij~·. Dupa vizita la templu, la varsta de 12 ani, S-a intors la Na-
zaret impreuna ctt Sfanta Fecioara :;;i dreptul Iosif ,,91 le Fta supus('
(Luca 2, 15), iar cand se afla pe Sfanta Cruce, incredinteaza pe Maica
Sfar..ta, ucenicului iubit (Joan 19, 26-27).
Dln cele spuse pana aici constatam care-i atitudinea Mantui-
torului fata de famHie. El afirma clar ,,trebuinta revenirii casatoriei
la .mitatea :;;i indisolub:litatea ei de la inceput" 17_
1
Participand la nunta din Cana Galileii, Domnul a binecuvantat
familia, dandu-i adevarata dimensiune prin ridicarea casatoriei la
rang de Sfanta Taina prin care cei doi soti formeaza o unitate in-
de:3-..ructiblla, dup;~ vointa lui Dumnezeu dintru inceput.
II In ceea ce prive$te invatatura Sfintilor Apostoli cu privire
la familie ca se acorda perfect cu cea a Mantuitorului Hristos. In
special Sffmtul Apostol Pavel acorda o atentie deosebita casatoriei
pe care o consider& un ,,dar (xaQwµa) al Im Dumnezeu '' \I Cori nteni
7, 7). Dezvoltand invatatura Mantuitorului despre casiHorie cu roada
,-,1 firr-asca, familia, el pune in evidenta toate elementele acesteia:
17. Pr. prof. E>umitru Sti.iniloae, op. cit., p. 183.
3 33
intemeierea (originea:), 1egitimitatea ei, morala, caracter~~tici, sc?p,
rapo1·turile dintre soti, r~porturile dintre pari~lti $i cop1~. Refer111-
dl1-~.e la intemeierea familiei, Sfantul Pavel reia textul drn Facerea
2, 2'4; ,,De aceea, Ya ia~.a omul pe ta~a~.sa'u · ~i pe mama sa ~i se va
a lipi de femeia sa ;;i vor fi amandopun . trup". (Ef:.seni-5, ~1), cu -
v.i. nte ptin care Adam, ~ub in<>piraµ.a Duhuh.~1 Sfan!, _eXJ?r~ma d~
fapt; voia lui Dumnezeu cu pri_vire la in~e?1e~erec: cas~t?nei. Dec1,
;;i ]n conceptia padina, casatoria este v01ta ;;;. _orandu1ta ~e Dum-:-
nezeu (Marcu 10, 6-9) .:n forma sa m~nogam1c~, _pe1_1tru ~a- numa:
in aceasta form3. s<: rea1izeaza unirea mseparab1la dmtre oarbat 91
femeie unire c::ire se datoreaza 9i faptului ca ambE apartin ace-
leiasi i'iaturi. De aceea, barbatul 9i femeiia iSe simt atra9i unul de
alt-.1~ ;;i se completeaz2. unul pe altul (I. Corinteni 11, ~l). A?sen~a
unuia e reclamata de celalalt prin nev01a sa de comumune :71 prm
p0Yc.ra apasatoar0 a sii1guratatii pe care trebuie sa o suporte tcf.
Fa;~ erea 2, 18).
Pentru Sfantul PaYel ca<>atoria este o institutie de origine
di";na., caci ,,prer:,Jrn (emeia este din barbat, a$a 9i barbatul prin
feJYie:e si toate sunt de la Dumnezeu" (I Corinteni li, 12), ceea ce
i:nse::im11a ca barbatul ~i fomeia ,,au aceea9i identitate unica, comuna_,
care vine de sus: chipul lui Dumnezeu" 18 . De aici ;;i necesitatea
unitatii desavarsite care trebuie sa existe intre sot1, dup:'i modelul
unit.atii Sfintei ·Trdmi pr.ecum ;;i caracterul indestructibil nl casa-
todc:( ,,Jar celor C(~ Sll1"t casatoriti, le poruncesc, nu_ ell, ci D_omnul:
F'emeia i;d. nu se desparta de barbat! ... tot a$a barbatul sa nu-;a
lase fen:eia" (I Corinteni 7, 10-11).
Cel care $i-a parasit partenerul fara motiv este vinovat de
stricarea unitatii fomiliale, iar recasatorirea lui 'lnseamna, de fapt,
co:-::-1iterea pacatnhu adulterului (Romani 7, 3), pacat a carui grayi:
tat•::> este pusa in evidenta $i de pedeapsa cu moartea ce se aphca
celor vinovati de savar:;;irea lui (Ioan 8, 4-5). De aceea, celor care
rup leg2tura cas<"ttoriei, pentru a nu fi supu9i acestei cnmplite pe-
depse, Sfantul Pavel le recomanda fie sa ramana necasatoriti, fie
sa refaca unitatea primei casatorii, impacandu-se cu partenerul
(1 Corinteni 7, 11). Desigur, Sfantul Pavel are aici iP vedere des-
fac2rea d1satoriei prin vointa unuia dintre soti. In ca;'. ul cand casa-
~oria a fo~t desfiic1.1ta prin decesul unuia dintre soti, decesul n;pand
legatura conjugala. eel ramas in viata e liber sa se recasatoreasca
(Romani 7, 2-3).
Du pa cum vedem, Sfantul Pavel pune. un. acc2;11t deosebit p~
unitatea casatoriei ~;i pe responsabilitatea sot1lor m pastrare::. aceste1
unitati deoarece, in viziunea sa, casatoria este un act sacramental,
cara1~terul de sacr~~litate fiindu-i dat de Mantuitorul Hristos prin
partic:iparea la nunta din Cana Galileii 9i ridicarea casatoriei la r::mg
de Sfanta Taina. Prototipul unirii dintre barbat $i femeie este co-
muni1mea de iubire dintre Hristos si Biserica Sa. $i precum sacra-
·llta~ea Bisericii este re:wltatul unirii ei cu Hristos (I Cormteni 6,
11; Efeseni 5, 26), la fel unirea dintre soti este o unire sfantf1 pentru
c3, prin casatorie, cei doi nu se unesc numai intre ei, ci :?i cu
18. Pr. prof. loan Bria, op. cit., p. 306.
34
H ·stos Cel ce ii sfinte$te (Evre1 2, 11) $i pecetluie$te (Efeseni 1, 13),
le~atura dintre ei.. D.e ac~ea, S~a-?tul. Paye_l ziee: ,,J?a~na acea~ta
mare esie; iar. eu z.~c m Hr1stos 91 l~ !3ISer1c~" ~Ef~sern ~·. 32). Bar-
batul ;;i feme1a _um~~u .. s~ .~u numa1 mtre e1 c; 91 cu Hr1stos, _dau
a!';tere unei ,,b1<>er1c1 m1c1 , cum numef?te Sfantul loan Gura de
~~·r, familia'. in .c~:e pu~seaza viata <;J.ivin_a 9i care. devine parte. com-
Jonenta a B1ser1cu mar1, Trupul lm Hr1stos. ,,$1 a;;a cum umtatea
~i puterea Bisericii o constituie Hristos, tot Hristos constituie uni-
tatea si puterea familiei cr~~tine" 19, pe care o hrane~te :'?i o fncal-
z"ste cu iubirea Sa (Efesem 5, 25).
"'· Data fiind legatura stransa dintre Hrisros 9i familie, Sfintii
.-\l)o~toli r;u mai vorbef.c de vreo ,,ingaduinta'' care sa permita des-
fa.cerea cu u9urint1 a casatoriei, ci se pronunta categoric impotrtva
arestui lucrn: ,,Te-ai legat cu femeie? Nu cauta di;-zlegare. Te-ai
de:degat de femek'? Nu cauta femeie" (I Corinteni 7, 27).
In afara de intrajutorare reciproca, in conceptia paulina, legiti-
mitatea casatoriei rezulta $i din faptul ca ea e considerata 0 stavila
puternica in calea pacatului desfraului: ,,Dar din cauza desfrf.inarii,
fiecare ~;a-9i aiba femeia sa 9i fiecar2 femeie sa-9i aiba baroatul sau"
(I Corinteni 7, 2). Ca ~?i Mantuitorul Hristos, Sf.Pavel condamna
vehPment acest pacat aratand 9i motivatia religioasa a atitudinii
sale:. Mai intai, omul in alcc'.l,tuireq sa psiho-fizica, prin creatie ::;;i prin
Ha:;cumparare, apartine lui Dumnezeu Care, in marea Sa iubire
pentru faptura cazuta in pacat, L-a ,,trimis pe Fiul Sau spre Jertfa"
(I lc·an 4, 10), ,,d1·cpt pre\ de rascumparare" (f Timotei 2, \.i) ,,pent.ru
pacatele lui (omului). D~ aceea, omul trebuie sa raspunda bunatalii
$i iubirii divine, preamarind pe Dumnezeu in trupul ;;i duhul sau,
care sunt ale hli Dumnezeu" (I Corinteni 6, 20).
1n al doilea rand, omul apartine lui Hristos, ca mad.ular al
Trupului tainic al Fiului lui D1.1mnezeu, Biserica: ,,Au nu ~titi ca
trupurile noastre sunt madularele lui Hristos? Luand deci madu1a-
rele l:.1i Hristos le voi face .madularele unei desfranate? Nicidecum!"
(I Corinteni 6, 15). Trupu1, deci, trebuie pastrat neintinat. Ori, nimic
nu intineaza mai mult pe om 9i Trupul lui Hristos decat desfraul.
1:;>i, in al treilea rand, omul, in aceea9i alcatuire, apartine
Sfantului Duh, Sfintitoml: ,,Nu ;;titi ca trupul vostru este Tem.pJ.n
al Duhului Sfant care <>ste in voi, pe care-L aveti de la Dumnt:zeu''
(I Cminteni 6, 19) 9i care ,,locnie;;te in voi" (I Corinteni 3, 16)?
Prin urmare, omul, µrin Botez, intra in comuniune cu fiecare Per-
soana a Sfintei Treimi, iar desfrf.iul rupe comuniunea cu Dumnezeu
Cel ln Treime. Din aceasta cauza, Sfantul Pavel lanseaza impera-
tivul: .,Fugiti de desfranare", aratand ca desfraul esle cu mult mai
grav, decat celelalte pacate, pentru ca: ,,Orice pacat pe care-I va
~.ttvtm;i omul este in afara de trup. Cine se deda insa desfranarii
pltcatuie9te in ins119i trupul sau" (I Corinteni 6, 18). Gravitatea
Jesfrau1ui consta in aceea ca nu intineaza numai pe barbat, ci ~i
pe femeia de care se alipe$te $i cu care formeaza ,,un singur trup"
(I Corinteni 6, 16), iar 1mpreuna, barbat 9i femeie uniti nelegitim,
i;-itineaza pe Duhul Stant aflat in ei ;;i Biserica, Trupul Stftpanului
19. Nicolae, Mitropolitul Ardealului, op. cit., p. 351.
35
ior Hristos, ale dirui madware sunt -?i ei. Acesta-i motivul pentru
~are marele Apostol indeanma ca fiecare ,,sa-~;;i stapaneasca vasul
siiu 'in sfin.tenie 9i dnste", p~·ecizand ca: ,,aceasta este voia lui Dum-
nezeu: sfintirea voastra !?1 sa va feriti de desfranare" (I Tesafoniceni
4, :3-4). Cine savar9e$te desfraul ,,nu dispretuie9te un om, ci pe
l)umnezeu Care nu ne-a chem.a t la necuratie, ci la sfintirc" (I Tesa-
foniceni 4, 7-8).
Pr~nf'ipiul pe care Sfintii Apostoli il a$eaza la baza uairii din-
tre soti este acelasi aare sta si la baza uni:rii dintre Hristos si Bise--
rk;'1: IUBIREA. ,,Barbatilor, iubiti pe femeile voastre, dup:i. cum $i
Hri.stos a iubit Biserica, $i S-a dat pe Sine pentru ea" (Efeseni
5, 25). Dupa cum Hristos, in marea Sa iubire pentru Biserica S-a
<laruit jertfelnic Acesteia, la fel iubirea dintre soti cere daruire
jertfdnica $i totala unul altuia. Sfiintul Pavel consider;) iubirea
dintrc ~Dt: ca o clatcirie reciproca: ,,A$adar, barbatli sunt datori
{ocpsC\ouow) sa-9i iubeasca femeile, ca pe insa$i trupurile lor"
{Efeseni 5, 28) 9i ,,Barbatul sa-i dea feineii iubirea datoraFI ( ocpnA.~v),
.;.1semenea :;;i femeia barbatului" (I Corinteni 7, 3).
In felul acesta, ,,fiecare din cele doua persoane va avea un
drepl 91 o responsabilitate fata de cealalta" 20 . Fiecare are dreptul
Sa SC imparta9easca de iubirea celuilalt, dar, in 1 acela9i timp, are
fji responsabilitatea de <i-i imparta$i iubirea sa. Iubirea reciproca
are o importanta absolutli pentru ca ea sta $i la baza bunelor ra-
porturi dintre soti asigurand pacea 9i lini:;;tea caminului conjugai.
1n conceptfa paulina sotii se afla 1ntr-un raport de egalibte care a
fast restaurata in Hristos: ,, ... nu mai. este parte barbateasca $i parte
femdasca, pentru ca voi toti una sunteti in Hristos Iisus (Galateni
·3, 28), d2r capul fam~liei ramane barbatul fa\a de care feme1a tre--
buie sa manifeste supunere (Efeseni 5, 22; Coloseni 3, 18). Pentru a
nu se intdege cumva ca barbatul are asupra femeii ,,o suprematie
<lespotica" 2 1, Sfantul Pavel face referire la raportul dintre Hristos
~i Biserlca motivand supunerea femeii fata de barbatul ei astfel:
~,Peni.ru ca barbatu1 este cap femeii, precum $i Hristos este cap
J3isedcii, trupul Sau, al carui mantuitor !?i este. Ci precurn Biserica
se ;,~1punc: lui Hr1stc~, a~d f?i ferneile barbatilor lor, intru totul" (Efe-
seni !:>, 23-24). Este vorba de o supunere plina de iubire, asemenea
.ace1·~ia dir.tre Hnsuis ~i Biserica, prin care femeia recunoa~te barb'l-
tului roiul de conclucator $i ocrotitor al ei :;;i al intregii familii,
precum si capacitatea acestuia de a se jertfi primul pentrn binele
fainJiei, rol care este de fapt ,,o responsabilitate $i nicidecun1 (1
funqie de dominare" 22 , ceea ce, de altfel, rezulta ~i diP recoman-
darea pe care o face barbatilor; ,,Astfel 9i voi, fiecare asa sa-si
iubt:~asca femeia ca pe ·sine insu9i" (Efeseni 5, 33). in acela$i sens
vecle :;;i Stantul Apostol Petru relatia dintre barbat $i femeie: ,,. .. voi,
femeilor, supuneti-va bil.rbatilor vo~tri... voi, barbatLor, :raiti 'in-
\elep~e:;;te cu femeil.e voastre, ca fiind fapturi mai slabe si faceti-le
20. Pr. asist. dr. V-:tslle Raduca, Casiitoria -Taina a d!i.ruirii !Ii a
:iesiit•dr!!irii persoanei, in ,,Studii Teologice" seria a JI-a, anul XLIV, nr. 3-4,
mai-august .1992, p. 136.
21. Pr. prof. Vasile Mihoc, op. cit., p. 587.
22. Pr. prof. Ioan Bria, op. cit., p. 305.
36
parte de c~nst.e, .'!1 unora care, impreuna cu .voi: si:n: mo!?tei:itoare
ale ]larulu1 v1et~1" (I Petru 3, 17). A1?adar, m mvatatura Sfmti1or
J\postcli, c~sa!orrn inseamna _comuniu?e totala. intre soti., (!Omuniune-
'n care ,,n1m1c nu este sohtar, egoist sau impersonal. Di.3tinct1a
:a
\,;Jrbat-:femeie este de natura functionala 1?i de responsabilitate, dar
nu justifica nici superioritatea unuia asupra altuia, nici seuara-
1:ca nici contradkt,io lor" 23 • De aceea, Sfiintul Pavel, "orb:n'd de
sudunere nu vede in aceasta o subordonare neconditionata a femeii
fata de barbatul sau, asemenea unei sclave, ci o recunoa~tere reci-
Droca a rolului fiecarub in viata conjugala, potrivit cu chemarea
si darurile primite de la Dumnezeu (I Corinteni 7, 17). !rnplinirea
rostului fiecaruia asigur3. lini$tea :;;i echilibrul vietii familiale ,,care
e.:.te cie mare pn~t ina;ntea Jui Dumnezeu" {I Petru 3, 4). Purtarea
despotica a barbatului anuleaza principiul iubiirii $i perturba raoor-
tarile fire$ti dintre soti. In acest sens Sfiintul Ioan Gurii de ·Aur
7 ice: ,,Ce fel de insotire poate fi, cand femeia tremura de frica
bilrbatului? Ce fel de placere va simti barbatul, cand el traieste cu.
<' sclava $i nu cu o femeie libera?" 24 . Relatiile de comunit;nt~ si
iubire din familie trebuk sa fie 0 reflectare a relatiilor intratrini-
tare. Dupa cum fiul lui Dumnezeu, de$i egal cu Tatill {Ioan 10, 30»
,,a i.nvatat ascultarea dh1 cele ce a patimit" (Evrei 5, 8) 9i S--a
~;merit pe Sine, ascultato;· facandu-Se pana la moarte, si 'inca m~~rt~
pe cruce" (Filipeni 2, 8), fara a considera aceasta r.a · o i negalitate
lo. fol, 'in familie, so\in nu trebuie sa vada 'in supunePa fata d;
biirbat un act de inegalitate, ci o ,,intaietate a iubirii jertfelnice
rlupa cbipul iubirii lui Hristos" 25 pentru Biserica Sa. ~
In ceea ce prive$te morala casatoriei, pe liinga iubirea si stima
reciproca, Sfintii Apostoli accentueaza necesitatea onestitatli con-
jug&ie fogaduita in fata Sfiintului Altar in virtutf'a apartenentei
dep.:me unul altuia, caci, prin casatorie, ,,Femeia nu este stapa~a
1::<:> trupul sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan
J.iC trupul sau, ci femeia" (I Corinteni 7, 4). Sfiintul Pavel i'ndeamnii
pt~ r.re<;>tini sa se fereasca de pacatul desfraului, indiferent de forma
sa ~.i ~a n1pa orice legatnra cu desfranatii (I Corinteni 5, 1-5; 9, 11)-
Refermdu-se la curatenia institutiei casatoriei si la viatd cresti-
nca!>ca u !>otilor cl spune: ,,Cinstita sa fie nunt~ in toat~ si patul
r1:s1?urc~t ~~r pe .desfra:-~a~.i ii. va _judeca Dumnezeu" (Evrei' 13, 4) .
Ca~otor1a, fund ch1pul un!ru lu1 Hnstos cu Biserica (Eft>~eni 5, 23-32)
trebuie sa-$i pastreze sfintenia pe oare i~o confera harul div~
dfi.ruit pr~n Iisus Hristos (Romani 5, 15). Cat prive~te casatoriile
m1xte, Sfantul Pavel arata ca acesta nu este un motiv de desfacere
a lor deoarece sotii, datorita legaturii stranse dintre ei isi imparta-
sesc unul altuia energiUe $i darurile, acestea contribufnd cfectiv
la desavar$irea celuilalt: ,,cad barbatul necredincios se sfinteste
p~in feme:a ~re1~inc_ioasa $i. femeia necredincioasa · se sfinte$te ·p;in
harbatul credmc10s'• (I Cormteni 7, 14).
23. Pr. prof. dr. loan Bria. Dictionar de Teologie Ort!Jdoxa, Bucurc·~ti.
1981, p. 96.
24. CcmentariU?. san Explicarea Epistolei ciitre Efeseni, trad. de Arhim
Teodosie Atanasiu, Ia!)i, 1902, Omilia XX, p. 194.
25. Pr. prof. Vasile Mihoc, op. cit., p. 587.
37
 F.amilia insa, fiind o ,,biserica mica", presupune .7i o anumita
c:mduita ~i viata religioasa corespunzatoare calitatii dP cre9tin.
Pract1cac.· ca virtutiior, a rugaciunii fii a postului sunt r2comandate
rn1;iJcr ca mijloac:e de incluhovnicire fii desavarfiire. Dar ace~t lucru
t,.ebuie sa se realizeze in consens fii fara .a perturba :relatiile firefiti
dintre s oiti, abstinenta neoonstituindu-se intr-un motiv de eventu.ala.
justificare a desfraului din partea unuia sau altu1a. De aceea,
/\postolul neamuriior zice: ,,Sa nu va lipsiti unul de altul, decU.t cu
,,~in.ii invoiali'i pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul ~,;i cu
rugadunea, 9i iara9i sa fit1 impreuna, ca Sa 11U Va ispi.tea::;cf:i satana,
ciin pdcina neinfranarii \'oastre" (I Codnteni 7, 5), iar in rugi'tciu-
nile de la Taina cununiei se spune: ,, ... da-le lor buna intel.egere
sufle teasd\ 9i trupeasca ... pazefite-i in pac:e 9i buna intelegere. Arata
rnmta lor cinstita, fer1~0te patul lor neintinat. Binevoie:;;te sa-fli
petreacc:i viata lor Iara prihana. $i-i invrednice9te pe dan9ii sa
a3unga batraneti fericite, cu inima curata implinind poruncile Tale".
S csizand pericolul ispitelor, Apostolul ,,indeamna la prudenta pe
cd ce doresc chipul fecioriei 9i recomandii casatorla pentru cei
1n·:>linati spre senzualitate. Iar ca sa nu se creada ca face din ca-
satone 0 poruncii generala sau ca dezavueaza pe ascet,i ]asa alege-
rea la darul 9i la voia fiecaruia precizand: ,,Aceasta o spun ca un
sfat, nu ca o porunca" (T Corinteni 7, 6) 2.J.
Fara a considera na9terea de fii drept scop1_ii principal 31
cas{1toriei, Sfintii Apostoli vad totufii in prunci un obiecti-1 al fa-
rnLiei de vreme ce , clesecri, se refera la responsabilitatea parin~ilor
fa•/1 de copii fii la raporturile dintre ei. Rolul copiilor Yn familie
cste covarfiitor pentru d\ ei ,,sporcsc in mod esential comunilinea
dintre soti, prin r esponsabilitatea comuna, in care ei se 1.mesc, deci
ac1:lncesc esenta casatoriei, care fara copii se sarace9te de substant,a
spir;tuala interioar;'i" 27 . Copiii sunt eel mai frumos rod al iubirii
conjug::ile 9i totodata un eficient mijloc de prevenir;~ a desfacerii
familiei. Familia devine cu adevarat o celula a societatii numai m
EilcMuirea e1 pl.enara: sot, sotie, copii. Fara copii, so{ii devin ,,o
uni Late egoista in doi" 28 , lipsindu-se de bucuria comuniun;i deplinc.
Ei sc multumesc cloar cu ceea ce-9i pot oferi unul altuia Jara a-9i
amplif1cR bu cur.ia iamiliala fii cu ceea ce le-ar putea ofori copiii.
0i. daca Vechiul Testament considera nafiterea de prunci drept o
b ineC'UV3ntare divina asupra familiei (Psalm 127, 3-4), N ou l Tes-
t:amPnt nu numai ca o considera la fel, dar ii da si o olirnensiune
so'teriologica, daca se infaptuie9te ,,in credinta, in iubire 9i in sfin-
~ enie'' (I Timotei 2, 15). Desigur, s-ar putea pune intrebarea: dar cei
care nu au, sau nu pot avea copii, nu se mantuiesc'? P entru a nu
se creek c2 cei care nu au copii ifii vad periclitata mantuirea, trebuie
precizat ca expresia Sfantului Pavel: ,,prin nafitere de~ fii" nu are
caracte r restrictiv. Na9terea de prunci este doar unui din mijl.oacel~
pr:n care se poate ca9tiga mantuirea, dar familiile cre9tine au 9i
cilte cai de r ealizare a ei. Na~ terea de prunci, ca :;,i fecioria, este
~. i ea o ,,harismaa cart:, la fel ca toate harismele, nu es:e absol>it
necesara pentru m untnire, insa poate avea insemnatate in reafo;ar12.1
26. Diac. prof. N. l. Niculaescu, op . cit., p. 92.
27. Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 193.
28. ibidem .
38
t>i "1tunci cand contribuie la cre9terea gradului de generozitate ~i
de ~jcrtfe~~cie a cuplul~1 conju~al" ~' in :::ederea c~~'lt~rii ?i. edu-
dlrii copnlor pentru a !orrrrn dm e1 adevarate prohluri sp1r1tuale
ale Bi$er1cii, . patrun~e G~ credinta puternica f?i d1~a£;oste fierbi1~te
fatZi Je Dumnezeu fll fata de oamem, a~estea const1tu;,n9 feale v1r-
t~Jti manLuitoare pentru orice familie. Casatoria bh:i.ecuvantat~ rle
Dttmnezeu cu darul na:;.terii de prunci creaza o serie de rela~ii f}i
inJatoriri noi, cre~tinefiti, intre parinti fii copii. Deci, nu na§terea
in sine mantuiefite, ci modul oum so~ii i9i indepljnesc indatoririle
lor fata de copii, ind.atoriri pe care Sfi;ntii Apostoli le enunta foarte
precis. Prlmul lucru pe <:are so~ii il 9-ator,ea.z a copiilor e:;;te iu.b irea
pcnt:nt ca prundi sunt rodul iubirii lor. Aceasta treouie :;a-i de-
termine sa ofere C!)p1:'.lor numai lucrvri bune (cf. Matei 7, 9-11); far:'i
a Jc intina, in vreun fel sufletele, copiii fiind simbolul puritatii de-
sit•dir9irf:E.. In9if1i p~rintii sunt inqemnati a avea curcHt:nia lor s•.ifle-
teasca: ,:Fiti copii cand e vorba de rautate 1' (I Corinteni 14, 20). !n
conceptia Sfintilor Apostoli, iubirea este temelia 1ntregil educatii
a copii·ior. Data flincl :::ensibihtatea acestora. Sfantul Pavel rt:co-
manda parintilor prudenta in atitudinea lor fata de cop!.i : ,,Voi
µarintilor, nu it\taratatl la manie pe copiii vo9tr.i " {Efeseni '3, 41,
,,ca :':a nu se deznadajduiasca" (Coloseni 3, 21), indrumarea cil :nan-
gai ~rea fiind benefica in pr9cesul educativ (I Tesaloniccmi 2, 11).
D:ir parintii trebuie sa manifeste fata de copil o afec~mne hotarata.
Sliibiciunea nu poate indeplini idealul educatiei, din acest rnotiv,
uncor1, e necesara dojana, certarea 9i chiar pedeapsa, ca mijloace
de indreptare (Evrei 12, 7, 9-10).
in familia cre9tina copiii trebuie sa fie patn..tnfii de ~entimcnte
relig'ioase, calde fii puternice. De aceea, o alta indatorire a µarin~ilor
este de a-i educa de timpuriu ,,intru invatatura ~i in\;elepciunca
Domnului" (Efeseni 6, 4). Insu,f iirea Legii divine are . o i11semnatate
covarfiitoare in formarea religios-morala a tinerilor iii ai Bisericii.
in acest sens exemplulparintilor este hotarator, dupa cµrn r ezulta
dh II T1motei l, 5 : ,)mi aduc aminte de credinta ta n epref2c:nt'1,
ca.re, precum s-a sii.la-?ltlit intii.i in bunica ta Loida $i iii mcim.u ta
Eunichi, tot aioa, sunt 'incredintat, ca ioi intru tine" (cf. ~i I . Pe-
tra 1, 18). ·
Pe langa ',aceste indatoriri spLritUJa.le, parintii' au 9i unele i nda-
toriri de ordin material. Este 9tirut faptn.11 ca lipsurile materiale ii in-
deamna pe copii la comiterea unor acte antisociale . .Penttu ;:i pre veni
astfel de .acte, pal!'intii trebuie sa se ipgrijerasca 'Ii de via~a- fi zi ca a
fiilor lor. Astgurarea adapostuil.ui, a· hranei si a imbracamintei es te o
obligatie a parintilor (II. Corint,e ni 12, .14), neindepllnirea aces tei
clatorii echivaland, in conceptia paulin:5., cu · apostasia: 1,Dac3 irisa
cin!:',va nu poarta de grija de ai siii 9i mai ales ' de casnicii s{ti, .~-a
lepaoat de credinta ;>i- este mai rau decii.t un necredinci.os" (I Timotei
5, 8). Pentru asigurarea celor trebuitoare vietii fizice e nevoie ca
parmtii sa se roagl:. i:u credinta pentru copil lor, mai ale·; cand
ace:stia sunt cuprin9i d e · sufer irite. Slaba credinta poate J'ntarzia
ajntorul de SUS (Mnrcu 9, 18-19), a9a cum O credin.td. puterllica il
JXl<tte gfabi (loan 4, 46-53 ; Matei 15, 21-28), du pa cum ne incredin-
29. Pr. asist. d r. Vasile R.'.iduca, op. cit., p. 135.
39
tea,,~ Mfmtuitorul cand :lice: "Toate cate veti cere, rugandu-vc'i cu tina inseamni.i sti.iruinta in invi.it;ltura Apostolilor ;;1 m impart3$ire,
~redinta, veti primi" (Matei 21, 22).
in frtingerea pfilnii ;;i in rugi.iciuni" (Faptele Apostolilor 2, 42), cre-
Bunele raporturi in familie sunt conditionate insa 9i. de inde-
plinirea datoriilor copiilor fati.i de pi.irintii lor. Sfantul Apostol Pavel dincio:;;ii cinstind, prin purtarea lor, invatatura lui Dumnezeu (I Ti-
aminte:;;te porunca a c.i11cea din Decalog, citata :;;i de Mantuitorul, motei 6, 1).
ca prima indatorire a copiilor fata de parinti: ,,Cinste:;;te pe tatal Familia devenea astfel o institutie sfanti.i ;;i siintitoare prin
tau !?i pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine :;;i si.i tri.iie:;;ti ani multi pe puterea harului lui Hrlstos, iar membrii ei, varstnici sau copii,
p[tmant'• (Efeseni 6, 2-3). Abaterea de la aceasti.i poruncii di vina crau ;1umiti de Sfintii Apostoli sfinti (Romani 1, 7; I Corinteni 1, 2;
duce la anularea demniti.itii morale a familiei. Pentru prevenirea
Efef,eni 1, 1; FiJipeni 1, 1). -
acestei s1tuatii Apostolul aminte:;;te o alti.i indatorire, can~ este in
strfmsa legaturi.i cu prima ;;i anume: ascultarea ;;i supunerea fi- Familia cre:;;tina avea ;;i o importanti.i dimensiune sociali.i.
reasea fata de pi.irintii lor, in Domnul ,,cad aceasta este cti. drep- Conduita morala a sotilor, stabilitatea 9i unitatea, · ca ;;i bunele
tatc" (Efeseni 6, 1) ;;i lucru ,,bine-placut Domnului" (Coloseni 3, 20) . raporimi dintre pi.irinti ;;i copii, influentau pozitiv 9i pe cei din
Este ,,ca dreptate" pentru ci.i e porunci.i data de Dumnezeu ~i im- ..if,ffa Bisl~ricii. Nici o influenta negativa nu trebuia sa se simta in
pllnirea r.oruncilor Lui este totdeauna un lucru care nu ne :face
, . j;:;1,a familiei. De . aceea Sf8.ntul Petru indeamni.i : ,,Purtati-vi.i cu
\linovati de incalcarea Legii divine, ;;i e ,,bine-pli.icut Domnului",
pentru ca prin ascultare se realizeaza armonia ;;i comuniunea fami- cinste intre neamuri, ca, privind ei mai de aproape faptele voastre
liala in care se reflectii armonia si comuniunea Tri-Personala a c:ele bune, sii preamareasci.i pe Dumnezeu" (I Petru 2, 12).
Dumnezeirii. La baza acestui indemn dat de Apostol sta exanplul Putem spurn:~ ca Mantuitorul 9i apoi Sfintii Sai Apostoli au
desavarsit de ascultare oferit de Fiul lui Dumnezeu fata de Piirin- rcdut familiei demnitcitt;·a originara, stabilind principli de convie-
tele Ceresc (Fiilipeni 2, 8). ·
tuire permanent actuale, principii menite ca aceasti.i institutie, voita
Cinstirea piirintilor se concretizeaza ;;i prin grija fa~i\ de ei
~i i11Lemeiata de Dumnezeu, si.i-9i indeplineasca rosturile pentru
atunci cand sunt euple;;iV de necazuri ;;i dureri. $i m acf:ast[i pri-
vinta, Mantuitorul ne ofera eel mai frumos exemplu cfmd, pironit care a fost creatft: comuniunea, intrajutorarea, perpetuarea fiintei
pe cruce, incredinteazii pe Maica Sa ucenicului iubit loan care, ,,din umane, ;;i ajungerea ei la asemi.inarea cu Dumnezeu in virtute
ceasul acela, a luat-o la sine" (loan 19, 27). Prin urmare, membr~i
famiiiei, pi.irinti ;;i copii, trebuie si.i fie ingi.iduitori unii fata de Pr. lector Mihai VIZI'I IY
altii, pentru ca pacea lui Hristos, la care cu totii sunt chemati, sa
s tapaneasca in inirnifo tuturor (Coloseni 3, 1:1).
Dupa cum vedem, invi.itatura Mantuitorului ;;i ::i Sfintilor
:\postcli cu privire la familie, constituie un adevarat cod moral
c:re~tin care reglementeazi.i raporturile dintre membrii familiei.
Prezenta c:op1:l0r in familie intensifici.i iubirea 9i extinde nria
comuniunii in aceasti.i ,,biserici.i mica". In alcatµirea ei tri-dimensio-
naHi _:_sot, sotie ;;i copii - fiecare cu chemarea ;;i cu rosit:urile lor, dar
formand o unitate cleplina, familia are ;;i un important rol in lucra-
rea misionari.i a · Bisericii. De altfel, chiar de la tnceputurile cre;;ti-
nisrnului, familia cre;;tini.i a fost un factor esential de credinta,
educatie ;;i iubire. ln veacul apostolic multe Biserici au luat na:;;tere
in sanul unor familii, Noul Testament mentionand Biserici cil :
cea din casa Lidiei din Filipi (Faptele Apostolilor 16, 15, 31-34);
cea din casa lui Acvila ~:i Priscila (I Corinteni 16, 19); cea din casa
lui Nimfas (Coloseni 4, 15) sau a lui Filimon (v. 2). Astfel, chiar
de la inceput, familiile au co~stituit bazele de raspandire a cre-
din\l:i ;;i invi.itaturii cre~1tine (Faptele Apostolilor 5, 452). Patrunse
de flacara credintei, familiile cre;;tine au fost veritabile $Coli de
formare religios-moral&-, unde duhul iubirii pulsa cu putere in fiecare
membru al lor, ace;;tia ramanand ,,supu;;i din toatft inima drcpta-
rului inva\aturii careia erau incredintati" (Romani 6, 17). Via\a ere$-

40 41

SENS{JL FAMILIEI,
IN CONCEP'rIA SFANTULUI IOAN GURA DE AUR
Sfantul . loan Gura de Aur este ,,cea mai stralucita ::'igura a
Bisericii cre$tine din epoca patrLstica" 1, eel care a dat contur ~i
stralucire epocii de aur a cre$tinismului.
lnzestrat cu daruri deosebite, el a slujit Biserica prin cuvant
si faota ca scriitor si teolog cre$tin, ca predicator $i .c onducator
~pi.r;tuai, de o exceptionala valoare. Opera sa liter_ar-teolo~ic~,
una din cele mai intinse si mai bogate dm cate ne-a lasat antich1-
t'atea. in general $i epoca' patristica, in special" 2, este, prin pro-
blematica abordata, in acela~i timp, dasica $i actuala. . _
Clasicismul ei cons ta in ideile si temele tratate: om, credmta,
dragostE:, familie, relatii sociale, muiica, educatie, comune gfmdirii
~1 :tilosot:ei omene~ti, in general. Insa prin metoda de abordare,
pdn modul de interpretare $i valorificare a lo~, prin" sensul p1:ofund
cre"{tin, pe care il da acestor teme, ele se s1tueaza mereu m ac-
tualitate.
Paginile sale despre sensul ~i valoarea vieti~, despre der~~ni­
tatca omului, consideratiile sale asupra dragostei f?I a relat'.1!or
dhtre crestini sunt, cu adevarat, antologice $i mereu actuale in
teologia $i. cugetarea umana. 1n ele, cre$tinul zilelor ?-oaske ga-
se~te valorificat adevaratul sens al invataturii evanghelice, in ceea
ce' are ea universal si vesnic.
Bna din ter::1ele p:redilecte, despre care Sfantui loan Gura de
Aur v0rbeste in cuvinte elogioase, situandu-se in Cleplina continui-
tate fata d~ invatatura nou-testamentara $i in special de cea paulina,
o reprt:,'.inta familia, ,,mica Biserica", taina a dragostei ~i di:iruirii
redproce.
J. CONCEP'fll\ HRISOSTOMICA DESPRE ORIG1NEA
~I DEMNIT/tTEA OMULUI ~I A FAMILlfl.
in conceptia Sfantului Ioan Gura de Aur, iatreaga crcatie
este opera a dr'agostei divine. Lumea $i tot ceea ce exist'l in e?,
inclusiv omul, sunt expresii ale iubirii lui Dumnezeu, ale mam-
festarii atotintelepciuni{ $i bunatatii lui Dumnezeu, in afara fiintei
Sale. . \/ orbind despre alteTitatea fiintei umane. Sfantul loan Hrisos-
Ca , de altfel, in \'ntreaga literatura patristica, ~i in scrierile
Sfi'uitului loan Gara d1-'. Aur, omul ocupa un loc privilegiat in
ordinea creatiei. Conceptia sa despre om este eminamente cre~tina,
ortodoxa; ctiprinzand o sinteza a elementelor funda~entale ~le
gandirii crestine privind alteritatea fiintei umane : bar0at-feme1e,
dihotomismti.l ei: trup-suile't, unitatea de origine $i vocatie.
Omul este singura dmtre fiinte create direct de Dumnez~u,
pridr-un act nemijlocit, cie aceea se bucura de o cinste $i o demni-
1. Pr. Ciceron~ Io?·da.chescu, Istoria vech"ii literaturi crq tine , (EpocR
de aur 025-461), partea a II-a, Ia!?i, 1935, p. 119.
2. Pr. prof. Joan Gh . Coman, PersonaLitatea Sfdntului /.?an Gun1 de
Aur, in "Studii Teologiceu, an 1957 (IX), nr. 9-10, p. 615.
42
tate <.JeosP bita . ~cesta este. mai de cinste decat toa}e fiintele va;1ute:
Nimlc nu e atat de pret10s ca omul, luinea toata nu·-1 . egaleaza" 3
" Crearea orrtulul - l.iarbat $i femeie - de catre Dumnezeu, 0
nurne~te Sfa~tul_ loan Hriso~tom .,....- ,,taina nespi:sa" 4 , ,,o mare lectie
de fllosofie" '-'. Raspunsul la mtrebarea cum .a faout Dumnezeu omul
il :;tie numai Cel ce a ·racut creatnra". Aceasta nu o pot intelege
bin~ nici puterile cele net.rupe$ti $i dumnezeie~ti, care se mulwmesc
.-{i inalte necontenit slavoslovii cu frica $i cutremur 6 . lvfodul
.,creAc:.1• 1(Jr ramane
Av
o ,,~:OJ.noarav ascunsav"7 .
Fiinta umana are o demnitate deosebita. ,,Pentru el, Dum-
ne!'.CU a cidus la fiinta toate acestea: cerul, pamantul, marea, soarele,
Lma, sLelele, taratoarele, dobitoacele, toate vietatile necuvanta-
toare .. " 8 .
Crearea omului este actul fundamental ce 1ncoroneaz:i creatia.
de aceea Dumnezeu a rtratat in aceasta o grija deosebita. Cinstea
dat;; lui se arata in ,,felul crearii omului ~i chipul deosebit 'in care
a fost creat el" 9 Prin vointa Creatorului, omul este un microcosm,
alcittuit din doua elemente: trup material $i suflet superior tru-
]Jlllui, a;,E.'manator existentelor cere~ti. Sfantul Ioan Gura de Aur
imisia asupra arearii tn1pului din tarana, considerandu-1 un semn
al puterii lui Dumnezeu; care a vrut sa inalte materia la treapta
de suport al splritualului. Recurgfmd la o frumoasa comparatie, el
arata ca ,,tnupul, weat la porunca Sta;panului, statea ca o unealta
cc avea nevoie de dneYa care sa o mi$te; dar mai bine spus, statea
ca ') lirci care '.1"if.'i m~voie de cineva sa poata, prin arta <;>i pri.-
ccperea lui, sa inal~e prin madularele trupului, ca prin ni:;;te coarde,
cfmt3rea cuvenita Stapa1iului" 10.
Modul in care a luot omul fiinta, prln suflarea lui Dumnr::;~eu,
rcprezinta, de asemenca, o ,,taina nespusa", pe care ratiunE'a ome-
:1casca nu o poate cuprh~de $i expEca. Astfel, inca din actul crfa-
1;iei, omul se aseamana, prin trupul sau material, celorlalte vietui-
toare, iar prin sufletul sau, exprima neincetat tensiunea dintre
p~tmantesc ~i ceresc, dintre material $i spiritual, dintre trc~cator .$i
nemurit0r. Omul este, deci, fiinta ce face legatura intre .cele doua
lunu; el are o existenta concreta, intr-o lume a carui stapim a fo<;t
creaL sc't fie, dar r.spir<:"md spre lumea cereasca, sprc des'1var~ire.
Pr!n structura sa dihotornica, ,,omul merge pe pamant, dar cu ravna
sa pa~e~te in cer 1' 1 1.
tnrn spune ca ,,nn e mai putin mim.mata facerea ferneii, ca facerea
3. Fr. prof. Ioan G. Coman, Frumusetile iubirii de oameni in .'piritua-
litutea pctristici'i, Ed1~·ura l\1itropoliei Banatului, Timi~oara, LJ88, p. 3•3
4. .Sfantul IoTi Gura de Au r, Om.ilii la Facere (I), trad'.lcen~, intro-
ducere, indici ~i note de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucure.~ti , 1987. Omi.lia
a XVi-a p. 170.
5. Idem, Omil:ia a XIJ-a, V, p. 145.
6. Idem, Omilia a XV-a, II, p . 170,
7. Idem, Omilia a X-a, III, p. 178.
8. Iciem, Omilia a VIII-a, II, p, 100.
9. Idem, Omilia a XIII-a, I, p. 148.
10. Ibidem, p. 150.
11. fo em, Omilia a 11' ~a, V, p , 62.
43
orrmlui din tarana" 12. Ca si crearea barbatului, crearea femeii ca
ajLJtor pentr'u primul om,' cuprinde in sine ac-:ea~i ta1na. ~ri_?
crearea ei din coasta barbatului este aratata un1tatea ontolog1cd,
de origme a omului, in cele doui genuri ale sale: barbat. $i femei~
si egalitatea lor. Ambii au fost creati de Du~~me~eu, dm aceea;;1
dragoste $i cu aceea$i grija deosebita, p~ntru a. ::;e bu~ur~ de ~oate
oindacerile. Dumnezeu i-a facut pe barbat $1 feme1e m umtate
fiintiala. Unul se cuprinde in celalalt. Femeia .este in fiinta h,arba-
tului inainte de a fi creata. Dumnezeu le vorbe$te ,,ca la dona per.-
soaue' s1· aceasta c.:ind
• nu era f'acuta- f emeia • ,,cl 11·a r 1na.
· " 13 $1, · · ;11tP- de
, :;.vorata dmtr-un izvor curat" 2 '.
a o fa~e re femeie, Dumnezeu o face parta$ii cu barbatul la stapa-
nirea lumii $i o invrednice:;;te $i pe ea de binecuvantare" 14 .
Crearea femeii reprezinta pentru barbat ,,cea mai mare bine-
facere" 15 $i corespunde orientarii dialogi~e ~ f~intei uma1!.e, de.. co:
rnunicare si comuniune de dragoste $1 darmre. Ea es"e ,,f1mta
c11vantatoa~e" 1; si intru' totul asemenea omului, adic2. rai,ionala 17 ,
d csavar.~ita si intreaga al doilea principiu in 2reatie" 18 . Ea .ras-
pumle dorul{1i de rcali;a;~ prin cineva, de desav~qire 1n comumune
cu altcineva. .,Omul -- spune Sfantul loan Gura de Aur-:--- .<~re_ ne-
voiF· cle l ineva c·1 care si! vorbeasca. de cineva cu accea$1 f11nt~1 cu
el-. ~are sEt-i poata aduce mangaiere" 19 , ea este in stare sii_--i d~a
o:nuJm ajutor in 'imprejurari grele, in nevoi :;;i in cele ce rnentm
\.'ia\a 20 .
Cbiar daca in raport cu crearea femeii, Adam are ::i oarecare
1ntaidate, ei au :lost creati egali. Sfantul loan Gura <le Au.- aratf1
ca ::u numai barbatul ci si femeia este dupa ,,chipul'' lul Dum-
nc-'·,~~ ca amancloi au ~ceea~i forma ... Barbatul este ,,chip 9i slava
a ·1ui Dumnezeu" pe cana femeia ,,este slava a barbatului" 21 fii, ca
o 1ncununare a ~cestei oriji a Creatorului pentru primii oameni,
pentru a se ar<lta dem~itatea lor, ei au fost numi_f:i ,,fii ai lui
Dumnezeu", nu ingerii 22
Protoparintii neamului omenesc au fost a9cza~i in rai, uncle
,,t.r::'tiau ca ingerli" 23 $i 1,se desfatau ~e prietenia, lui Dumnezeu" 24;
Aid, e1 traiau ca in cer, ,,nu erau aµrm$1 de pofta, nu era11 asaltat1
de alte patimi, nu erau supU$1 nevoilor firii, ci au fost cu totul
12. Idem, Omilia a XVI-a, Ir, p; 169.
13 Idem, Omilia a X-u, V, p. 121.
J4. Ibidem, p. 119.
15. Idem, Omilia a XIV-a, Ill, p. 159.
16. Idem, Omilio. a X\TJ-d, III, p. 171.
17 It,idem, p. 111. _ _ . . _
18 .. Com.entariile _sau cxpli carea Epzstolei catre Efescni. a ce'.m rntru.
santi parin!elui nostru ·Joan !Iriso~-tom, arhiepiscopul '.-:ons1tantinopolei'. trn-
ducrn:e din limba eliua, editia de Oxonia, 1852, de Arch1m. Theodos1 Atnana-
siu, Egurnenul Bis. Sf. Spiridon. Ia!?i, 1902, p. 199,
19. Sfantul loan Gura de Aur, Omilii la Facere (I), trad. cit., Omili:L
a XV 1-a, III, p. l 7l.
20. ibidem, p. 171.
21. Idem. Omilia a Vlll-a, IV, p. 102-103.
22. Idem, Omilio a XXII-a, II, p. 260_
2:1 Idem, Omilia a XV-a, IV, p. 172-173.
24. Sf. Ioari Hrisostom, Despre feciorie, 14, Migne, P. G., vol. XLVIII,
col :..i3. Ia Magistr.:md P.-. J\larin Brani~te, Concepf:ia Sfantului Joan Gura de
Aur despre Jamil-le, J:n ,,Studii Teologice", an 1957 (IX), nr. 1-2, p. 128.
44
. ·'caciosi si nerm:ritori, ca nici nu aveau nevoie de imbr[:cj-
n~s -;~" 25 Ei · traiau fo paradis, in starea de feciorie. Pentru ei,
~,nJ. ·l ,,~ 0 un mcdiu transparent al sufletului, al sentimentelor de
tr Uj Ll
dragosteL
;;i recuno$ti:1~a f.ata- d e c rea.t oru1 1o:r:. v·iat.a 1~r se asem~na,
• - -
. ~ '. curttie si -;p1r1tuahtate, cu ex1stenta mgereasca, nematen~l­
;J'. ~.~ si lip~ita ·de orice umbra de patima trupeasca.
111 • • 1 . . . l - .
Erau izgonite din sufl'=!tul lor dorm\a actu m con]uga_, zanus-
IireH, "cturerile na$teri~, _r;i.a,$terera ~e .copii, orice fol de s~ri~aciune.
Vi.=tt.a lor in rai, impoc 1oo;ta cu ~ec10ria, era un curs de apa !Impede,
Sintetizand darurile spirituale, £acute de Dumnezeu omtilui,
Sf'tnhil loan Gura de Aur spune: ,,Atatea $i atatea binefaceri a
fJ~ut Dumnezeu omului pe care 1-:a creat! Mai intai _de toate, 1-a
aclus de la nefiin~a la fiintii; ap.oi_ i-a invredni.cit de 1-a facut trup
din t.'irana, apoi, Ccf~a ce e ma1 msemnat, pr1n suflare :--a darmt
c-qflet· apoi a pornncit sa se faca raiul $i a randuit ca omul sa
l~c;_ti<l~di acolo ; dupa acPasta, iara9i, ca un tata lubitor, ii cla omu-
1 ii ca sa nu aluncce. c2. unui copil tanar, care se bucura de toate
lib~rtatile $i inlesnirile :?i o mica $i neinsemnata grija; ii porunce$te
St{1panul Dumnezeu lui Adam sa lucreze $i sa pazeasci'i raiul" 27 .
Omul, insa, nu a ,-amas in aceasta existenta fericita, nu s-a
,-·onsol1c1at in raportul de dragoste $i comuniune cu Dumnezeu, ci,
p:-·111 ispta diavoLJbi, rnai intai Eva 9i apoi Adam, au c.'izut in
p{1cai. Sfantul .Ioan Gu:c& de Aur concepe pacatnl ca o alwrare a
fiintei umane, ale ·::?arui efecte se simt abia dupa ce a fost savar~it 28.
El c.:re impliieatii multiple asupra fiinvei umane in intregimea ei -·
trup ,j suflet, a.:;upra fiedire~ din aceste par~i $i asupra raporturilor
omului cu Dumnezeu, C1·eatorul sau $i cu lumea. Pacatul stam0$2SC
se interpune in legatura curati'i. a dragostei dintre Dumnezeu ~i om
o:;i m0cliiid1 intreaga ordine a creatiei, cat $i relatia lui cu lumea
si cu fiin\.a sa, pe oare o percepe, acum, bivalent- barbat-femeie
~: c~i ltotomic - trup-suflet.
SH\ntul loan Gura de Aur considera ca. despre viata conjligala
•· tlmt~h_,;_ se poate vorbi abia dupa caderea in pacat.ul stramo$e~;c,
c10 ctmd au ajuns la con$tiinta egoista a proprlei realitati, rupta de
r _:alitatea ' divina absoluta.
Scriitorul antiohi,an arata ca $i despre familie sf poate vorbi
c.dat;i cu intelegerea de catre om a dublei realit<:'tt; a existentei
um;rne: · Larbat-ferneie ~i a realitatii pacatului. Dupa .:::aderea 1n
pacat, a luat ince,out unirea trupeasca dintre Adam $i Eva. !nainte
Je '.·~Hcarea poruncii duceau viata ingereasca $i n-a fot.t vorba deloc
de 1111ire trupeasc.'t. Cum putea fi vorba de a~a ceva, cand nu crau
supu$i nici nevoilor trupe~ti? De la inceput ~;d dintru inceput a sta-
panit fecioria, dar cand a intrat, prin trandavie, neascultare'l ::?i ;,i -a
25. Sfantul loan Gura de Aur, Omilii la Facere (l), trad. cit., Omilia
a X'7-a, IV, p. 172-173.
26. Sf. Ioan H !sostom, Despre feciorie, loc cit., col. 544, p. 128.
0
27. Sfantul loan Gura de Aur, Ornilii la Facere (1) , t rad. cit., OmUla
a XIV-a, III, p. 159.
28. Idem, Omilia a XX-a, IV, p. 238_
45
facui intrate pacatul, fecioria a zburat, pentru ca cei dintai .oameni
s-au facut nevrednici de maretia unui atat de mare bun 9i a intrat,
dcci, in lume legea unirii trupe;;ti" 29 .
Conform referatubi vetero-testamentar, casatoria a !ost insti-
tuit<l de ·Dum,nezeu;·::prin · cuvintele: ,,Cre;;teti ;;i va inmultiti !~i st!i-
paniti pc'}mantul'.' (F'acei;ea 1, 28) ;;i. constituia un remedh la pe-
deapsa pentru ·pacat - moartea - prin perpetuarea oamenilor, dar
in acela91 timp, un mijloc ;;i mediu de disciplinare a tendintelor
fire~1i ale omului, slabit de pacat.
Actul crea~;ici ornului de catre Dumnezeu nu se repeta in [s-
torie. Daca prima femeie a fast creata din bairbatJul ei, lucrul acesta
,,-a petrecut numai o singura data. La creatie - spune Sfantul loan
Hrisostom - ,,femeia s-a facut din barbat; dar mai tarzm nu va 1r.ai
fi a;;a, d din femeie barbatul, dar mai bine spus, nu din femeie, ci
clln imprevna-lucrarea amandurora" 3C1. Astfel, Eva devine "inceputul
tuturor cdor ce se vor na;;tc din ea, radacina ;;i temelia ~iirulu1 de
oa1neni dt: dupa ea" 31.
A~adar, Sfi'mtul Ioan Gura de Aur concepe familia ca existand
ch' la crearea omului, dar in aceasta faza primordiala, ea a\·ea un
sens pur spiritual, starea ei caracteristica fiind fecioria. Dnpa pacat,
se pnate vorbi ;;i despre viata c:)Iljugala a primei perechi de oameni,
ca de'µre nn pogorami'mt al lui Dumnezeu, fata de sld.biciunea. firii
urnane $i ca 0 mangaierc.
2. SENSUL CRE~TIN AL FAMILIEf
LA SFANTUL IOAN GURA DE AUR
A6eseori, cancl vorbe1;>te despre starea primordiala a creatiei
'}i a omului, Stantul loan Gura de Aur vorbe;;te despre "!'eciorie, ca
izYort'md din aceasta . .El arata ca de la inceput ;;i cHntru inceput
a fost frdoria. Ea este o virtute ;;i vrednicia ei este nnre 32 , este
un ,,bun inalt :;;i mare" 33 , ce depa;;e;;te firea omeneasc<i. Cci care
au ales de bunavoie fecioria arata in trup vietuirea put2rilor celor
fara de trup; cei care au imbrati;;at fecioria de dorul lui Hristos
lmita via~a ingere3sca, de;;i merg pe pamant ;;i traiesc i'1 trup 34 •
Aratand ca Vlrtutea aceasta este mare ;;i insotita 'd2 multa
osteneci.la, o cale urmat:'i de putini, vorbe;;te apoi despre familie, ca
de realitatea fundaraent.PJa.a vietii sociale a neamului omenesc.
Noutatea ;;i adualirntea viziunil sale consta in aspectul duhov-
nicesc, interior, in sensul cre;;tin, pe care il da acesteia.
In omiliile sale, Sfantul loan Gura de Aur nu ramane la sen-
sul vetero-testament1ar, legal ;;i formalist al familiei, oa remediu
al p{iratului, relieffmdu-i sensul ei cre;;tin profund :;;i valoarea ei
de Sfan1:a Taina e. Bi~'ericii. El nu neglijeaza acest aspect al cas:i-
toriei si familiei, dar importanta deosebita a scrieri1or sah' o re-
29. Idem, Omilia a XVIII-a, IV, p. 213
30. Ibidem, p. 208.
31. Ibidem, p. 208.
32. Ibidem, p. 203.
33. lbidem, p. 213.
34. Ibidem. p. 213.
46
00
,r·uta dimensiunea p'•zitiva, optimista, specific cre:;;tina, pe care
dcschide asupra aces t e1• real"t"t°
·l)f._.,, . 1
l a ,I socia e.
0
v c.loarea conceptiei hrisostomice, in privinta casatoriei ~i a
farniliei, const~ in valoriJi~~rea l?i. dezvoltarea ~l:~entelor ·gandi:ii
auline, refer1krare la 6r1g1nea 91 scopul fam1he1, la raportur1le
fiintre su\i, dintre ace:;;tia ;;i copii.
Cel mai autorizat comentator al soripturilor pauline" 35, preia
si val'orifica idei din gfmdirea Stantului Apostol Pavel, aratand
\•nsul inalt al casatoriei, conform idealului ore;;tin de vietuire.
~<~milia ctespre care vorbe;;te el ;;i J_:ie care o elogim~a, este familia
cre,1tina, intemeiata prin cas;)toria duhovniceasca.
Ceea ce reprezenh1 pentru spiritul Vechiului Testament o
opreii~~e ~i o le?e cu ca:acter mai m:ilt n~gativ, ~ste :prezentat de
;.>f.j:';tul foan Hnsost.orn in aspeetul dmarruc, soter10log1c.
Prin orezenta si lucrarea Ma:.tuitorului la Nunta d!n Cana
Ga!ileii, legatura · ba;·batului cu femeia, din cadrul c~satoriei, este
Li:wcnvantata ;;i ridicat;i la valoarea de Sfanta Taina a drago:otei
-.i <'omuniunii.
Ca ~i crearf::a omului, cummia ;;i familia sunt considerate
, taint· mari", prid prototipul lor-relatia dintre Hristos ;;i Biserica.
Legatcira desavar;;ita dintre Hristos - Capul Bisericii - ~i Trupul
Sau ~:air:1c - comunitatea edesiala -- trebuie sa se oglindeasca in
vi.'li,:J de familie. in ser;-; cre;;tin, familia devine un mediu al pro-
gresului spiritual al desavar;;irii cre;;tine. Prin experien\el·~ pe care
le ofera, ir. masura in care acestea sunt fructificate pozitiv, construc-
tiv ea clevin.e locul nnui perm;:ment l:ircus. duhovnicesc. Ea este o
,,mica Bi~1::rica", Biserica in devenire. Cee'a ce intreaga comunitate
tri'tie~te in Biserica, omul poate expcria in cadrul restrans al fami-
liei. Ea nu este considerata simplist, doar un mediu de inlaturare a
pacat0k,r, ci ;;i ambiar1~a nece::ara practicarii virtutiior 7i faptelor
bum-, locul unde se stine:; patimile, ce stau in calea adevaratei iu-
biri, in specrial a egoismului.
De aceea, termenii hrisostomici sunt pozitivi, constructivi. El
aratc'1 ca atat c:isatoria, cat ;;i cre~terea de copii nu sunt piedici
in calea virtutii - daca ar fi fost a1;>a, Creatorul n-ar fi a::lus pe
lume casatoria 36 . Ele, ,,nu numai ca nu ne impiedica cu nimic
in trairea filosofiei celei dupa Dumnezeu, daca voim sa fim cu
miritea treaza, dar aduce in viata noastra si multa nsurare. C;lsa-
tori::i. potole~te furiile firii noastre: nu lasa ca' oceanul sa· se framante,
cl ne ajuta sa aducem totdeauna corabia in port. Pentru accasta a
daruit Dumnezeu neam·tllui omenesc casatoria" 37 .
Dir,tre problemele, pe care le ridica familia cre;;tin-l, Sfilntul
Toan Gura de Aur insista asupra condifiilor necesare incheierii $i
intemeierii casatoriei.
35. Pr. prof. Grigmif· Marcu, ,,Mens divinior", o comparatie ir>.tre Sfa·.•-
tul Apostol Pavel $i SfantuI loan Gurii de Aur, in ,,Studii Teologlce", an 1957
(IX), nr. 9-10, p. 617.
36 . .S.fantul Io.m Gura de Aur, Omilii la Facere (T), ~··ad. cit., Om.ilia
a XXI-a, IV, p. 251.
37. ibidem, p. 251.
47
 ,,p[t JeQi~e
~· ·lui Dumnezeu, cand ce1· casaVt or1•t•.1 tra1e·sc
v•
CL ... in intelegere
v

El recomanda ca aceasta sa se reaEzeze atunci cand omul a unul .cu altul 45.
ajuns h maturitatea ca1itatilor sale fizice ;;i spiritnale, dar sa fie, Sfantul loan Gura de Aur spune ca fiecare so'· treb . · · · v · ·
totusi, timpuriu, pentru ca nu cumva tinerii, cave aluneca mai dea sili11ta
u~or decat cei in'./1ri\i in ani ~i virtute, sa aib::.J. prilejuJ de a-~i c:i.uta · .· .'5a ·faca
. din casatoria . . sa
. . ' 0 easatorie modye··1· s1. 'lftle. sa-$1
.~r1ceste
pe cf'l care pun mccput bun v1etn lor de familie· Cel . · · f'
implinirea poftelo!' tl'Llpe~ti in afara casatoriei. Casatoria de tim- • ·· t d d b . . · . . care ace
n~epu
1prime$te e • rl!l~ v un, . ~ce1~ este pricma $1 pentru faptele altora si
v • . • "

puriu, pe cat posibil inainte de ie$irea tinerilor in lume ia diferite

slujiri sau indatoriri publice: functii, serviciul militar, are ca scop, - · a 0 mdo1ta t
plata : $1 pentru cele savarsito:> de ·e·1 . ·.
it·· · • .
ca a m ruma pe a .n P'~ aceasta m1nuriata cale" 46.
. - ' - ~1 pen ru
t '
deci, pastrarea castitatii trupe$ti $i suflete$ti.
Prima conditie, pe care considera el ca trebuie sa o inde- 3. RAPORTURILE DINTRE SOTI
plineasca. tinerii care i~i cauta viitorii soti, este credinta pcrsonala
$i invocarea ajutorului de sus, prin rugaciune curata. La intemeicrea . .o_d<tta intem:iata aceasta . ,,mare taina" a Cununiei, e.'ite indi-
unei casatorii, tinerii <1 ceara mai inainte de toate, ajntorul lni soLubila,, .pentru . ca are caracterul unirii indestructibile si perma-
Dumnezeu, pentru a-~i gasi omul necesar implinirii scopurilor casa- nente dmtre Hr1st.~~ 7i .Biseric~ (Efeseni 5, 31, 32). Sfa~tul Ioan
toriei; na;;terea de copii ~i mantuirea .
38 Gura. de Aur sprlJma 111d1solubilitatea legaturii dintre barbat si
Taria credin\ci este conditie fundamentala pentru intemeierea fe1~.-~~e pe c:rgu.mente. d?gmatice· Un prim temei este unitatea ont~­
~i tr{linicia casniciei, caci numai acolo unde este credintii, e;;te $i lofpco. a p~1me1 p~rech1 de ?ameni $i crearea Evei din coasta Jui
binPcuvantarea lui Dumnezeu si unde este Dumnezeu, nimic nu AGam.
,, ~- 1
Imhsolub11itatea
~t · , :!'am1liei
. se . bazeaza
. • 'insa , 1•n pr1· llClpa
,· - 1, pe
lipse~te. Credinta este garantia 'unei educatii virtuoase, 1n spiritul co••. p.e7e1 1 ar~~~k; o::irur1lor. Femeia a fost creata din Mrbatul ei
valorilor morale cre$tine $1 al ajutorului divin, premiza tuturor ca sa-1 12 sprIJm , m eforlurile sale spirituale 47. · '
cclo1·:alce daruri ~i bineiaceri. ,,De vrei sa-ti lei sotie - spun'? el - . 1n cadrul a~stei invataturi despre impreuna~lucrare :1 so'"il
m;:;i ir•ain.te de oc·ic•2, vez1 de este iubitoare de Dumnezeu, daca--~:i Sfantul
. R
Ioan Hrisostom
t 1 d" .
· empo r t an t·va · am b~·11J.Or
acorda ace}as' 1· rrol 81
. ~1
~,or,
atrage hunavointa de sus. Daca sunt acestea, vin ~i celdalte; iar soti. apor u mtre e1 nu inseamnar. nici despotism - a·2n ·par· t ea so-
• , ; • • • • v

lipsind acestea, oricate averi ar avea, nimic nu folose~te'' . Trebuie

39
~u111,, 111c1 supunere necond1t10nata "din partea sotiei ci drngoste c: 1·
verificata educa~ia primita, conformitatea ei cu valorile cre$tine, mtelegert?. . ' . ..,
care constituie argumentul moral pentru intemeierea unei adeva- . _T?tU$~, el est: !~clei ~elatiilor traditionale, pauline, din cadrul
ratci c:ilsnicii. Tinerii nu trebuie sa caute avere $i trebuie sa urasca ~am1hii.B~ar?~~u~~ 11. revme conducerea - precum ~Ji Rristos este
rnezaliantele, care nu sunt ialtceva decat ,,izvor de umilinte'', ,,tairg ap_ a ls~ricdn · eb, vi::ir femeii - ascultarea. De la femeie se cere
ru::;i;10s" 40, ce aduc ,,multe $i mari :necazuri" 41 . In opozitie cu ave- supu.r:ere,
c i s·ae iar
. ·e 1a . aroat- dragoste. Sotul nu trebuie •in,.a, "" .,a
< .v
se
rea, adcvarata boga~ie Ct' trebuie cautata este curatia sufleteasca,
v • ,

o 1 / .. re; sur;er10r ?1 s~ ~e I?~a:te ~u raceala $i severitate, nici sotia

caracterul, distinc~ia sufleteasca $i intelepciunea , cumpatarea ~i nu "\~bn~e sa se s 1mta_ um1hta, dm cauza .datoriei de a-si asculta
42

sobrietatea. Viitoare;::. ~,otie trebuie sa exceleze ca un model de sotul . Cea care ar':1nc~ punte de legatura intre autoritat~ si liber-
virtute cre$tina, sa fie decenta, nu iubitoare de lux, cu grija de t~te E ~te aragos;:ea, lUbl~·ea cre$tina, care face conducerea netir~nica
~,1 ascultarea placuta 49. ·~ <
1
5ufle:. A$adar, criteriile pe care le subliniaza Sfantul loan Hrisos-
tom, nu sunt cele tizice ~au materiale, ci sunt cele morale, sufletqti, Fami1i~ este, in ooncep1i•a s~, o institutie organizata perfect.
frumuse~ea sufletu]ui ~i purtarile alese 43 • Ceea ce trebuie cautat ca o oast~, m fru;t;te cu sot 91 sot1e, care au griji si datorii perma-
sunt s emnele distinctive ale frumusetii adevarate: dragostea, mo- ne1.1te fata "de ~??H, rud~, sl1:jitori, asemenea unor buni comandanti
44
destia si blandetea caracterului . COH' poarta gr1Ja de ce1 dat1 lor spre conducere. ''
V~rbind d~spre nu:rita, el critica petrecerile indecente, snbli- Cci.racte.rul de institutie coerent organizata cu drepturi si - :..
nii~K: caracterul duiwvnicesc, de interiorizare, ce trebuie sa in~;oteasca f.a~0n~1. rec1p~oce_ ale soWor, nu ~t~rbesc
insa, 'din fdrmecuL fa~~­
Sffmta Taina a Cununiei. Casatoria valida din punct de vedere
cre~tin, ,,legiuita", este cea care se face cu cumintenie ~.;i cuviinta,
te\111c1 nu ~1 dau un car~c!er rigid, pentru ca ea este mai mult
decat aceasta, o permanenta mtrecere in dragoste $i daruire so_
::J8. Sf. loan H:risostom, Cum trebuie sii, fie sotia, 4, 5, M1;:;ne,P. G., Sfantul
45. II, loan .Gura de Aur , O miT" za F acere (l), ~:ad. cit., Omilia
col. 2;':9, la Magistrand Pr. Marin Brani9te art. cit., p. 132. a XV-a, p. 223. ii
39. Ibidem, col. 238, la Ma.,istrand Pr. Marin Brani9te, art. cit., p . 134. 46. Ibidem, p . 222. ·
40. Idem, Omilia a XX-a, 3 La Efeseni 5, Migne, P . G ., vol. 1.XH, col. 47. Idem, Omilia a X-a, IV, p. 120.
138, la Magistrand Pr. Marin Brani9te art. cit., p. 132. la lVI 48. Idem, Omil.ia. a X-a, .z la Colos•mi, Migne, F. G; V<Jl. LXII. col. 366
41. Idem, Cum trebuie sii fie sotia, loc. cit., col. 231-2:12, la lVIagistrand ag1strand Pr. Mann Bram~te, art. citt., p. 149. · '
Pr. Marin Brani~te, art. cit., p. 132. p . 49: Idem, ?milia. a XX-a catre Efe:;eni, loc. cit. col. 141 la J:VI ,· tr d
42. Ibidem, col. 232, la Magistrand Pr. Marin Brani~te, art. cit., p. 132. r. l\.Jann Bram!?te, art. cit., p. 149 . ' • ai;,1s ·an
43. Sfantul loan Gura de Aur, OmiUi la Facere (JI), trad. cit., Omilia 50. Sfantul loan Gur~ de Aur Omilii la Facere (II}, trad. c1·t., Om•z•a·
a XLVIJl-a, VI, p . 164. a XLll-a, p. 103. ' · ••
44. Comentarill.i:~ sau explicarea Epistolei catre Efeseni ..., p. 195.
49
48
 ln ,cadrul familiei, pentru bunul mers al ei 9i pentru indepli-
nirea scopurilor pentru care a fost 18.sata.. de Dumnezeu, fiecare so_t
are i11datoriri proprii, distincte, ce jzvorasc'• d'in specificul firii sale.
Sfantnl Toan Gura . de Aur arata ca .;,nici barbatului, Dumnezeu nu
i-::i incvedini;at totu1,, nici femeii; d 'le-ia impartit indatoririle" 51.
,,Dintru: inceput, barbatu1 a trebuit sa :se ocupe cu trebu:file 0b9-
te~ti. iar femeii i-a revenit g1rija · t:ireburilor casrtice" 52• Femeii j.,.a
dat casa, barbatuli:.i oe.ipatiile din afara; barbatul sa se ocupe de
cetatc, de justitic, de cr.nducere, de armata, femeia sa fad fata
multim1lor de tr!.c'buri ca5nice 53_
Chiar ~i in activitatile lor specifice, cei doi soti se comple-
teaz<i unul pe altul, aducandu-9i ~iecarie contributia la desavar.;;irec:
reciproca, in cadrul 9i atmosfera spirituala a familiei, la educarea
couiilor. !ndatorfrile lor diversificate nu trebuie sa fie un motiv
pe"'i.trn revendicarea intaietatii, ci model al slujirii desavar~ite, al
purtarii sarcinilor r··.:!L15lalt, al dragostei ~i intelegerii dintre soti.
Sfantul loan Gura de Aur insista asupra unitatii de gandire ~i
simtire a sotilor. La baz•.i adevaratei casatorii stau dragostea ~ii in-
tdegerea, pe care le considera ,,radacina tuturor bunatatilor" 54 ~i,
dirnd ca model legatura dintre A vraam ~i Sarra, spnne ca ,,atnr:ci
e adevarata casnicie, cand domne~te tata intelegere intre barbat
~i femeie, cand sunt atat de stran9i. uniti prin dragoste, dmd e5te
o a tat de mare :l egatura intre ~i, cata a fost 9i intre A vraam $i
S;irra. Dupa cum niciodata trupul nu se rascoala i'.mpotriva lui
in;.;u~i ~i nici sufietnl contra lui insu~i, tot a~a barbatul c.;i femeia
nu trebuie sa se scoale unul impotriva altuia, ci sa fie uniti. Atunc:i
~ e \'or revarsa asupra lor nenumarate bunatati. Unde-i atata de
mare intelegere, acolo-i adunarea tuturor bunatatilor, acolo-i pace,
a::-olo--i <lragoste, aco!o-i vedenia cea duhovniceasca; acolo nu ~.e
vede lupt~1, nici britaie, nici du~manie, nici cearta, ci toate sunt
izgoriite: pentru ca intelegerea dintre soti este radacin:i tnturor
bunatatilor; intelegerea, adica, face sa dispara toate acestea" 55.
l<undamentul familiei cre~tine este, in conceptia Sfantului loan
Gura de Aur - dragostea.
Dragostea fa~a de om este inima umanismului hrisostomic.
Nici un alt contemporan al sau nu a elogiat-o, cum a facut-o el.
F'entru el, dragostea este fundamentul vietii individuale $i sociale,
ea r!di::<i pe om la adev:1rata chemare 9i la adevaratul lui sens. Ea
izv11ra!?te din Dumnezen, care este modelul iubirii desavar9ite, 9i
sc r e varsa sub for111:i bunatatilor, a daruri.lor, asupra 111mii ~i a
omului. h1sa$i prezenta 1ui Dumnezeu in istorie $i prmtre oameni,
este o prezenta prin dragoste, care poarta diferite numiri: creatie,
provideqc1, mantuire, sfintire, desavar$ire.
51. Sf. loan Hrisostom, Omilia XXXV, 4, la I Corinteni, l\iigne, P. G.,
vol. LXL col. 291, la Magistrand Pr. Marin Brani!?te, art. cit., p. 145.
52. Idem, Ibidem, col. 615-616, lmpotriva celor ce tin cu ei fecioare
inchinaite, 5, Migne, P. G., vol. XLVII, col. 502, la Magistcand Pr. Marin
Brani!?te, art. cit., p. 145.
53. Idem, Omilia a XXXIV-a, 4, la I Corinteni, ibidem, col. 291, la
Magistrand Pr. Marin BraniYite, art. cit., p. 145.
54. Idem. Omilii la Facere (II}, trad. cit., Omilia a XLV-a, III, p . 130.
55. Ibidem, p. 130.
50
Existenta lumii, per.tru Sfantul Ioan Hrisostom, este un act
al )Junatatii 9i dragostf-i lui Dumnezeu. Dar, dintre toate lucrurile
si existen\ele di1: _lume,. i;ici.. una nu n;erit~ - d~pa pa:i:erea sa _
; 1 •:ita dragoste, ca ta m er1ta fnnta umana. ,,F1loso11a v1etu cre"?tine1'
~~:1 traiirea filosofiei dupa Hristos" 56, despre care vorbeste el nu
~·;tc '~ltceva decitt ,,filosofia" dragostei, desavar~irrn cre~tina, a ~arei
s~prerna implinire este dragostea: Elogiind-o Sfantul !oc:n Gmii de
·\ttr spunea: ,,Ce se poate asemana cu dragostea? Nim1c. Ea este
~1'.d.!i.dna; izvorul 91 mama · bunatatilor, virtute care. nu produce
suferinta, virtute plina de placeri ~i aducand multa bucurie acclora
care o exercita" 57 . Legatura dragostei sta la baza oricarei virtuti
esie ternelia desavar~irii umane. Fara dragoste, toate celelalt~
virtu~i i$i pierd din valoare, pentru ca dragostea est.e ceri care le
insuflete~te. ,,Aceasta este capul virtutilor, aceasta-i temelia tuturor
poruncilor lui Dumnezeu 5!!_ EI aseamana dragostea cu ,,o albinii lu-
crii toare, care aduna de pretutindeni cele bune $i le depoziteaza in
sufletul aceluia care iube~te" 59. Ea are puterea de a schimba firea
lucrurilo1· $i de a preface in lucruri bune pe toate cele ce se ating
cle ca, fnnd mai dui(,asi't decat o mama ~i mai. bogata ca o regin<l 60.
Dragostea, in conceptia hrisostomica, are doua orientari: pe
Yertiea1;1 ~ dragostea de Dumnezeu ~i pe orizontala - dragostea de
seme:ii ; iar aceste doua directii ale ei se afla in total.a depend<~nta.
,,in aceasta sta imp;1ra~ia cerurilor - spune el- in aceasta sta desfJ-
tarea bunatatilor, in asta stau mii 9i mii de bunatati, in a ajunge
vn'<~nici r:a sa-L i·1bim pe Dumnezeu, in chipLLl in care trebuie iub:.t.
$i-L vom iubi cum trebuie daca, pentru dragm;;tea lui Dumne;~eu,
vom arata draguste rnare semenilor no$tri ... Dragostea de D •.1m-
nez~u merge mana-n mana cu dragostea de aproapele. Cel ce iubeste
pe D:1mnezeu, nu va nesocoti pe aproapele sau" 61_ •
Dragostea fac.~ din oameni o familie cre~tina, .::are are acelasi
scop, care este orientc:t2 ~>pre aceea9i tinta - desavar~irea in Hnsto~.
Cantarrn melodioa~ii _a dra~ostei atrage pe toti intr-un singur gand,
precum coardele l1re1, cle~1 multe, dar o sin,:;ura melodie si scot o
cant?.re plclcuta 62_ •
Sfantul· loan Hrisostom arata ca ,,atat de mare este pute-rca
dr?i;:uste1, incat ·~a_ imbrati9eaza, une~te strans $i leaga nu numai pe
ce1 ce stau de fata, care sunt alaturi de noi 9i-i vedem, ci chiar oe
cei ce sunt depa1·t1~ ·' 63 . Aceasta legatura adanc sapata in suflet n..:ar
pc1tea sa (' taie sau sa 0 intrerupa nici 0 piedica: nici trecereil de
·1reme 1ndelungata, nici .lungimea drumului si nici o alta ·Jricin11 la
£el L~ a acestea 64. • ! · ·
Dragostea este, a:;;adar, in conceptia Parintelui antiohian, Han-
56. Idem, Omilia a XXI-a, IV, p. 251.
57. Idem, Scrisoarea 222, F. G., 52, col. 773-774, la Magblrand Pr. Marin
Brani~te, ant. cit., p. 606.
58. Idem, Omilii la Facere (I), trad. cit., Omilia a XV-a, V, p. Zl7.
. 59. Idem, Despre dragoste $i prietenie, trad. de Pr. D. F ecior 11. Bucu-
re~ti. l94:J, p. 28. .
IJO. Ibidem, p. 28.
61. Idem, Omilii la Facere (JI}, trad. cit., Om.ilia a LX-a, V, p. 217.
62. Idem, Despre drc;goste $i prietenie, trad . cit., p. l:l.
63. Ibidem, p. 18-19.
64. Ibidem, p. 18-19.
51
 tul elementul de coPziune a lumii !?i .factur de lup,ta .impot~iya
pA~atului si ea nu se 1Jglinde!?te nicaieri mai bine decat iri .faf!nl1e!
Familia e~te taina iubirii desava.r!?ite, dupa masura . ~lragoste 1 • lu1
Hristos ·fata de Biserica. Vorbind despre dragostea amtre_ ~ot;i.,
o ridica la cele mai im..lte culmi ale vietuirii cre'?tine, .'lra<;;;,ind ca
masura ei i'?i are expresie in iubirea jertfelnica a ~ui Hristo.s f~V't
de Biserica. ,, Voiqti ca femeia sa te asculte, d~pa cum B:serica
ascl11ta de Hristos?·-·-1ntreaba Sfantul loan Gura de Aur. bgri-
:k~~1tl'-te ~i tu de dansa. dupa cum $i Hristos s-a in~rijit de _B1serica:.
-Chiar de ar trebui sa-~i clai sufletul tau pentru dansa, chJar de a1
p;ttirni mii de r?lc-' :;au. in sf.3.r9it, de ai . su.feri ori_ce,_ tu i;u t~ da
5n Jatur.i caci de-ai patimi orice, toh19i mm1c nu ai facut m raport
(CU ceea 'ce a facut . .
Hr1stos pentru B'iser1ca
· "'" 65. · Calea spre · desavar$irea cre9tina, spre asemanarea cu Dum-
LegfLtura dragcstei insuflete'?te viata soti~or, l~ face mai _ll$Or
aC"ce5ib1l5 marituirea, Je da mijloacele cele ma1 riob1le. de cultn-are
·a re~;peetului $i ajutorului reciproc. Sf.3.ntul loan Gura de ~ur re-
eornanda cu toata ciildura, pacea 'Ii argumentul fundamental $1 ~:ren
al iubirii si cere ca barbatii si femeilie sa traiasca in pace unn cu
altii si c.:a · pastreze ~esfara~atii legatura casniciei; .. nici barbatul
sa· m{ se ridice :impotriva fomeii, d sa fie cu multa ingadu~nta c1:
€a, ca fat;;_ de un vas mai slab :;;i nici femeia sa nu se impotr1ve.a s.ca
b{n batului, ci sa se ia la intrecere unul cu altul in a purta sa_rc1rnle
unu1 altuia · · mai· d e pre t. c a pacea"
· s1· sa• n:J soroteasca• mm1c · 6, .
. j\~adar,' la baza relatiilor dintre soti, .~fanti;l loan Hrjs~s~o~'.1
a~eaza dragostea $i buna intelegere a valorn lor. ~n actnl mancmni.
Ranortv.rile ce trebuie sa patroneze viata de fam1he, nu sunt cele de
supremavie 'sau de supunere oarba a :inuia dint::e sot.i fata de cel5.-
Jalt, ci cle unitate, de pace $i impreuna lucrare $1 slu]ire.
4. FAMILIA - CADRU AL DESA V AR~IRII CRE~TINE
Grija suprema a sotilor este de a_-9i ~fa .r~cipro~ sprijinu~ ii;
1:.1crare& de mantuire. F'iecare sot trebme sa aiba ca ideal de vrnta
d t :;avarsirea sa si a cduilalt, grij a necontenita de dobandire a
mantuirii casei sale. far, in cadrul ace5teia, preocuparea pentru
sufiet trebuie sa fie superioara grijii fata de trup. Sfantul .loC:'.1
Gl.lra de Aur recomand fi ca ,,femeile sa-'?i iubeasca atata bar~at1~!
'inc;.i t sa nu puna uimic mai presus de mantuirea lor, .iar baroa;n
sa aiba atat de multa clragoste de femeile lor, incat sa faca totul
-ca si cum ar avea amandoi un singur suflet $i un singul' trap" 67•
· La baza oricarei ic:gaturi interumane :;;i cu atat mai mult a
ca.sJtotiei, a familiei, Sfi'intul loan Hrisostom a9eaza tot credin~a
.statornica in Dumnezeu si in adevarurile Sale revelati:o, care au pu-
terea de a transforma l<J~ntric viata omului. intreaga viata a so\ilor
trebuie sa urmareasca de a . obtine, prin faptele lor, b:mavointa :;;i
Linecu vantarea lui Dumnezeu ..,Cand punem pe · cele ale lui Dum'-
rn~zeu inaintea celorlalte, toate, lucrurile ne merg du pa voia noas-
65. Comentariile sau expLicarea Epistolei ciitre Efeseni ... , p. 193.
66. Idem, Sfantul loan Gura de Aur, Omilii la Fa c<?te (II), t!'ad. cit.,
Or.iUia XXXVII, V, p. 48.
67. Idem, Omilia a XLVI-a., III, p. 130.
52
,. . nici nu simtim tristetea, pentru ca bunatatea lui Dumnezeu
tra. .1. . 1 "68
. da totul cm be $Ug .
e!
ne Familia este, in conceptia hrisostomica, o $Cciala a de!)rinderii
. ·t•itilor de catre soti, mediul desavar9irii cre'?tine. La temelia
.vu· t"' .. cie cbmuniune, racacma
v lv •
ex1s t enter. noastre sufl e t e$tl. tre b me
• .
:,:c 'fie giindul curat, care este '. ,,pricina tuturor bunatatilor" 9 . La 6
~<~ z.a Ol:ic:}rei · fapte du b0Vnice9ti, Sa punem gandul cur at, ,,ca sa.
'
Ja;...<Jim cununa vre d mca · · ·ct e os·tenei·1. .. "· 70 , ·pen t ru ca• ·B unu 1 st·apan
A
r;-•:iita }a ceea CC? ;p:em inauntru, in mintea noastra, ia gandurile
noastre launtrice, de uncle pornesc faptele noastre 7 1.
,1ezeu e!">tc ci':tlea virtutilor. Viata de familie trebuie sii se conduc:a,
de ia \11ceput; clupa virtutile cre9tine: . c:redinta, frica de Dumnezeu,
; 11 :rfmarea, paza g.lndu:rilor, ingaduinta neca:wrilor, :nadejdea, b1an-
cletea, smerenia $i nep.'l.timirea 72
. Sfa.ntul loan Gura de Aur, eel care a $tiUt sa imbine atat de
armonios cunoa9terea cu trairea gnoza $i contemplarea, arata ca
minunata este :~i in ea :lnsa:;;i virtutea" 73 , ,,nimic nu este egal vir-
tutii" 74 $i ca ea are o a tat de mare putere ,,ca este respectata 'Ii
m{1lt Jaudata chiar $i de cei care nu o practica" 75 . Pentru el, a fi
virt:10s inseamna a trai ptin viata aceasta, bunurile viitoare, a dls-
prqui toate cele omene9ti, a te gandi in fiecare clipa la cele viitoare,
a nu rarnane uimi1: de . nimic din ce]e de aici, ci dimpotriva, a 7ti.
c~i ioate cele omene'?ti sunt umbra $i vis, daca nu ch1ar mai pu\h1
clecat atat 76, inseamna a fi nesimtitor fata de luorurile din viata
aceasta, ce vatama mantuirea· sufletu1ui, a trai numai pentru cele
duh '.w nice$ti :;;i a le sa'1,'.ir9i nurnai pe acelea 77.
Tn urcu9ul Do~ :ru · duhovnicesc, ea ,,ne face neinv!nf?i''; ,, ne
daruie$te necontenit bucurie", ,,nu ne lasa oand avem n evoie de
<ijutorul ei ~i.i ne ridica deasupra necazurilor" - in exisi:enJ;a noas-
~ril pamanteasca., .iar in c:ea viifoare, ,,ne smulge din munci!e acelea''
~i ,,ne cla pri1ej1;11 sa ne bucuram de bunatatile cele negraite" 78.
Sfantul Ioan Gura de Aur nu ezita sa dea sfaturi si recoman-
d{trl practice, privfod convietuirea sotilor, dovedind o · cunoastere
profunda a familid. Cu mult tact, el ii indeamna astfel pe soti:
.,Probeaza-ti convietui:rea cu ea intr-un mod sincer, ~ile9te-te :Je a
sta mai mult. aoasa, pentru dansa decat in targ; prefer-o inaintea
tuturor prietenilor >,>i chiar copUlor ce-i na$te; dar $i pe ace$tia . tu
sa--i iube9ti pentm dam2. Daca face vreo fapta buna :;;i mareat:1, tu
lc1ucl-o $i aclmir-o, iar de comite vreo absurditate, cum se intampla
tinerelor, tu sfatt1ie9te-o ~i aminte9te-i cele din inceput. intotdeaune
68. Idem, Omilia a XXXVIII-a, VII, p. 130.
69. Idem, Om.ilia a XXVII-a, VII, p .. 61.
70. Ibidem, p . 337.
71. Ibidem, p . 337.
72. Idem, Omilia a XXXVJII-a, VII, p. 61.
73. Idem, Omilia a XXJII-a, p, 274.
74. Idem, Omilia a VIII-a, P. 106.
75. Idem, Omilia a V-a, p. -70.
76. Idem, Omilia a V!JI-a, p. 106.
77. ibidem, p. 106. ·
78. ld<:'m, Om ilia a XX!ll-a , p. 273.
53
 ac11za aYerile 9i lu.xv! 9: da-i a intelege ca ornam-e ritul !.urrei femei
e cd izvor·at din prudenta 9i demnitate 9i, in sfar9it, invc.t-o necon-
ter.i t cele convenabile" ~9.
V1ata de famrne· trebuie -sa fie o 9coala a deprind-~rii v1rtu-
\11or, 0 viata de post, milostenie, rugacmne, aratand, ins~i, ca
.,n-c.vem nici un fol0s nici de postim, nici de ne rugam, nici de
facem milostenie, nici de ~avar9im vreo fapta buna, daca na o facem
rn:mai pentru Acel Care 9tie 9i cele tainice 9i cele ce se afla in
adfancul cugetului nostru" so_
Pe calea savar9irii virtutilor, intelegerea sotnor 9i pacea d.au
c.::.siitoriei caracterul ei de loc al desavar9irii, de cadru propriu lu-
crarii mantuirii, dar-, in acela9i timp, al prezentei duhovnic~ti a
lui Dumnezeu, sub forma darurilor 9i harurilor. Ea este iocul unei
ilnpreuna lucrari, nu numa1 m ceea ce prive9te grija reciproca, ce
sunt datori sotii sa 9i-o acorde, ci 9i in privinta relatiei lor cu
Dumnezeu. · C:ihonie iu_tr~ femeie 9i. barb~t, cand sunt uniti ca un trup, mml cu
Sfaniul Ioan Gura de Aur, din bun observator al vie~ii orne-
nc~,n, se transfot·ma. intr-un moraliM energil', ce vrea sa statorni-
cea~:;cJ obiceiuri ~~i cic•prinderi bune 9i sa inlature orice urma de
t>eintelegere ';;i ego;sm, din cadrul familiei: ,, ... sa invatam-spune
el-sa fin1 buni ~i blilnzi cu toata lumea; d_a r mai cu seama cu
;:o\iile noastre ... , sa statornicim in casa pace adanca, ca ~i femeia sa
se intoarca la Larbatul ei, dar 9i barbatul sa-9i gaseasca la ea, ca
intr-un port, scaparea de grijile 9i tulburarile dinafara. La ea sa
aflc barbatul intreaga mangaiere. Caci spre ajutor i-a fost data
femeia pentru ca barbatul, indestulandu-se cu mangaierlie ei, sa
poa:,a \jne piept atacurilor ce vin asupra lui. Daca femeia este cu-
rnir;te si blanda, aduce mangftiere barbatului ei, !1U numai prin
traiul lor impreuna, ci-i este de mult folos ';ii in celr:-lalte treburi,
Ji u~ureRz2. munca ~i nn--i lasa sa simta greutatile ce se nasc in fie-
care zi, fie in casa, fie in afara de casa; femeia, ca un cod.bier in-
cercat, prin int0lepciunca ei, potole~te furtuna din sufldul barba-
tului, iar prin priceperea ei, ii m;>nreaza mult viata" s1.
So\ii sunt imp!·euna lucratori ai intruparii in familia lor n
idealurilor cre~tine. Fiecare este pentru celalalt un -~dncator ~;i tre-
bLiie f;a cauie sf fie model prin cuvant 9i fapta. Unul trebuie sJ
ir:v(:\e de la ceV1.h1lt. v;a~a sfantii 9i fiira de prihana. SotU treb1Jie
:;a invete frica de Dumnezeu 9i atunci toate vor curge ca din izvor,
ii:lr casa lor va fi plina de mii de bunatati" 82 . Sfantul loan Hrisos-
tom considera ca respectul ~i in~elegerea dintre soti ii fac(~ ,,mai
tari ca diamantul", ,,mai puternici ca fierul", ,,le ajuta ma_i mult ca
bof;°i'ltia", ,,'ii ridica la ce-a mai ~nalta stralucire", ,,le pricinuiez;te cu
imbelz; ug;:ire mare si buuavointa cea de la Dumnezeu" :n_
Ca orice opera sau realitate ce exista in lumea acea;;ta, de9i
tinde spre fericirea vez;nidi, nepieritoare, familia 1nseamna un efort
constant !',i permanent cle inlaturare a obstacolelor, ce stau in ca1ea
79. Comentarlile sau explica.rea Episto1ei ciitrc Efeseni ... , p. 209.
80. Idem, Omilia a VIII-a, VI, p. 105.
81. Idem, Omilia a XXXVIII-a, VII, p. 61.
82. Comentariile sau expUcarea Epistoiei ciitre Efeseni .... p. 211.
83. Ibidem, p. 211.
54
E'l, Ea inseam-?-a ~i je~tf<i 9i sac;ificiu~ la. modul in care ne da pilda
Mantu1torul l1sus Hr1stes, punandU-$1 v1ata pentru -turma Sa, pen-
tru r.1 a11tu.irea _ne:1mului omenesc din pacat. Ea este o ~coala a sme-
renid :;;i rabdaru, un altar de jertfa, exercitiu deplin de tact si
pedagogie. 1,Atun~i _e~te c_u ad_evarat casnicie - spune scriitorul an-
tiohian.- cand ce1 _do1 s?t1 ~e -~nt~l~1~ nu numai can~ le rnerg~ bine,
ci ~i cand tr~c pnn pr1meJdl.1!. _Pnn aceiasta, se vade9te dragostea
acJevd.rata! Prm aceastq;;se'.· c,uµoa~te priete:qia trainica~" 84
Ca;;atoria ime=:.nma insotire ~i la bine, dar ~i la greu, in incer-
c:.iri. Acestea aLt, fn conceptia hrisostomica, o valoare pozitiv~i, foe
pane din pedagogia divina ~i au rolul de a consolida eforturil1~ si
?e
con':i:1~eri~e. noastre, _a intiiri pacea 9i unitatei dintre membrli
fami11ei. . ~-e1_ care. rez1sta ;:ac;estora. ,sunt adevanati eroi ai padi t;>i
in\elego·u 91 dobandesc hm9tea t?l adevarata bucurie, iar aceasta
nu consta m avutie multa, ci se dobande~te ,,atunci cand nu este
alt•il ... Unu ca ace$tlel, ch1ar dacfi sunt 5araci, chiar dact1 sunt
oameni cie rfo~d, sunt mai fericiti ca toti ceilalti, Pi gust:l adeva-
rata pl&cere, e1 c,unt necontenit senini; ceilalti, cei care nu se bucura
d>~ ~ceasta le~atura a unirii dintre soti, care se gelozesc uuul pe
altu1, care str1ca marele bun al pacii, chiar daca sum inconjurati de
nr..~l,ta ?ogatie, chi'.'lr _dadi. intind i:nese bogate, chiar ciaca au slujbe
~.trwucJte, due o v1ata mai neferie1ta decat ·itoti ceilalti isi nascocesc
1n fiec::ir~ zi funur~1 9i tulbura1:i, se ba.nuiesc' unul i;e' aitul, iiu pot
aYed 11.:t~l o bucune, . pt.•ntru ca razboml dintre ei · le stricd si le
am<'ira0te viata" ss_ -· ·
Ca un bun cunos~2tor al firii umane , Sfantul Ioan Guri:i de
Aur a surprins nu numai partile luminoase, ideaiurile si ;:;perantele
c~1rate ale o~ul~i, ci 9i caderile _~i 9ovaielile lui 9i c.c~asta pentru
cct cl nu prezmta doar o conceptie antropologica abstracta, o teorie
pcrsonala despre ceea ce inseamna omul, ci fiinta umana real.1.
Omtil prezentat de el nu este static, fixat rigid intr-o stare sau
~reapta a v~e!ii ~pirituale, ci in permanenta mi';icare $i schirnbare,
111 nec:mtemta cautare a absolutului, in permanent<.:1 alergarc dupa
'm se11s adevarat.
Ce: care a Lkl•t elogiul prieteniei $i al dragostei, vorbest0
foarte rar d.~spre aspectele negative care pot intuneca vJata ·de
"am;lie: pacatele trupe9t1, gelozia, violenta, ruperea legaturii. din-
tre :-;oti, iar atunci dmd o face, nu se multume::;;te sa constab-'! pasiv
r;..-ade sciu etape pe sca::-2 decaderii umane, ci o face ca un m orniist,
ir,ten'el'ind pentru elirn'.narea lor. Apologetul dragostei si · priete~
niej, esie 9i normal sa vorbeasca despre ace.stea ca frind aspccte
cu wtui neroditr~. reaiiUiti negative care indepartea.Ga pe om de
Damnezec1 ~i de seme:ii f5i care inseamna, in ultima inst::mtti, o in-
teleGere total deformatii a originii, naturii $i scopuh1i d'is,itodei
~i :t fat:-iiliei, a inaltului ei sens cre$tin.
Astfcl, el arata ca gelozia este ,,patima curnplita, greu de sta-
84. Idem, Omilia a XXXIJ-a, VI, p. 419.
B5. Idem, Omitia a XXXVIIl-a, V, p. 57.
55
pauit, care il .face pe gelos si:i .ni:l ·i:ina ·seama nid chiar de viata Et orive$te· ·cu mar'i - rei,iheri chiar- $1 recasatorirea, in cazul
i-d" B~. , Ea distruge <.mitatea sufleteasca dintre sot1 9i echilibrul ·fi1 urniia dintre ' so~L El exprimii plastic ·r aportul dintre. prima
iamiiiei. '· n:JO~
1
' doua casatorie, prm comparatie cu relatia dintre . feciorie> ~i
~ . -~ t·orie· . Asa cum starea de casatorie nu egaleaza fecioria, tot
1
Despre despartirea sotilor; despre divort, autorul antiohian
vorbe&te in termeni' foarte' cat'eg-0riei, condamnandu-1. El irisista c<tsc1 • ''
.. si cas{ttoria • a doua, es . t e b·una,
- ·da.r e lni.,
· .l! e r10ara
• -
va-d uvie1
· ·"-·91 . De
. .·
asupr~ fap:tului di, prin creatie, Dumnezeu a facut prima . percc!1~ :?~. ~ recoman?area _s~ ferma: ·1,sa v~ ·st~pan.iti 9i__ sii vii 1~ultumit!
- barbat si femeie - pen:ti'u a · se bucura impreuna de bunur1le . . 1 ai cu pr1ma casatone, atat ·sotu,c cat 91 sotnle, ca sa n~ va
i 11 ol + I
pamante&ti'si de feridrea vietii ve9nice. Alaturi de indisolubilitatea lburati tihna v1et11 •
-.. El
• • " 9'}
·. .m d.
· eamna-.- ca. so~u sau so t',1a - ramasa
•. -
casatoriei i:t;_sista si asupra monogamiei 9i monandriei; care au fost ~l: r:uva:' sa-$i 1nchine viata rugaciunii, 'pentru mantuirea celui dis-
dintru )n~eput 87. El considera despartirea sotilor ca ~iin~ o lipsa . ~r"'ui s.i pentru a fi . intarit in Dumnezeu sii-9i poata implini Sar-
a dragostei adevarate 9i o prive9te -ca pe o cadeTe a funte1 . umane,
p..
cinile: '
cre:;;terea cop11'"1 · . 511. _or1ce
o: .. 1
ucru. b un. 93
. .· ·
d' 9tirbire· a denvutatii ei, . tol~and-o . do~r at~nc~ cand scopu! ~re~­ Sfiintul Ioan Hriso'E=tom stigmatizeaia aceste pacate ::;;i neran-
tin . al casatoriei devine impos1bil de. reallzat 91 cand sunt pertchtate .-:u il'li ir calea fatniliei, aratand ·ca cei Ce le savar$eSC SUilt osanclii,i
1

persoanele legaturii 9i mantuirea '~or. ~ri_ncipalul motiv pe1:itn~ care
este tolerat divortul, este eel ·scr1ptur1stic - adulterul, 111f1clehtatea
conjugalii, echivaiata, . de fapt, cu moartea spiritual~. De;~voHar~d
_d octrina paulina, potrivit ciireia. sotii i9i al?a~tin deplm un~l altu~1a
si fiecare trebuie sfi,..i acorde celmlalt aceea9r cmste, ca propriuhu sau
trap, Sfantul loan Gura de Aur considerii adulterul ,,furt" :;au ,,in:;;e~
lac;une". pentru cc".. e<;te .necinstit ceva ce nu-~i ma~ apa~tinl~ 1n cxc~u.­
sivitate, datorita legaturii, pe care. o reahzeaza Tama Cttm!mei.
Dac2. fideJJtatea '.?i in~cicgerea sotilor constituie dovada de suprema
iubire, . adulterul este lipsii a dragostei.
Pentni a elimina acest pacat 9i pentu a descuraja practicar~a
lui, e\ prezinta un tablou sumbru asupra genezei ;;i ev0l~ti_ei ac"es_-
tL.1 '.a ~i a pacatelor care 51 insotesc, ca un lant de nenoroctr1. ,,Caci,
pe nesimtite, 1spune el, lamina ~i bucuria ciisniciei µalesc ~i in ~ele
din urm<i se sting ·.., Caminul pare o carcera. Somnul :ntremator
di,spare ·-- Femeia pierduta, prin practici diavole9ti, ii incatuse::va
inima, indepartandu-1 de sotia sa legitimii. Pe acea&ta r.u o mai
poate suferi, nu-i ingaduie nici · macar un cuvant mai a:;pru, iar
aceleia ii rabda toat~ insolentele 9i injuriile 9i ii cade in genunchi" 88 •
Sfantul loan Hrisostom se impotrive9te form divonu1ui ~ i,
de aceea, recomanda sotilor sii se opunii acestor ispite pagubit )are, 1
de a calca frumusetea, indisolubilitatea ~i demnitatea.. casatoriei,
recom;:indand ca remediu izolarea, meditatia asupra acestei Sfinte
Taine, ca act al binef'uvantiirii divine, con9tiinta permanent!:\. a
stJ.rii de pacato:wnie 9i invocarea ajutorului dumnezeiesc. ,,Cand
simti ca se aprinde in tine pofta pentru altii fetneie 9i scade, in
acela9i timp, placerea pentru sotia ta - spune el- inchide-te In
casa, deschide Scriptura 9i, luand pe Pavel mijlocitor, repetand
cuvintele lui, sting~~ flacara" 89 . Caci, precum adultetul cste 1zvo...,
rul tuluror rele!or, tot a9a castitatea 9i infranarea na~te iubirea,
;;ric:ina a mii de bunat~ti 90_
86. Idem, Omilia a XXXII~a, V, p . 417. . ' '.·
87. Idem, Cum trehnic sii fie sotia, lac. Cit., col. 225, la l\·1 agistr«nd
Pr. Marin Branif?te, art. cit., p. 139. · ··
88. Idem, Viiduva sii nu fie primitii, 6; Migne, P. G., vol. LT; col. 223,
la Magic;trand Pr. Marin Brani~te, art. cit., p. 144.
89. Idem, Spre a nu ciidea in desfranqre, 5_, Migne, P. G., ,vol.. LI, col.
215, la Magistrand Pr. Marin Brani~te, art. cit, 'p. ·142_
~O. Ibidem, p. 142. - 97. Idem, Omil.ia a XVIII-a; III, p. 214.
~cc semeni $i de propria lor .con$tiinta. Lor le opune practicarea
virluLii, cultivarea pacii 5i. a intelegerii, grija fata de purtarile noas-
tre si' gandul la bogatele raspliitiri, pe care acestea le aduc 94_.
. Un alt remediu, pe care n arata el, este na9terea $i cre9terea
cie copii, care intaresc 11nitatea ,d i_n tre soti 9i respop.sabilitatea lor.
5. COPHI - .. CEA MAI MARE MANGAIERE
DUP ,\. PIERDEREA NEMURIRII" 95.
Sfantul Ioan .GurC:i de Aur, care a $tiut sa prezinze In cuvinte
atat cte frumoase valoan·e; casatoriei, are o idee tot aW.t_cte inalt<i i;;i
]n privin\a copiilor . ·
ln primul rand, el insista asupra sensului cre~tin al na"'iterii
de i:-opii, aratand ca atat casatoria, cat 9i na9terea de copii nu consti-
tuie pieclici in caka mantuirii. ,,Sa nu socoteasca nimeni -- spune
el -- casatoria o piediea pentru a bine pliicea lui Dun;nezeu, sa nu
!'ocoteasca nimeni ca na:?terea de copii e o piedicii 'in calea virtutli.
Dae~. suntem cu mintea treaza, apoi nici casatoria, nici cre;;terea
copiilor, nici altceva na ne va putea impiedica sii bineplacem lui
Dumne.wu" 9 -'.
Prin creatie, omul este orientat fiintial spre comi..miun0, are
o ,,tructurii clialogica, nu-9i este suficient sie9i, nu i9i poate afla
:fcricirea depli.ni'\ 1n el insu9i. Dumnezeu a creat omul pereche
- bd.rbat :;;i fern eie ..- ca unul sii se sprijine pe altul in urcusul
lor spre desavar9_ire. Dupa caderea in piicat, ca o u~?t.rrare a ~Jedep­
sci, ,~na$terea d€· mo9te•1itori a fost pentru ei cea mai mare m .3n-
gaiere pentru pierdere;a nemuririi. De aceea ~i Iubitorul de oameni,
Dumnezeu, indata, chiar de la inceput le-a u9urat greutatea pe-
depsej. a smuls masc~ infrico9atoare a mortii, daruindu-le cdor
ciinlai oameni urrna9i 97 . Mai mult chiar, el compara nasterca de
91. Idem, Femeia este legatii prin lege, 4, Migne, P. G ,, vol. LI, col.
let l'viagistrand Pr. Marin Brani!;te, art. cit., p. 144.
92. Idem, Viiduva sa nu fie primitii, 6, Migne, F. G., vol. LI. col. 22:3,
la Magistrand Pr. Marin Brani~te, ait. ciit., p. 144.
93. Ibidem, p. 144:
94. Idem,Omilii la Facere (JI), t rad. cit·,, Omilia a XXXVI II-a VIf. p. 61.
' 95. Idem, Orriilia a XVIII-a, IV~ p. 214.
96. Idem, OmiUa a XXI-a, III. p. 250.

56
copii cu tnvie1·ea, con~iderancf-o o imagine et inviern ~a •)entru · c:\ copii!?J-,J~r, ci. s~ le de': mime, car; sa_ spun.a m.~i dinainte cele ce
µrin aceasta Dumnezen a randuit ca in l~cul celor rr:or~i sa s~ \. •
01 11
.·· . "Pr~n n_u~e~t., .pe c.a re il dadeau copnlor lor, spune el

rid icf' altii" 99 . .v de altadata

•·"trinill • n mvatau pe• • copii lor sa:...si •
· alip"'asc-
'·
" '·- «ufl0cll
« •· ·
.. - 1•
Do~Ul de .a dobandi <;opii este ,,cea mai mare mangfilere pentru P \' Ir~ute ... , iar
de
1
nume~e dat copnlor ;iu era. numai un inclreptar
pierderea nemuririi" ~i nu riumai ca nu constituie o piedica in calea s ·Jre v1rtute •
peD.tru
• tce1 ce-1. purtau,
. c1 era s1. inva+atura~ t le mare
viriu\,ii, ci reprezinta, d 1~ fapt, o imagine a invierii neamuhti ome- 1
intie!epciune. . ~i_ i:en :u. ce11a 1t1 ·~i pentru generatiile viitoare" 1oa.
nesc, caznt .in pacat. Pein copii, Iubitorul de oameni, Dumnezeu a Nnmele .1or trebme sa fle cele ale ,,sfintilor barbati, care. au stralu~
randuit'·ca. neamul om'l-~nesc sa pastr~ze totdeattna. ,.uii,<;lejdea unui cit in virtut~, al celor care au avut multa indraznire · inaintea lui
bine viitor, care ne ajuta sa induram cu u~urin~a necazurile ;J;.imnezeu ... '' 1 °'.
primitE:" 100 . Odata cu n~sterea copiil?r, parintii trebuie sa 1nceapa sa le
Precum casatoria nu este o opera de voin\a exclusiv a sotilor, insufl~ acestora ~1 duhul credmtei ~i al evlaviei. Parintii sunt nu
la fel si na:7 terea ~i cre~terea copiilor: ,,Sa socotim har de sus nu~1.1a1 ce1 care ?au na~t::e copiilor, ci !?i educatorii lor ~i indruma-
totul din via ta noastra - ne indeamna Sfantul loan Gura de Aur. tol'll l~r spre v1rt~te. Stantul loan Gura de Aur nu interpreteaza
Sa ;,1u utribuim na~terea de copii traiului imprenna :il sotilor sau ;xn:rm_tate,a :r:i:um~1 c~ _ac~ de filiatie pur fizica, naturala, ci consi-
altui fapt, ci Creatorului tuturor, Care a adus pe om, de la nefiin~a dera ca aoevarat11 par111:t1 sunt cei care marturisesc nu , en natura
la fiiDta ... " 101 . ~"~. cL1 ua~t.erea, paterm~~.tea asupra copiilor, ci cu virtutea, prin
Fata de copii, parinW au responsabila datorie de a veghea la gr11a d? a-~ educa.. Copm tnebu1e crescuti in g1rija fata de cele
cre~terea lor spirituala, ta educarea lor. In conceptia sa, edncatia d n'. iovrnce~ti, cere~tl. ·
este o indatorire fundamentala fata de om, in general, dar indeosebi Eoucatia e:;te cea mai mare arta, pentru ca, in timo ce cele-
fata de copii 102. Jalh! arte nrmare~c un foJos in lumea de aici, ea are ca s;op doban-
GrijH pa:rin1;ilor de a-1$i educa copiii trebuie sa
fie 0 preocu- C:irea bmmrilor viitoare.
pare permanenta a -lor: ,,Iar daca avem copii - spt.m.e el --- si't ne . ln actiunea ~le edl.1care a copiilor, parintii st.mt considerati, de
ingrijim de cre$terea lor. lntr-un cuvant, fiecare sa aiba grija de Sfaniuld loan
cd "dill casa lui ~i fiecarc sa socoteasca ·. drept eel mai mare . castig, - tGura de Aur, -
adevarati· artisti. , •
ce· urmaresc
· .
reali:Z.:Lreao

~Jno:· a evara.e opere _d<' arta, Copilul este, la in.ceput, asemenea

fok:sul pe care-I aduce aproapelui siiu 103. Fata de ingrijir.:~a copiilor UJ1Lll bl?c de n:annura. Precum sculptorul trebuie sa dea forma
~i datoria de a-i cre~i:e in 'invatatura !'?i certarea Domnului, toate frnmoasa acestu1a,
c~~lelalte 1ndatoriri sunt secundare 1o4 . Dimpotriva, ,,ueglijarea· edu- ., · ·1 tot af,;a si
· parintii · trebuie "'ca" i'nfru· mus etez.-:: -. ..• via,. t·a
c:.itiei coplilor este eel mai cumplit pacat $i culmea rautr11,Ilor" .
105 copiIJor
. . ,· cu v1rtut1 _ _ e_ eel<:, mai
. inalte .. si
. , indepartand •·ot ,, c"~ e~ a ce· es _ t··e
p.:icat
.. , ~l ~1 contrar,
-'- i · sa_
· faca elm copu adevarate opere Je a ra1nsu t" · · fl P ·-
lnsw;;i actul d.ncatiei, este un act al grijii d .i.vine. Sfantul foan \l ~e . i<,c ucaLoru este
{\ <>l t a· un Pygmalion ·1
care trebuie sa se indracr ·--· -~
. ,,os~easca
Hrisostom intreaba: ,,Ne, ~tii, oare, ca Dumnezeu arc· mai multa c ~ct a eea sa, a lea u1.~ cop1 ul, pe care-I sculpteaza sufleteste 110.
v ,]

grija decat tine de copi.! ul tau?" 105 . Ca atare, educath dcspre ca.re .~ Ec:uca;tia cre~tin~ teebute sa fie integrala, unitara, sa prh:easca
vorbe$te el, este pur cre~tina, facuta in spiritul $i in duhul precep- a tat. ed1_:lcat~a trupulu1, pentru a deveni un. bun suport al soirb.ia-
tebr evanghelice, 18sate de Domnul nostru Iisus Hri.stos si d·~ Sfin- h1lu1, cat ~1 a sufletului. l

~ii Apostoli. Dintrc factorii de 1.:ducatie cu valoare de model Sfa t· 1 I

Scopul acesteia cste realizarea personalitatii 'tnoraL-religwase llris st b t 1 , , . ' n .u oan
: o. C'ffi vor e'} e ac esPa, despre rolul familiei si al Bls•>?·i :· I) c.:·
cre~Une, de a face din copii adevarati cre$tini. Yo~oe't . I 1 t - . , " . ~· .c.n. A e.,1
e c.e c ragos ea parmteasca fata de coµii a ambilor :;oti rotuc.:;
a;c_or~:a 1mportanta deo<;ebita rolului mamei, in educarea · ~op'.il;;:
· 1 ;

Aceasta cre:;:tcr(· ~i educare cre~tina incepe de · timpuriu, c<lnd

persoana umana este ;T1ai w,;or educabila. El recomanda ca, inc<l
c
Cammul e~te peutru ea. ,.o $Coala de filosofie" 111 in cart· 1· , 1• 1~ _
de la nastere; parin~ii s::\ dea co;Jiilor lor nume cre:)tine, dupa nu·· · ·: . perf ec t..rnnea personala"
«e'·te . 1L, .,
pentru a impartasi , .. " " aca:L
di° ' · ('- .- ~t::
rnele celor ce s-au facut pilda de credinVi $i dragoste, asa cum au c~tX'·· '~. · J 1 · · . . . . . , n a .. E'd::> a
- • d.en~<, $1 ce or a t1 ~em?n ai fam1llei. El asearnana activitatea
1
fac.ut-·o inainta~ii lor: ,;Femeile s{i nu puna la intamplare rn1mele r~1.',t~u de ecluca~c a C•}p;I:il.~.11, cu slujirea invatatoreasca a Mdnh1ito·-
~-'."L'.~' .cu modul m ca~e !~l mdruma El Apostolii ~i ucenicii: ,,UWi-te
98. Ibidem, p. 214. ~"' 1!r1c:_1:perea mame1! - indeamna Sfantul loan Gura de !\
1 rrnms· de o· d l · l , b. · ur.
99. Ibidem, p. 214. .1 n · :t -_ "'an__ u, _e1, c ?,r m~1 ; me spus, sl~1jind $i ac:.im p;·oorociei
100. Idem, Omilia a XVII-a, VIIf, p. 201. 1.u t L umnezeu, n aa copaulm e1 acele sfatur1, pe care ·1e-a dat Hr1s-
101. Idem, Omil.ia a XXJ-a, III, p. 248.
102. Pr. prof. loan G. Coman, Frumu setile iubi1·ii ·k nnmcni ... , o. ;11
10s. Sfftntul loan Gu~a. de Aur,_ Omilii la Facere (II). t,rad . dt .. Omi.Ua 107. Idem. Omilia a LI-a I p 178.
a ux-a, v, p. 263. 108. Idem, Omilia a XX{a ' II. p 246.
104. Comentariile sau explicarea Epistolei ciitrn Efes.e ni ... , p. :nJ: 109. Ibidem, p. 246. ' '
105. Sf. loan Hrisostom, Contra adversarll.o r vietii monahale, 3, :J, P.G., 110. Pr. prof. loan G. Coman, Frumusetile iubirii de oameni ... , p. r)7.
47, col. 351. la Pr. prof. I0an Gh. Coman, Per:wnalitatea Sf<intuLi,;,i. Io..;1i Gurc1
111. Magistrand Pr. Ma:in Brar;i5te, art. cit., p. 148.
de ;lur, p. 604. 112. Ibidem, p. 148.
106. Idem, Omnia a LI X-a, I, p. 256.

59
58

tos ucer1icilor 'Sai.:." 113 . Grija tatalui este mai mult' de a . conduce
tanarul spre · armonia fr.:ica; trupeasca ~i <;eea ce tine de taria mo-
rnlb, iar a mainei, de a cultiva in special calitatile suflete::;;ti ·ale
copillor, iriaW'mdu-i· spr0 adevarata ,,filosofie" cre~tina.
El acordii ci mare valoare exemplelor, modelelor, pe car·~ s:~1· le
imitam .~i arata ca se cu-vine sa ilustram cu pove~ti ::;;i pilde de viata
virtuoasa din Sfftnta Scriptura viata copiilor. Sa recomandam acele
figuri dfr~ Vechiul Testament, care s-au fa.cut pilda de intelepciune,
prin viata lor, alaturi de c:are un sens deosebit il are pilda supreme{
a M3ntuitorului Iisus Hristos, a personalitatilor religioase ale Nou-
lui Tf:stament s1. cele dm istoria crestinismului. Alaturi de aceste
moclele, mai pot fi urmate ~i figuri din istoria umana in general, din
eXjJErieil~a omene,1:;c;i. I'uterea exemplului este conside1·ata un factor
ai educatiei.
Educatia urmare'? te ca prin conceptele ~i lucrurile luinii
cicesteia. sa duca la mantuire. Scopul ei ultim E:St~ soteriologic.
lntrucat tinerii ,,prin ei 1nsu~1 aluneca mai u~or ~i sunt indina~i
spre pacaL ." 114 , cere µ<'idntilor sa vegheze permanent la cre~;>ten~a
lor duhcvniceasc:i. Acea~ta implica, mai intai, o lucrare a.scetica, de
inlaLurare a patimilor ~i pacatelor savar~ite in trup. Pe parinti, ii
incleamn3 ,, ... sa infran~im pornirile copiilor no9tri, sa punem frau
9uternic tineretii, cu fr~ca ~i cu sfatul..." 115 .
Conceptia sa despre educatia sufletului este comuna orienta-
riim patristice. Prin ea, sunt 1nlaturate din sufletul copiilor ~i al
<;~1hiectull1i de educat-- patimile, in locul carora rasare virtutea.
Aceasta este ,,cea mai mare bogatie", ,,bogatia cea nespusa", Cdre
sporP~tc bogatia lor 113 . De aceea, sfatuie9te parintlii sa-~i i1wete
copi:i ,,sR. puna Yirtutea mai presus de orice" 117 . Virtatea inseami1a
CLm'ltie trupeasca 9i sufleteasca, frumusete spirituala, iar lipsa
ace~;tora este ,,pricina de rele". Din lipsa lor se nasc toate relele 11a.
Adevi5rata mo~tenire, pe care trebuie sa o lase parintii copiilor
lor, nu este de natura materiala, ci pur spirituala 9i const:l ~n buna-
tate, blfmdete, milostenie, dragoste 9i curatie. Aceasta rno~~E·nire
este "o comoara care nu se poate cheltui, ·este o comoara ce nu
poate fi impntmata nici de uneltirile oamenilor, nici de atacurile
talharilor, nici de rautat.ea slugilor, nici de altceva de felul acesta .
Comoara aceasta ramane pururea, e o comoara duhovniceasca, ne-
sn pusa un eltirilor om ene9ti . Daca cei ce o primesc vor voi sa fie c:.1
m intea !reaza, comoara aceasta merge cu ei in viata viitoar.2 :~i le
pregal e~; Le mai. cJinainte corturile cele ve~nice" 119 .
113. Stantul Joan Gurfi de Aur, OmiLii la Facere (II), trad. cit., Omilia
a LIV-a, II, p . 206.
114. Idem, Omilia a UX-a, I, p. 256.
115. Ibidem, p. 260.
116. Idem, Omilia a !,X\Tl-a, IV, p. 329.
117. Ibidem, p. :!29.
118 I dem, Omil'ia a LIX-a, V, p. 262.
J 19. Idem, Omilia a I XVI-a, IV, p. 329.
60
C ONCLUZII
'Sfantul Ioan Gura oe Aur se dovede~te Uh profm1d·.cunoscator
al <in1letului. umru:i !?i al _in':'.ayatur~lo:r c~·el?Line, un antropolog cre9tin
pnwLic, i · alist. EL i:.u .. 111fai:~ea~a 1d l abstra~te, n;.i s.e ~i~rde in
.,uf, rue sau sp c.~aµi 111 ie~atura cu a.ces~ sub1ect ve~mc ~ 1 mepui-
zabil l'l1 medltat1e1 ome.:ne~L1 :--- omul ~1 Vla\a sa, sau p2 marginea
idc~< lurH, r morale ere.Line, C't u:rmarel?te realizarea, intruparea per-
._0nalWHii religi s-morak~ a omului desavar9irea lui in functie de
idt.•::ilu rHf- er t;tine. ·
Urranlsmul lui nu este unul teoretic, ci practic. PrinciDala lui
preo<·upare est · de a s~Llin:ba m entalitati gre~ite, de a inspiri oame-
nilor cfragoslea de v1e~UJre curala, dupa normele crestine. Prin
,,ce:ic,ta ~l esle un adevarat moralist, practic 9i, 2n ac~la~i timp,
·van1~he11c.
Ue~i a tra~ t <> ~dat:i ascetica, monahala, a ~tiut sil fac:l elogiul
familiP i, cum mmeni nu a reu~it mai bine, cuvintele sale devenind
antulogic ':i~ fiind adevarale 1mn uri inchinate familiei creeytine, din-
1.r<' 1·t ! ma1 frumoase, cure s-au in.-ltat omului si vietii de familie
i11m.tle in pr1trlrooniuJ spir ilual al intregii l umi · crestlne. '
De la cu intele inspiraLe ale Sfantului Apostol. Pavel nimeni
n:1 ~ r u~it s.a :r·Jr~easc~i in a!?a termeni pozitivi, constructiv'i despre
r.t:i:1~la cre~tma, UJ~em nu_ a avut pu Lerea de a face elogiul casa-
torJe1, pe care l-a I ac1.;t Sfantul loan Gura de Aur. Cuvintele sale
imora~J~eaza 1nlreaga at1ivitate a ietii de familie, in a.:;nectele ei
cde mai \'ariat~ !5i profonde. '
C'onc pti,a sa cl spn· relatille dintre soti, de impreuna lucratori
ai uperei d0 mantu in~ personala eyi a casei lor, principiile pedagogice
r ·e11mJ'1date in educarea copi ilor j~i paslreaza actualitatea fiind
.w · varat m ode le ~1 pikie pentru viava ere . tina in general. '
, • JndC:.>r:1i:_uril.e. sale tl~ a pastra ~emnitatea pe care 0 implica
teg111t.1ra. ca~a~or1e1 sfatunle sale p3nntel?ti pentru soti .7i copii ar
t.n'blll s;i. a1ba, poate, t ' ll ecou mai puternic decat atunci cand au
!•·c; ros!1tc, pentru ce1 care vad in via a adevarata ei valoare ~i
sens.~1 <:!i profund. -
fr. asist. Joan-Cristine! TE.')U
61

l'..DUCA'flA RIDICATA LA TREAPTA DE SACERDOl'IU
CRE~TIN lN PEDAGOGIA PATRIS'fICA
Formarea omului . ere$tin,, om marcat de ,maximalismu.i esha-
tclogic din ,,defirlitia:" Sf. Apostol Pav.e l de la" II Timotei 4/8 (,,tu-
turor C'elor ce au iubit aratarea Lui") (Parusia), este a problemjl
cc TJU are o solutie logica $i nici macar o solutie de via~a cum se
iniampla in sistemele p2dagogice ce vizeaza formarea om1:1lui pentru
lurne, conform cu idealui pedagogic pe care aceasta 1- a drcumscris
'intr-o perioada istorica anumita. Ea are o solutie de viata ~ i de bar,
o solutie antinomica deci, ce ~ste legata de antinomia lui Dumnezeu
lnsu~i, de taina dragostei Sale prin care transcede propriul absolut
pentru a I se dezvalui Paternitatea. El este in acela$i iim p Dumnezcu
al istoriei !?i Dumnezeu in E.torie. Istoria si -eshafologia ,;e intrepft-
trund, justificandu-se una pe cealalta. $i aceasta face ca menirea
cre~/dnului in lume sa fie aceea de a um"natura crea ta cu ~hergia
inc!umnezeitoare necrea-i:t1 al carei izvor viu este Biserica,
~ Mantuitorul Hristos a dezvaluit noutatea a bsoluta legatft de
form.area omului ,,nascu t din apa !?i din Duhul Sfant", pamantesc
$.i ceresc in acela$i tim:J, prin urmatoarele doua dintre ,,realitatile
revarsande" ale Evanghcliei, dupa fericita formulare a lui P. Ev-
doc:himov (Arta zr:oanei, o teologie a frumusetii).
'"" Prima este aceea care face din copil atcit subiect al elv.co/-iei
cil.t, mai des, ideal al educatiei: ,,Adevarat :Zic voua: De nu va veti
intoarce f'! i nu veti fi precum pruncii nu veti intra in !mpara~ia
cerurilor" (Matei 18, 3); ,,far Iisus a zi.ls: Lasati copiil sa vina la
Mme, ca a unora ca ace$tia este Imparatia cerurilor" (Matei rn, 14;
Luca 18, 16, 17). Optim:'.smul pedagogic al cre$tinismului face ca
arcul unei vieti Crt.'$tine sa insemne o cre9tere s pre. inapoi, 0 in-
toarcere spre copilarie, cum s pune Mantuitorul in_textul de mai sus.
Pc- spirala devenirif umane pruncul si sfantul,_.ca_realizar0 deplina
a umanul11i, se regasesC'. pe aceea~;i verticaia. · Sfantul, ca c,;i pruncul,
te cople$e:?te cu maretia __~J_m pla a puritatii si Cl! caldura bun;Itatii
Jui si te face sa te rusinE'zi de nivelul tau coborat dr: la umanitatea
ad0{·arata, de impurit~te;f -$i dup ticitatea ta care \:ti apar durcros 111
fa~a. prin comparatia pe care o fac!l. fara sa vre1 cu unii oa ace-;;tia.
Cea de a doua realitate evanghelica este legata de prima ~i
de:Y.valuie partea dramatica a d.evenirii spirituale a omului in n.m-
bientul sau familial. La Matel 10, 34-37, Mantuitorul spurn~ aposto-
1~Jor pe-·care ii trim th~ la propovaduire: ,,Nu socotiti ca am Vi~nit sa
acluc pace pe pamant; n-am v~11H __§ffe_~duc __p ace, cC safile:-Caci am
venit sa <lespart pe fiu de tatal sa~1__p~_fiica--m~-mama sa, pe nora
de soacra sa. $i du~marii omului (vor fi) casnicii lui. Cel ce iube'?te
pe tata ori pe mama rnai muilt decat pe Mine nu '2ste vreq.nic de
Mir1e, c-21 ce iubqte pe fiu sau pe fiica mai mult ciecat 1Jf~ Mine
nu este vrednic de Mine".
lnainte de orice alt£~ experienta omeneasca, dramatismul aces-
tei deveniri este ilustrat de cele cateva, putine dar esentiale da~e pe
care Sf. Evanghelii le cuprind in legatura cu cre!?terea Mar.tuito-
ru h1i Hristos in sanul familiei Sale dupa trup. Parta'?a ninu la
62
rnarea t~i.ina a· rascumpiira~ii neamului omenesc, Maica Domnului a
jmpfli"t;):?lt o~ata· cu F-ilil _e1 · ~urerea fara de margini a jertfei Sale,
1
cture1;e _care 1-afre<Ll~ ..P~}'"l_ suflet c~ .o sabie, dupa prooroda- drep-
tulu1 S1mtmn.(Luc~ 2, -3:-JJ'. ',E)f: Ignatie Teoforul in cap. XlV al Epis-
tolei catre. E_fesem _si;iune: ,,Stapanitorul veacului a·~estuia n-a cu-
nosC'd fec1~ma ~ Mar1e._1; m~i;;terea lui Hristos din ea $i moartca Dom-
nuiui. Tre1 talin_e rasur:atoare care s-au savari;;it in tiicerea lui
Duinii~zeu". , ,,T~ce_rea, l~i .. Dumnezeu" a aparat de stapanitorul
acc~;t111 veac fec10ria l•IalC11 Domnului $i na$terea lui Hrlsto:; din
ea, dar a la~c:t loc pentru durere, ingrijorare, zbucium, pentru :-;abia
'-"'-' i-a c~uc:f1c~t s:if!eu;l, in cre$terea, propovaduirea si moar tea
Domnulu~ langa. ea. !ntr~adevar, inchinaciunea ingerului · Gavriil Ia
eunave~t1re nu-.t ~duce pricina de. temeri caci ii vesteste 6i Fiul
ei !,,-a !1 mare ~1 Fml Cdui Preainalt se va chema si Do~nul Dnm-
ne,~eu I~ v~ da ~runul _lu:. J?avi~l, _µ~rinte.le Sau. $i va linparati peste
casa,_ln~ I 0 c~b l~ ve~1 ~1 lmparatia Lm nu va avea sfar9it" (Luca
1, 3:.::-33~. T~cer._ a J1:-~ Dumnezeu fere~te de umbra durerii vestea
cca b~na, a. mtr~paru. _Odata cu vestirea pastorilor ~i mai ales cu
faga m J·,~1pt_ ~1 cu ~ctucerea lui Iisus la Templu, prin cuvintele
Pr.o<!r~culm. Su1;1-~qn ~1 ;ie Proorocitei Ana, Mtaica Domnului afla
pric:na de mgri3orare.. in Sf. Evanghelie dupa Luca se ~.;pune de
do11? on, ca. un su ~t1l . ~emento: ,,Iar Maria pastra toate aceste
cuvrnte, punandu-le m m1ma ·sa". Icoana ortodoxa a Maicii D _
ni.:1u1.. cu pru_ncu 1 ara t'"~ mm, mult decat pot cuvintele: , Mama este om
c.-Lia;-;;:i .~le. umbra sufer~n\e!or ce vor veni. Capur ei, u::;or 'plecat sore
c<~p1l,_ i: mdulce~te ~aret1~ de Maica a Domnului. Ea e imagi;ea
B1~t::nc11,
• .J •
care poarta
, •
.in sme• mantuirea astepta·nd-.'J
, .
;11ca· m.>iul·•Lllrl·-
.l · J
smu· o 1?1 contemp1and, prm cruce, Invierea" (P. Evdochimov
,-,p. c1t.) '
. ,. . P1:i1: . suf~rint~: Maica ?om~mlui, _!?i od:'."ta •cu ea omenirea pe
ca'.e o i;1.i uch1p~aza,_ :_ste ~artia!?a la taina rascumpararii , nu namai
prm na;-terea Im Hr1s.os dm ea, care este 0 jertfa a .Fiului ei de
~~pt, _Dumnezeu • ce s-a ~e$~r.t_at ~e .s~~va $i s-a intrupat. Acesta
1.,,te .mtelesu.l adanc al cantarn B1ser1c11 din ajunul Nasterii Dom-
n;iiu;: ,,Ce-t1 v?m aduc~ tie, Hristoase. Cerul iti darui~ste inaerii.
pall?-antul darur1le sale: iar noi oamenii iti punem inaint~ o M'": · -·
Fe 1 '" o · a1ca-
1 • • ' · ,
-c: _oara . mernrea a c.us o Maica-Fecioara fara al carei fiat in-
ce~an~ ct? ~a _Bun~vesdr~ pana fa cuvantul Fiului ei pe druC'e
,,F,t :nc:_e, ia:a . f1ul tau" p:m care. o ridica la demnitatea de mijloci-
toc11 c _H1ode1na pentru umversul mtreg $i pentru fiecare fiinta ome-
neasca, r.iu s-ar fi putut infaptui planul dumnezeiesc al mftntuirii
r.1~;m:~lm. o;ri~nesc. Pr_in ~ce~stc: ~ariolo~ia este o parte a I-fristolo-
gi -.1 , $1 r~dac1~a cre~in \€'1 flecarm credmcios se afla J:n "aloarea
urn versala a fiat-ulm Fecioarei.
~ C~nd. Iisu.s,_ de doisprezece ani fiind, ramane in Ie.rusalim si
~mca . ?<~ msot1ta de dreptul Iosif 11 cauta printre rude si priete~i
i?\ neg<isrndu-L, se intoaroe in Ierusalim si-L afla in Tf:mph in
ee e .· ale Ta_ta.Iui Sau", ea ii v-orbe.;;te ca 0 mama 1ngriJ'Orata: . Fi~i~
d e c-e ne ~1 f" t ? I
"ri' -
- ."-a _acu noua_a:?a. ata· tatal Tau $i eu Te·-am cauta!:
'' in-'
i:;0_JOrat1 . Raspunsul vme ca o sabie: De ce era sa m3 cJuhti?
are nu t" t" • • 1 l. " " - ,, - ..
• t? ia _1 ca m ce e a e Tatalui Meu trel::mie sa fiu?" dar ·ei
r·a ' +I . '''
·- · u in ,e es cuvantul pe care L-a spus lor" - noteaza Sf. Evan-
63
.- ~helist Luca (2, 50). $i ~otu$i pacea lui .,,fie .mie" se a$terne .asupra
familiei sfinte cacLEl ,,a coborat cu ei;; a venit in Naz~ret $i le era
supus". I-a fost supus mamei $i la nunta din . Cana Galileiii desi
nu-I venise ceasul, dar, pe cand ,,era ca de treizeci de am" El ies'e
in furtuna lumii pentru a-$i implini menirea. 0 regasim pe mama
drntandu-L iara$i, inso~1ta fiind acum Gle verii Domnului: ,,stateau
afarit $i cautau sa vorbcasca cu El" - noteaza Sf. Evanghelist Ma-.
tei · (12, 46). Afara fiintl, nu va fi auzit poate apoteoza de discurs a
l\Iantuitorului prilejuita de venirea ei: ,,Cine este mama Mea ~i
cine sunt fratii Mei? $i intinzand mana catre ucemcii Sai, a zis:
Iala mama Mea $i foatii Mei. Ca oricine face voia Tatalui Meu Celui
din ceruri, acela imi este frate $i sora $i mama" (Matei 12, 48-50).
./' F'ara raspun';ul dat la doisprezece ani mamei Sale l!.1 Tempiu
~i f.Jr[1 cuvintele de mai sus cu greu am putea ajunge la intelesul
adanc al cuvintelor Mantuito,rului de I.a Matei 10: Nu poti ajunge
l';·~taj.ean al cerului forci durerea despi1rtirii d2 legiiturHe carnii. flra
a jace cv, casnicii tai razboiul eel bun prin care ,,on.cine f1ce 'V 11ia
Tatttl-Hi Celui din ceruri", sa-ti fie frate, sora §i mama. Familia
truppa~ca, chiar cre§tin(i fiind, nu te poate conduce; ea :.;ingurii,
t.pre 'mnntuire, de cat daca ea se tope§te sub f ocul jertfei in mare ti
fam:iiie a Bisericii l.ui Jfristos. Ac:::easta este, in adevar, una dintre
,,re all tatiile revarsande" ale Evangheliei: Biserica - inarea familie
crc:!:.ina care mci1-tufr;este Paternitatea fara mama a Tatalui, intru
cele divine $i maternitatea fara tata a Nascatoarei de Dumnezeu,
1ntru cele omene:?ti, toate fiind cu putinta numai prin Fiul, prin
legatura cle credinta. :?i dragoste cu Acesta.
..,,. De la micro-cosmosul familiei la macro-anthropos-ul Bisericii
omenirea a facut un salt ametitor ce nu poate fi conceput ~i cu
atat mai putin implinit decat prin intruparea, patimile, jertfa 9i
invie~a Mantuitorului $i prin fiat-ul omenirii intruchipat~t de
m:aTCa Domn !n Bi:ierica, diacoma arunca punt! de Jegdtura
JY-~s e a11ri de instrainare omeneasca pastrand specificul vocatiilor.
Piatra de poticnire a multora, - invierea mantuitoare din mor~i a
Mantuitorului Hristos --, nu poate fi trecuta fara a se recunoa~te
fii ai aceluia:?i P~sc, ~L:intru Ace§!ia. De aceea prima
cuvantare a Sf. Apostol Petru din Fapte ·cap. I incepe cu cuvintele
,,Barbati frati'', iar Sf. Apostol Pavel, in cuvantarea din Areopagul
J\tene1, 1ncepe tocmai prin a zidi treapta din aceasta lnvatatura,
spre invierea Mantuitor1~lui : toti oamenii sunt ,,neamul lui Dum-
nezeu" care ,,a fiicut di.nfr-un · c;inge tot neamul omenesc".
- Ac<Jlo unde pacat1Jl a despartit, singura legatura familiala
rd.manand din chipul eel dintai al comuniunii, Hristos 1.tne9te in
Biserioa Sa. Sistemele de educatie ale 1umii antice (grec, roman
sau iucleu) in care legatura fomiliala este temeHa si in care ideea
de friitietate s-a putut ridica eel mult pana la nivelul cetatii sau al
neamului, iar copilul este exclasiv subiect de educatie, se afla in
fa~a 'mer principii d2 educatie de o noutate cople9itoare ce-'?i v,ir
face loc in sistemele de educatie ale lumii de dupa Hristos intr-o
maniera specific;). intc'.'l.lninlor dintre istoria verticala 9i cea orizon-
tala. C. Narly in Istoria Pedagogiei, p, 16, spune limpede: .,cr29-
tini~mul, mai ales in forma lui autentica, prima, inseamna o con-
64
ccpt1e de viata, sinkfo:ata in anumite principii luminoase si ca-
pabila_ sa. serveasc~ de. imbold pi:ternic la cladirea unei formidabile
cultur1 §1 a une1 nq1 structurari a educa~iei". La fun iamentul
prindpial cuprins in_ SL Evan~h.elii, cultura 'cre9tina adauga metode
si [orme de educat1e statormcmd un adevarat edificiu '>tiintific
~el a_J !Jeciagogiei. cr~§ti::ie. Modul concret istoric in care p~dag.ogi~
cre9tma s-a conshtmt :;;i. a fost lucratoare are o particularitate care
0 individualizeaza, anume aceea ca ea a fost legata de asezami.n•e
de ]1;vatamant cu caracter superior, de scoli catehetice in ~are s-:u
format cl~ctrina:!i cre9tinism,:ilui_ 9i isctisitii sai apologeti, in timp
cc: ed'.1ca!ia copulor a fost lasata pe seama didasci3lilor si a cate-
hctilor. (In acest sens Didahia aduce informatii pretloase). ·
, _,, O~ata .cu arta-:- p~~tr:'.1 care ,,culr;ie~ sa, foarte apropiat{i inca,
111c1"'_a credt1e a .Ant1ch1t?t1~, nu este mca de folos: ea se leap<.ida
de sme, trece prm P.r::ipri.?-1 moarte, se cufunda in apele botezului,
consemnate de graff1t1-unle catacombelor, pentru a iesi din aceste
cristelnite in zorii veacului al patrulea, sub forma 'nemaiviizuta
pani'i ..at~~nci a icoa~~i" (P. Ev,d~c~1imov, op. cit., p. 154) - pedagogia
ca ~tnn~a a educat1e1 se leapada de culmea sa atinsa in sistemele de
t>cl.ucatie ale Antichifil}ii, ce m:-i sunt de folos inca, trece prin pro-
pna-1 moarte, cufundandu-se m apele botezului consemnate in lu-
crarea modesta ca forma dar ardenta si lucratoare in fond a di-
dc;scalilor §i a catehetilor pentru a ie~i' din aceasta cri~telnita sub
forma pedagogiei c:re'?tine a perioadei patristice in care Lit{1rghia
estc forrna sa cultica. ·
,,Constitutiile Apostolice" aparute pe la sfarsitul sec. IV iau
act de m~9carea din c:danc legata de educ:!atia oopiilor In comunita-
t~lc cre:;,tme ca un s1stem inchegat $i bine sustinut :?i, in acelasi
ump, o .Jeclan§eaza. Aceasta mi9care a fost sustinuta in soecial
de cele doua mari fignri ale perioadei patristice: Sf. Vasile eel
Mare .~i -?.£. loan Gur~ de Aur. Despre grija Bisericii pentru copii,
Conshtutnle ~orbesc rn Cartea a IV-a, intitulata, nu intampliitor
,,Despr_e _orfam" .. !ntr-adevar, orfanii sunt cu adevarat copii ai marii
c:omumta!1 cre:?tme pentru care Episcopii sunt parinti: • Prin ur-
mare, v?1, Episcopilor, ~,i=J purtati grija de orfani :;;i ~a iautat:i sa
n,u le .hP~·:asca. nimic; pentru orfani veti tine locul de p;~iri~ti...
l c _f "'_c1?ara_ c:, aJ1;1tati rAna ce ajunge la vars ta de m.}ritat 9i p§n:l
<' clat1 m c:a~atone dupa u~ frate. Copilului dati mijloacele trebui-
h1~re _ca sa , mvete o mc~er1e cu care sa se poata hrani, iar daca
~ i?va~at bm: meser~a 9i e priceput in ea, inlesniti-i atunci 'in-
c'.~td s1 _cumpara~e".; rnst~umentelor trebuincioase pentru ca, pe
'.1t~r'. sa r.iu mai mgremeze dTagostea nesincera, poate, catre el
:i :mm.
l11Cl~ frat~, ci sa tr~iasca singur dir:_ bel$Ug'' (cap. 2), Fie
' ~rn;!-a.i dm te_xt,:il. de ma1 sus .. se vede ca este vorba despr'" 0
con.L~mtat~. cre9tma. m care o:f.ann s1:nt crescuti cu aceea9i grija $i
res1J,.nsab1htate ca mtr-o fam1he dupa trup. Cu toate acestea sabia
ee-~, _despartit pe copii de parin\.i prin moarte poate aduce d'urerea
'-'.mur.1 tel?.1' de a trai pci11 ,,dragostea nesincera poate a unui fr ate".
C::inst1tu.tnle spun In cateva cuvinte din Cap. 5 al Cartii a IV-a cat
Ile~ ar f1 putut spune tratate intregi de psihologie: Cine insa ca
or_an sau din pricina sli3.biciunii varstei sau a bolii ~~u a lngri,jirii
<lP hrana, pentru multimea oopiilor, prime$te daruri, unul ca aoesta,
5 65
r 1u numai cii nu se v;1 mustra, ci din contra se v;i l~uda, ~ac~
cleoarece d e socntit CtJ (J.lto.r pentrU Outnnezeu, atUnCl Va :f1 '/l
dnsht de Dumriezeu. N~contenit sii se roage la Dmnneze11 p~mtru
binefacatorul lui, sii nu se •<lea lenii, c~, pe c~t ii sta in putinta, sa
raspiateas~~ darul prin rugiiciune". ?'~f ce 'este.nevoit _sii pri!l'1e~sca
este socott altar pentru Dumnezeu ', iar danir1le sunt darur1 sfm~e
penttu .a ca~or curiitie Constitutiile c!11u porunci precise ~ergand
ofm~i la detalii. Nevdile cqmuriitatii nu sunt toate cu acela'IJ statut.
Pentru orfani :;;i vaduve grija trebuie 15ii fie cea mai mare as~fel
di darul folosit pentru traiul lor sa fie intotdeauna curat: ,,De. v~ne
cumva r,evoia sii primiti argint de la µn nelegii.:it, atui:~i ~ntrE:ou1i:-­
~r:1ti-l pentru lemne :;;i catbuni, _iar vadu~vel_e ~1 ?rfan11 sa 111;1 pr1-
mea:oca nimic dit1 el, ca sa nu fie constran:;;1 sa-91 calce <latoria lor,
crntJp.lrar.d cu acei . barli m~!lcare :;;i _biiutura". (Cap .. 10). . _ - ),Din lipsa de educatie a copiilor vin mortile timpuri.i, bolile
,,Despre. parinti ~i eopn" . este t1tlul . C_ap1toluh.u H <;1 a~ea::;ta
v~ac~lna f-$te sinaura din cele 330 de pagm1 ale sale care pr1ve:;;te
~c;st. subiect. P~runcile Constitutiilor din acest capitol se adreseaza
pfirintilor cre:;;tini :;;1 prima porunca e.~!e de ~at_:ira .spirituala: ,,Ia.r
voi, p~h'inti ore~tini, cre~teti pe c9pm ~o:;;tri m fr1ca J?o~m1lm,
hhlnindu-i cu invati.itura Lui :;;i invatati-1 un me~te:;;ug cmstlt,_ c~:
respunzator cuvantului lui Dumnezeu, ca nu cumva, la ceaA dmta1
oca::de cand parintii mt vor inai fi Ianga ei, sa se dea la desfranare".
Sunt aduse in sprijin texte din Proverbe (19, 18; 23, ~4; 13, 24)
s1 din Isus Sirah 30, 12, pentru a sustine porunca pedepsel. Ea este
fJUs::'1 aliituri de porunca invatarii Sfintelor. Scriptur.i:_ '·'Din. tine.rete
invi;qat1 pe copiii vo~tri cuvantul Domnulu1, pedeps1tH; cht~r ~1 cu
batai si faceti-i m;cultatori". Educatia trece intr-adevar_prm pro-
pria-l rnoarte' botezul in care c opilul este altar pentru Dumnezeu,
dar a carui supunere trebuie obtinuta cu orice pret, in care cunoa7-:
terea Sfintelor Scripturi, dar ~i bataia sunt mijloace de educatie.
De aid pan.a la preocuparile de psihologie a copilul11i :;;i la ridica!·ea
educatiei la rnngul de sacerdotiu cre~tin, prin oare vo:. fi_ inje~es~
la scara cornunitaira cuvintele Mantuitorului despre copn ~1 parmt1,
se ·va face un salt urias. Sf. loan Gura de Aur este singur:l persona-
lita~t: a Bisericii car~ ataca problema educatiei in toata com-
plexitatea ei, caci alti mari didasoali ca S~ .. Vasile c~l Mare: . Sf
Grigore al Nyssei, Sf. Grigore Teologul, Feric1tul Ieromm, Fer1cuul
Augustin, de?i nu o neglijeaza, se oci.:-pa de ea doar in trPac_at,
Sf. Ioan o considerii, cum spuneam ma1 sus, la treapta 3acerdotm-
lui cre:;;tin, esentiala pentru omenire : ,,oranduirea intregii lumi
atarna de educatie"
!n afara de unele urililii, de sfaturile :;;i indemnurile presarate
aproape in intreaga sa opera, el este autorul unei lucrari, unica in
fclnl ei, atat prin planul sau cat :;;i prin ideile sale, un a~levarat
tratat despre educatia copiilor, cea dintai lucrare de pedagog1e cre:;;-
tin.i't pe care o are literatura noastra bisericeasca: ,,Despr·e gloria
cle~ arta si cum trebuie sa creasca parintii pe copii". Ea a fost editata
1::.rj.ma data de Fr. Combefi,sius in 1656 dupa unicul manuscris
cunoscut atunci, manus"risul 764 din sec. X-X al Bibliotecii Na-
~ionale din Paris :;;i autenticitatea ei a fost mult timp contestata.
In J 907, S. Haidacher - considerat de unii speciali~ti in patrologie
66
. fiind ,,probabil eel dintfil cunos~ator. ~~ lui Hrisostom din tin;pul
c 3 . nou" ~i care este autorul une1 om1l11 despre cre9terea copulor
· · d .aces t •sub"lee t care ·1 s-au parut
.rnai ·are aduna• toa t e text e 1e pr1v1n
t
v
111
, interesante din opera Sf. Ioan,- demonstreaza autenticitatea
~;ierii pe. baza inru~irii ei d.e gandire cu opera autentidi a Arhi-
e iscopulm Constanti:10p?l:1lm. . .
cu geniala ~-a mtmt1e de moralist Sf. Ioan gase~te or1gmea
v
p
raului de care s:-:ferea s~ociet.atea til!1pului sa..? in li~sa unei educ~tii
,. ;;.toase a copnlor. Dam, m contmuare, cateva dm textele prm.-
1
5.;;~ale ce cuprind aceast~i idee, cu trimiteri la editia Migne (l\IG):
c. _ ,.Cel ma~ mare pacat care depa9e9b~ pe toate cele!alte :?i
care duce spre culmea riiutatii este lipsa de educatie a copiilor"
(MG. XL VII, col. 351);
g-rozave cure stapanesc pe parinti :;;i pe copii, de aici pagubele, tul-
burf1dle 9i miile de rele" (MG. XLVII, col. 354);
-- ,.Din aceasta pricina copii sunt tarati in fata judecatorilor,
condanw<1ti 9i decapitati, iar parintil facuti de ru~ine 9i aratati cu
clegetul" (MG. LI, col. 329);
- :,Pentru afeea toate s-au intors cu susul in jus, iar pe cei
pe care 11u-i educa1 parinW ii educa legile civile" (MG. LI, col. 331);
- Un copil fara eriucatie ,,este du:;;man :;;i vrajma~ comun al
tuturora ';li al lui Dumnezeu :;;i al naturii :;;i al legilor ~i al vietii de
obste a noastra a tnturor-'' (MG. LIV, col. 598).
· Se vede limpede din aceste locuri ca," Sf. loan considera pro-
biema educatiei ca fiind o problemii a societatii, ,,a vietii de ob;;te,
a noastra a tuturor", viata ob:;;tii bine legata de Dumnezeu ~i de
natura este cea care o motiveazii, o justifica. Desigur, Sf. Toan nu
d<"t ]n opera sa o definitie a educatiei. De altfel, scopul sau nu este
de a face un maimal de pedagogie in sensul de astazi al cuvantului.
Ganri.urile sale despre educatie . pornesc din nevoia sa sufleteasca
de a indrepta societatPa in mijlocul careia traia, din dragostea sa
cop1e~itoare pentru oame;1i. Totu:;;i, iata cateva texte care cireum-
scria cu clestula precizie continutul unei astfel de definitii;
- A ednca inseamna a purta grija de copii si de tineri in ce
prive~te curatenia sufletE'asca ~i buna cuviinta, a' cre$te pe copil
moral (MG. LXII, col. 546; 2), om drept, a-1 cre:;;te in evlavie (MG.
LI, col. :~27, 330), a avea grija de sufletul lui, a-i modela inteli-
gen~a (MG. LI, col. 329), a forma un atlet pentru Hristos (MG. LXII,
col 546), pe ·scurt, a te ingri}i de miintuirea sufletul-ui lor (MG. LI,
c?l. 320). Regasim aici, 1a origine, conceptia conform careh educa::
tu~ e~te svbsumersa edv..cafiei religioase, educatia ri?ligiuasit este
mt.ezul si tinta in acela$i timp a educatiei.
. Mai departe Sf. Toan adauga, intarind ideea de mai sus: ..• Ed1 1
.-
cat1a Pste o arta, ea este arta cea mai nobila si cea mai buna (MG.
LVIII. col. 500) ; ,,Arta mai mare ca educatia n~ exista" (MG LVIII,
c01. 584), deoarece ,,toate celelalte arte au in vedere im folos in
lvnwa d<.' aici, pe cdnd cducatia se savar$e$te in vederea celei vi-
7tocre'' 1MG. LVIII, col. !'501).
,_,. Pe l~n~a m?tivatia sociala a educatiei Sf. loan gast:~te o moti-
' ct~ie spec1ala a e1 legata de particularitatile de varsta. Astfel, copilul
are ncvo:e sa fie eclucat pentru ca ,,este lfpsit de experien~a, de jude-
67
 catii" (:!VIG. LV, col. 317), ,,este U$Uratic" (MG. LIV, col. 5.l5; MG.
L VIII, col. 737). Cupilul, ~,mai mult decat omul in vars ta este iil.clinat
~pre mfmie $i spre rau" (MG. LIV, col. 515, MG. LXII, col. 330).
La tanar, apoi, ,,cre9te :,;'. pofta 9i inclinarea spre pacat'i (MG. LIV,
col 661, MG. LVIII, col. 737-738) incat ,,tanarul este ca un cal
neimLlanzit :;;i ca o fiara salbatica" (MG. LXII, col. 546). Motiva\ia
~'ducabilitatii de · data aceasta, a putin\Jei de a educa, este 1egata de
('<Hre Sf. loan de natura omeneasca, de oonceptia CII'e9tina despre om
:si anume de vointa libcrlt a omului. Sunt multe locurile in care Sf.
ioan afirma acest adev.iir fundamental; chiar mai mult, liberul ar-
bitru t:ste principiu de baza pentru intreaga lege moral~l. Iat:i cateva
<:lintre e}e:
- ,,Nu poate sa existe rasplaita 9i pedeapsa fad o responsa-
bilitate a faptelor noastre, fara a fi stapanii actiunilor 9i gandurilor
noastre" (MG. LVIII, col. 576; MG. LVI, col. 160-161) 9i ,,fara
a $ti prin noi 1n9ine ce este binele 9i ce este raul" MG. XLVII,
col. 385; MG. LIV, col. 636); ,,~a nu socotim a9adar cu neputinta
de c. dobancli un a~:emenea bine (de a stapani pacatul). In adevar,
este cu putin~a, daca am voi sa fim veghetori; dar nu nurnai aceasta;
ci sii. realizam intreaga virtute. Caci suntem con<lu9i de liberul
arbitru 9i nu wntem supu9i, dupa cum socotesc unii, necesita~ii
iatalitatii, deoarece noi hotaram ca $i cele bune 9i cele rele se afla
1n a voi sl a nu voi. Pentru aceea si Dumnezeu ne-a fagaduit im-
p~(ra\ia si' ne-a amenintat cu pedea.psa" (MG. LVI, col. 282). l\fai
rnult chiar: ,,vointa este mai puternica decat natura $i mai puternica
chiar decat inrudirea de sange, deoarece s-a vazut de multe ori ca
p~trintii $i-au potolit glasul sangelui ~;;i au dezmo9tenit pe copiii rai
~i nevrednici" (M.G. LIV, coi. 636, MG. LXII, col. 150, l'vIG. XLVII,
col. 376).
Dar, in complexul de factori ·care fac posibila educabilitatea,
Sf. loan include iara$i particularitatile de varsta: ,,Sufletul copilului
este fraged" (MG. LT, ~;ol. 327); ,,El este in mana educatorului ca
o pasta, pe care o poate modela dupa dorinta sa, este ca •) ceara
pe care se poate imprirna foarte bine sigiliul"( MG. LIX, col. 37);
,,Cand es~e mic, co pilul este u 9or de equcat, de stapanit, de SL'pra-
vegheat ")i de obi ~nuit sa gandeasca, sa vorbeasca $i sa faca cele ce
trebuie" (MG. LI, col. 427). Este oelebra comparatia sufletului co-
pilului cu margaribarul: ,,Aceste.a, (margaritarele), se spune, indata ce
sunt prmse sunt sui; torma lichida. Pescuitorii de margaritare le pun
in podul palmed $i, frecandu-le intre maini, le rotunjesc. Dupa ce
Je-·au dat forma <lorita nu mai este cu putinta a le da alta. Tot a$a
~.i cu copilul. Cand este fraged, este capabil de totul pentru ca
n-are constitu\ia sa proprie inca fixata; de aceea cu U$Urinta este
atras spre toate. Dar cand este · intarit, primind invarto~enia ca o
dispo,dtie, nu se indeparteaza cU: u9urinta de ea 9i nici nu se schimba
1~1 dta 0ispozitie•( (De~· pre slava de$artii $i educatia copiilor, cap. 121)
In oap. 125 al aceluia$i tratat, 1S f. loan compara S1Ufletul copilnlui cu
un oras de· curand zidit. Pe cetatenii luj, fara experienta .':iind, este
u;:or sa'-i educi, caci vor primi l~gile tale. Daca insa ar' fi fost cres-
f'.uti 1ntr-un fel de vietuire, cum sunt batranii, ,,ar fi cu neputinta
('.E· inclreptat". Se observa ca, in conceptia Sf. Ioan, problema edu-
c n~iei $i educabilitatii se pune tran9ant. fara echivocuri: copiii $i
68
tincr!i este cu p~1tinta sa, ,fie ind;rept'.1ti, batranii sunt cu neputinta
,le indreptat. Prima par,;e care-1 pr1ve$te pe tineri este motivata
de profun~la s~ ~redint.'1 in puterea lui Dumnezeu pe care 0 pune
la b;;;za enu.cat:e~. Cea _de a doua este doar o ·exagerare necesara.
pentr~ a 0 mtarI pe l?rnna.. 1ntreaga -~a a_ctivitate pastorala ;:, carei
i!1raurire asupra credmc1091lor vremu Im !?i a celei viitoare este
de· a cty~1AuJ u~ic~~il ?l c~re 1-a facut pe Ilie Miniat 5a-l numeasc3:
,.man.~a1e~ea pacato'?1lor'", dovede$te aceasta. Dar, cine sunt edu-
r,atorn? Sf. loan spune: ,,Dumnezeu a dat omenirii doi invatatori:
natura ~i con$ti'inta. Nicmnul din ei nu graie$te, dar prin tacere
au instruit pe om. Natura, prin priveli9te pune in uimire pe spec-
tat•Jr !?i< trimite la Cel care a facut aceasta minunatie. L'.onst.inta
g1Jsuie9te inl<luntrul omului ~i ne invata toate cele 'ce trebuie ~a
fac~m'.' \MG. Ll':'., col. 6_36). La ace$tia Dumnezeu a adaugat pe
11armtt. 1nterpretand cuvmtele Mantuitorului de la Matei 10 ca
uneie ce se refora la contextul istoric al primelor veacuri crestine
,,Sabia" cidusa de Mantuitorul Hristos despartise pe fiu de 'tataf:
::;au fJ~g~n sa"u invartoJat in necredint~, pe fiica de mama sa pagana
sau pacatoasa, p~ :iora de soacra sa 91 alesese in felul acestr.i. pe cei.
ce a'.1. fost vredrnc1J ~e El, pe sangeiie carora .s-a cladit cre9tinismuL
Fam iha este acum, m vremea Sf. loan, cu rare excep\ii, cre$tina_
De aceea Sf. Ioan este invatatorul providential trimis de Dumnezeu
pentru a reimpamanteni familia ca celula de baza a societatii cres-
tine. Iata cateva texte graitoare: ,,Pe tine (tatal) te-a OU~ Duni-
nczeu in:rt:tat~1:', aparator, ingrijitor 9i educator. Toata pt'iterea J1ui
a pus-o i r. mamtle tale" (MG. LI, col. 327); Pe femeie o conduce
b<'\rb.::tul, iar pe cop:i ~i barbatul 9i femeia" (MG. LXII. col. 149). Rolul
urias al femeii in educa\ia copiilor este aratat de Sf. .Ioan ~a unul
ce beneffciase de o astfel de educatie din partea unei fen~ci exem-
plare, mama sa Antuza: ,,Aceastii insarcinare este mai ales a fe-
. meilor, ca unele ce raman mai mult. in casa. BarbE,tul este mai
:nult pe drumuri, este ocupat cu grijile din piata si de multe ori il
iP.1povareciza grijile ora$ului. Femeia insa, fiind s~utita de aceasta
gri:ia, _;ra p_ute".1 mai . u~or s~ se ~nter~seze de educa~ia copiilor ...
Ac~asL obhgat1~ nu-1 numa1 a barbat1lor, ci, cu nec~sitate, a fe-
:?rcilor? 2mume de a. pµrta gtija propriilor lor copii ~i a-i riclica la
1_1 hz~f1e" (MG: . LIV, col. 638) (filozofia la care trebuie sii.-i ridice
1:r,ne!a }Je c?pn nu es~e _ce~ greaca din conceptia alexandrinilor, ci
e:.ct' tntelepcrnnea vne1 v1et1 curate in Dumn2zeu); ,,Cu totii ::;3 rav-
mn: i~telepci;in~a femeii _inainte de na9rtere, credinta din timpul
na.'?1.er11 ~1 osardia de dupa na$tere" (MG. LIV, col. 643).
T _Alti educatori posibili sui;it:_ '?invatator, .pedagog, sclav, doica".
·-utm or acestora Je cere ,,desto1rnc1e", ,,armome intre fapta si vorba
1or"
· · ~ ,, c onvmgc:r·~
· · · ce1e ce invata
m · ·" 91· adauga: Cel ce nu are ' con-
ducator cste J1psit de un ghid, dar eel ce ar~ unul rau, are pe
c:neva care sa-1 arunce 'in prapastie" (MG. LVI, col. 42).
Ji,, . Pedo.gogi_i car.= prir. c_or:idiFa lor de moclele vii de vietuire in
· listos.. se afl~ deasupra parmt1lor $i a celor ale9i cu sirnbrie s"Jnt
mo_nahz1, ace9tl ,,ingeri 1n trup" cum ii numeste el, traitori ai cres-
tinismului integral. Din 9i prin ideile pedagogice ale Sf. Ioan Gura
de Aur s-au nascut 9colile manastire$ti, ,,scoli ale virtutii" in care
copiii pot fi feriti de lipsa de educatie .din casa parint~asca, de
69
·""I . > t'" nefasta a socidatii pentru o bupa. cre~tere a copiilor, $1 deosebire de eel mistic al )ucrarii lui Clement. In adevar, ii1Vata-
~:-te~~a de mm·alitate tlin ~come: publi~e, a~t- d'.fl: pa_rtea_ pro:.~..,o­ turile dunmezeie$ti ale Sf. Scripturi .sunt . peqagogi~ de temelie '1 11
·il ~ p cat si din parh~a codiscipolilor: ,,In m~nastin nn. poa~e ~a SP conceptia antiolUapa, nu filozofie, nu geometrle, geog~afie, astrooo- ~
~;::1~[~ ninic din t'.:)~112 clcestea, d, cu. to~t~ ca ~-~ pormt_ ~!ata fu~.. mie e:c:, ca in cea ale)i::andrina. Sf. Ioan insu9i i$i sprijina plbfoaria
. .·. smouri ei stau in J:man, sunt m hrn$te $1 m m. ul.~a s.1guranta, p.::ntru educatie p~ te&te · scripturistice, intre care doua -:>unt pietre
t Lill<'' "' . .. 1 1 lt' t e1 ·1 0'"H ales de hota.r : ,,l<'iilor, sU:puneti-va parihtilor .v'o$tri in DonmuP' (Efeseni
'Jrivind ca din cer naufragnle ce or a .:1, yen ru _cc:. '? - . • ,
'.·. t· rare se aseamana cu cea cereasca $1 se afla intr-o. star::.. cu 6, 1) ;;i ,,Parinti, nu intarat'ati la manie pe copiir vo$fri, ci cre$teti-i
v1aa •• • c· d Ate ngerl nu
nit'~: c mferioara celei a ingerilor. . . ac1 . ~P.a .cum l'.~ r~ l' " .
> v
i:itru invatatura 9i inteleptM~a Domnultii" (Efeserii o, 4). ' ·
. · i t'1 inecralitate nici rn.l sunt um1 fer1c1p, iar alp1 i1~ccr~at1 d_e _> Din asemanarea, sUfletu!u1 cop11ulm cu un ora9, S{ Ioan
<. X .. S a
cele mai grele <=> '
rele, ci to~l sunt intr-o s1_ngura_• •
pac.e, bu ~ un·
. ~ "l slava
·1 __ • • ' distinge parti ale acestuia: coppul (?:idul), simturile (porti) prin care
· . . <'tfel si aici. Nimen; nu repro$eaza altma dm prwm~ sara?1e1_, ies ~i intra gandurile 9i interiorul cu casele lui in care apare mania
v~ .. a_, . . .· e. lauda" cu boaatia. Al meu si al tau", aceasta sentm~a (partea irascibila <;i suflewlui) (c'Hh1µ0~), pofta (11 btt~uµla) ~i ratiu-
n "n1r:m1 lL1 ,s c • o . " ·• . ·1 _ 1 a
eye distruge si picrde totul, este alungata, ~1 toate ,e sL~nt . or e nea (ro A.o~t<JnKov), cu locuin\.ele lor atJarte: m.,aoia in inima, ofta
nb~te: $i masa; ;;i locuinta , $i hain~le . .$i ~eea ce es~e _rna1 nun,~i:-a.t fn ficat. iar ratiune~t in creier, Fiecare parte ate virtuti $i vjc1i. Pk'-
e:stc ca ]n toti se afla un singur $1 acela~1 su~le_t. 1_o\1.. s:-int n,~011~: cand de aici, Sf. loan cl.a legi . pentru acest ,,ora$" corriplN:, pdn
b u curanclu-se' de aceea$i noblete, to\i sunt rob.1, ~;np:i_r.:a~mcl. ·~c~-~~~:1 care se vor educa atat sin1turile cat ~i mama, poft a ~1 ratiLine<l.
· : t · i sunt Hoer' iJucurfmdu-se de aceea$1 lrnertat~. Ac~,o .. s~e ._. Pentru edueatia simturilor trebme educate : h m ba, inaintea
ro1J_e , OL. ' d - t" a ira slava
· --inaur~ bogatie pentru toti, bogatiri cea a evara a, o smo\ ·, , tuturor, au21ul, mi:ros.ul, vazul, simtul tactil. Pent1ru gura oere u~i ~i
0
d;va"' cea ade~arata, deoa~ece ~col? bunata~i.le n': stat: .1.?- m.1~e, z{tvoare de aur,. nu de lemn sau de fier, $i acestea sunt cuvjntele lui
d in lucrurile inse$i. o. singura placere, ~ smgura (~Orl~li~· o_, sm~ Dumnezeu. Legi severe sunt puse pentru auz $i vaz, cele nwi greu
. , tl ·a · tot,1·, ·1'' l toate sunt exam1nate cu s'-ur.,patat._,
gurct7 n<l eJ e in • • , • cl' • ca de pazit. Sa nu ne inchipuim cumva ca aceste legi sunt puse la
Jrintr-un canon sau cantar. Nu se afla megalltate,_ c: o.r me. ra:1- modul te<wetic, chiar alegoric, in stil alexandrin. Nu, se merg0
~'ui.ala armonie multa intelegere 'Ii c_ontinuu p:1le] ae. bucune: pana la detalii de edu{:atie impresionante $i aceasla nu dintr-o
Pentr~ aceea toti lucreaza $i sufera, pentru ca tot1 sa. se_ ~1u;n~,; ,$1 pred.ispozitie stilistica, ci diritr-o. conceptie proprie pri\·ind frnpor-
~;1 se veseleasca. Nicaier.i in al ta parte nu e~te .cu put.mt:_ de : a;.~1 t tanta detaliului in educatie: Educatorul sa nu se multmnc~ asca sf't
·)etr"candti-se in chip desavar~it, nu numai d1s pretut d': h:cn1.1._e !;puna: ,,aceasta nu-i nimic" (MG. LVIII, col. 504) sau c;;-1 le ~; puna
1
- c t t" · ' din ra rHicina a oricarui prilej de r evolta s1 lupta, numai ,,Nu copii; nu faceti aceasta" (MG. LI, col. J28<3::?!J) caci
prc;._en f', aierea ' b . "t · d ·i
f;Osedunea 1rnor nadejdi stralucite despre ur:ur:1e Vl~l oa~e,,' ..ar ~. ,.De 8.ici vin toate relele Daca nu instruim p e copii ih lucrurile c;ele
scicotinta ca sunt comune tuturora cele ce se mt'7mpla fkC:'n ma, $1 mai mid nu VOID reU$i niciodata sa-i face'm in stare sa savar9easd
~-de triste si cele vesele. Mahnirea, in adevar, d1spare. ma1 repede lucr:.1ri mari, intoomai ca ;;i -cu invatarea litere1or aliabetului: ni-
r.i!l.cl greutatea unuia ') !mpartaf!esc de _ob~te en t.ot_n; 1a:J ;n;i~te mic nu este mai de put,in pret decat cunoa$terea literelor '.;ii, ca
prije·juri de bncurie, pen tru ca se bucura nu n~r:iai de rnrnat.atil~ toale acestea, prin invatarea lor se formeaza oratorii, inv[itatii ;;i
1or J.~roprii, ci, nu mai pu~in, ~i de ale celor.la1'1 ~ca d~, ~~~ !.~-r filozofii" (MG. LVIII, col. 504).
(l\IG. XLVII, col. 36l'l) . Ca ;;1 Clement Alexa;ndrmul .n s~r1,~~11•;. s ... le, Pentru educarea partii interioare a sufletului3 clan legi aspre,
in acest tablou Sf. Ioan f:e zugrave$te pe s1i;ie. Id~a11:1lm '-'coL1_ ?-le- dar exfrem ·de rea b.de, aratanct nu riumai ascetul proi'esor d2 asce-
x a11drine, gnosticul, ii corespunde. ide_alul $C01ll_ a~tloh:en:.' m~n~.n~l~
1
tica, care a fost Sf. Io~ Gu:ra de Aur, ci ~i pe omul Joan, inciHzlt
Si vrnl ~i altul au. mi-~nir.ea de a mva.ta, numa1. ca aceastci ? .\: f.1:-·" de o uria~a dragoste de oameni ce-i aduce puterea de a-i inteiege
frc-'core ;,~1 maniera '.-;peci.fica $Colii $i format1e1 sale: ~nost_t~u1 prm 1n neputintele lor. fy.Iania este numita facultatea tiranica ; pofta
cunoastere, preponderent in singu:a~ate, m.onaJ:ul, y~rn _trair'.~' T?te.- bsf:amna educath instmclu lm sexual, iar rath.mea este facultmca ce
ponderent in colectivitate monastica .. Istorrn ~1se~1c11 $! a h1~11." •a st:'.fi:ane.:;ie m treag a v1atD sufleteasca. Tnteresailt este faptul urmiitor:
aratat c5 idealnl alexand~in a fast smg:ilar, m. t.1mp ce .c~r:iu~:1ta­ SL G an Gura de A. ~u intelege prin educatia ratiunii Ymbogft~~­
tilc monahale au cc•nstituit pentru om~1:JTe pepm1ere. ~: cr:,1to.~ .cu rt:a ei cu diferite cuno$tinte sau formarea ei in vederea unei cat
~ mare ravn[i dnhovniceasca, modele vn pentru cond1t1d ~L cre~t1:1. mai lec;nidoase primiri a acestor cuno9tinte. Principiile sale de
_.. Dacil Sf. Ioan r ecomanda manastirile pentru o buna educat1e eclucatie au ca tel formarea 1m11j om .moral, a unui cre$tin. Instruc-
este nu numai pentru rJuterea exemplului. personal cum .pare a tia ocu:pa putin ...1oc in conceptia sa, iar putinul acesta este subor-
rcz'Jlta clin lungul citat de mai SUS. Este sigur ca 0 fac: :m ron- donat educatiei morale, este un auxiliar 1n vederea scupului fin:il
·vingerea ca acolo ~,Dumnezeu inso\e~te mai cu folos sfortar:le noas- al ecluca1;iei - morali zarea copilului, adici mantuirna suJletului lui.
tre pi:::ntru cresterea copiilor" (MG . LI, col. 327-:328). Ca '!: pentr~ Ca urmare, pentru a ·aji.lnge la virtutea ratiunii -· 1n~elepciunea
'.l . t A·l exandri -1 ul "'Pntru Sf. Ioan , Dumnezeu este mtocma1 ~i a CVita viciul ei - neC1.lllO$tinta - prescrie: sa se sac.1e<JSC<1 in
C em en . - .J. , }' - ·' •
ca un pedagog" (NIG. LXII, col 322 ~i MG. LV, col. 317), rn1ma1 cil copil frica de Durnnezev , potrivit cuvintelor S cripturii: ~,fric3. de
.a cest aspect al educat1e1 · · es t e pr1v1
· 't 1a mo dnl• i)ractic, concret, ·spre Dumnezeu este inceputul in\elepciunii" (Proverbe 1, "i) 0i sa aiba

71
70
despre lucrurile omene9ti o cuno9tinta justa 9i potrivita (D1:-spre
gluria dp~artii, 87). . .
De o extraordinara acuitate a ·observatiei se dovedesc a f1
mijloacele de educatie prescrise de Sf. loan. Prima este pedeapsa.
Sf. loan recomanda bataia, asprimea in comportarea fata :le copii,
dar ado.uga: ,,Nu-1 bate mereu ca sa nu-1 obi!?nuie;;ti ;;a fie instruit
astfei. Caci daca va invata sa fie instruit mereu prin bata1e, va fi
1nvatat sa 0 9i dispretuiasca. Iar daca a invatat s-o dispretuiasca,
totul ~-a stricat" ( Despre slava de$artii. 30). Hecomanda ~i pedeapsa
morala ca stimulent educativ: repro9ul, admonestarea, dojana.
Cea de a doua categorie de mijloace sunt stimulentele psihice.
Sa-i rasolatim pe copil cu daruri, alintari 9i laude pentrn faptele
bune, si{-1 ducem la preot apoi, ca sa-1 laude, la. randul ~;au - reco-
ma!'Jda Sf. Ioan.
Crearea obi9nuintei in cele bune este un alt puternic mijloc
de educatie in pedagogia Sf. loan: ,,Daca din primii ani il inde-
partam pe copil de la rau 9i-l conducem pe calea binelui, vom
statornici in el aceasta deprindere ca o lege naturala" (MG. LIX,
col. 37). cad ,,obi:'inuinta e a doua natura" (MG. LIX, col. 38 ;;i
MG. LXII, col. 546).
Recomanda, de asemenea, supravegherea continua, postul $i
rugaciunea, catehizarea copilului. Acestui ultim mijloc de cducatie
E consacra 14 paragrafe in tratat. Aceasta, atat din pricina impor-
tantei lui, cat 9i din pricina priejudecatilor incetatenite conform
drora copiii n-ar avea puterea de piitrundere a adevarurilor cre9-
tine. Dupe} Sf. loan catehizarea copiilor are doua scopuri: unul de
a in.locui povesfirile din mitologia antica prin care se tacea in:;truc-
tia in scolile vremii lui si al doilea de a instrui pe copil in invap-
tura c~e9tina, de a-1 deprinde cu citirea Scriptl).rilor $i · en cultul
ere.<? tin.
Au ramas pana la noi doua cateheze model ale Sf. loan din
care se desprind 119or principiile 9i temeiu:rile psihologice puse la
ba2.a catehizarii de unu1 · dintre cei mai mari cunoscatori ai s~1fletull.i
omenesc. Aceste cateheze, alaturi de tratatul sau despre educatie
si de alte scrieri il pun la locul de cinste, ca intaietate ~i valoare,
i11tre marii pedagogi ai lumii. In aceste catt~heze intalnim t.reptele
psihologice formale din doctrina pedagogica moderna care, in schema
concret-abstract-concret, pleaca in cunoa9tere de la tratarea in- ·
tuiiiva iPregiitir·ea ~:i Tratarea), urea la sistematizarea logicc1 (Aso·
cierea 9i Generalizarea) 9i, in fine, aplica notiunile abstracte cl9-
bandite in etapa .de sistematizare la concretul utim (Aplicarea). In
catehezeJe sale, Sf. loan cere .pregi'itirea copilului pentru aducerea
in memoria sa a elementelor cunoscute de el din alte povestid
sp·.to.e de parinte (Desp-rc slava de$arti1, 45). PovestirUe, din Biblie,
sa fie spuse seara, in timpul mesei sau cand este plictisit tfo lec-
tiile pe care le are de )nvatat pentru 9coalii. Dupa aceasta prega-
tire, tat5.l incepe povestirea (tratarea). Cand istorise9te ,,sa vorbeasd"t
rar" fqJ. cit., 39), ,,sa ir..trebuinteze cuvinte u9oare f?i notinni cu-
nosc1;te copilului" (op. dt., 39); ,,sa faca placuta povestire::i. ca sa
de~t.epte :nteres h su!lctul lui $i sa-i procbca placere spre 3 m1-l
obosi'' (op. cit., 39). Ca sa inteleaga mai u9or unele lucruri ce ar
depa~i puterea 1ui de 1ntelegere ,,sa intrebuinteze compara1)i din
72
via~a de t~ate zil:Ie, fam~liare copilului" (39). In tratare ,,tatal sa
povesteasca numa1 lucrun adevarate" (39). Daca o uovestire este
prea lunga, sa o 1wpart<i in doua sau mai multe p°arti" op. cit.
45). Dupa ce copilul a auzit povestirea de mai multe ~ri si de l~
tata 9i de la mama, .sa i se oeara s-o spuna singur (30), realiz~ndu-se
astfel asocierea. Dupii c1sociere urmeaza aplicarea: ,.Dupa ce sta-
pfine~te bine povestirea ii vei spune $i folosul pe care n trage din
poYestire". Pe Ianga aceasta aplicare care implica, daca ·o1ine de la
copil in colaborare cu parintii, 9i o generalizare rudimentar.'1, Sf.
Ioan rccomanda !?i o alta: ,,Dar nu numai aceasta, ci h!dndu.-l de
mi'mu, d11-l la biserica ~i cauta ca sa-1 aduci mai cu seama atunci
cii.ncl se cite9te aceastii povestire. Vei vedea cum sa:re in . sus de
bucurie copilul, cum se vesele9te, ca el $tie ceea ce altii nu cunosc
inca. El o ia inaintea c~lui care cite9te povestirea, recunoa9~e cele
ce se citcsc 9i folose9te mult. In felul acesta povestirea se intipa-
re:)te in mintea lui" (op. cit., 41).
..-- Cu c· scrupuJozitate de invatator exemplara, Sf. Toan prescrie
o orograma de invatan.ant, din Sf. Scriptura bineinteles pan3 la
8- l 0 ani sa fie date povestirile in care predomina pedeapsa, dar
pecleapsrt pe care '·' o primesc oamenii rai pe piimant, cum sunt Cain
si Abel, Iacov 91' Iesau, potopul, pedeapsa Sodomei, a Egiptului;
dup2. 10 ani, sa i se povesteasca istorisirile din Noul Testament si
clespre muncile iadului. ·
.-- Un aJt aspect, deloc neglijat de marele ierarh al Constantino-
polului care s-a izbit de intrigile imparatesei 9i ale curtii sale, este
~du_catia fetelor pe care le considerii mai u~uratice ~i stapanite de
nonn~a de a se hnpodobi. Pentru ele cere educatie conforma cu
ro?tul ei in lume: de a fi gospodina, de a da na9tere la copii ~i de
a-1 cre9te bine.
. ~n fata acestui . imµresionant edificiu al unei ~tiint~ pedago-
g1re far;t pereche, c:'ic:. \inte9te sa sparga granita intre imanent si
transcendent printr-o solutie de viata $i har, ne intrebam ce ·a
putut aduce nou, sub raport teoretic desigur, vreun alt ?anditor
$i scriitor cre9tin. in acest sens, Sf. Vasile este mare si ca )Jedacrog
cre:;: ~in. Ne oprim asupra ideilor sale pedagogice dup~ cele aie Sf.
0
Toan Gur2 de Aur de~i, sub raportul timpului in care au fost scrise,
le precerle pe ale acestuia. Motivul este legat de faptul ca aceste
idei au fost raspandite 1n diversele sale scrieri fara ca sa. se intre-
Y_::ida vn~o preocupare sistematica in a le grupa $i', mai ales, pentru
ca, sub raport teoretic, Sf. Vasile intrege9te in aclevar pedagogia
Sf. Ioa11 Gura de Aur: daca Sf. loan trimite pe copii in scolile
virtu~ii", Sf. Vasile randuie9te locul $i rostul lor 1n m:h1as'tiri. in
Regulile pe larg mai ales, iar, ce:lo~ ce inV!a\.a in soolile publice
le arata pericolul de a Jasa carma mintii lor profesorilor lor si-i
1nv2ta ru~;tul scriE:rilor profane (Omilia catre tineri). Astfel Omilia
catre tineri", ,,Regulile" $i ,,Etica" sa se constituie intr-un c~d;nendiu
de pedagogie ce poarta pecetea personalitatii sale inconfu1{dabile.
Bentru Sf. Vasile calea spre idealul educatiei crestlne este
luminoasa $i lipsitii de unilateralitatea pe care o ~a cuno~ste occi-
dentul cre9tin. Ea este impodobita cu toate bucuriile creatlei 'intre
;ar; cultura profan~ nu est~ ~e di:spretuit. Orice alta inviitatura. este
msa pentru Sf. Vasile pregatire pentru ,,cea mai mare lupt.·'i dintre
73
 toate luptele", lupta pentru ,,intelegerea adancimii cuvintelor Sf.
Scripturi''· In prima omilie hi' Hexaimeron: vorbel?te de nevoia ca
or.m!l sa ,,se uit: pr.etutin~eni de jur imprejurnl lui, de uncle ar putea
capata vreun gand vredmc de Dumnezeu". In ,,Omilia catre tineri"
ii invata sa se uite l?i. sa aleaga ca ,,nu sunt nefolositoare nentru
1
suflet inva\;<'iturile profane''. In fond, toata invatatura acestei omilii
se ':lfla in textul vr~ator: ,,Trebuie; ~a cititi· sc~fo.rile autorilor. pro-
fam, a~a cum fac albmele; acelea mc1 nu se due fara nid-o alegere
la ~oate florile pe:>te care se a~eaza, nici nu incearca sa a:iuca tot
ce gasesc in fl?rile peste, care_ se al?e~za, ci iau cat le trebuie pen-
tru lucruJ lor, iar restul il lasa cu placere". Prin demersul cultural
teoreiizant, c.l Sf. Parin~i, intre care Sf. Vasile eel Mare cultur~
intra in raza de interes ~i lumina a spiritualitatii crestine.' ea fiind
folodta pentru propovzd._iirea Evc.ngheliei, fara a fi ;:icceptatii vreo-
data ca un element organic al acestei spiritualitati. Relatia ~ntre
cu1t~1ra _l?i spi7itualitatea creyti?a tritnite, _in fond, la paradoxul
credm\.:1 cre~tme care consta m faptul ca ea stimuleaza creatia
ii; ~ce~st~ lume d~r, prin_ dimensiune~~i esh~tologicii, obliga cultu~a
sa devma doxolog1e. In c1tatul de ma1 SUS dm Omma catre tineri"
se vede limpede faptul ca cultura ramane i~totdeauna oarecurn
exterioara demersului om:uilui ~i al Jutnii catre Dumnezeu, de vreme
cc se voroe~te despre un ,,rest". Esential este faptul ca spiritualitatea
;.re~tina -~i _cultura. m~ se afla intr-un rapo_:t ?e opozitie in concep-
~1,1 Sf. Formti (ce1 dm $coala Alexandrma $1 Sf. Vasile eel Mare
mai ales), nici chiar la nivelul primei trepte spre desavarsire car~
este ':dt:catia in faza copilariei $i tineretii. Rasaritul ortodo~ si-~
impropriat aceasta conceptie, faptul acesta constituind, in sine i'.ina
dintre trftsaturile care-1 individualizeaza. P. Evdochimov in cai;. VI
din ,,Arta icoanei, p. 66, o sintetizeaza astfel: D<:ic&. · fiecar~ om'
facut dupa chipul lui Dumnezeu, este icoana Sa Yie, cultura pd~
man<: a sea este icoana imparatiei cerurilor".
.tititudinea fata de copii a Sf. Vasile eel Mare 0sLe cu desavar-
~ir; peda_?ogica iI~ sensul 1!;1o~eri; al cuvant~l.ui.__In ,,Etica'; s;:i., regula
LX,XVI, mdeamna pe copn sa-~1 asculte painntu ~i s3-i onoreze iar
pt~ paririti s~-$i u'.ucc. copiii · in disciplina $i iubire de Dumn~zeu,
dar cu bunatate. §L bla;idete, v_en~ru. a nu tace din ei suflete fri-
c:a~~- Tc: ,,_Re.~hie pt.· Jarg" .~.fatUie$~e p~ calugari sa prlmeu.sca pe
langa manastlrile lor pe copm orfam, or1 pe cei adusi de bunavoie
de pa.,..inti pentr11 a primi o educa~ie pioasa. Monahil~r le sunt date
aid sfaturi intelept•.:: despre chipul cum treb•1ie sa se poarts~ cu ·ei:
,,Cat _sunt inc~ mici ~i ~ufletu_l lor. este mladios ca ceara, cophi tre-
~me·_ m?:·um:=it1. sp~·c Ju?!rea bmehu, a$:;1 ca pornind de aici, ei sii fie
Oef:'rll1:?' _mai tar,,;J~l, cand Vor putea JUdeca, sa pa:,;easd't ne c~tlea
ratmnn Juste". · ace(:~a c:"1 misterul liturgic care integreaza formele arhitecturale,
...._ Sf. Va~ile recomanda pentru instructia copiilor in manastiri
exact ~c~ e ~~l _maten~ ca $~ Sf. loan, c:i doi mari pedagogi ai perioadei
patris~:ce mtilnmdu-~e ?I pe. aceasta coordonata a invd.tamantului
formatrv, I?er:t~u ~ car~1 reahzare alegerea materiei de invat5mant
este ~se;n-tiala. C'.3-t pr1ve~te pedepse!e recomandate pentru· copii
2_tu n c1 ca~d. ace:,;t1a gre9esc, ele tr~b~1e. alese in a9a £el incat ei ·5a
fie p c-'deps~t1 pe calc~ pe care <:u_pacatmt. ~edepsele nu sunt simple
r c,Jrimi":r i m conceptia peclagog1ca a Sf. Vasile, ci exercitii 1ntru mai
74
bine, in dobandirea stap.lnirii de ~ine $1 m conturarea caracterului.
0 aita nota personala a pedagogiei sale privel?te premlile, recom-
pensele, care nu servesc pentru emulatie, ci pentru a mari interesul
inva~amantului, ,,spre a u:,;ura invatatura". De vreme ce este legat
de prem!i, nu este vorba aici, in totalitate, de interesul. ce sta Ja
baza inv2tamantului formativ, a$a cum este el conceput :in doc-
trinele pedagogice moderne de sorginte herbartiana. Totu~i, luate
la un loc, scrierile pedagogice ale Sf. Vasile conduc spre acest
concept de interes.
- Principiul pedagogiei cre~tine, subliniat la inceput, care face
din Biserica marea familie cre9tina, este aratat d~ Sf. Vasile in
,,negulile pe larg'' pr.in cuvintele : ,,copiii vor trebui trata~i ca -;:i
d.nd ar fi proprii copii al fratilor din manastire, intr-o comunitate
de ' iaV'.1 ale carei efecte nu pot fi decat favorabiie vietii sufletelor
frC:tgE.de" (raspuns la mterogatie XV). Pemru ca conviPi;nirea in
m;ma;:;tiri sa nu aiba decat__consecinte pedagogice pozitive, Sf. Va-
sile da .indicatii precise asupra felului in care sa fie orancluita
via\a comunii: copiii sa locuiaisca. separat de adJili;i, de o parte Mietii
~i de alta fetele: ,,!n acest chip, ei nu vor avea ocazie sa vada pe
c[tlugari in prea mare intimitate, eventual sa-i vad;"i greO?ind, ceea
ce i-ar putea face si'i. aib('i sentimentul ca le sunt superiori, sentiment
ce 1l$Or se poate na.~ te la copii, dar care nu trebwe pmvacat :;i
incurajat" - observa cu adancime Sf. Vasile. Monahii 1?i copii se
intfilnesc in ateliere pentru munca 9i, mai ales, 'in rur,;aciunea co-
munfi, unde ,,mQnahii vor fi intariti. in credinta vazand curaL; cu
care co pi ii se roaga '.'. ·
-.. Cum vedem, ideile pedagogice ale celor doi mari Parinti si
peclagogi ai Ortodoxiei se completeaza in mod ferici t, aO?a cum' s-'a
arrnonizat ~i teologia lor. Locul, insa, in care aceste idei Se intalnesc
· in forrna cea mai dcs2..vir9ita la care poate aspira omu1 in conlu-
cran· c·1 Dumnezeu este Sfdnta Liturghie Ortodoxii - incrnmntire
o peclauogiei crefjtine, ca doctt~na 9i lucrare in lum:e.
Teologii care astazi regandesc $1 reinterpre teaza misterele
liturgice descopera cu smerita uimire temeiurile pedagogice, rn eel
m.ai adev;irat inteles al cuvantului, care stau la baza Intocmirii
SL Liturghii. Este vorba, in primul rand, de o pedagogie superi. oara,
c~octa, aclresata t.uturor copiilor lui Dumnezeu pentru a-i conduce
spre desavar9ire, in care totul este Taina, de la adunarea in Biserica
pana la imparta~irea finala. In acest l?ir de taine litur5ice, Taina
Cuvantului, partea ,,didactici'i" a Liturghiei, intruchipeaza inva\<1-
man.tul ::'ormativ in forma sa desavaqita. !n al doilea rand, Litur-
ghia ortodoxa are o finalitate pedagogica de o factura unica prin
frescde, icoanele, obiectele de cult, cantarile liturgice, lucreaza ca
o ,,:nareata simfonie" asupra credincio9ilor; ,,o imensa cheltniala
de pre~izie pemru a obtine vagul" (A. Ple~u despre muzica), ine-
Jabilul ,~cnului pe pamant". Liturghia Ortodoxa bate la toate portile
sufietuluJ unui om, por\i clespre care vorbea Sf. loan, facand ,,di-
vinul sim~it", cum spunea Sf. Macarie Egipteanul. ,,Folosirea litur-
gica a cantecului auzit, a icoanei contemplate, a tamaiei simtite,
75
ci substantei sacramentelor primite sensibil sau consumate, ne per-
mite sa vorbim despre vazul, auzul, mirosul $i gustul liturgic.
Cultul inalta materia la adevarata sa demnitate 9i menire, facan-
tJu--i-ie sa irttelegem ca ea nu este o substanta autonnma, ci functie
a spiritului, mijloc de propagare a spiritualului (P. Evdochimov,
O/l. cit., p. 31)..
Copiii, care nu se pot ridica la intelegerea simbolbmului cle
preinchipuire, experiaza in Liturghie ,,bucuria, pacea O?i dreptatea
in Duhul Stant", prin tciata fiinta lor, printr-o traire bisericea;;ca
vie ~i reala. ,,Intuitivul" acestel trairi iO?i va pune amprenta asu 1Jra
structurh lor pslhice 9i, fara aceasta intrare prin copil~rie in cre-
dinta ortodoxa, omul pciate fi produs de O?coala, ortodox fa.cut la
maturitate 9i nu nascut in copilarie. Cu o credinta. simpla !?i vie,
copilul traie:;;te liturghia nu atat prin curiozitate, cat mni ales prin
fosetare. Cuvintele Pr. A. Scbmemann (,,Euharistia -Taina Impa-
:r:",t1Pi. r:. 53), spun totul despre acest mod, specific copilariei, de a
intra in lmparatia lui Dumnezeu intruchipata in Liturghie: ,,Ca ;;i
cu o mi.e de ani in urma, credinciosul m erge O?i acum in loca:;; pentru
Ch, inamte de toate, sa ~.;e ,,atinga cu adevarat de alte 1umi". ,,Cu
cerul de nebiruit respirii sufletul liber ... ". Intr-un anumit sens, d
1111 se intereseaza" de slujirea divina a9a cum se ,,intereseaza"
51
il1bitcrii ei ferventi $i cunoscatorii tuturor amanunte1or ei; m· se
iniereseaza, pentrn ca el prime9te lumina, bucurie, mangaierea
Jmparatiei lui Dumnezeu, ,,bucuria, pacea O?i dreptatea in Dnhul
Sta:it..." , dupa care este insetat. Ce-i pasa lui de complexitatea $i
finetea explicarilor, ca acest ritual ,,preinchipuie" una san alta, ca
1nchiderea sau deschiderea u 9ilor imparate9ti inseamna una sau alta.
El nu alearga dupa toate aceste ,,preinchipuiri", pentru credinta lui
ele s1mt de prisos. El cunoa$te cu tarie ca, pentru un tirnp anumit,
a ie~it din ,,lumca aceasta" O?i a venit acolo unde totul este altfcl,
c1.<1r c;tat de treiJuincios, dorit, esential, incat acest altfel ii lumi-
neadt ~j ii da sen:. 'lntregii lui vieti...".
Omul - copil nu poate spune inca nimic despre Dumnezeu,
dar poate spune deja: Dumnezeule, Tu, Parinte!
p_r. le ctqr C. GRJGORA.$
76
BIBhIOGRAFIE :
l. Pr. prof. loan Coman, Sfantul Vasile despre foLosul culttLrii ci.me
pentru educatia cre$tina, ,;Miracolul clasic", Bucure~ti, 1940, 218-254.
2. Pr. prof. loan Coman, Patrologie, Bucure~ti, 1.956.
3. Con$1titutiile Sfintilor ApostoU, traducere precedatii de un studiu
introductiv, tezii pimtru licenta de Pr. Gh. N. Nitu, Bucure~ti, 1907.
4. Didahia, lnva,tdturii a celor doisprezece Apostoli, P.. s. B., vol. 1
traducere, introducere, indice :;;i note de Pr. prof. B. Fecioru, Bucure~ti. 1979'.
5. P. Evdochimov, Arta icoanei, o teologie a frumi;setii, traducere de
Grigore ~i Petru Moga, Ed. Meridiane, 1933. . I
6. :Pr. prof. D. Fecioru, ldeile pedagogice ale Sf. Joan Hrisostom,
Bucmre~ti. 1937.
7. Sf. loan Gura de Aur, Opere, Migne Patrologia greaca, . vol. 48-64.
8. Sf. loan Gura de Aur, · Despre slava de-?arta $i despre educatia
copiilor, editata in Je~n Chrysqstome, Sur la vaine gloire et l'education des
enfaats, lntroduction, ' texte critique, traduction et notes par Anne-1\farie
Malingrey, Paris, 1972, 64-196, (Sources Chretiennes, 188).
9. C. Narly, Jstoria Pedagogiei, vol. l, Publ Inst. Pedagogic, Cer-
nauti, 1935.
10. Pr. A. Schrru.'.1wmn, Euharistia-Taina l~piiratiei, traduce.re Pr. Boris
Raduleanu, Ed. Anastasia, 1993.
11. Sf. Vasile eel Mare, Reguli ,pe larg, ,,Candela", Cernau~i, vol. 26,
1907, traducere Nicolai Cotos.
12. Sf. Vasile eel Mare, Omilia c(i.tre tineri, P.S.B., v-01. 17, traducere
Pr. ID. Fecioru, Bucure~ti, 1986.
13. Sf. Vasile eel Mare, Etica, (Reguli morale), Migne Patr. gr. vol.· 31,
p. 692-869, fragmente traduse de Pr. prof. N. Petrescu in MO, 28 (1976),
1019-1020; 29 (1977), i58-160; 571-573; 30 (1978), 584-586.
77
 ~:iz~u.~1 ir:te~rale as.upra acestel instituti . , .
FAl\fILIA CR~TINA ...._ rPERSPECTlVE MISIONARE • og1c '. ~ le :rn IJ.1 cons1dera1ie, oferind i ~ pe ca~e 111Le:pretarea teo-
~I ECUMENISTE c~re rnte:egerea reala a acesiui a n~a sens1;1nie spmtuale faril de
fz lipsit. de substarta de sens sfp~cd e~ent1al al vietii umanP ar
, .· '·. ' · - · pro un s1 autentic -
. Este ~1 ceea ce Se intentioneaza in , 1 .
Complementaritatea barbat-femeie, pe plan anatotnci-fiziologic tur:1 cu problematica familie{ ca s, . ce e c~ .var urma, in legd-
9i psi'hologic este un fapt de eviden\a incont~stabila 9i o e11:perienta ref1ect:are a lucrari ' lui Du ' pat1u de m1s1une crestinJ si de
umana primordiala 9i definitorie pentru om, 'De aceea ;;i 'tdatia -- .l . ·' . J mnezeu lil lume in cont -t ·1 , , .
ian, ce cautare 9i redescoperire a id t"t•t.'. . . ex u contemJ)o-
dintre barbat 9i _femeie, una prin care se perpetueaza specia umana , en 1 a ,11 sp1irituale cre9tine.
p,_.;n na9terea de copii in urma coabitaW cuplului, est<? una cu
totul speciala, abordata dn mai multe perspective: filosofic;'\, reli- I. .0 TEOLOG{E A FAMILIEI
gioasa, sodala, psihologicii. ConvieWirea ·barbatului ~i a. femeii re-. . fiL'hip ;;i asemanare;' a Iui D - · •.
prezir:H\, se poate spune, cea mai veche institutie in structura I1ecare posecland umanul integral u~~ezeu,. omul, baroat '.ii femeie.
umanitai,ij, iar acestei realitc'\ti fundamentale i s-a dat expresie ;;i nez\~U, i.n Taina Nuntii demn1·tate d~~ ~ts:h1s str:rctural :;pre Dum~
in Sfanta Scriptura, revelatia Dumnezeului celui viu catre om, Cl o1,• cI et.z· pastrand
- · '
alteritatea devin arui a de
. Hr1stos
. . .. - t onei,
?asa · cei
- ,,Ore9teti 9i va inmultiti 9i umpleti pamantul 9i-l stapahiti", cu fem~lE.', fiecare in autod<iruir~ de si una. Fan;1lia, umnd b~rbat ~i
actul binecuv' antarii divine ce a insotit aceste cuvinte (Facerea pe, s.me prin altul, ofer~ singura ne spre. c_el~lal,t, descoperrnclu-se
1, 28)- 9i in culturile 9i civiliza\iile lumii vechi, unde familh re- rll:1UI existentei umane intru i b. persp.ectlva m m1;el~gerea miste-
preL:: enta urtul dintre aspecte1e intreitei functionalitat,i socio-umane, mrca relatiei identitate-alterita~e irl' ~r7n c~re. s.~ d~sc1~reaz<i dina-
pe .langa cea statala 9i datoriile inerehte 9i cea religioasa cu datoriile nu anuleaza identitatea ci o d . n' ~n;a iub1~11 ~aru1ren de sine
fatz1 c'l't= divinitate 1. gata, mai plina d~ sen~. escopera m plerutudmea sa mai bo-
' lrn.titutie . a Vechiului Testament, reglementata prin Legea in taina iubirii interper . _
1
bi Moise (Ie9irea 21, 10) in ciuda unor inconsecvente det<~rminate ca o!11ul este el 1nsusi, este co~ot:a e, dse reve!eaz~ fapbl esential
de.: mentalitatea indaica si de slabiciuni umane inereute unei anu- ck sme iota de a1t1·~ '1·'r1 com . '? ient . e propna sine doar in darul
mite structuri spirituale a
vremii, familia, prin Hristos, care a par.:. sau se deschide ace." te1· ·1- . .
• . • L · ·-· un1carea s1n · ·"+ , 1
e1 ca,re a1tu care h randul
·
ticipat la nunta din Cana Galileii. 9f a
vorbit despre unitatea ~i eel care s-a adr-""s'·~ lui C
~
"' '- aru1n spre a
.
· •
comumca 1a randul sau cu
omurncarea duce SJJre · -
-
indisolubilitatea casatoriei (Matei Hl, 18), aceasta institu~ie veche -· nc
c.u a ~unoa~te inseamna Ci. patrund .
·
. .. co.munn~nc pentru
ca ins~i;il umanitatt:a 2, dobande~te un caracter nou, acela de Tain{1 tine, iar aceasta patrundere e t ": m t!11?-~ ~11nte1 celm de langa
a l3isericii. De la sem11ificatia naturala a relatiei oarbat-femeie, depa~ire a sinei limitat, ca s e, imp.os1b1la ir; afara dorintei Je
familia, forma unlc3. de: coe~istenta a barbatului cu femeia, prin 1
caldura autodarufrii i~birere ~· {;1Plre;;.te pn°: afectivitate, prin
care fiecare dintre ei i9i asuma alteritatea celuilalt, cunoscand intru unul spre altul, st~biL~sc ~· ar at.u ~1 fe~eia, ?eschlzandn-se
iubire si daruire de sine, dimensiunea distincta, c1air complementarf1 struclu
· · · r11·· psi·h·Ice si somatice comumcare f. • . , ce-1 ang·a-eaza" J · · · ·
, ·potnv1t
a femiriitatii sau a masculinitatii, prime9te o dimensiune nona, aceea ·c d .
n a e once grupare SaL1 asocie
. . . a iecarma mtr o unit .
.: . - .
•
·ate noua dife-
a perspectivei !mparatiei lui Dumnezeu, care inseamna viata [n d~1aJitatea ce poate degenera in r: ui:nana, 91 pr:n ca:e dep<'i';>indu-se
Hristos, sfintenie, iubire din iubirea lui Dumnezeu. Taina mare na~oare ·' ~i periculoasa cresterii ~01~~· m sa~1sfact1e . :arnala dau-
,,1n Hristos ;;i in Biserica" (Efeseni 5, 27), situata in perspectiYa ex1stentiale pe eel de-al treilea c P;1~1tuale, ii:ite¥r~aza sferei lor
Imp~rat!ei lui Dumnezeu, sfintita prin harul Duhului Sfant, fa- gureaza .;,i aduce liirnina si bucu'ri opu!- rod al mb1r11, care transfi-
miUa 1n misterul iuhirii conjugale, experiat in dimensiunea umana , _ ,, p. nn
1101: · t ranscenderea· senzualiFti' e prm nasterea
. b· unei
_ · flin•re- i_,mane
cea mai profunda, transcende unirea dintre barbat '1i ferneie, din neoanuna carnii. C'1arvazatoare si p a f \· i:i lrea d~ 0 µrofunzime
sfcra somatica 1n cea spJrituala, creand o unitate cu totul specificj revelat1e. Ea te face sc'i vezi sufle r? e .1ca ~a, este mamte de orice
<) rnicrobiserica, orientata in Biserica, Imparatie a lui Dumnezeu, ?i ajungP la gradul cunoasteri' tul iub1tulm ii;i termeni de lumina
spre Treimea-Dumnezeu 9i Taina eshatonului. n::be:;;te" 3. ·
1' care nu apartme clecat celui care
Anul 1994, declarat Anul international al Familiei, cste o buna
oca;::e de a aborda in perspectiva cre~tina problema familiei, pe Iubirea in familie, :ubirea sotilor intre . .· . . . .
cl~rea spre al treilea, ·spre tridi · . . ei cu apa~Jt;a ~1 deschi-
langa abordarile psihologice, sociologice, juridice, inerente u~ei ·~1:JJ?:,. perfecta, ce p<istreaza jus~f~~~~~htate,a r~latie1, ~m~ inte-
mePtltatea de sirie H:t·e r·~Iea re1··1ec t"arn.. ,in ibru--t·mtre autodarwrea
0
· si
l. Georges D•11:1ezil Mit $i epopee, vol. I, II, III, trnducere d ·~ Fran- , · ' - ·· --

cisca Bartiiceanu, Gabriela C:etia ~i Dan Hu.5anschi, Editura $tiintifica, Bucu-

re~ti, 1993.
2. Clement Diilenschneider, Le dynamisme de nos si'zc;·emerv~s Ecti-
aosolutt·, a Dumnezeului treimi
~amilie. prin Taina" Nuntii se ;~:::ee tt,
I . crea ,le a m1;;terulul fiintei
~~ iubire (I -~oan J, a}. In
i ata sa car e refleeta splendoarea r~ ~ ,c lpul aute.:inc al omului,
tiom:. Als~tic. Pari~, 1961, p . 1_21 la Pr. lector Dumitru Gh. Radu, Car~cterul c ivma pentru ca ceea ce este
eclesiologzc al Sfintel.or '.I'aine $i problema intercomuniunii, Teza t"!P. doc-
torat. in ,,Ortodoxid", XXX (1978) , nr. 1-2, p. 309. 3. Faul Evdnkimov, Sacrament de l'a1 . .
lumiere de la trridition orthodoxe Ed·t· nour. Le mys~ere conjugal ii lri
, 1 wns de l'Epi ' Pa;·is ' 190~·)
' ..• p. !47.
78
79
 •
0
• 1- material e·::te fradiat de harul dumnezeiesc ce deschide spre
~~l~~· Hristos ':;;i Biserica Sa:· .s~a:itul _Pavel _spune des~re T_aina ·
Nuntii, despre misterul_ sa~:erdo~m_Lm co?Jug~ ~a este ;nare ~n- Hrista~
si inBiserica (Efesem ti, 32), mtrucat ,,rnb1rea dmtre oaroa-c $1
femeie i9i are originea in iubirea divina 9i se deschide spre
Durr.nezeu" 4
Familia, relatia barbat-femeie sfintita :;;i binecuvantata de
Durnnezeu in Biserica, esrte un reflex la scara umana, la creatie,
tinand cont de abisul 1ntre creat :;;i necreat, intre divin 9i u:11ano-
~osmic, al existentei ab~olute, Dumn:zeu. Ace::ista pent!u _ca ,,_tot
ceca ce exista e darul lm Dumnezeu c_atre om 91 totul e~1sta pentn:
a face i::e Dumnezeu cunoscut ~m11:lm, p~r:tr:i ~ fa~.e viat::~ o:r:iulu:
c0iruni 11 ne cu Dumn"??.l'U . Este rnbirea d1vma facuta hrana, facuta
via · t" r ..om"_ 5· . .
,a pen· tu _ . _ . • . . . ~ .
Omul funta sp1rituda 91 corporala experiaza mb1rea m aceect91
dubla dim~nsiune, sesizand ambivalenta conditiei sale, de fiinta ce
aspira spre zari de lumina :;;i frumusete spirit:uaJa ~bsolute, dar 9;
elf' fiinta ce se a~urcl<i in abisul unui proces inteme1etor, in;;unecos
"~ ; ~aratos consec~11ta a 1.mei caQ.eri primordiale, care rascumparata
;ri~ jertf~ lui Hri;tos, prin Crucea Sa, prin c_henoza iubirii Sale
divine: netarmurita, ofera prin jertfelnicia proprie, prin crucea pro-
prie posibilitatea izbavirii, a mantuirii.
Yamilia inseamna jertfa, jertfa articulata in jertia iui Hristos
prin care se deschide spre. impa~atia lu~ Dumnezeu 9i dobande~~e
un sens eclesial, perceput 91 exprimat prm formula de mare dens1-
taie eciessia domestica". Sensul primordial al Biserlcii este eel de
acfo ri~re '\ pentru a rni'·rturisi pe Hri_stos, a celeb!~ Euh~r~stia,_ sp~~
a realiza 1mitatea, comuniunea e:u Hr1stos. In fam1he bogat1a ps1h1ca,
specifici ta tea . biolol?'ica ,,p:ol?'ra:r:iata" stru_ctur:_al spr~ uni tnt·~ ~e:
fiectn la o d1mensmne ,,hm1tata ca numar, m duahtatea relave1
eu-tu" care devine ,noi" taina Bisericii. Entitate suficienta, aparent
depli:ia, fiecare fii~):a u~ana s_in:te ~i manife.s ta _<lor~nta duJ?a
celalalt intru car.:: i91 regase9te 91 mtru care se implme9te ~Jropr1a
ident1tate personala. ,,Pe buna dreptate - spunea ~e?logul. Vv olfhar~
Pannc:.nhera ca - .structura eului este de exocentrIC1tate, m aceea-;;1
i::as1i_ ra 1n ~are fii~tele umane pot fi ele insele. numai in masura in
care exist.a, pentru ceea ce este altceva decat ele" 7 . Este o expri-
mare in buna traditie 9i marturie ore9tina a oeea ce InsU?i Mantui-
torul Iisus Hristos a spus in Evanghelia Sa: ,,Unde sunt doi sau trei
adunati fr, numele Meu, acolo sunt 9i Eu in mijlocul lor'' (Ma-
tei :i8, 20).
Familia este aceastii microbiserica unde cei doi pot sa-i dea
viata celui de-al treilea - copiii. In familie se experiaza taina da-
ruir. i cl-: sine far:, limit& :;;i familia este spatiul vital, sensibilizat,
4. Ibidem, p. 153.
5. Alexander Schmemann, The ·world as Sacrament, Darton, Longman
and Todd, London, 1966, p. 14.
6. Idem, Euharistia, Taina lmpiiriitiei, traducerea d<! Pr. Boris Radu-
lescu, Etl1tura Anastoda, Bucure~ti, 1993, p. 17.
7. Wolfhart PannPnberg, Antropology in . Theoloqical i'erspective,
translated by Matthew J. O'Connell, The Westminster Press, Philadelphi3,
1985, p. 109.
80
bine~u_y2n~at, sfihti~. pentru n~9~_er~a vietii, intru jertfa 9i rodire ce
imphca tama Crucn, a asumarn mtegrale a conditiel. umane si a
responsabilitatii pentru actele conjugale 9i consecin{ele lor. ·
Spiritualitatea ortodoxa a vazut in taina familiei unul dintre
nivelele de integrare in comuniunea deplina, Dumnezeu--lume. tn
viziunea Sfi3.ntului A.postcl Pavel in Hristos ... ,,nu rnai e3te parte
l.Jarb:itea~ca 9i parte femeiasca" (Galateni 3, 28) aceasta, in s'e nsul
ca fiecare dintre cei doi constituie 0 entitate de sine statfttoare, ca
ficcare se. ofera ca dar de sine pentru celalalt ,,unitatea tainica a
barbatulrui :;;i a femeii in familie" 8, .fiind reflexul in registrul area-
tiei a unitatii dintre Hristos si Biserica Sa. Prin aceasta familia
~fintita ~i blnecuvantata de Dumnezeu in Taina N-untii prin care
naturalului relatiei barbat-femeie i se comunica harul divin, devine
,,o tain3 a iubirii dumnezeie9ti" 9 . Relatia dintre. barbat :::i feineie
se ;;piritualizeaza prin Hristos, intrucat chipul prezent pentru ce-
lal;-ilL, inconjurat de iubire este unul .care reveleaza pe Hristos,
este perceput ca un dar de la Dumnezeu spre integrarea ~n ordinea
umana ~.i cosmka 3 rodniciei spirituale 9i filiale, in Biserica Dum-
nezeului Celui viu. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca atunci cancl
barbatul ~i femeia se unesc in casatorie ei nu ofera o imagine a ceva
pan:antesc, ci a lui Dumnezeu Insu9i" 10 , casatoria fiind taina iu-
birii insa9i ~ ".
Pentru Sfaatul Maxim Marturisitorul experienta conjugala,
rela\ia barbatului cu femela, Nunta, constituie ,,un aspect al relatiei
ornulni cu Dumnezeu care are propriul sau loc in comuniunea cu
Hristos" 12, acest aspect fiind prima treapta a comuniunii desavar11ite
intre Dumnezeu 9i lume, a unitatii harice intre Creator ~i creatia Sa.
,,Lfmga Cuvantul sunt taineh ci.isatoriei 9i ale necasatoriei,
cea dintai prin Moise care nu a fost impiedicat de casatorie sa se
faca iubitor al slavei dumnezeie9ti, cea de-a doua prin Ilie care a
rarnas cu totul curat de legatura casatoriei. Prin aceasta Cuvantul
f:)i Duml"ezeu veste~te ca infiaza tainic pe cei ce le chivernisesc pe
acestea prin ratiune dupa legile stal::1ilite dumnezeie.;,te cu privire
la ele" 13 .
In familie sau asumand conditia rnonahala, omul traie9te expe-
rien1;a intfllnirii cn Dumnezeu ~i prin aotele sale ,,face vizibila aici
JOS pre;renta lui Dumnezeu eel invizibil" 14 . 0 face aceasta in cali-
tate de fiinta deschisa· spre Dumnezeu, deci fiinta pentru altul, ce~~a
8. Herman Ridderbos, Paul. An Outline of his Theology, Eerdmans
Publishing Company Grand Rapids, Michigan, 1975, p. .'308.
9. Pr. prof. Dumit;·u Staniloae, Teologia Dogmatica 01·todoxa. vol. IIT,
Bucurq;ti, 1978, p. 186.
10. Joan Hri~ostom, P. G., 61, 215; 62, 387 la Paul Evdokimo·1 L'Ortho-
doxie, Edition Delachaux et Niestle, Neuchatel, 1965, p . 295.
11. Jean Hrisostom, P.G., 51, 230 la Paul Evdokimov, op. cit., p. 296.
12. Lars Thunberg, Microcosm and Mediator. The theological anthro-
pology of Maximus the Conffessor, :t.und, 1955, p. 405.
13. Maxim Miirturisitorul, Ambigua, 46, traducere din grece!ite, intro-
ducere !?) note de Pr prof. Dumitru Staniloe, in F.S.B. (80), Bucure!iti, 1983,
p. 160; cf. Hans Urs von Balhasar, Liturgie cosmique. Maxim le Confesseur.
Aubier, Paris, 1974, p. 145, Wolfhart Pannenberg, op. cit., p. 331.
14. Michel Legrain, Le corps humain. Du soup~on a l.'evangelisation,
~e Centurion, Paris, 1978, p. 14.
6 81
 ce dezvaluie structura edesiala a fiintei sale, t.P.ndinta spre rela~ie,
si comuniune.
· Dae~ unirea barbatului $i a femeii in Taina Nuntii este ,,mare
in Hristos $i in Biserica" aceasta inseamna ca ,,mica biseric;"t"
- .famHia - ,,chip tainic al Marii Bisericii" este spatiu al comu-
niunii omului C•l Dumnezeu, al vietii in Hristos, al revarsarii da-
rului Duhului SfAnt. ,,Acela$i principiu care structureaza fiinta
Bisericii, structureaza :fiinta conjugala" 15, adica Dumnezeu Cel
intreit in persoane. De aceea familia cre$tina este chemata, pri~
implinirea voii divine sa fie spatiu al descoperirii slavei lui Dum-
nezeu in lume prin marturie $i viata evanghelica.
II. FAMILIA-FACTOR DE MISIUNE CRE~TINA
Daca ptin misiunea cre$tina intelegem actiunea de a anunta
Evanglwlia mant11iri1. propovaduirea ei $i marturia prin credinta
$i fapte bune despre Hristos 15 , misiunea fiinrl esentiala Bisericii,
identificandu-se cu ea, 'm tr-un anumit chip, atunci $i familia cre$-
tina, aceasta ,,ecclesia domestica" are un rol major nu numai pen-
tru viata unui cuplu, a unei natiuni, a societatii umane in general,
ci ~i pentru Biserica, pentru impifratia lui Dumnezeu. Biserica: une$te
pe oameni cu Dumnezeu $i intre ei in$i$i $i de aceea familia, prin
unirea ciintre barbat si femeie ofera modelul de comuriiune care
des! sugereaza $i ofera' o imagine imperfecta a comuniunii absolute
in lJumnezeu este totu$i $j o cale de a spori in comun~une. Fiecare
di:itre cei doi partern:ri uniti cu Hristos prin Botez, Mirungere ~i
Et.1haristie reprezinta $i constituie unul pentru altul un temei de
cre9tere r,pirituala. ,,Prin actul sacramental al casatoriei sotul $i
sotia sunt chemati de Biserica sa devina ,,martori" - mucenici ai
iui Hristos in fome" 17 sa faca vizibile in comunitatea umana daru-
rile lu1 Dumnezeu, bunatatea, iubirea Lui, puterea Sa creatoare
care se impline$te in lume, in actul conjugal care perpetueazii $i
innoie9te viata oamenilor, oferind posibilitatea altor fiin~e de a se
bucura la. randul lor de darul' divin al existentei in
Iume si de iu-
birea ·diYina. ' · · fo Noul Testament, continuandu-se de fapt traditi.a din Vechiul
~...-::!"' , "Famil~a c~~~tin_a, ai$a" cum este_ o" c~lula a so~ietatu1 este ~i o
~ ceJu1a a B1ser1c11 $1 dupa cum ex11sta mterconex1une mtre v1ata
~ familiei $i cea a societatii, tot a$a exista interoonexiune intre familb
cr~stina s.i Biserica Jui Hristos. In tam1fre via a cresfana cle\·uie o
reaiitate 'cotidiana pen • c am1 Ia este un spatiu a rugaciunii,
al iubirii, al daruirii de ~;ine. In familie, fiecare dintre cei doi este
un prrnt al sacerdotiului universal (I Petru 2, 5-9), o fiinta care se
roaga lui Dumnezeu, ce creeiaza prin atitudinea .aceasta sacra un
spatiu al iubirii dumn.~zeiesti. Barbatul si femeia care constitule
fam'ma cre$tiria sunt 9i unul pentru celaialt 0 treapta de cre~tere
spiriLrnla, de deschidere spre I)umnezeu, un model spiritual pentru
15. Paul Evdokimov, La nouveaute de ['Esprit, Bregoiles ea l\fauges,
1977, p. 221-222.
16. Pr. prof. loan Bria, Mlirturia cre$tinli in Biserica Orto<loxii . .J'lspecte
posibiiitiiti $i perspective c:ctuaie, l'n ,,Glasul Bisericii", XLI (1982), nr. 1-3'.
p. 81-82.
17. Jdem, Credtnta pe care o mlirturisim, Bucure~ti, 1987, p. 306.
82
cupiii ce vor apare in familie, pentru famillile care doresc sincer
sa faca clin relatia . interfamiliala un spatiu de comuniune crestina
de triiire a lui Hristos (Galateni 2, 20). In a$ezamantul familiei. in~
chinarea la Du.mnezeu ~i proclamarea cuvantului divin au loc '~il­
nic", iar ,,preotia parintilor care ofera copiilor lumina divinf.t" se
constituie in ,,og1inda a paternitatii $i iubirii divine" 1a.
Familia se transforma prin aceasta intr-un factor si vehicol
al misiunii cre$tine pentru ca ,,mediul familial are o importanta
considerabila in ceea ce prive$te deschiderea con$tiintei spre reali-
tatile spirituale". Spath1 liturgic, prin rugaciune, spatiu de iubire si
fapta caritahila, familiia se deschide spre Dumnezeu de la Carie vin'e
,,toata darea cea buna" (Iacob 1, 17) . ]'Jimic nu reve1eaza mai mult
d~mensiunea iubidi divine decat expresia concreta a iubirii jertfel-
mce, care ingloband $i ,,intensitatea clipei" dar $i ,,temporalitatea
extensiva" da Iharturie despre prezenta lui Dumnezeu in lume" 19.
.....- Familia, celula aparent inchisa, functioneaza in interactiune
~i t'a realizeaza $i deschiderea; deschidere unul spre altul, 1n depa-
~~rea unei con$tiinte narcisiste, egoiste, ·$i deschiderea spre lume
~1. :spre Dumnezeu. Copilul mic vede in mama 9i tata, 1n disponi-
bihtatea lor absoluta fata de g l, in grija parmt easca m mbirea
fata de ei, o imagme dincolo de lume $i de la incredere~ J:n parinte,
prE1tr-i.;n act decizional cieterminat de maturizare de trecerea de
:a' i.i:ituit~v la ~b.str"actul mai real decat ideaticu IC:.r ~i de-aID.bianfa
svn:ituala fam1hala ce reitereaza pe cea a Bi;sericii, a comunitafli
ce invoca pe Dumnezeu, el ajun e la acce tarea lui Dumne,:eu. Se
poate spune ca ,,tema" Dumnezeu e insepara 1 a e VlU vietii
t~171an.:" 9i .ca ,,exista o originara i;;i eel putin implicita referinta 'a
flm1ewr umane la Dumnezeu care este legata de deschiderea struc-
turala a formelor lor de viata spre lume" 20 $i prin aceasta spre
Dumnezeu.
Holul familiei cre$tine in educatia crestina in constientizarea
caiitatii cie fiu al lui Dumnezeu este' o reaiitat~ biblica · de istorie
bisericeasca; aceasta de la inceputul Bisericii pana in vr~mea noas-
tra, .lndiferent de contextul socio-politic dat.
'l'estament, und~ pari:ritele oferea copilului instr 11~tia religioasa,
rr.spectiv _poruncile care vitalizeaza alianta stabilita de Dumnezen
cu poporul Sau, C£'(>.;;tin ,,tatal familiei pe ba:;:a autoritatii cor:i:crite
antreneaza pe ~i sfa in noua credinta. Familia crei;;tina primara este
conform No:-rlm Testam.'2 nt 9i una a misiunii cre$tine, fiec:ire ,,casa".
care accepta Botezu.l, in totalitatea ei devine o Biserica": Imbra-
ti:;;atl $i Biserica din casa lor" (Romani 16, 5). " "
- FamHiile cre:;;tine f'rau locul de adunare a crestinilor spatiul
lit~rg_ic ur:de n se ofici': $i Euharistia (Faptele Aposto1llor
I Cormtem lo, 19). Sfantul Apostol Pavel a fost ajutat in activitatea
10: 18, .26;
so. de P!:_opovaduin" a E\-angheliei, de marturisire a lui Hristos d~
1_8 Go Forth. in P,~ace, Orthodox Perspectives on 1\J:ission, Compiled
. and edited b_Y_ Ion Bcia, v. ;rld Council of the Churches, Geneva, 198G, p. 45-46.
19. Fh.1llJ?Pe _Roquepio, Experience de monde, experience de Dieu?
Recher~h_es theologzques sm· la signification divine des activite.> hnmaines,
Bes Ed1t10ns du Cerf. Pari3, 1968, p. 133.
20. Wolfbart Pannenberg, op. cit., p . 231-233.
83
.....
 in preajma
d l · · l
lor" facandu-ne
.
prezenta
·
ex.istenta
. .
lor pri·n I1ar :.>3 <;I ••
esc uzanc u-·ne perspect1va redescoperirH. lumii transfig\II"'t · ··
adcvarate familii misionare; Acvila 9i Priscila sunt un exemplu ·
) ~1m:na ·· ·' D · s· . · · u"e pnn
H'.~ umnez~u . . : .cuvantul ~vai:ighe~ei 9~ icoapa ce repre-
evident (l-~omani 16, 3-5; ·Fa tele · Apostolilor 18, 18). Dnta per:::.oanele sfmte :::.au scene dm istor1a m:an .. 111r1·1· co · 'b ·
. ls oria B1sericii ofera numeroase exemple de marturie cre9- · · · 1 · · · " · rn;ri u1e
pr;ll ya:·n1t1. a .form~·rf'a religioasa 9i spirituala a copiilor si 1
tina a iamiliei, fie soti sau so1;ii, care au avut un rol extraordinar com,tJ.tmrea m dmam1smul existentei in lume a spatiului 'i t' · a
jn formarea unor personalita1;i excep1;ionale pentru Biserid. Istoria
1:-ii. sac.'!l\ al familiei, loc teofa:nic ih perspectiya Bise~lcii, : !~mfr~=
.c restina ofera exemple de mame celebre· carora fiii le datoreaza tle1 lu1 Dumnezeu. p ·
<;on~'ertirea, voca1;ia 9i devotamentul absolut fa1;a· de Hrbtos 9i Bi··
serica Sa. Nu putem sa nu amintim de Antuza, mama Sfant'ului
.+ .,.F~1;iili~ este es~~:iti~l~ ·pentru. ;re9ter~a Bi~ericii 1n lume, pen--
tru ~~spand!rea cred:nte1 m. lume, · m ~pat;u, dar 9i in durata tem-
Ioan Gnra de A;Jr, de Monica, mama Fericitului Augustin 21, modele
p~ra.a p::n ,tran.sm1ter2a d1r; , gen~rat1e ii;i generatie a mesajului.
<le 1name cre9tine, de femei cre9tine prin perseveren1;a lor in con-
~.\ ~~gh~lw m~ntmtor, c:cea.sta_ mtrucat ,,c~edm\;a ,s e invata, se pmctica
vertirea copiilor, prin credin1;a lor neclintita. Sfantul Vasile eel $1. _,e tr af1:sl'I1:1t_e i;uma1 ~h.i;ilau~tr1:1 une1 comunitati cre~tine, care
Mare 9i fratele sau, Sfantul Grigorie de Nyssa, datoreaza formatia es~e cons.t1_tmta dm fannlu. B1senca se ·exrtinde in timp si spatin
lor mte)ectuala, dar mai ales credinta lor cre9tina bunicii lor Ma- prin fam1ha crestina" 24 • · •
,;rina, dar 9i parinWor }or, retorul Vasile 9i Emilia. Sfantul Grigo- ~1:~mi~ia c~~~tina este mediu . de. evangheliza;·e, in sensul mar-
rie de Nazianz datoreaza educatia sa si taria credintei crestine de t~r~~.1ru Im Hr1stos '?de catre parinti copiilor, dar 9i de . catre copii
a~ernenea parintilcr sai 9i mai· ales mamei sale N~na. De aceea paru~~1lor! aceasta d1~ urma in contextul post-totalitarismului co-
marnele sau parin1;1i au aYut un rol major in formarea copiiior care m_uni~t can_d ge.nera1;u~or trecute li s-a interzis oficial accesul la
ulterior au jucat un rol extrem de important fie in Biserica, fie B1se1:~ca _"lm Hnstos, 11 • s-._a re~uzat Evanghelia chiar prin ma.s uri
in st.at sau cultura, 9tiinta :;;i civilizatia omenirii. coe:r~1t1·ve ce ai: mer.s p~na la Jertfa suprema, martiri.di in numele
- In Biserica Ortodoxa in care Tradi1;ia 9i tradi~iile detin un cr~dm~e1 cre9tme 91 dm iubire fata de adevarul durrinezeiesc
ro1 important in educatie, famHia este ,,mediul eel mai propriu mantmtor.
pen~ru transmit2rea credintei prin viu grai" 22. Parintii sunt cei Ya11!.ilia care respir~ pri? . M"edinta in Dumnezeu 3.duce ]n
care i.ntroduc pe copii in universul reli ios. Ei le vorbesc pentru illn1~
1 Un uUflet llOU, pe ch1pul flzlc al membrilor familiei stra]uceste
prime. data despr·~ umnezeu, despre Mantuitorul lisus Hristos, lu171m':1 .g:nerata de !.ubir~, iubir~ care, expiicabila prin structl.tra
desp!·e Sfanta Fedoara Maria, despre sfinti 9i ingeri, trezindu-le ~s1~10f1~1ca a persoan:1,_ I?:m energia ei, depa9e9te insa limita umana,
interc:sul pentru aceste subiecte. Ei sunt cei care ~nvata pe copii 91 . i:r: \lrt~tea .cauzahtatn transcendente, originara, dar si sincrona
sa se roage. Copiii vaopeparinti rugandu-se 9i in vi.rtutea imitarii, or1care~. fa~tur1 umane, cste 9i un semn al prezentei di._;.ine ce in-
specifica treptelor psihologice ale devenirii personaJitatii, treptat tegr~aza_. or1c: experien~a umana profunda, dimensiunii divine, co-
con~tientizeaza sensul existentei umane orientate spre Dumnezeu. mmuunu har1ce cu Dumnezeu.
Casa este Iocul, se poate spune, unde Dumnezeu se reveleaza copiilor Familia . p:ro_?lam~ . ~;i d~ via.ta, ded, adevarurilor evanghelice,
prin cuvant, aceasta pentru ca ,,credin1;a este din auzire, iar auzirea :~~e _,o exper1enta spmtua~a i:r9fi;nda in Hristos, este un spatiu
este cuvantul lui Dumn0:.:eu (Romani 10, 17). u.1e~1al co~ver~e~1t spr~ B1serica m totalitatea ei. Ea este un ve-
...,,,.. Familia este un soatiu al revelatiei divine prin cuvantul lui h1coi al martur1e1 cre9tme 9i dupa cum orice marturie crestina este
Du1:!nezeu cuprms m b.t&nta Scr1plu~a 9i descoperit prin citirea una fundamental mi.si.onara 25, 9i familia cre9tina in onti~itatea ei
lui, dar tacut viu prin relatia cu Hristos, Cuvantul lui Dumnezeu t;ste ui; fa.ctor de m1~mf!e. cre9tina, de propovaduire a lui Hristos,
in viatc. de rugaciime, de meditatie, de participare la Sfama Litur- c.1e straluc1re· a 1slave1 · · d1vme in umanitatea ce constitui~- Bi'se 1·
. rca
ghie, de iubire cre:;;tina prin faptele cele bune. D uinnezeu Im ce m vm, ,,stalp $i temelie a adevaruJu1'" (I 'l'i'm0
tei 3, l5). · ·· · -
ln suvantul Scrip!urii, prin rugaciune, prin imparta~;:irea de
har"G1 Duhului Sf§.nt, prin Tainele Bisericii familia devine un loc \
:al prezen1;ei divine. al Impara1;iei lui Dumnezeu care este 9i care III. FAMILIA CRE~TINA IN CONTEXTUL ECUMENIC ACTUAL
vine (Apocalipsa 22, 12-13). p~ca ~e~tru ,Biseri~a _?rtodo~a $i pentru Biserica Romano-
. .
De asemenea familia este locul educatiei religioase prin cU'- Cdtonca_ fa?11ha s0 r?tE:meiaza pe Tama Nuntii la care s-a aj1ms prin
vantul Scripturii, prin rugaciunea prin care omu1 se adreseaza lui cons1mtamantul .sot1lor, pentru cre9tinii apartinand comunitatilor
Dumnezeu, clar $i pdn prezen\Ja ~coanei in famiilia ortodoxa car.e ca 11rot0stante, r;eoA-protestante 600 al tor denominatiuni crestine familia
~i Scriptura ,,ne aduce aminte de toate prototipurile :;;i sun.tern du9i este un a~ezamant natural, un contract intre barbat ~i. femele. Daca

21. Mitropolit Nicolae Corneanu, Frumusetile iubirii de oument rn _23. Faul Evd~r.himov. Arta icoanei, 0 teologie a frurr.usetii traducere
de G1 igore Moga !?; Petr~ Moga, .Bucure1?ti, 1992, p. 158. · '
spiritu.aUtatea patristica, Timi!?oara, 1988, p. 65-66; cf. Alain Nyler, L'Edu- 24. P r. prof. Q"m .Bria, Credinti: :pe care o marturisim, p. 307.
cateur chretien et la r;ommunication de l'Evanghelie, Peter L;mg, B1~rne, 25. KlauspeLr Brnser, La 1'\ofzsswn; Dialogues et defis Edi'"
7
du
Soc. Labo:· et Fidcs, Geneva, 1983, p. 7. ' · .. ,wns
Fraacfurt / Main-Las Vegas, 1980, p. 84-85.
22. Pr. prof. fon Bria, Credlnta pe care o marurisim, p. 307.
85
84

t;;i pentru Biserica . ~o~ano-Cato~ica Jamili~ reprezin_ta ,,o revelare
si 0 realizare spec1f1ca a comunmnu ecles1ale", motiv pentru care
poatt: fi numit~ ,,P.l_sericii famili~~a" 26, pentru c~r:uriie protestante
pentru Nunta ~1 dec1 pentru fam1he cuvantul ,,tama'• este unul prea
puternic, prea plin _d e semnificatii teologice pe care nuni.;a nu le
implica. Astfel tain~ se refera l~ cruce $i _la Invi~r~a ~ui Hristos,
si iaine sunt doar, m acest sen~ Botezul $1 Euhar1stia 2 • .
' ct. Totu$i Mantuitorul Hristos prin participarea la nun.ta din
: :a~1a Gciileii $i p1•1n £.avar$irea primei minuni din activit:itea Sa
mesianica cu acest prilej (loan 2, 1-11) confera institutiei matri-
moniale o noua demnitate, una care transcende simpla relatie bio-
logica, sociala spre dimensiunea sacralitatii, care piitrunde $i transfi-
gureaJ.ii intreaga existenta umana. Con$tiinta: cre$tina traditionala a
v~t::>:ut in casiitorie nu doar o simpla convietuire umana biirbat-
femeie, ci $i o angajare eclesial.i $i fidela fa1,li de porunoile e-
vanghelice, fata de Cel ce este temeiul lor ontologic, Persoana lui
Hristos
- Familia constituie $i o ordine spiritualii, pentru ca iubirea
dintrt: barbat $i femeie, dacii ar ramane doar la dirnensiunea car-
nala, ar degenera, pe cand in realitate, este o comuniune ce une$te
( ~i ~ufletele $i t!'L:pt~rile, inteme!nd o enti~ate notia printr-o experiere
unic;':, a relat1e1 mtegrale dmtre doua persoane complementare.
Viziunea ortodoxa impresioneaza prin realismul ei, fundamentat
bibli.c $i patristic, caruia i se da o expresie liturgica in consonanta
cu revelatia, de o suplete remarcabila 9i piitrunzatoare, profund
umana. !lBuna intdegere trupeasca $i sufleteascii", ,,nunta cinstita
c;;i patul neintinat" (Evrei 13. 4), ,,darul copiUor" se. constituie
intr-o realitate convergenta spre plinatatea fiintarii umane ce in
tensiunea intre real si ideal, contureaza un profil al familiei ce nu
poate fi despartit de Dumnezeu, originea absoluta $i fillalitatea
absoluta in conceptia 7i m.a rturia cre$tina. Spiritua'lizarea relatiei
b:trbat~femeie prin asumarea responsabilitatii conjugale, prin jertfa
autodaruirii, prin depa'.?irea egoismului, a satisfactiei limitate, sunt
un tezaur sacru pentru deplina umanizare, pentru o via~ii deiform:'i
a familiei. Perspectiva eclesiala este o nota distincta a familiei
crestine si cre9tinatatea in cautarea unitatii sale in Hristos, desigur
una a diversitatii in acela9i timp, datorata modului diferit de recep-
tare a ·:E,vangheliei, nu poate sa nu ia in consideratie familia tradi-
tionalii intemeiata pe ,,multumire $i binecuvantare", µe binecuvan-
tarea divina ce da pt.ritate, transparenta spiritvala, consbtenta on-
tofogicc'l fli semnificatie teologicii relatiei barbat-femeie. De aceea
pentru cre$tini este esential fat<l lie misterul familiei, ca viatii de
daruir-e, de iubire dintre sot $i sotie, $i spatiu al perpetuiirii umane,
sentimentul prez;~rttei ciivine care a devenit normii interioara in
~r;ata conjugalii" 2a. '11ai mult, unicitatea relatiei barqat-femeie,
,,caracterul absolut unic al ciisatoriei", este o normii a sfintenle.i
26. Catehismui Bisericii CatoUce, 220, Bucure~ti, 1993, p. '163
27. Andre Dumas, Marrfoge, in ,,Dictionary of the Ecumenical Mouve-
merit"', Geneva, Gr;incl Rapids, 1991, p. 648.
28. Pr. conf. llie Moldovan, Taina Nuntii, in ,,Ortodoxia", XXX (1979),
nr. 3-4, p . 511.
86
:re$t~11e • ~rin 8:ceasta, de9i ~ fiec;:are J?~tener este integral om,
29
paraaoxal ,,mtep1ta~a ·ui_nai;~ ·. f?I-o tra1esc numai impreuna, in
completarea rec1proca 30 , meat se poate spune ca fiinb. umana
este ?" i~inta cm_i:jngalci" 31 , o f~intii ce se define9te c~' per~oan?i fo-
tegra1a m relat1e ou altul. Barbatul, respectiv femeia, reprezinta
alt.eritatea car-: i_mpli~e9te, ~are perpetu~aza $i instaureaza prin con-
descendenta d1vma $1 tensmnea umana spre absolut spatiul sacru
al :?ami.i.iei. · · ·
- Cre~tinatatea de astazi divizata, spre a fi identica siesi si
fidela Mantuitorului Hristos, nu poate sa nu ia in com;ideratie
accepµa teologicii traditionala a familiei cre$tine, Taina Nuntii, prin
care aparenta naturalete a relatiei batbat-femeie este in esenta
sa 9i una sact.a, teandricA. prin aceea ca Insu$i Dumnezeu confe~a
unitatea, apropierea $i iubirea in calitate de sursa originarct si
mereu prezenta 1n relatia ce se intemeiaza de fiecare data intr-~
noutate absoluta, dintre batbat $i feipeie.
- ~ Ortod~xia, con9tienta,_ c~ uni~at. e~ in Hr!sto~ este una de · :c;us
( - dar al lm 32Dumnezeu - msa se 1mphne$te $1 prm lucrarea de Jos,
a oa111erilor , cheama pe cre9tiiri $i le ofera imaginea intelegerii
reali~;te a familiei in intrepatrunderea dintre divin si uman dintre
( id~al ~i real, in asumarea plinatatH condi'tiei umane . prin h~r.u:l lui
\...-riin1nezeu.
Reflectia teol,1gica $1 evenimentul liturgic oferii familiei o.rto-
doxe imaginea realitatii ei care este·- mediu al experierii vietii umane
intc:·grale, in com·.:niune cu Du:rpnezeu, prin harul Sau.
Pretentia unor cre:;;tini potrivit carora nunta in care se bine-
cuvan teaza convietuire:a biirhatului cu femeia ,,este o l~ge a firii
care nu are nimic in comun cu credinta" 33 pe motiv ca Sf&nta
Scriptura nu vorbe~te de cununie, ca ,,taina aceasta mare'' (Efeseni
'.'\, :!2) se refera doar la uirirea nevazuta intre Hristos ·:?i Biserica,
sunt inconsistente biblic ~i teologic. Itibirea in familie i$.i are sursa
1n iubirea divina. ,,Precum Hristos a iubit Biserica, a:;;a stmt datori
barbat1i sa-~i iubeascii sotiile" (Efeseni 5, 24), iar marturiile pa-
tristke .~?i teol_?gh ortodoxa sunt soliqare cu textul scripturi,>tic, cu
Revela\Ja. Sfantul Ignatie Teoforul indenma pe toti cre$tini sa
-fadt ,,cununia" in Domnul, in Biseri.ca, Tertulian spunea ca . ,,numai
prin mana $i prin gu_ra J)reotului cununia celor doi es.t c binecuvan-
tata", iar Sfantul -Toan Gura de Aur aratii ca ,,fericirea in familie
se capata nuipai in creqinta fata de Dumnezeu, in . cre<lincioO?ie unul
fata de <.tltul prln binec'uvantarea preotului" 34.
Dupd cum Hristos Acela$i este ieri, astazi !?i in veac (Apoca-
lipsa 3, 18) tot a?a ~i Biserica Sa, intemeiata prin moartea 5i !nyierea
Sa (F'::iptele Apcstolilor 20, 28), una $i aceea$i este, in trecut, 1n
preL.ent $i in viitq::-, identica sie$i, misiunH sale incredlntate de
29. Ibidem, p. 527
JO. f'r. prof. dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortolloxa,
vol. 3. p. 181.
31. Paul Evdokimov, Sacraement de L'amour, p. 160.
32. Alexandre Schmcmann, Euharistia - Taina fmpdf'i'itfoi , trnducew
de Pr. Boris Radulescu, Editura Ancistasia, Bucure~ti, 1993, p. 150-151.
33. P. I. Daviri, CiWiuza cre$iinii, Arad, 1987, p. 295.
34. Ibidem, p. 296-297
87
Capul sau, Hristos, iaT o.a menii 1ncorporiati ei prin Sfintele Taine identitatii familiei aceasta .
exoeriaza de fiecare data in conformitate cu particularitatile spe- · ase;r1en~a marea f~miliP ~~ pentru generatiile viitoare" 36. De
ciale pe1sonale, in cond]tii social-istorice diferite aceea$i hbgatie a - crestina este preo t- d . .
nomi~o -:.;ociala din lumea a· treia si . cu pa a . e s1tu~ti_a . eco-
harului indumnezeitior prin oaire insu$i Dumnezeu patrunde in viata exploatare, dar si de unele tendinte ~~a~1e ~?-rc:ata de sarac1e 9i
oa~enilor $i ace$tiil nu acces la ,,dumnezeiasca fire" (II Petru 1, 4). ·familia ca ,,nucieu . de afectiune . s~cials1.1gur i:r_:rutate, ~e a ~nlocui
.c.. Casf.toria, definita in diferite feluri, taina, sacrament, contract. zare s1
· ,
mocieie 1
oe .
organizare , •
sociala "
37 (familii d . cultura"
h
pr1 n . 11 Ol•
vocatie, comuniune, institutie, i$i pastreaza o identitate proprie etc) .. t · · b"l :· e grup, . omosexuahtate
careia Biserica ii ofera aureola de sfintenie, de perspectiva hristo- ··. ,.cure sun maccepta 1 e teolog1c, eclesiologic spirit . l ·
pa11b1le cu marbria cresLina. ' · ua, mcom-
logica ~j eclesiala in ciuda momentelor· istorice diforite $i a con-
texte1or culturale diverse. ~ Cont~ibutia crtodo;~a.
<; 1'n p LJ f .,. ·
la dezbaterea ecumenica act al·- d
u d ec1
·
Este indubitabi! ca irecerea de la economia agricola la cea indus- , . ' - . ~o ema am1.1e1 este una fundamentata biblic si P'~ ·n ,.t.
B i <·enc11 a
. ,,,,./('
· t
· ·' · . c re - at in· egra 1 a· . _ . ~ .L raa1 i:1
triala ;;l apoi la cea tehnico-informationala are efecte asupra omului, · . . 1mensmnea umana ' Imparatiei
. 1 · D ·
~u1 . um-
a familiei, iar schimbariJe economice, culturale, $tiin\ifice afecteaza • ~--· -1-'. .pnn i:nar una e:, prm propovaduirea Evanghelie1 pri'n ta' ,,I
profond relatiile interumane $i · cele familiale 35, insa problemele B- ··en cu fJ 1 f' · · · ··
. ;" . . , r ~ ~ rntema v1et11 oamenilor care in conditia lor ' ' in1 e
,.,{ _
80 0
noi trebuie abordate $i solutionate pe experienta, pe intelegerea l;'"'?rica coex1sta cu -Dumnezeu Cel ce toate le plinest~ si le : _
perena a omului, a familiei. Nu putem face abstrac\ie de textul r:ui ez;te_ spre sensul final al lumii $i al istoriei, in Dumn~zeu. oran
sacru, de experienta sfinteniei, de dimensiunea eclesiala a ·existen\ei . ,,In• taina -: mysterion. -: Bisericii, fiintele umane sunt res-
cre9ti.11e aceea$i in trecut $i astazi, pentru ca riscam sa ne pierdem rauro te .. n P!'opria l~r relat1e cu Dumnezeu: in comuniunea cu
identitatea $i sa declamiam rnonstruozitati distructive, de nuanta ~:I~ist~s m _.Sfanta Tren?e. Prin ~otez, .Mirungere $i Euharistie, per-
demonica, infernala. Omul este o fiinta spirituala $i fira spirituaH- ~- oane1e p~1m.esc o nou~ ;ia9tere m Hr1stos, sunt un;;J prin Duhul si
tate existenta umarta decade, se autodiistruge. Dezv<11tarea econo- ~w:t. deph_n mc.orp,o:a~1 m Trupul Hristos, Biserica. Darurile vieth
micii, eonsumerismul nu poate sa rezolve totul, risca, dimpotriva, 1~01 m J:Ir1:>.tos. 1mP;h~a .. ~ucrarea de innoire a intregii vieti, conve~­
dezech1libre majore in existenta omului antrenand spre zonele peri- !1re~; ~:ntn $1 a mi_m1:, . as~fe~ incat vointa lui Dumne;,eu sa .fie
ferice de . manifestare umana, cu ignorarea $i refuzul experientelor unJ?' m_.a, . ca h:mea msa'.?~ sa f1e transformata si inaltata Drin mar-
1

esentiale: daruire de sine, sacrificiu, sfintenia vietii. tuna $I vrnta flilor ei" 38. · · • ·
In acest context, secularizarea societatii, refuzul valorilor cre9- ,~ N ;inta •. Ta:na. a Biseri_cii, temeiul exist~ntei familiei crestine,
tine sau ignorarea lor genereaza . situatii noi, incompatibile cu ::>te marturia s1
~phitul cre9tin, cu valOrile tradit:tofiale, in_tre acestea ~i familia
f.
ft" · · .vtata
. · crestma
. · in relatia
. duala- ba-rbat- f eme1e
· ·s f'm-
.l, a pnn barul rhvm, prm care viata oamenilor spon:· ste j' _
cre~tina. · · · n1uPe<> .,u Dum· . .. . t . , . . . n comu
. • "' c • .wzeu ?I m re e1 IW/!~1 spre revelatia plenara a lui
.- Ce sunt casatoriHe ·de proba, care transforma trupul uman, Dlimne:e~ m lume, ~mg1~ra caJe de convietuire barbat-femeie, si
,;templu aJ Duhului Sfant" (I Corinteni 3, 20), decat abdicari de la c.~~ f~rp.:Luare tm;ana . p1:~n na$tere de fii. Spre aceasta realitate
principiile evanghelice ~i refugieri iluzorii in sexism, placeri 1n- tam._ca 91 profunda a v1et11 umane, viata nedespartita de Dumnezeu
robHoare 9i pustiitoare ce au efecte · sociale negative, care distrug n:e?l!1 qe cre9ter_e. spiritu_al~, _de educatie moraia; spatiu de iubir~
persoana umana,. i,chip al lui Dumnezeu". $1 : ~~tfa, de .P~ri!1ca:_~ 91_ i_:ial1Jare, funcliamentata revelational, ua~
-.; Efecte negative au asupra familiei industrializarea ;;i urbani ~ tr~:t1c, experr~t~ :!1 ~rsenca nein~etat, trebuie sa convearga 0;ice
z.a rea care ereeaza noi relatii umane, la oare nu toti pot sa se adap- dt:!~ba.tere, !a!'.11h;ila . dm problematrca ecumenista actuala, in virtu-
teze ~i sa se integreze; generandu--se dezechilibre, inegalitati, tea lde~it:tatn c~~.;;tme,. a ':1nitatii in Hristos marturisita de crestinii
care due la dispe:rare, la alienare, la saracie, exploatare. Injusta par- de ~st~!:i , conttnuatori ai tezaurului de teologie '3i spirituaiitat
tajare a resurselor umane, accentuarea deca1ajului dintre bogatii ore9tma. · e
9i saracii lumii au consecinte nefaste asupra mediului familial.
Planning-ul familial, avortul degradeaza institutia familiei, ~tir­ *
bindu-i din plinatatea de manifesta~e, mai mult prin avort se aten- \ * *
teaza la Yiata, este ucisa viata intrauterina, in care exista · princi-
piul pE>rsoanei umane ce se va na9te. Familia, instii.utie veche ca in~asi umanitatea careia Hristos,
,. Preocuparea ecumenica actuala asupra familiei consta in pri- ·,,la p1inirea vremii" prin inomeninea Sa i-a confe;it caracterul de
mnl rand in redescoperirea demnitatii familiei ca institutie umana. taina, rdatia bar~)ai:-;~c;'Ileie devenind $i spatiu de comuniune cu
,Jn lumea dezvoltata, familiile au poten\ialul neoesar spre a deveni
emo\iornl mai ap1·opiate in relatiile · personale ... Egalitatea 'intn~ sexe
36. Idem, Family, in ,,Dictionary ...", p. 416.
poate oferi un temei solid pentru familii in a da un sens mai bun 37. Ibidem.
38. New Directions in Mission and Evangheiisation, Basic Statem e:1ts,
35. Jorge E. ·Maldinado, Mariage, in ,,Dictionary of the Ecumenical
Mouvement", p. 650. l974-1991, Edited by James A. Scherer, Stephen B . Berans, Orbis Books,
Maryknoll, New-York, 1992, p. 238.

88
89
 • de ex·Je ..ienta spirituala ce transfigureaza biologicul,
Dumnezeu, Sl . - 1 •• · • .• • •
.] ~..,t·a· 21· i'n ciuda dificultatilor materiale uneori, dar m con-
est e s d". , • . •
textui c:-iz;ei morale a omenirii, o modalitat~ de cor~v1etmre uman~
: - m°'di'u de educatie de transmite.re a valor1lor culturale 91
d e pli. na, "' · · '
el.· ,..ioac:e Familia este spatiu de misiune cre:;;tina pentru ca ca
1
r & b' · · - "
- •
marturie despre Hris.tos 9i Biserica Sa, ea insa:;;1 _este ·
•
? ,, iserica
prin cre<linta, pdn rugaciune, prin iubi~e~ m:mbrilor ei. .
Lumea aduala, in trnnsformare ~1 m cautare de 1101 modele
de or13 an:zare umana, trebuie ~a tina seama de ace~sta. celula
damentala a vietji :;;i a societatii umane in care relat1a bar?at-feme1_e
-copii ofera tabloul plinatatii ex:i'Steni;ei: in m .a nifestarea e1 conereta,
biologicil, psihica, sociaia, morala :;;i spiritu~l~,. manifestare :o~­
:;;tienta :;;i care sesizeaza ~i simte prezenta d1vma de putere data-
toare si transfig~ratoare.
F'.amilia contribuie la cref?terea spirituala ~i morala a lumu,
la buna ei functionare sociala <;>i economica, la echilibrul psibom:n-
tal atat de necesai· in contemporaneitate, ce solicit;i la max1m efort
si creativltate umana. . prin care se realizeazii acest lucru se numesc ierurgii, insa ele nu
· Farnilia este izv01· de innoire, de sensibilitate dt' boga~1e sp1-
ritliala, prin finalitatea ei hristica 1?i eclesiala, inca~ s€. ~oat·~ sp.une
ca fam::iile crestine autenfr::e pot f:ii sunt chemate sa sernmbc ch1pul
lumii de a:stazi .
Pr. iectot· Gli. I' E'I'RARU
90
•
. -
MUZICA BISERICEASCA ~I FAMILIA
d• IN RITUALUL TAINEI CUNUNIEI
a
Prezenta in viata omului, de la na:;;tere 9i pana la trecerea in
viata de aincolo, Biserica pune la dispozitia acestuia mijloace pen-
tm imp.J.rta9irea real[\ de harul dumnezeiesc, indreptarii ~·i progre-
fui:- sului duhovnicesc. Aceste mijloace sunt Sfintele Taine $i ele unesc
pe om, mai strans, cu Hristos 9i cu Biserica; toate acestea vizeaza
scopul final: mar1tuirea. Legatura stransa, ontologioa, dintre Sfintele
T::iine 9i Riserica e;.;t.e c:ata, asigurata, de Insu9i Mantuitorul Hrbtos
ca Cel care a intemeiat, prin jertfa de pe Cruce ~i lnviere, Biserica
~i Tainele. In acestea doua lucreaza Duhul Sfant care face prezent
.. pe Hristos atat in Biserir.a cat 1?i in Sfintele Taine.
Sa nu uitam insa ca omul este o entitate psihologica. De
aceL'a Bi"erica ii ofer:"i acestuia asistenta nu numai in ceea ce pri-
v<>~te viata spirituala, ci 9i ooa trupeasci mater,i ala; ba, mai mult,
se urmare~te sfh1tirea 1?i indumnezeirea intregii naturi. Mijloacele
formeaza obiectul studiului nostru. Trebuie sa mentionam doar ca
pe cand ierurgiile nu au carader obligatoriu, Sfiritele .Taine sunt
indispensabile pentru viata omului.
Familia, care in lnmea de astazi, moderna 9i tehnicizata, este
inrJlnsa in afara :,ferei sacrului in favoarea as.a-zisei .libf~rtf,ti de
con~t.iin~~. nu este exceptata de atentia Biseri~ii; dimpotriv~. ea
este ocrotita inc:l de la intemeierea ei pe tot parcursnl vietii. Origi-
nea farn1liei sta In natura sociala a omului, dar, in primul rand in
vointa rli-.·ina es:primati\., in mod pozitiv, la crearea acestuia (Fa-
cere I, 27-28), ea fiind prima $i cea mai mica celufo a organismului
sociai. ,,Dintre toate vh:~tuitoarele, omul se na9te eel mai plapand
$1 cei mai nepu:..incios, 1n a-9i satisface nevoile vitale ale existen-
~ei..." $i de aceea ,1 familia este prima alcatuir~ de via~ii ob1?teasca
si :;amburele din care cresc toate celelalte forme de viata sociala" 1.
. ' Fan!ilia se intemeiRza prin casatorie. Trecand peste cl':pectul
juridic, socotim ca este necesar sa subliniem faptul ca aceasta casa-
torie in Biserica se face . prin una din cele 1?apte Sfinte Taine: Cunu-
nia: $i acest lucru pentru ·ca ,,nu exista Taine in afara Bisericii, ci
numai in Biserica, savar!}1te mai int.3.i de apostoli, chiar din Limpul
lot, de episcop 1?i preotii Bisericii. Dar nu exista nici Biserica fara
Taine, cac1 incorporarea oamenilor in Hristos, deci calitatea de
cre~tin a acestora :;;i cre9tHea lor in Hristos ca madulare ale trupului
Sau, l'.5iserica, nll se realizeaza decat prin Sfintele Taine. Prin, ele,
Hristos este prezent 1?i lucreaza in Biserica .<?i membrii ei" 2. Cu
alte cuvinte - a'?:l cum afirma Parintele Staniloae -- fara asistenta
Bisericli, prin Taina Cununiei, ,,te lipse$ti de Duhul Sfant care te
1. Teologia morala Ortodoxii, manual pentru Institutele Teologice.
ml. U, Editura Institutului Biblic ~i de Misiune al Biseric1i Ortodoxe Ro-
mane. Bucure~ti. 1980, p. ~90-291.
2. i-:idrumiiri miswnare, Editura Institutului Biblic ~i de :\fisiune al
Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure~ti, 1986, p. 507.
91
unes.te, te lipse;;ti de toate binecuvantarile Bisericii. Hristos, prin
~i mai ales, tot oeea ce fac, fac sa fie 1•11 num·e·le lui Dumnezeu.
binecuvantarile Bisericii, vine intre oameni. Nu numai in om, ci
lata acum 9i acel stih insotit de melodie pe dubla
si intre oameni. $i este .un har special care intervine in legatura
3
~i occ1der,tala. notatie: bizantina
dintre barbat 9i ±emeie" .
l\!Iuzica biserkeasca a insotit cultul cre;;tin inca c~e la lncepu- ...... r:-;., ··f.\t~
turile lui. Nu vorn face o retrospectiva in istoria acestei realitati, Glos v11 T '
'· .........
insft trebnie sa ~ptmem di muzica a jucat un rol preponderent in
savar9irea cultului divin. Sa ne inchipuim cum ar fi o slujba fara
un cuvant cantat. Desigur, nu s-ar diminua cu nimic din rolu.l
~~
fi r
~

,l
~

j
- )>
JI
harismatic sau latreutic al oultului, insa totul ar parea sec, fa.ta
noima, uucand chiar la monotonie; ar parea c:a ceva neintregit, ne-
re .
Ti' e I
Dum I) II.!

r
llOS.,

terminat ;;i putem spune ca este vorba de o mutilare a memoriei '> ~ ..; \\
-~(;t
auditive 4 .
De aceea, cand mdodia insote9te textul, totul ne pare ca un
'intreg, f{!ra lipsuri, iar mintea 9i inima se inalta mai u9or spre
j D
re r:
I
e
' f'(J
Dumnezeu. Totodata Muzica faciliteaza patrunderea mesajului tex- I
'
tului in rnemorie ~i ajutft la intelegerea textului resp(2ctiv.
in Taina Cununiei muzica depa9e9te cele amintite mai sus; ea Dupa cum observam, autorul a .ales un glas (glasul III) ce co-
da un surplus de mare\ie, de fast ·9i de stralucire momentului respunde unei · ton&litati majore (fa major) tocmai pentrn ca in
resµectiv. general, tonalita~ile majore sunt luminoase; inaltatoare, potrlvite
Ca sa putem vorbi de muzica utilizata in ritualul Cununiei, momentelor festive. De altfel, cu exceptia uneia, · toate rr.elodiile
nu trebuic sa facem abstractie de text. Dat fiind acest ]ucru, in
di~ slujba ,~ur::uniei au fost scrise in tonalitati majore. N'J ne vom
cont'nuc:.re vom lua, in ordine cronologica, textele ce marcheaza
momentele principale ale ritualufoi respectiv incerc.3.nd sa rel en la mfer1tele variante armonizate pe. 2 , 3 sau "hi·
f' ... .a~< 4 VOCl·
le talcuim, pe scurt, mesajul. Totodata le vom reda inso~ite de 1.e .:~:gale sau mix;e, vir.1. dorinta de ·a sco.ate in evidenta stilul pu;
melodie. Trebuie sa mentionam ca in Biserica Ortodoxa Romana, traLl·1·t10nahst
t al cantarn noastre · de strana; stil in care c·e ~ r;>fl ... ec t·va
din multitudinea de variante a liniilor melodice, s-a impu:s cea punta ea 9i ginga9ia sufletului romanesc: in aparentn simplu, dar
oferjta de Ion Po1Jescu~Pasarea; de altfel 9i celelalte melodii din
cadrul slujbei Ci.:;mmiei apartin aceluia9i autor. Pe acestea le vom curat, neprihanit.. ·
Di~- sti~ur~le ecteniei mari, unde gasim, la ficcare, pluralul
reda ~i noi.
Ca orice sln~:iJ~i, C'ununia incepe cu binecuvantarea cfata de ,, 1... Domnulm
?Lh
t d · · ·
sa ne ruqam" desprindem caracterul de com unnme .·
µreot. Acest lucru se face daca imediat inainte nu s-a savfir$it 3 o:· o ox1el. acest indemn, intreaga asistenta este chematii sa
slujba logodnei. Daca inainte s-a facut logodna, ceea ce se practica part1c1pe efect1v la intemeierea noii familii, prin raspunsurile pe
frecvent in Bisedca noa~tra, atunci. intre binecuvantare ~ii ultima care le da.
rngaciune de consfintire a logodnei se pune Psalmul 127; se canta . . Momentul culminant il constituie cele trei rw•aciuni. de _
fiecare verset, in r[tm redtativ, intercalandu-se intre ele stihul ,,Ma- sf11 ·t 1 Vt .. d'mtre barbat si fem · ·
. i Jre a ega urn · e. ·' · con
.... • , . v . ._ e1e 91 ma1 cu searna ult'mele
rire 'fie, Dumnezeul nos<.;ru, mL~rire ':fie". Acest stih este ca un re- CtlvmL 0
c1n. rugacmnea a treia: .,, Insuti· • si acum , ucta"pa' ne, . t r1n11· 'te
~ r· '" , • .. .
fren, un leit-motiv care aminte9te ca totul trebuie facut in numele ma.·u Tc< dm sfantul Tau locas si uneste pe robul Ta1u · ,. 1
rr . " A . · · . .. c x CL! rnaoa
1 lui Dumnezeu 9i spre slava Lui. Psalmul respeotiv a fost ales pentru ···a Y ... · v ceste cruvmte sunt socotite oa o epid.eza a cununiei
a zugra vi fericirea vietii familiale a celor ce .se tem de Dumnezeu Sem.
· 1nul· vazut al sfintirii nevazute este unirea maini1' rlrept~ -'- c a bv· ar-
~atu m .ci.t mana clreapt:i a femeii, iar pecetluirea acestei taine se
3. 7 dimine:,i cu Parintele StiiniLoae, convOFbiri re,1lizate de Sol'in
fa~e pnn punerea cununiilor pe capul mirilor. Cununiile inchi-
»umitrescu, Editura Anastasia, Bucure~ti. 1992, p. 122.
4. Icoana ~i muzica au fost mijloacele ,,moderne" prin care Biserica P_. Desc Ct·roanele c!.l care se incununau regii 9i imparani biruitori in
primelor veacuri ~i-a transmis invatatura .de credinta ortocioxa. Ajutat de razboa1e,
v • . luptatorii
. victoriosi · din arene · El e semn1...ica ;,,. puterea, v

cele doua simturi, al vazului !?i al auzului, omului i se irnprima mai repede
in ~nemo!'ie ceea ce vrea Biserica sa transmita. Astfel, o privare de aceste
mijloace ar fi o "tde~·i'.rat5. mutilare a memoriei; vezi in acest sens Protos.
conf. dr. Daniel Ciol·:otea. Iconografia. ortodoxii - memoria vizualii a Bzsericii,
in ,,Ortodoxia", XLI (1989), nr. 3, p. 107-11.7.
92
stapamrea de sme la barbati, sau f:rumusietea si curatia fecioriei la
femei. Cununiile se pun pe capul mirilor ca u'n omagiu sau o ras-
plata ad~sa ~uratiei, fecioriei acestora pe care ei au pastrat-o pana
!:: ;iunta. Dm c:icest rnotiv noi il rugam P'~ Dumnezeu sa desa-
VL!r:;:eas :E': incunun;1rea Ior, cantiind:
93
 ;:.w-
J~,;..J! r-
G lo.r VII T
.. .
(
~\
ij
<-..)
~\ t 3'"""' J
'> c..._

J
L_

J
~

. ...,
ze. .Ji
...:..... ~
-:I
"Q
;
"">
J
c__

d
I J r\\- "~ __
.. ,· . , .... c,__
Gla.1
c.!:..
Ill

\ ....
...
~~:""

~
- -t --
~ \..~
~

~.

~ ~.
Ooom - - ne t r<.J I tu ma.
$l ;pf!? to t
--v
.!>um noJ'- -
~
11e ,
I
- "':. "':>. \\
C°'... c:.::.. c.__ '),
J
rul ~L 4J; I
,.,; J J,
,~ .1 ~
(
$v
~
r/
w

c2- rer
"'::.
J
..r: cu
J
"'> ·' .....:£,.
citJJ-
~ ~
fe
J. }
~
;,, cu
-d
.~
.... 'f
\\
)
nu
J
/);;;;- - ;~
c__

.
~
me
c...._
~-

~
le
-
2: J
l>otn -
...-
":!?=5'
....

nu
/>
~

.
~ '>
-ts t;J .
lui VO•'
VIOi
~

J~
- .-

J
1110.
,.
0

\\
. ~)
/llU

I
79£ 2 II
*' - ;) J
zo-i f
J
e dfl>

Rugamintea adresata lui Dumnezeu de a-i imbraca pe miri

J J
:;ii.
in hajrn>. cinstei ~i a maririi este insotita de nuanta ,,forte" in care
se cant<": melodia de la un capat la celalalt.
Dupa citirea Apostolului ~i a Evangheliei urmeaza ecteniile
intreita si de cerere. Accstea sunt urmate de un moment care ar
trebul sci marcheze intreaga viata a celor doi soti: rugaciunea bine-
cuv£:c1tar<i paharului din care preotul da sa bea mirilor. La noi, fa
romani, s-a impc'.'1mantenit obiceiul ca odata cu vinul sa se binecu-
vtmteze ~i o bucata de paine sau cozonac. Aceste doua elemente,
painea si vinul, capata o singura semnificatie: bucuria 9J veselia
mmtii. totodata si soarta comuna a viitorilor soti, pe care o vor
imo~rtasi impre~na, avand parte de acelea~i necazuri, dar ~i de
ac~1easi. bucurii. Se cade :sa mentionam ca painea este o remines-
cen\a veche, precre~tin3, mo~tenita din ritualul nuntii la romani.
0
!•
... 0 urmarire mai atenta a melodiei ne face sa obscrvam ca
aceasta ~;e angaj,~a,:a intr-o inflexiune modulatorie: in relativr, to-
nalitcit1i de baz;1, cu semicadenta pe dominanta acesteia. Acest
segment vrea parca sa antlnteasca mirilor ca viata este oresarata
mai ales, cu g·rieutati, cu obstaicole de tot felu:l ca1:e trebule invins~
impreuna. Nimeni nu 'i.'?i le dore~te, insa ele sunt inevitabile. Biruirea
lor f:e face chem.qnd in ajutor numele Domnului asa cum si cantarea
zice la sfar~itul ei, iar firul melodiei revine la tonalitat.'ea initial5.
redand optimismul. ·
Dupi: acestea urm·ec.za inconjurarea mesei de catrc alaiul de
nunta format din slujitori, miri ~i na~i in chip de hora. Acum se
dC1 glas bucuriei flre$ti, prilejuita de nunta, sentiment ce s-a ex-
primat 1ntotdeauna prin cantec si clans. Aceasta ceremonie intal-
nita ~i la botez ~i la hirotonie, este un rest din dansul rituai, bine-
inteles religios, care fac:ea parte integranta din cultul ebraic. In
timp-.iJ acestui ceremonial se canta trei tropare a~ezate 1ntr-·o anu-
mit.ii ordine. Primul este de fapt irmosul cantarii a IX a de la Ca-
nom;l Miezonopticii de duminica, pe glasul V. (Vezi p. 94).

Unul din scopurile casatoriei ~i implicit rol n.l familiei este

Ea ammte~te de painea comuna ce se frangea la 2i, cu ocazia nuntii na .~terea
de prunci, deci asigurarea continuitatii ne'.lmului omenesc
~i pe care mirii o m<lncau impreuna 5. Tot speciali~tii ne spun c<l in virtutea poruncii divine (Facere 1, 28). Deci Biserica ne duce
,,atftt pc;harul, cat ~i painea, ne aduc aminte ~i d·~ . imp}rtasirea acum cu gandul mai intai la na~jterea Pruncului ·din Sfrlnta Fecioara;
mirilor. care avea odinioara loc in acest moment al slujbei, deoarece dupa cum ~tim nasterea a fost prezisa de proorocii Vecbiului Tes-
cumuu~ se savarsea de regula indata dupa Sfanta Liturghie, cand tament, dar dintre toti lsaia a vorbit eel mai lamurit (Isaia 7, 14).
mlrii se $i impa;ta~eau" t. Cantarea ce se canta acum, in timp ce De aceea, ih acest moment, noi i1 rugam pe prooroc sa fie parta$
mirii beau din pabar, este versetul al IV-lea din Psalmul 115, care bucuriei noastre pentru ca i s-a implinit proorocia. Cbiar dadi. este
se c~nta ca priceasna, in vechime, in timpul imparta$frii mirilor. Sa moment de bucurie, melodia scrisa intr-o tonalitate minora, in-
urrr.arim acum lini a melodica: deamna la .sobrietate, la autocontrol spre a da prioritate bucuriei
duhovnice~ti.
5. N. Lascu, Cum traiau romanii apud. Pr. prof. de. Ene Brani5te, Urme_a za celelalte doua tropare care, ni se pare noua, cuprind
Liturgica speC'ialii, manual pentru Institutele Teologice, Editura lnstitutului sensul tainic al familiei, cuprin:d, daca am putera sa-i spun.em, o
Biblic ~i de Misiune al B.O.R, Bucure~ti, 1980, p . 412.
teologie a fiamiliei. Sa le urmarim mai intai .atat continutnl, cat
6. Ibidem, ;3. 412-413. $i melodia:

94
95
 . I A:. r""

Glos v ~ ~ T ..- ·e ·..i<

~
J. -t
?f ~
-·~ _j1

·.. .
Glo.1
_
VII
r F r
e, don fu :eJ
~ ''>C'..
fe Fe.
......
ci('o
r ?Q<::--, ;
-
! )
Jl - J
C--
J
vuf --
.
"
y 71 1
.SJ ] ).
ce
]J 110
"'>
ri e,
........
10
--
Je, ne
:

J J F
i' r \9.fo
. ......,
fiu-
)

J r
-r r
.,,e I

Z.OU .JI
, o- mu/ Ro c
c._,,_
J... J J
<:""'....
- -:r 1 .j "" I k. .
I

}:j
II '.
\\

J ; ,2"4r
0 Ne-~m :putea. p~ne inyr~b~rea: de ~e la un asemene~ I?oment
de bucune 91 de rnaltare, cana sunt u1tate, pentru o cl1pa, toate
grijile, necazurile, durerile 9i greutatile, se face referire la martiri?
Gkis
--
.\Iii Acest hicru ne aminte9te de suferinta, chinuri, sange varsat; oare
~

sum in ton textele acestor doua tropare cu momentul respeGtiv?

Sci nu uit3.m insa un lucru: casatoria are drept temelie dragostea;
dragostea curata 9i sincera dintre cei doi soti. 0 dragoste jertfel-
nica. 0 dragoste jertfelniCa pentru ca dragostea nu este altceva
decat jertfa, ea se identifica cu jertfa. Este renuntarea la
eul propriu 9i trairea vietii celuilailt De acum inainte viata
barbatului apartine, in 1ntregime, femeii 9i inyers, viata · femeii
apctr\m~ barbatului. P12ritru multi, este un lucru care apar'~ine de
domeniul irealului, irealizabil pentru ca egoismul ne roade sufletul
9i ne. sHi'.,e9te ~Juterea de a ne transpune in viata celnilalt. Dar,
tocJT.dl aceasta au facut-o mucenicii: ~i-au jertfit absolut t')tul, 1.:hiar
~ i viata pentru Hristos: din dragoste pentru Hristos. Ori acest
.· tablou, zligravit in cele doua tropare, trebuie sa fie model de ur-
rnat pentrn cei doi soti; totul se bazeaza pe jertfa. ,,Iubirea- spunea
P~irintele Staniloae - stfi intr-un sentiment de raspundere fa~a de
1::1portanta celuilalt. Daca-1 iubesc, tin sa se mantuiasca". $i tot
marelt' teolog, folo~:ind un citat, spunea: ,,Cand spun cui'la , te iu-
besc", spun: tu nu vei muri niciodata. Te iubesc - este o co~c!uzie
ci.'1 celalalt nu va muri. Te iubesc - nu vreau sa mori spiritual in

7 97
ve~nicie. Celalalt poate muri pentru ~ine. d~ca. nu-i arat _it;bire_,
rabdare. Poate muri, da" 7. A9adar, datona f1ecarm sot este sa_,-1 faca
pc celalalt sa merga spre fericire. A~.st lucru pr:su~u:ie rab~ar.e,
-multa rabdare, intocma1 ca oea a mairtir1lor sau a calugar1'1or. Pent'l u
ca spune acela9i parinte: ,,In casat~rie este ~.i mul!a :ab~are; poate
mai multa rabdare decat la monalu. Monahu au 91 e1 v1rtu-ple lor,
dar au si mirenii virtutile lor. Este sfanta 9i casatoria. Nu spun ca
nu-i sfant 9i monahis:m'.ul, de9i am accentuat ca monah devii prin
rugaciune, om casatorit prin taina" 8. _ , • .._ _
Iata asadar rostul acestor doua tropare: de a ne ara~a ca
farnilia s~ bazeaz~ pe jertfa continua. Iar aceasta jerLfa nu se reali·-
zeaz[1 decat impreuna . Exista o comuniune in jertfa_ Sfin\ii martiri
s-au jertfit pent.ru un singur Dumnez~u, d~r un D~mn~zen ~ar~
este o c:omuniune de persoane. ,,Astfel m1sterul smgurnruhu 91
plur.'lluiui din om-- nota Vladimir Lossky -- refle~ta. s~stemul sin-
gularnlui 9i pluralului 'in Dumnezeu; ~9a cum prm~1p1u~ pe~sonal
in Dumhezeu cere ca natura cea una sa se expr1me in d1vers1tatea
perscanelor, la fel in omul creat dupa chipul lui Dumnezeu. Nat~ra
um.ana nu poate exista in posesiunea unei monade; ea cere nu sm:-
guratatea, ci comuniunea sau diversitatea cea buna a i.ubirii" 9 .
Daca ne vom into'.lrce la linia melodica a acestor doua tro-
nare vom observa ca ea nu difera prea mult, tocmai pentru a
~ublfnia unitatea si indisolubilitatea familiei; a ceea ce Biserica
vrea ca familia sa fie, exprimandu-se prin cantarile infii~i9ate
mai SUS.
Jn momentul in <_'.are Mantuitorul a ridicart casatoria la rang
de T-:::imi, prin partici-;:iarea Sa la nunta din Cana Galileei, imprcnna
cu ucenicii Sai, toti exegetii au vazut in aceasta intentia Lui de a
4rata nu numai celor prezenti acolo, soti 9i nunta9i, de cata cinste
se bucura casatoria in fata lui Dumnezeu; lucrul acesta era valabil
pentru toate veacurile, pentru toti sotii din toate timpurile. $i se
cuvine ca ei sa inteleaga cu cata inaltare trebuie sa incheie casa-
tod<i, s8- n-o rednc'i b un simplu contract. De a.::eea Bi~-:.erica a
cinstit casMoria inca de la inceputurile ei 9i a avut grija ca in
momentul -savarsirii Tainei Cununiei sa-i dea un surplus de sobrie-
tate, dar 9i de maretie in acela9i timp. Acest lucru, a9a dupa curn
am vazut, reiese cl1n mesajul textelor liturgice 9i din muzica fo-
losita ca liant sau mai bine zis ca punte de legatura intre mesaj
~i sufletul omului.
Diac asist. Alexiindrel BARNEA
7. 7 dimine;;i cu Pii,.intele Stiinilooe, p. 116.
8. Ibidem, p. 114-115.
9. Vladimir Lossky, Theologie Dogmatique apud. Jndrumiiri Misio-
nare, p. 214.
98
TAINA NUN':fll
DUPA 1NVA'_fATURA SFIN'fILOR PARIN'll
De la inceput se impun cateva precizari cil privire la U(Jtiu-
nea ck taina in general ~i asupra notiunii de Taina Cununiet' in
special.
Cuvantul taina, avand corespondent in limba greaca cuvant<1l
mysterion (µvcrtlj(>tov), iar in limba latina cuvantul mysterium, sa-
cramentum, are sub aspect teologic o dubla semnificatie; aceea de
mister- ceva ascuns, necunoscut sau de necunoscut (,,taina cea din
veac ascunsa 9i de ingeri ne9tiuta"), o revelare, o dezvaluire a
intenti1lor divinita\ii atat cat considera Dumnezeu necesar sa stim
referitor la mantuirea noastra - .<?i aceea de sacrament - - .,concreti-
zarea realitatii spirituale a sfinteniei intr-un gest insotit de o reali-
t.ate materiala .<?i prilejuita de savar9itor". Prin urnlare taina, ca
lucrare a harului revarsa':; din umanitatea indumnezeita a lui Hristos,
este o lucrare emmar.1en.te cre$tina, o lucrare a Duhului .Sfant ;.
Taina este deci o lucrare sfanta prin care se comunica cre-
dinciosului ,,in chip special 9i prin anumite semne vazute harul
dumnezeiesc, nevazut 9i mantuitor" 2. Credinciosul intra in comu-
niune cu Hristos ca persoana 9i se intemeiaza comuniunea cu ~-Iristos
~i cu ceilalti mernbri ai Bisericii uniti cu 9i in Hristos. Prin urmare
,,omul trebuie sii traiasca faptul ca in momentul Tainei intra 1n
comuniune cu Hristos, care este un Tu - suprem si care ll ridica
la nivetul comuniunii lu_ Sine, dar care este in acela9i timp 9i om
coborat la nivelul comuniunii cu noi prin alt om" 3, adica prin
preGt, savar9itoral taineL Insa nu trebuie sa se inteleaga ca preotul
se interpt!Ile intre Hristos $i credincios, el fiind doar persoana care
constata realizarea legaturii directe dintre primitorul tainei si Hris-
tos 4 , concretizata prin folosirea formulei reflexive, se oot~aza, se
1mpiirta9e9te, se cununa. Rezulta deci ca savar.<?itorul propriu-zis
al tainei este Hristos insu~i in mod nevazut, ceea ce insemneaza ca
validitatea tainelor nu depinde de vrednicia savar9itorului (preot sau
episeop, cad rugaciunea 9i invocarea Sfantului Duh apar~in Bise-
1. Pr. prof. loan Bri.01, Dictionar de Teologie Ortodoxii, Bucurc!;'ti, 1931,
p. 351 u; Pr. prof. Dumitru Radu, Sfintele Taine, in lndrumiiri misicnare.
Bt:cure~ti, 1986, p. 506 u, ·
2. Pr. prof. Ene Brani~te, Liturgica speciald, Bucuresti, 1980 o. · 353.
Pr. prof. D. Radu, art. cit, p. 507; Paul Evdokimov, L'orthodoxl ;>, ·Paris,
1979, p. 263. .
3. Pr. prof Dumitru Stiiniloae, Teclogia Dogmaticii Ortodoxii, vol. HI,
Bucure~ti, 1978, p. 30-·31; Hr. Andrutos, Simbolica, Atena, 19'.{0, trail. rom. de
P:.of; J~stin Moisescu, Crniova, 1955, p. 239, define~te tainele drept ,.cercrno-
nu mfuntate de Dumnezeu, care aratii ~i totodatii transmit harul neviizut,
prin ele Hristos stand de iatii ~i lucrand in Bisericii. Puterea lor sacramen-
talii izvord~te prin urm_ar~ r:lin jertfa riiscumpiiriitoare a Mantuitorului.
4. A se ved~a ~1 H. Volk, Ehe IV. Dogmatisch, in Lexikon fur Theo-
logie und Kirche, Freiburg, 1959, vol. III, col. 682, insii nu putem fi de
acord cu el cand afirmft ca Taina Cununiei poate fi savar~ita numai in
ptezenta _credi'.1cio$ilor, constitutiv fiind cuvantul ,,da" dat de . cei doi miri,
pent'.'n . C'a_ Hnst:'?s coboara. in c~ip neviizut prin siivar$itorul tainei, prin
p.reot, ~1 da nun\11 caracteru~ de tama. Vezi Pr. prof. D. Stiiniloae, op. cit., p. 195.
99
 celor pamantesti ci a lui D
(Cf. Facere 1 · 26) 13 si c" ~neze~ in 5 u1?i, care fii:nd unul ziee Noi"
nc1i. Chiar 'Ii gesturile sacramentale $i declaraWle savar'!itorului
m ..u1itate in ~are ~alil:luie~"' udn.ir~a 1c~} r
se
0 doi se formeaza ~ co-
<lespre lw.rul care se pogoara ,,sunt insotite de credinta Bisericii ca rn. " 2r
J-Iristos insu9i lucreaza prin ele in mod nevazut", implinin:l faga- ~u, .,un e sunt dr;i ::;au trei adunati . ' cf · textului d e l a Matei
d . ' .., . "' l vmu
<luin\a ca ,,la savfm;irea ]or va cobori in cei ce le primesc". I->entru !?l Eu in mijlocul lor''. De aceea Sf . r in nGume].e Meu, acolo sunt
· ~oan ura de Au
v v . - r nume~te
f .,. , 1 , -
aceasta se cere 9i din partea primitorului tainei o mani£estare 5 de a1:11111.a ,,Ex.X.11.lJCHCI µLxQa" 15 deoarece sotii .
Yoin\a, in a accepta ,,o relatie personala decisiva cu Hristos•: . do1, cl un trup _(cf. Matei 19, 6). '. prm casator1e nu mai sunt
Elementele constitutive ale tainelor sunt deci mijloacele ma- Fapiul ca in actul crearii omului nu t ~
es ~ v~roa doar de crearea
,
mrni barbat 9i a unei femei se oat
terfole prin care Hristos !nsrn;ii l'}i comunica harul mantuitor, lu-
crarw pTeotului prin atingere a mainii sale direct sau printr-o doua teA.te din Car'ea Facerii La F~c~onstata dm .compararea celor-
materie de trupuJ. primitorului tainei 'Ii miirturisirea de credinta a b11rbat ' (zakar) ·';;i femeie (neg.evah) (1' rel~ lb, 261 ct~l vdol sunt numit±
fe . ") • n im a a ina ma -·cul " .
~ - us s1
sofa~ s~n num1.1 sot1 (1$, lat,
" mma pe cand la Facere 2 18 t T . ?'
prindtoruLui inso1;ita de rugaciunea preotului 6.
In Biserica Ortodoxa, ca 9i in Biserica Romano-Catolica cdsta ·
(is:i, lat vlra"")' "ra"ta'ndu'
· ' ·• t. " ... -se s1 cum s v · t ·
vir)si
. .·
un numar de 9apte taine 7 impartite fie in trei categorii: taine ale ,,De aceea va lasa omui pe tatal si e e a m. emeia fanuha:
unirii depline cu Hristos (Botezul, Ungerea cu Sfantul Mir ;;i ~emeia sa ~i vor fi amandoi un tru "p mama sa 91 se va vuni cu
Euharistia), numite 9i taine de initiere 8, taine ale reintaririi in rnsil nu s-a facut dupc"1 bunul lac pal (Facere ~' 2~): A~ea~ta _unire
Hristos in urma 'imbolnavirii suflete9ti (Marturisirea) 'Ii trupe~ti '.lrnm~lic al impreun~irii trupesft ci d ce}or d01, r~1c1 dm mstmctul
(Maslul) ~i taine pentru implinirea unei misiuni speciale in Biseridi i-a bmecuvantat si le-a ['anduit '. .. upa voia hn pumnezeu care
(Hirotonia) sau in rncietate (Casatoria sau nunta) 9, fie in doua ca- ~i va in. multiti 9f- .umpleti. pam~~~~s1~~leatl?1'AP~t.~am(Iant:
. s apam ,1 •'acere,,Cre9te~i
1 28)
tegorii: taine care se .repeta (Euhari1stia, Marturisirea, Maslul) 10;;i C u toate ca \n VPchiul Testam t - - . . . ' -
taine care nu se repeta (Botezul, Mirungerea, Nunta ;;i Hirotonia) . uarecare sfintemeo 'e a n-,, a fost i·a.· ent_ clasator1e1 1 se co.nferea o
, · -· "' · r ica a a rangul · t · " •
lnsa in sensul larg al cui:fmtului ,,tot ce tine de viata cre;;tin'.'i este Noul Testament. Familia era usa in sl .b . .?e. ama ca in
ec.lesial ;;i decide 11atura sacramentala" (cf. Faptele Apostolilor 2, 17; near:l'1lui omenesc. !ncheiere~ ca "t :1J.1 a mentmern 91 perpetuarii
viduala a celor d · · ~· · . .., sa ?1:-~ nu era. o problema indi-
I Corinteni 12, 17) 11 .
tn continuare ne vom ocupa doar de una din aceste tai.ne ~i 22 15· Deuteron~~ t~n-~1.' Fc1 a ... am1he1, respect1v a tatalui (lec;ire
, 2)' . . - acere 24, 2-61; 34 1-24 :i3 6· s·
anume de Taina Nuntii a~a cum a fost ea privita de SfinW Parinti. $1 numa1 in cazeri g.e . f , ~ , , a1n.
> '
14 , ' .
mi rel~ (Facere 26, 34 u; ,. u :x~~p ·~e _ tr~ta prob!ema . casatoriei
Taina Nuntii sau Cununia (in grece~te gamos (yaµoi;) sinapheia
cumparata ~i trecca din ascul a'
28 8 4
' - 3?, 38, 1-o). M1reasa era
(owmpEi:a), iar in latinefite martrimonium) este ,,un act sfant, -:l.e ori-
(Geneza :w 14-''0· D. ·t·
gine dumnezeiasci1, 1n care prin preot se imparta;;e~te harul Sran-
t rea tatalm sub ascultarea sotului
en .eronom 22 28· Ios 15 6) - A·.
tow~1 o µersoana libera sotul : d 'ct ua ' ' ea. ramanan:l
. • , <> ,
tului Duh unui barbat si unei femei care se unesc liber . in casa-
nu ca su-.reran. Sotia isi' put.ea ;~~n reptul a.supr_a e1 ca sot :?i
torie, care sfinte;;te ;;i 1na.lta legatura naturala a casatoriei la dem-
nitatea reprezentarii unirii duhovnice~ti dintre Hristos ;;i Biserica" 1 .
2 ~i darur1le de la s~t 1s · 5
ra averea primita de la parinti
..
1n conformitate cu textul scripturistic din Cartea Facerii con-
(Facere 1, 28) in special biiieti 'Psa~~ ament
Scopul cas~itoriei in Vechiul T t
stituirea familiei i~i are fundamentarea in vointa divina exprimata 27 5era n~~.te~~a urma.;;ilor
la creatie. ,,Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potri- rati o binecuvantare a lui Dum ( • ), cop~u fund conside-
~W, 2; Psalm 127, 3 u; "Psalm ;2~ze~ 6) ace:e 4, 1 s~. 20; 17, 4 ~i 16;
c (/

vit pentru el'' (Facere 2, 18). Sf. P arinti, interpretand acest text,
spun ca 1mirea dintre lx~rbat ;;i femeie nu reprezinta o imagine a p edcapsa de la Dumnezeu (Levitlc 2o
.L201ps~ co.pulo~ era socoti~a·
18, 21; Osea g 11-16) · , ' u, Isaia 41, 9; Ierem1a
C ' - , . 91 o m.are aezonoare pentru sotie (Facere 20, 23).
5. Fr. prof. D. Sta.niloae, op. ci.t., p. 26-30. Nicolae Caba,;i'.a zice ca ,. . ~·' ~oa~e :::a m Vechml Testament era permis" r a~ .
tain,.Je sunt ,,caJe impariiteasca pe care El ne-a trasat-o, u;;He pe care El le-a aprecia:.<l insa 91 monogamia (Facere 2 18-24) C'·t
<>ra ~ec t1'aoscu t in
· \·rech1ul
·~
1 po 10°:~111a, e
· a pr1 este C"'" batul
dt>schis 9i prin care El revine la oameni''·. Despre viata In Hristos, P. G ., CL, •
Testame n t . ' S e cunosc. abtmer1
. : de ~·· - •
!a viata
col 508 A, dupa Pr. prof. Ene Brani~t~. op. cit., p. 354. A se ve.dea traducerea
- . ,j

romaneasca a Pr. prof. Teodor Bodogae, Despre viata in Hris1tos, reed., Bucu-
, 13, Sf. loan Gura de Aur, P.G., LXI 2
re~ti, 1992, p. 130-296. P. Evdok1mov, op. cit., p. . · ' co1 15 ;;i LXII, co}. 387, dupa
295
7. loan Mihiilcescu, Dogmatica soteriologicii., Bucure~ti, 1926, p. 112;
6. Ibidem, p. 32.
. 14.p.Clement
op. cit., 295. Alexandrinul ' p · G ., VI II, col. 1169, dupa P. Evclokirncv,
Hr. Andrutos, op. cit., p. 247 ; Pr. prof. I. Bria, op. cit.) p. 353, P. Ji:vdokimov,
15. P.G.. L~lI, col. H3, dupa P . Evdokimov o ·t
op, cit ..8. p.Pr.263.
prof. Ene Brani~te, Explicar ea Sfintelor Taine de initiere , Bucu- 16. 0 pract1ca asemaniitoare cuno teau si , • ?.· cz ., p. 295; - -
,.cum manu·' scotea so1;ia de sub tutel~ famlf1 ~oman;i. A;;a '.1um1ta casato;-ie
re~ti, 1990.
9. Pr. prof. D. Staniloae, op. ct.it., p. 33; Pr. prof. D. Radn, dere matrimonial s l religios sub tutel t e~ puna:id-o dm punct de ve-
1
·.nanl'" .1~1 pastra o oarecare
t• - · ''
• so.ta '
starea de u U1 tpete cand . in .ca sa"t o.i~
so .libe -· ,,sme
·
art. cit10.
.. p.
Hr.512.
Andrutos, op. cit., p. 248; Fr. prof. D. Radu, op. cit., p. 512. ve~ea c_. Sto1cescu, Curs elPmentar cle dre t r a , de mdependent~· ~ se
sustine repetarea in caznri speciale a T ainei Mi runge:·ii, adaugata, Bucure~ti, 1931, p. 100 _114 si Vlad· ~oman, ed. a III-a _revazuta ~i
11. P. Evdokimov, op. cit., p. 263 u.
Bucure~fa, 1971, p. 125-136, ·· nmr Hanga, Dreµt prwat roman,
12. Pr. prof. D . Staniloae, op. cit., p. 176.
101
100
 conjugala in familie in cazul unor randuieli de sfintenie (Ie~ire
19, 15; I Regi 21, 5).
Aceste scurte predzari asupra casatoriei in Vechiul Tec;ta~
ment ne iac sa "fnte1egem mai bine sensul casatoriei postulate de
Mantuitorul in Noul Testament.
In Noul Testament s-a dat casatoriei sensul initial, adica
unirea nedespartitci dinfre barbat 9i femeie, dupa voia lui Dumnezeu
(1\farcu .i.O, 6-9; Matei 19 4 u). Cu toate ca te~tul clasic din randuiala
cununiei este eel de la loan 2, 1-11, -in care, prin prczen~a Mantui-
torullli si a Maidi Sale la nunta din Cana Galileii. se arata ca
nun ta e · voita 9i binecuYantata de Durrinezeu, invat~tura Mantui-
torubi t'.espre casatorie se gase9te in raspunsul dat de El fariseilor
(Matei HI, 3-8; Marcu 10, 1-9). Mantuitorul arata ca inca de la
crea\ie Dumnezeu a facnt barbat 9i femeie pentru a se ani ca sot
;;i so~1e 1ntr-o uni~e hdisolubila: ,,Cel ce i-a fa.cut de la inceput i-·"l
.fa.cut barbat si femeie... Pentru aceea va lasia omul pe tatill sau
~i pe mama s~ 9i se va uni cu femeia sa 9i vor fi amandoi u n tr up.
Deci ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu desparta" {Matei 19, 4-6).
Permisiunea legiferata de Moise, de a se desface casatoria,
prevedea numai cazurile de adulter, acesta fiind asimilat ca rnoarte
sufieteasca cu mo3.rtea trupeasca. Mantuitorul atrage insa atentia
fa1iseil0r asupra indisolubilitatii casatoriei amintindu· -le ,,ca la in-
cepu t nu a fost a9a", ci numai pentru invarto9area inimilor lor le-a
permis Moise desfacerea casatoriei in caz de adulter (cf. Matei 19, 8).
Sf2ntul Apostol Pavel adance9te 9i mai mult problema casa-
toriei numind-o ,,taina mare" 9i asemanand unirea dir.tre barbat
si femeie prin taina nantii cu unirea dintre Hristos $i Biserica
(Efeseni 5, 31-32). Pentru a nu fi periclitata casatoria, Sf. Ap. Pavel
recomanda despartfrea celor doi soti pentru perioade scurte, de buna
voi.e $i numai cu scop de sfintenie, indeletnicindu-se cu postul 9i
rugadunea, dupa care sa revina din nou la convietuirea :!'arniEala
(I Corinteni 7, 5).
Desfacerea casatoriei ramane in Noul Testament ca Sl in Ve-
chiuJ Testament un interdict 9i este condamnata chiar ?i. privirea.
patima$a la o alta femeie 9i prin analogie la un ait barbat, fapt
care ar duce la dezbinarea casatoriei (Matei 5, 28).
Cat prive9te celibatul Noul Testament il recomanda ca posi-
bilitate de a sluji in exclusivitate lui .Dumnezeu, fara insa a necinsti
cas<ltoria. Sf. Ap. Pavel, cu toate ca recomanda fecioria 11, indeamna
pc cei necasatoriti cat 9i pe vaduve, daca nu pot sa se 1nfraneze,
S~t se casatoreasca (cf. I Corinteni 7, 8-9).
Nurnind casatoria ,,mare· taina" condamna cu asprime desfa-
cerea ei. Daca feoioria e doar recomandata de el, desfacerea casa-
toriei e interzisa prin poninca de la Domnul (cf. I Corinteni 7, 10)_
Din cele relatate mai SUS se poate vedea ca scopul casatoriei
cre:;;tbe este: inrnultirea, perpetuarea $i cre$terea neamu1ui ome-
17. A se vedea J. Mi::hl, Ehe III, Im Neuen Testament (ciisiitonn in
lVoul testament), l"n Lexikon flir Theologie und Kirche, vol. III, Freiburg,
1959, col. 677-680 .
102
nes,c (cf. Facere 1, 28) prin nasterea de copii 18 • t · t ·
proc2., p~r-ta:nct unul altuia sar~inile (cf_ Galate'nimGra2Ju) ~rafr; rec1-
trupeasc'1 (I Cor1·nt.. : 7 2) d . ' • in ranarea
·· _ • ~· _ . ·"'~- ' ' ar ma.i ales reaiizarea s'.• · - - . · · .
desavar0?1ta nitre sot1 {cf. Efeseni 5 25 2B 33 . 1 c'a~u d": mb 1;12
.t, d 1 1 ' - . ' ' ' , or1nten1 7 ~)
,, t ransm1. an unu a tuia cahtat1le 9i darurile care su 11t p · · 'f: · '
..- · · bT d . . . roprn 1e-
;•trl~1·~'- i nn~ idan _u~se rec1p:~~ ~1 formandu-se reciproc ·si lucrand
1
J.ao aJLa a 1n ep 1inirea memr11 morale a fiecaruia" 19 ·
Cast1toria este deci unirea tainica dintre barbat ~i feme 1- -
. · b.l - - b. . _ ~ . e, pr1n
care se. ,,mno 1 eaza m -1rea conJugaila" .o facand posibila nast _,.
cjn , pl! • f · t . . . . . erea
\.'. co . i i:i :an~r:a !'upeasca 91 ii:itraJu~or~ea _r~ciproca 21_
. ~ !~c,~hi m:r~tatun_lo_r ev!llghehce Sfm!u • P_armti. au recoman-
da~. casat?!'·a 91 au aparat--o m fa~a unor m19car1 eret1ce cu caracter
an:1fai:n1h~l. Clemc~t Alexandrmul, combatahd pe Vasilide si
a_depu: Ii:-1 <:are respmgeau cclisatoria ca fiind instituita de diavolui
~1 aec1 ~1ed1ca in ~lea desavar9irii, dar admiteau desfraul) ferice~
,.;t.~rea ..f,~c fan;i_en·' _cur ~dm1ra ,~monoga~ia ~?i sfintenia unei singure
c~1sator_n, _ S_?tn. avan~ impreuna acele391 simtaminte 22. Tot el res-
pmgP. mva_ta:ur1le Im Ma~cion, _Heraclit 9i ale pitagorienilor (care
<let~sra~t -::a~a!or1;;t pe mohvul ca na~terea de copii ar fi un rau si
d;c.~ prin_ casator:e . s:ar Ufl!P!e lu~ea de exponen~i ai rautatii) 1r{-
"~~a.nd ,c.i_ ,,treb\ne ~a te _cas_'.lt~ri:9ti pent7u ca sa ai copii, iar dupa
c1:.-a1 facu.t copn, s8: vreI sa-t1 mfranez1 placerile trupesti" 23. De
~cee~ nu e_st~ perm1sa desfranarea, ci ,,fiecare (barbat) ~a-si aiba
feme~~ sa 91 f1eca~e femeie sa-9i aiba barbatul ei" (I Corintertl 7, 2).
. in ~onformitate cu aceste precepte scripturistice Clement
'~:exai_:drmul combatand_ ma~ d~pafte pe Carpocrate 9i Epifane 24 in-
""•\a ca a cere ,;ca feme1le sa fie comune ...• este cea mai mare hula
a.d,~sa_ numelui lui Hristos" 25, pentru c~ se desfiinteazci ~i legea 9i
E' ctn_?lwl1a, care yorun~1~9te ,,sa nu_ fac1 desfranare'' (Ie9ire 20, 14)
:,:i ,,sa ;l1u_ po~te9t1 feme1_a aproapelm tau" (Ie9ire 20, 17).
Casatona cea du pa lege nu este o simpla legatura con iw1ala
ci este ,,:> unit:lte . spirituala, care inchipuie9te legatura acc~sta ~
D omn'llu1 cu B1<>enca ... ca este mijloc al harului dumnezeiesc, care
. 18. R. ~- Coulet, Le probleme de la famille, vol. I, :La C':-L;e de foyer
ed. Spes Pans-Bordt>aux, 1924, p. J.3, d11pa Prof. Constantin c. Pavel · Pro~
b ieme morale cu privire la cii.sii.torie si familie, in B.<?_.R., l-2 ;HJ67, ~- .127,
nota 1. ·
19. Hr. Andrutos. Sistern de moralii, trad. rom. D r. I. Lancrajan . ~ 1
Prof. E r mis Mudopoulos. Sibiu, 1947, p. 300-323.
20. Prof. Constantin C. P avel, art cit., p. 128.
21. Manual de Teologie Mora~ii. Ortodoxii, vol. II, Bucm-e~ti; 1980, p. 289.
_ . ~2. ~lro1!20;3a III, 4, 3, trad. rom. de Pr. D. Fecioru, In Fatii1ti si scri:.:
1ton b1~ence~ti (m co_ntinuare presc_urta PSB), vol. V, Bucure~ti, 198.2, ·p. '188.
fo l?Oiltinuarc VOID C!ta dl'l aceasta CO~ectie indicand numarul VOtUIDU!Ui Si
pagma. ·
23. Stromata III, 24. 1, PSB 5, p. 197.
. 24. Doi ereti-:i gnostici aiexandrini, tata !?i fiu. care au tr<iit in sec. al
!l~i:ct, vezi Pr. D. Fccioru, Clement A~exandrinul, Scrieri, partea a II-a, in
PSB, vol. 5, Bucure~1.I, 1982, p. 189. nota 8 ~i 9.
25. Stromata III, 5, 1, PSB, 5, p. 189; Teofii al Antiohiei, ciitre Antulic,
n~ 6, trad ron~: de. Pr. D. Fec10ru_ in PSB, 2, Bucure~ti, HJ80, p. 331, nici
sue _rretextul ca avand feme1le in comun ar creste numarul copiilo:· si ded
a!- f1 o miingaiere pentru cei fatristati. nu a J;ut1~t accepta ,:iceast'i n~:egiui'"e:
deo;ue•ce z1ce el, ,,copii sii f,c ;iasca legitimi din casii.torie ~i nu cli.1 c:clulter ... ".
103
 ridicaselegatura
c:are
•
insotesc,conJug.?
.
I'
1• si um le de puterea Duhului Stant pe cei
ca sa a.·pas t rez casatoria cinstita ... crescand cret?- (Mc.tei HJ, 9; Marcu 10, 11-12; I Corinteni 7, 10-11). Nici Sf Parinti
34
nu arl.mit a doua casatorie , iar Atenagora Atenianul, sub influenti:J.
. .t e copiii lor" 26 . •
timi;; ~··~"'toria nu poate fi socotita nicidecum desfran::i-re sau_y~_ca~; montan!sta, socotea a doua casatorie ,,adevarat adulter 35.
. Desfacerea casatoriei pentru motiv de aclulter, nu numai ca
.

asc; ,,. d 'ta rin lege, ci ,,caderea dmtr-o sm5ura

pen_tru. ca_ a fo~~ xaft u~asa~orii" e socotita pacat $i desfranare 21. nu permite r ecasatorirea, ci presupune abstinenta ~i pocaint~i. Herma
,A

casator1e m mai mu e . . . . M. ., · o ()) <lU Pastorul .~ ondamna pe rJarbatul care nu-~i va primi sotia care se
• . Sf.. P~rmt~nitatea si indisolubilitatea ciisiitoriez. A!?a cum Hr1s-
- . . urmand Evanghehe1 (Mate1 19, 6,. mcu i ' . . 'lJOCfi! e9te ~i porunce~te ca barbatul Sau femeia Sa Dlj Se recasato-
invatat ~esp_;e_ te B' · 1 a ci 0 iubef?te, se jertfe$te pentru ea roasca toomai pentru a f.a(•e posibila pocainta oeh.1i cazut 36_ Pentru
tos ni:--$1 pa~as~$ ~~=~ec fara prihana (cf. Efesem 5, 25-27), tot aceasta este insa nevoie de un mare exercitiu de rabdare, snstlnand
s-o s~1:r;tec:.sca ~~ s-o 1 este ingaduit sa-si paraseasca fomeile loi; p c unul din soti s<l nu savar~easca adulter, iar pe celaJalt ajuti'tndu-1
~<1 se indrepte 37 .
a$a mc1 barba~1 or nu e "nduit casatoria pentru infranare $1
$i invers. _Daca _I?umne;eua;uix: desfacerea ei 2s, caci zice Cleme:1t Scripturistic doar moartea · poate sa desfaca legatura tainica
~~!~e;~ri~~l~ofu1~1n~u r~~!rire t~xtul
la pa_ulin c~~' 2~Biserica nu se a c.ununiei (I Corinteni 7, 39), dar $i in acest caz Sf. Ap. Pavel
1nd1?;:imn:1 pe vadnve sa ramana necasatorite (I Corinteni 7, 40),
mai casatore$te cu altul, pentru ca •a~e ~:ele el . , ~ ;·
ci doar daca nu pot ~;a se infraneze le ingaduie recasatorirea,
Tndisolubilitatea si unitatea casator1e1 es~e fundam:nta .,,; pe
~- . , . · · d · t'1 Ei se mbesc pen~t'U c~~ se fiindca ,,mai bine este sa se casatoreasca decat sa arda" (I Corinteni
iubi.r ea des_avar~1ta_ d~ntre cei ~~t~fa ·peirmanent barbatul gasind 7, 9). Daca permite mentinerea casatoriei chiar ~i a unui cre9tin
mpleteaza se daru1esc unu1. t cu u:::-1 ?.1ecre~tin, pentru ca eel necredincios se sfinte9te prin eel
n~s ri-
v A ) • _, ' • Q

co
111 so... ia sa 0' taina . • in · d e f'im't""
a 30 . Pentru a ramane •casatoria .
0

cata• ~in fata mu v1ata, Ci~1or cP.

A
c:rcdincics (cf. I Corinteni 7, 12-15), in cazul vaduvei nu permite
" Itor neaJ. u nsuri pe care le cauzeaza . , 1ecasi'ttorirea decat numa~ ,,in Domnul", adica cu un cre;;tin.
• "to·r~sc Ii se daruieste harul clumneze1esc.
se casa . . f" ; . casato~iei ln a cest sens ;T ertulian recomanda sotiei ramase vaduv<'t sa nu
- . . h' . du a diderea primilor oamem s m~E:m~ ~ .
N1c1 c l~I .- p ~cat 31 Iubirea conjugali"i autent1ca num~ta
' .• Sf~ rccasatoreasca, motiv<lnd ca nici trupui, nici lumea 9i nici do-
nu ;f f~j str1~~ta 1deTii~a de.savarsita" a fast consfintita de Hr1s- rinta de a avea copii mt trebuie sa impinga pe cre.;;tin la un ase-
de • . rer;:d;~u C~na Galileii, zice Fericitul Augu~~in_32. As_tfel, rnenea act. Cu toate ca socoteste recasatorirea obstacol .in calea
sfinteniei, edmite sotiei sale, in
cazul in care el va muri, sa se
tos la nui:t - . . f . • "It t" din ordinea naturu, m ordmea
legut:tra casato:1e1 a o:st mat:a.a " a Sa ]n ambianta haric<i ce recasatoreasca, dar numai cu un cre9tin 38.
harului invalumd ·o prm par ic1pare .. ., .
, s "<~ HE:casatorirea, in special a vaduvelor, e considerata chiar lipsa
de evlavie ~i de infranare. Sf. Toan Gura de Aur spune cil femeia
iradia din Persoana a --. • • . . t
Ch; da a Sf Scriptura ingaduie desfacerea casator1e1 pen ru
.ar c · M t · 31 32· 19 7-9· Marcu 10 4) nu care nu se multume9te cu 0 singura casatorie 9i se recasatore9te
adulter (Deuteronom ~~· 1; a_ e: 5 '. . - .' · ' ~rmite :Aici barba-
1
,,arata dragostea fata de cele lume~ti, o foarte mare inclinare ci"i.tre
clesfiintea~a. indiso~ub1ht_at_:ta
tului $i mc1 feme1; reoasa orire ' i
~asaatoar:~s~:c~di~~ ~nsiderata adulter lucrurile pamantE$ti . Prima, atat cat a vietuit sotul ei n-a fost
impresionata niciodata Ja. vederea um.ii alt barbat; cealalti'i, chiar

26. Hr. And::-utos, Sin:boiic~ p. 3:1.11 145 2 FSB 5 p. 185; Sf. Vasile 34. Tertulian, Apologeticum, 46, 10-11 $i Minuciu Felix, Octaviu<: 33, 5.
27. Clemen~
eel Mare RegulzleA1exanldrm7u3'
m:ira e, , t rargm:o~
· · ia P~of. Iorgu 'o. Ivan, in PSB, .15, 6. ambele in trad. rom. de David Popescu, in PSB, vol. 3, Bucure~ti 1931,
p. 101 iii respectiv 385 $i :390; Sf. Vasile eel Mare, Regulile Morale 73, PSB,
vol. 18, Bucure$ti, 1!'81, p. 1187: 90 4 PSB 5 P 227· vezi $i Strome.ta Ill, vol. 18, p. 187. Clement Alexandrinul, Stromata III, 145, 3,' PSB, 5, p. 185.
28. stromata III, 89, 111 • , ~ • ' · '
35. Solie pen.!ru cre$tini, XXXIII, trad. rom.. de P r . prof. T. Bodog.1e,'
84., 2, PSB, 5, p. 224. . 219· Pseudo-Clement Homanul, Epis- fn PSB, vd. 2, Bucure~ti, 1980, p. 381.
29. Stro~ata J!I~ 74, 2, fr:ad. ;om. de Pr. D. Fecioru, in. ~S~,
PSBi-i' 36. Herma Pastorul, Porunca IV, 26, 6-10, trad. rom. de Pr. D. Fecioru,
tola a II-a ca.tre, t:?orinteni, 14, b" d despre instituirea primei fa1'.11l11 ;a in PSB, vol. 1, Bucure!';ti, 1984, p. 456 u; A se vedea $i Sf. Vasile eel Mace,
creatie 1nvata ca J~979_,
vol. 1, Bucure$h, mca p-de. 10~, V?r "l~·rbatul
a unc1 a este Hristos·' ~i .,femera este Epistola 199, catre Amfilohie, 21, PSB, vol. 12, p. 402 u .
Blserica". . . 37. Tertulian, Despre rabdare, XII, PSB, vol. 3, p . 19-i; Sf. Vasile eel
30 Pr prof. D. Staniloae, op. cit.,, p. 182. ~- d • pr Mare recomanda (:a femeia parasita de barbatul ei sa nu se recasatoreasca
31~ P .. Evdokimov, Sacrament de i amour, Paris, 1962, p. l 1 ;J, upa .. pentra a m• fi acuzdt.3 de :·,ctulter (cf. Matei 5, 23), Epistoia 199, ciitre Amfiiohie,
prof. D. Stanilone, op. cit.,. p. 183. . 183 48, PSB, ' 12, p. 409; A se vedea ~i canoanele 36, 46, 77 ~i 80 ale Sf. Vasile.
p f D Stamloae op. cit., p . ·
32. r. pro · · ' · ' .. f p· · ti (Sf Ioan Gura de Aur, P.G., 38. Tertulian, Ad uxorem I, vezi Pr. prof. I. G. Coman, Patrologic,
33. Idem, Jb ;.dem! P~ntru unu .s .z ~11d XXXVII, col. 373), prezenta vol. l, Bucure$ti, 1984, p. ~56 u. Mai tarziu, sub influenta montanista , Ter-
LXII, _col. 380; Sf .. Gng~ne de Na~l~~n'ferlt ~~esteia sacramentalita:~~': parn- tulian se opune categoric recasatoririi, asimiland-o cli un desfra u (De mo-
Mantu1to~ulu1 l~ n•1n,~a dm, Ca~a ~- profunda semnificatie simbolJca . F!e-
disiaca, c1 pasaJul e\ anghe.nc ~gaJa 0uharistiei vinul ametitor transforman- nogamia). pe cand vaduva neciisatorita se roaga pentru sufletul sotului dece-
incerea agin~ae1 eharismati~e·, P . Evdokimov, L Ort!rn- dat lidem, p. 458~459). Pa~·torul Herma, Porunca IV, 32 1-2, adm1tc recasii-
du-se inapei In viri
vinul nobE,este
al iml
'ragos
dox:e, p . 295. torirea celor vaduvi, dar recomanda necasatorirea ,,agonisindu-~i Jui !Ii
inaintea Domnului mai multa cinste ~i moire slava", PSB, vol. 1, p . 251.

105
si cand nu si-a calcat d.atorii1e fata de sot, 9i-a purtat privirile 9j
~supra multora" 3". _ _ . . . _ s~t(>ria_i:Te9tin~, Aristide din Atena se opune cu fer. ; , - ,
Vorbind despre c-'lsatorie sau fec1or1e s-ar putea cred~ ~a ca sot11le cre$tme se abtin de la orice fel de desfrr1'tate l~;-'atai:ct
Mantuitorul 9i apoi Sf. Ap. Pavel ar da intaietate starii de fec10:1e
curatie
. si . 46.
, sfintenie nare, tramd m
in fata ci'..satoriei. Analizc1nd insa mai profund citatele scriµuuist1ce . Un ~logiu deo%·bir: al casatoriei crestine i1 intalnim l ,,..
c:pL1n~na
· c a· nun t a e savars1ta
~:e po.a te observa c:1. e preferata starea de feciorie ca cea mai u~oara 11,cJ 11 ~ a
- , · - in, B1serica"
·. ,
'nt" ·t- d.a . ·. . ertu-
· -
· t - 1 , • "· • ' 1 an a · c Jertfa
cale spre imparatia Cerurilor (cf. Matei 19, 12), dar ca1!-d. au ~ost as1s ata oe mgeri ca martor1, consfintita de Tatal" 47 "re ,_ .'
V"' c l · d" · . ' ' \.... !Loru1 un1-
adusi cooiii in fata Mantuitorului, El i-a luat in brate 91 1-a bme- ~ r ~u m, care a armt neamulm omenesc casatoria cum zi s:C
cuv~ntat· (Matei 19, 14; Marcu 10, 16) 9i deci indirect a binecµ- Ioan Gura de Aur 48 . • • ce • L
vfmtat cf1satoria, caci copii sunt rodul casatoriei, intemeiata de la Sf. Par~nti au ~nv~t;~ c~ Du~nez~u a binecuvantat pe primii
creatie cu acest scop dupa vointa lui Dumnezeu (Facere 1, 27; 5, 2; o::imem pentr:i o umre sianta, fermdu-1 de singuratate 49 si h" • _
Mar~11 10, 6 u). Chiar daca Sf. Ap. Pavel recomanda starea de Ie- ·
2'.
-- 1ndu - l e con t muarEa creatle1 · · prm
· nasterea
. . ,.,.ara
de · copii !':u Ei·' ei· ~ -
ciorie (l Corinteni 7, 8) 9i sfatuie9te pe cei casatoriti sa traiasca - "t · · · · · · O•- la7a
ca~~ cma _!11a!- ales_ prm ~ceea ca subliniaza scopurile Ir!cheiei~i ~i
a~~ a ca 9i cum ar fi nec<faatoriti (I Corinteni 7, 29) socotind starea ~1, , _1cea_rc:a sa pum1 _pe prim plan na$terea de copii. Astfel, Clement
d~ fociorie o cale mai u9oara pentru dobandirea imparatiei cerurilor A1e:x r;.na1:mul ii:is1sta neobosit ca .scopul casatoriel este nasterea dP
c?µu "' ~1 co~:i1d0rci ,,la~itate ~i slabiciune sa nu te casatoresti sl
si v~zand in starea de familie o ,,suferinta in trup" (I 2orinteni 1
7, 28), adica o mai mare confruntare cu vicisitudinile vietii, el nu s1a nu ;a1 copn~' ,_ deoarece grij':l de ~opii ~i d~ sotie sunt siujiri
52
vede insa in casa:-Jric doar un mijloc de infranare in fata po!telor ae mare pret. mamtea Domnulm 53 . Casatona 91 na9terea de copii
trnpe:;:ti , caci in t;mµ ce recomanda starea de feciorie nume9te c~­ ,,~,unt ~:mne 9~ spre folosul nostru" 54, caci inmultesc in mod real
saioda .. taina mare", asimiland unirea dintre barbat 9i femeie prm ('(Jffi1Jl111111~~ 91 dragc1Stf.':..t dintre soti 55, prin aceea ca le !mpune ()
taina ni:mtii cu unirea tainica dintre Hristos 9i Biserica (cf. Efe- n~spo?sab1htate c:oqmna in cre9terea !?i educarea copiibr.
seni 5, ?2).
. Jn_ <icela9i sens vorbe,sc Sf. Iustin Martirul 5.; Atenag·ora Ate-
Apologetul cre9tin Teofil al Antiohiei, in unitate cu tex_tul M. , i· 58
ma_n:.11 . , _rnu~iu Fe 1x
r,1 '
$i Fericitul Augustin 59 motivand casa-
paulin, invata ca unirea primilor oameni in iubire reflecta_ '!tan~a t.0~1a ~uma1 pm_i na9ter~_a _de copii. Sf. Parinti nu au admis nici
unitatii dumnezeiesti 40 , iar Sf. loan Gura de Aur nume:'? te casatoria chiru· ideea ~a tama _nuntu $1 na9terea de copii ar fi o indeoartar..~ de
.. chip. tainic al Bis.ericii" 419i chiar ,,chipul lui Dumne:;;eu insu~i" 4;,;.
Dumne;;~eu_ 91 o pied1ca in calea virtutii, caci spune Sf. Ioa~ Gura de
, Far£1 a minimaliza frumusetea si sfintenia casatoriei, Sf. Pa ..
A1:'.r, ':'orbmd despre dreptii Vechiului Testament, c:{t au fost bine-
rinti au r ecomandat fecioria ca fiind' mai buna, in sensul scriptt1-:- plil'.'u\1 1111 Dur:-inezeu !?i chiar Enoh a fost stramutat de viu Ja cer
r1st0ic de mai bun8 cale ·Spre mantuire. Am aratat insa mai SU S ca
mamte c~'! 60vemrea Domr;_ului, cu toate ca au fost casatoriti si au
Sf. P<lrin1.i s-au }mpotrivit cu invequnare tendintelnr en~tice care
avut c~pn . N~::;terea de copii mijloce!?te inmultirea dragostei" din-
d ~faimau casatori<., socotind-o desfrau 9i pi.idl.toasa. . . tr: sot1, bu curandu-se impreuna de rodul casniciei lor Clement
Sf. Ciprian al Cartaginei, de9i elogiaza starea Je fedorie 43 , /\Le~·; a:nd_rinul zicd~d cc": barbatul este coroana femeii 9i ferneia co-
1,ine sa precizeze c[i porunca pentru casatorie a fo st _anter ioara fo-
roan~ ba:rbatuti:lu1, nume!?te copiii, ,,floorile casatoriei, pe oore dum-
cioriei, ~i ca fedoria e<;;te numai un indemn 44, iar _Novatian nu n e;'Elescul Lucratrir }c culege din livezile cele trupe!?ti'' 61_ Copiii sunt
vede fn porunca casatoriei nici 0 referire la feciorie 45 . In fata
acuzelo1 venite din partea paganilor, care cautau sa tlefaimeze ca- 46. Apologia 15, dup.'i Pr. prof. I. G. Co1nan,
re1!ti, 1984, p. 256. Patrofoif"fo,, voL l, Bucu-
39. A nu contL•ch :i cloua casatorie P . G., XL VIII, col. 613, .::lupa P;. •17. Apologia 15, dupa Pr. prof. I. G . Coman,
prof. C"'nstantin S·>rnitescu, ChipuL mamei Sf. Joan Gurii de A.ur, in S. ·r., rc~ti, 1984, p. 457.
Patrologia, vol. 1, Bucu-
9-10 jJ 979, p. 619. 48. Ibidem. , .
40. C'atre Aru:.to/.i1?, JI, 28, PSB, 2, p. 315. 49. Pr. prof. D . Staniloae, op. cit., p. 180.
41. P.G., LXII, col. 337, dupa D. St;lniloae, op. cit., p. 188, 50. Clement Alexandn:rnl, Stromata 111, 66. 3-67, l, F S B, 5. p. 216.
42. Vezi D . Staniloae, op. cit., p . 188. 51 . Stror:wta II, 137, 1, PSB, 5, p . 181; 137, 4, p. 182; 140, 1, p. 183;
43. De habitu virgir:um (De spre t i n uta fecioardor), 3, dupa Pr. prof. I. G. Svtrornata III, 08, 2, p. 212; 79, 3, p . .221; 82, 3, p. 223; 107, 5, p. 236; Sitromata
Coman, PatroLogia vol. 2, p. 107; E '. nume<;;te fecioar ele ,,floar ea pla:ita tiei I , 147, 1, p.299; Pedagogul 11, 83, 1; PSB, 4, p . 278.
biserice!?ti, podoaba ~i frumusetea haruh.ii d uhovnicesc, ;-ieam de aleasa bucu- 52. Stromata. n 142, 1, PSB. 5, p. 184.
!'ie, lucrare totala ~i neintinata de lauda $i cinste, chipul h1i Durnnezeu ras- 53. Stromata III, 79, 5, PSB, 5, p. 221.
punzand sfinteniei lui D:.unnezeu, partea cea mai striUudta a :urmei lui. 54. Stromata JV, 147, 1, PSB, 5, p . 299.
Hristos. Rodirea slavita a mamei, care e Biserica, se bucura prb ele ~i 55. Sf. loan Gura de Aur, Omilia XXXVIII 2 PSB 22 p 52.
inflore$te bogat in ele. Cu cat mai multe fecio a:·e se adaugii la num'i.ul 56. Apologia 1. 29, PSB, 2, p. 44. ' ' ' . .
eel or deJa existente. ~u ~.tilt bucuria mamei cre~ te"; A se veciea ~i Atena- 57. Solie pentru cre?tini , XXXIII, FSB, 2, p. 381.
gora Atenianul, So~fa per;,tru cre$ti ni, 33, PSB, vol. 2, p . :;si. 58. Octavius, ~1. PSB, p. 335.
44. De habitu virginum. 23, dupa P r . prof. L G. Coman, c.p . ci1~ ., p . 109 59. Confessio;ie;:: IV, 2, tracl. rom. de P rnf. Nicolae Ba rbu. J3ucur0:;.ti,
45. De bona pudicitfoe, 7-9, dupa P r . prof. I. G . C oman, Pat r ol o]ia, 1985, PSB. 64, p. l!J2
vol. ~ . p. 163. 60. Omilia XX!, IV-V, PSB, 21, p . 251-253.
61. Pedagogul, 11, 71, 1, PSB, 4, p. 271,
106
107
0
piedica in calP.~ egois1~ului, ia: sotii prin .coJ.?iii l,or se ~~s~hid
fata de cei din jUr, fa1;a de soc1etate, contribum.d .t~ ~en~me:e~
~o;nuniunii intre 0ameni ca frati intru Hristos ~1 fn a1 acehuaf;>l
Parinte Ceresc. ..
Sf. Parinti, pe langa faptul ca elogiaza na!?terea de t:opn, s~mt
absolut impotriva ince['carilor de a opri procrear~a. !n primul rand
'nvata ca nasterea de copii nu este de la om, cl de la Dumnezeu.
~unt' condam~ati cei care i!?i dispretuiesc sotiile pentru ca nu nasc
co•Jil ciici zice Sf. Ioan Gura de Aur ca ,,nu-~i dau ~ean:.a .ca tot~l
se d~ toreaza Creatorului firii, ca nici unirea dintre barbat ~1. ~eme1:
1
si nici altceva n-ar putea face nimic pentru na~ter~a .de copu, daca
1~-ar fi 1ajutorul mainii celei de sus, oa['e de!?teiapta !irea spr~ ?a~­
terea de fii 62. Deci d.a oa procrea:ea nu este un ac~ m e~c~us1vitat.~
nman, ci dupa Vt)ia ~i lucrarea lui Dumnezeu, a te impo~rry1 fl:a'?~ern
de copj.i, J'nseamna a te '.!mpotri vi Creatorului, care ~ ho~ar~t ~1 b~n~­
cuvantat aceasta. In acest sens Clement Alexandrmul mflereaza ~n
t nrml·ni
~
foarte duri incercarile de a ucide cu mijloace rele fatul
" • .1 • ""
omene&c, facut sa se n:-1sca prin dumnezeiasca purtare ue griJ,a .
Prin avort se elimina ,,o materie complet moarta, dar avorteaza o
dat[t cu fatul si iubirea de oameni': 63
Prin urm~re impotrivirea omului fata de ordinea divin;i e consi-
d"rata de Sf. Parinti drept negare a i1ubirii de oameni a lui Dum-
1~~zeu, c~re 1-a creat pe om ca sa se inmulteasc~ ~i _sa dev~n<l _mo:;;-
terii t.or al impar~tf,iei cerurilor, pentru ~are s-a Je~tf1t 9'nu1--N~scm,
Domnul nostru Iisus Hristos. Dupa Feric1tul Augustm ev1tarea zam1s-
lirii <le pmnci este caracterizata drept ,,crima mai mar9ava intr-o
sotie decat intr-o ourtezana, cad cinstea conjugala e facuta din
c:1;;titatea care procreeaza", iar pentru Tertulian impiedicarea unei
nasteri este omucide'l'e, caci se distiruge rodul in formare a 1mpreu-
n;\;·ii firesti dintre biirbat !?i femeie 64 .
Prir; urmare este de elogiat grija deosebita pe care sotiile O?i
rnamele adevarate constiente de responsabilitatea lor ca fiind che·
mate sa cuntribui~ la n~entinerea !?i perpetuarea neamului omen_c~c,
0 acorda, inca din timpul graviditatii, copil~l;ii pe care il pvo<:~·ta :n
trupul lor 9i i1 vor aduce pe lume. !mJ?otnvmd;i-se procrear~1 _rrm
orice mijloc sau naO?terii de prunci I?rm pract1car~a avortu1m nu
numal c:~ omul nn··9i indepline9te mismnea de contmuator al Crea-
tiel 9i :impreuna lucrator cu Dumnezeu, ci .a~uce o blasfemie ~rea­
to:ru!ui si legiuitorului sau, care 1-a invredmc1t de o a9a mare cmste.
Pe. Ianga na$terea de copii. casatoria are 9i sc.opul d_e infr~1w~e
a poftelnr trup2$ti. Dacil Sf. Ap. Pavel nu ar fl nu~1t casat?r1~
.. tain2." in Epistola catre Efeseni, am fi putut orede ca le prezm~
~orintenilor casaforia numai cu scop de in:tranare. Sf. loan Gur3
de Aur fixeaza doua motive pentru care a fast instituih1 casatoria:
,,. .. pentru a face pe om sa se multumeasca cu 0 singura femeie 9i
62. Omilia XXXVIII, 2, PSB, 22, p. 52.
63. Pedagogu.1, II, 96, l.. FSB, 4, p. 285. • 66. A se vedea notele 38 ~i39.
64. Citate luate de la Prof. Constantin C. Pavel, Probleme moraie c~
privire Lo ciisiitorie $i famil.ie, in B.O.R., 1·2/1967, p. 132; A se vedea ~:
Minuciu Felix, Solie pentru cre$tini, XXXV, PSB, 2, p . 383, ::a~e ~pune c~
mame1e care recurg la avort sunt uciga~e :?i vor da socotea1a ~namtea lm
Dumnezeu.
108
penb'u a ·face copii", dand intaietate primului motiv, deoarece nu
antreneaza 1n mod absolut proarearea, folosind oa exemplu multe
3tsd.tor1i care nu pot avea copii". ,,Iata de ce, zice el, prima ;~tiune
a c<'\satoriei este sa reglementeze viata sexuala, mai ales acum 'cand
neamul omenesc a umplut tot pamantul" 65_
Insa am aratat mai SUS ca el nume9te casatoria ,,chip tainic
a:i Blsericii !?i ,,chip al lui Dumnezeu" 65 , ceea ce inseamna ca ~i el
atribuie casatoriei scopul realizarii unei uniri spirituale, potrivit
legii lui Dumnezeu", care este mai presus de unirea trupeasca,
drept remediu 1mpofriva unei porniri patima!?e greu de suportat.
El considera insa casatoria realizata !?i fara na!?tere de copii numai
atunci. cfmd ei lipsesc fara voia sotiJor, fara interven\ia lor uciga:;;a.
Evitarea procrearii cu V'Oie, tn:msforma ca1satoria intr-un prilej exclu-
sjv de ~ati.sfacerP a poftelor trupe:;;ti, ceea ce duce la porniri pa-
dttoase 67.
La randul sau Clement Alexandrinul a9eaza in paralel na9-
terea de copii cu infrarnarea trupeasca, 'drept scopuri ale casatoriei,
cttci zice el, ,,du pa ce . ai fa.cut copii, sa vrei sa-ti infrclnezi placerile
trupe~t[" 68 . !nfranarea poftelor nu trebuie sa fie justificata prin
dobandirea de copii, ci sa fie pusa mai presus de toate dragostea
spirituala dintre ci:.'i doi soti. iar dobandirea de copil sa fie un rod
al ,,vointei ,s finte 9i cumpatate", de a face totul spre lauda lui
Dumnezeu 69 .
DPoarece Dumnezeu, dorind sa-1 scuteasca pe om de singura-
tate, i-a daruit femeia spre ajutor (cf. Facere 2, 18) iii deci a aratat
un <:!l treilea scop al casatoriei - intrajutorarea reciproca. Aceasta
1ntrajutorare e · necesara pe tot parcursul vietii. Daca 1n tinerete
colaborarea celor doi soti ajuta la cre9terea copiilor; la procurarea
<:elor necesare vietii, odata ajun!?i la . batranete intrajutorarea este
necesara pentru ingrijirea lor personala, mai ales atunci cancl unul
din soti e bolnav 70 . Re.aliziarea acestui Soop al casatoriei presupune
existen1;;, unei iubiri sincere, dezinteresate !?i spiritualizate, care
r{tm;u-1e mereu vie 9i care nu cunoa9te margini. Chiar daca trupul
celor d0i soti slabeO?te, 19i pi,erde din frumusetea exterioara, ei IJre-
buie sa ramana ima mereu tineri in iubirea lor, in cinstirea pe care
~;i-o acorda reciproc. In felul acesta nu se vor plictisi unul de cela-
lall, ei vor ramane mereu tineri, uniti in marea tainii a casatoriei.
Sf. Ioan Gura de Aur comentand episodul venirii lui Avraam in
65. Prima omilie despre casiitorie. trad. rom. de Niculae N. l\farinescu,
Studii Omiletice asupra celor trei cuvdntari aie Sf. loan Hrisostom despre
casiitorie, Bucure;;ti, 1908, p. 45-36; Aceea~i idee o gasim dezvo1tata 7i in
Omilia LIX, III, FSB; 22, p. 260; ,,Stapiinul nostru ob~tesc, vazand slabiciunea
firii omene;;ti a legiuit cas'itoria, ca sii ne 1ndeparteze de desfranare; Sa nt.:
lasiim tinerii de capul lor, d, cunosciind vapaia cuptorului sii ne straduim
sa-i casatorim potiivit legii :.ui Dumnezeu. inainte de a se tavdli in desfranari,
ca sii-~i pastreze castitatea ~i sii nu se piingareasca de tlesfranare. Casatoria
sa le dea 1ndestulator ajutOI', ca sa-~i poata potoli ~i saltariie trupului 7i sB
scape r;;i de osiinda".
f.7. A se vedc>a Pr. prof. D. Staniloae, op. cit., p. 193.
68. Stromata Ill, 24, l. FSB, p. 197; A se vedea $i S1tromat~ lll, 66, 3,
p. 21G; 81. 4, p. 22. 96, 2, p. 230.
69. Stromata III, 46, 1, PSB, 5, p. 207; 58, 2, p. 212.
70. Stromata III, 82, 3, PSB, 5, p. 223; 86, 1, p. 225.
109

tinutul Gherara spune di ,,fronmsetea Sa~rei, .chia: la,_ ba~rar;.ete,
ittata stralucea ca se lna la _intrecer~ Cl.1; virtut1le baroacllllll el? ··:
1
·t." mi'nu 1~at··1 femeie stralucea s1 prm frumusetea sufletulu1 91
aceas
> · f a musetea• < fetei" 11. Buna lor •intelegere facea ca sa- se •l_n gr i -
pun ru . ' . r f t n sini;rur
ieasca unul de mantuirea celuilalt, ca 91 cum ar 1 o~ u , _ ,
; ,,· De aceea lu<inc ca exemplu de int,elegere. mtre ::i~roat
'r--p~ eIE uniti pria draaoste. casnicia lui Avraam 91 a Sarre1, Sf:
s1 i <m ' . b - b t• . • . , pnna
ioan indeanma femeile sa-9i iubeasca c:r a.1:. ii;ca_t. s~ nu, +·.
b -
' . ma1'pres·"s de mantuirea lor iar barbatn sa-91 1uoeasca a.at
nnn1c · '-'· · ' . · ·· • d ·
de mult femeile lor incat sa faca totul ca 91 cum ar J1 aman 01 un
72
sm•>ur suilet 9i un singur trup . • _
"-' Aceste simtaminte trebuie pastrate 91 dupa moarte~ unu~a
dintre soti eel r~mas in viata staruind prin rugac1une 9i m1losteme
' ' . ' d a t 73:
pcntru mantmrea sufl e.u
• 1u1. ce1Ul. d ece _ . .
Prin urmare la temelia familiei trebu1e a;;ezata. 11.t?irea :·eci-
prodj i?:vorata din sinceritate. Sf. Parinti ~sea~ana ~ubire_a ~mtre
cei doi soti cu iubirea intertrinitara, care ~s1g_?ra ? umtat~ n1cl1solu-
bila. Iubi~ea dint.re cei doi soti nu_ tr~bu1e sa. _fie numai u?:~~ t.rt~­
peasca, conjugal<\ ci una penetrata 91 cople91ta. de. cea sp~ucuc:la
Numal atunci barbatul poate privi orice feme1e 91 ferr~eia or1c~
"trlJ"t f~1 ra· ca ''rivirea ior sa fie una patima9a. Casatoria este .91
1:-
drum spre spiritualitatea ce1or d 01. _so f"
,1 , a~u:i-
1' ' a ' -' I-'
ireb-Gie sa fie an
uand sa privea~ca la cei din jurul lor 9i sa-i cu~oasca pe ~ot1 i:'l
~timensi11nea lor spirituala. ,,Barbatul ramane umt cu. femeia lui,
pentru familiaritatea lui cu unicitatea ei, pentru r~ahzarea _sa ~a
persoana 9i pentru cu1'.'oa~terea 1:1i .~ristos prin m~~iul _aceste1 tJDl:
tati" 74. Aceste dimensmi11 ale v1etn umane pc:_t f1 r;ahzate_ nu:_na~
in' cadrul casatoriei, caci numai ea ,,ridica legatura. ;~ntre _barb~~ y
femeie la prietenie 9i adanca responsabilitate, practica re?1pr~ca •.. m
care flecare trebuie sa se angajeze total" 75 . Pentru acei:srn I31se~1ca
acord{! bjnecuvant<:tre casatoriei 9i Dumnezeu pecetlmeste. umrea
celor do: cu harul sfintitor. Sf. Ignatie Teoforu~, in con~?n~11tate C'-:
Li:'xtnl paulin (Efeseni 5, 20 u), randuie9te ca tama '.;-u~1t11 sa se _faca
,,cu aorobarea ep1c·c0pu.:ui ca sa fie ciisiitoria _du pa Do?1-;i-ul !1 nll
dupa poftri" 1s, iar Sf. loan Gura de Aur, _combatan~ pract1~;le paga~e
la mmta, cere cre~tinilrnr sa oheme mai cu seama preot~1 ,,ca pr_m
ruriaciunile Si bi:-1ECUV[mtarile lor Sa intareasca umrea mtre si;t1"..'
ue~t~u ca sa' se inmulteasca dragostea lor 9i astfol ,,vor77 duce o v1ata
plina de bucurii, intariti de ajutorul lui Dumnezeu" .
- Consolidarea unirii celor doi soti se inf.aptui:;;t~ ~.tat prm
iubire sincera. cat 9i prin respect 9i cinstire rec1pr~ca. :::io~ll trebuie
sa fie unul altuia ca un port in care sa se gaseasca refugm fata de
71. OmiLia XXXJI, V, PSB, 21, p. 418. . 1
72. Omilia XLV, III, PSB, 22, p. 130. Acelea~i indemnun ~e gasun la
Sf. Clement Romanul, Epistola ci'itre Corinteni, I, 3, PSB, 1, p. 46. Sf. Ignantie
Teoforul, Episitola catre Policarp, V, 1-2, PSB, 1, p. 188; Sf. Policarp al
Smirnei, Epistola catre Fiiipeni, 4, 2, FSB, 1, P: 209. . ,.. ,
73. A se vedea Tert.nlian, De monogamw, X, dupa Fr. p:of. I. G.
Coman, Patrologia, vol. I, p. 459. . se vedea :;;i asist. Constantin C. Pavel, Familia preotului in "cB l-2 /1960
74. Pr. prof. D. Staniloae, op. cit., p. 189.
75. Ibidem, p. 191.
76. Catre Pollcarp, V, 2, PSB, 1, p. 188.
77. Omilia XLVIII, VI, PSB, 22, p. 166.
110
grijile '?i tulbur(trile ce vin din exterior. Sf. loan Gura de <\ .
elogi~nd cas~toria, i_i:s~st~ asupra intele?erii. dintre cei doi soti. ,,Ca~d
e~te./nt:e. :1 pace ~1 ,c:~dtura dra?'oste_1", zi~e el, ,,>toate le merg din
plln , cac1 mtelegerea 11 face ,,mai tari ca diamantul" si ii 'inalta la
cea . m?l inalta stralucire" prin bunavointa lui Dum~ezeu 7 8. D~pa
Te1~tullan frumuse~l:a casatoriei cre9tine consta in aceea ca cei doi
so~1 _,,sunt una in nadejde, una in dorinta, slujitori ai aceluiasi
Stapan. Nimic nu-i desparte nici in trup, nici in duh" O?i Je acee'a
~.unt ·Lma in Hristo', ~·i se bucura de pacea Lui 79 . Prin taina nuntii
cei dui soti uniti in dragoste trebuie sa ina'.nteze permanent so~e
o .. inire wfleteasc~1 ajL.rngand in starea de a practica 9i gandi ~ele
. sfrntE 80 . Astfel ei incornneaza casnicia lor cu sfinteme clfr»ernisb-
cL1-~i, c1Hn zice Cler.:wnt Alexandrinul, viata conj~gal~, c;ki ferici-
r•·a in cdsatorie nn inseamna nici bogatie nici frumusete truoeasca
ci pr,:tctic&rea virtutJi Bl_ • ' • ' •
Casatoria poate 9i trebuie sa devi1na nu numai o piedica in
calca dezordinii senzuale, ci institutia prin care omul J:nainteaza
spre desavaqire. Ea opre9te pe oameni, cum zice Sf. loan Gura rle
Aur ,,de a se tavali in desfranari", oferindu-le ajutorul necesar do-
b~mdir1i mantuirii\82 . De aceea el pune la temelia casniciei .iubirea
~i cleplina intelegere, caci ,,acolo-i adunarea tuturor bunatatilor,
acolo-i pace, acolo-i drai:;oste, acolo-i vedenia cea duhovnice~sc.?.,
.
acolo nu se vede lupta, nici bataie, nici du9maniie, nici cearta, ci
toate sunt izgonite, pentru ca intelegerea dintre soti, radacina tutu-
ror 1J matatilor, face sa dispara toate acestea" 83 •
1
Casatoria realizeaz;'i dimensiunea tainei numai atunci cand ea
ajunge la ,,maturitatea perfecta a dragostei conjugale" s.i, deoarece
ca~atoria nu are numa:i. o dimensiune morala, ci mai ales una on-
toJogica_, Iacand din cei doi ,,un singur trup". Casatoria presupune
~i o stare de jertfa, atat a sotiJor impreuna, cat 9i pentru cresterea
~i eclucarea copiilor 85, familia crestina dovedindu-se vatra si la-
borator de educatie inca de la inceput" as. Sf. loan Gura de. Aur
aseamana parintii cu sculptorii renumiti, care au creat statui de
A
78. Omilia XXXVIII, V $i VII, PSB, 22, p. 57 $i 61. A se vedea si
Clement AlexandrinuL Stromata III, 81, 4, PSB, 5, p. 222. ·
79. Ad uxorem, 2, 8, dupa prof. I. Coman, Fatrologza, vol. 1, p. 457.
80. Clement Alexand:-inul, Stromata VII, 78, 5, PSB, 5, p. 525.
81. Stromata IV, 126, l'-2, PSB, 5, p. 290.
• 82. Omilia LIX, III, PSB, 22, p. 260.
.. 83. Omilia XlJV, III, PSB, 22, p; 130. Aceea$i idee este intalnitii $i in
Omzlza XXXII, VI, PSB, 21, p. 419, ,,atunci este cu adevarat casnicie cand
ce~ doi .~oti ~e in\cdeg nu nymai cand le merge bine, ci :;;i cand tre~ prin
pr1me3du. Prm aceasta se vade~te dragostea adevarata".
84. Sf. Clement Romanul, Epistola a II-a ciitre Coriniteni XJJ R
P~B, ~· p. 99, in:rata (probabil pe baza textului I Corinteni 7, 29).' rii i~su:;;i
Mantmtorul ar fl dat ca semne ale venirii imparatiei lui Dumnezcu con-
vietnirea barbatului cu femeia ca fratH, ceea ce P.' Evdokimov o numeste
nmaturitatea perfecta a dragostei conjugale", Ortodoxia, Faris, 1971, p. 297,
85. P,espre funqia educativa a familiei a se vedea mai pe larg in ma-
nualul de Teologie Moral-Ortodoxa, vol. II, Bucure:;;ti, 1980, o. 290-300. ;\
p. 79-86. ' ' - , •
86; Pr. prof. L G. Coman, Frumusetile iubirii de oameni in spirituali-
tatea patristica, Timi~oara, 1988, p. 65, ·
111
mare valoare. De aceea el ii indeamna astfel: ,,Dati-va osteneala
ca sa construiti lui Dumnezeu minunate statui" 87• Acest lucru pre-
supune insa multa dragoste, rabdare 9i mai ales jertfelnicie. De
aceea ritualul tainei cununiei include cererea de ajutor adresata
mucenicilor prin imnul: ,,Sfint.Uor mucenici, care bine v-at;i nevoit
~i v-ati incununat, ruga~i-va Domnului sa se mantuiasca sufletele
noastre" In timp ce un sot se daruie9te celuilalt acceptand toate
slabidunUe acestuia, i9i ia asupra-:;;i ,,crucea", ca semn al iubirii
jertfelnice, confl()lrm Efeseni 5, 25 88. ,
Casatoria fiind un act al implinirii vietii omene9ti trebuie sa
depa~easca prin dimens.;.unea ei spirituala latura umana, umplcl:r:d
legatura conjugala de sfintenia data de harul dumnezeiesc, caci
legatura tainica a cunnniei nu are la baza dragostea patima9a
(e(HDcr), ci dragostea jertfelnica (&ytbtri) 89 •
Constatand cu regret existenta in prezent a multor familii
destramate, a unui numar uiuitor de mare de avorturi sau de copii
aba;idonati, a uno concrete neglijari a educatiei in cadrul familiei,
a lipsei tot mai vi;'.iLile a practicarii vietii de familie fundamentata
pe dragostea sincera, spirituala, 9i o tnt mai evidenta secularizare
a Telatiilor familiale, ne dam seama ca in multe cazuri menirea
ade\'arai,ci a familiei, rc·staurata de Mantuitorul Iisus Hristos, care
i-a r·~dat prin jertfa Sa sensul initial paradisiac, s-a distrus sau a
canoscut alte dimensiuni periculoase moralei cre:;;tine $i chiar so-
cietatii umane. Astfel de cazuri intalnim chiar si in cadrul familiilor
intemeiate prin bi111eouvantarea Bisericii in taina oununiei ~i , cu
Dtat m ai mult, in convietuirile extracre9Une9ti.
Remediul nu poate fi altul decat a reda familie: dimensiunea
de sfintenie :;;i unitate indisolubila revelata in Sf. Scripturii ~i pro-
movata :;:i aparata de Sflntii Parinti.
Pr. lector dr. Nicolae CHIFAR.
.87. Dcspre slav,1 de.~artli $i cum trebuie sli creased piirintii pe copii,
22, ed. F . Schulte, !l·famter, 1914, p. 9, trad. ram . de Pr. D. Fedoru, in:
ldcile pedagogice ale Sf. loan Hrisostom, extras din BOR, 7-10/1937, p. 13.
88. A se vede;i; Georg Calitis, Georg Mantzaridis !?i Paul Wiertz, Glau-
ben aus dem Herezen (credintii din inima), Mi.inchen, 1988, p. 161; Vezi ~i
Sf. Vasile eel Mare, Regulile morale, Regula 73, PSB, 18, p. 187, ca:-e
insista asupra iubirii jertfelnice; Vezi de asemenea Prof. lorgu Ivan, Taina
Cununiei, in1 Indrumiiri misionare, Bucure~ti, 1986, p. 586 u .
89. Stauffer, art. yliµo~ in: Gerhard Kittel, Theologi sches Worterbuch
zum Neuen Testament, vol. I, Stuttgart, Berlin, KOln, iggo, p. 651.
112
!<'.i\MILIA CRE~TINA .1NTRE TRADl'fIE ~I MODERNITATE.
CONSIDERA'fll TEOLOGICO-SOCIOLOGICE
. A9a cum ..se cunoa9te, de-a lungul timpului, dar mai ales in
1
u.t1mele . d.ecenu, teol~gia casatoriei a fost aprofundata intr-un mod
foarte ser10s. S-a scr1s relativ mult sub acest aspect, mai ales in
A.pus,. ceea ce . :-~t~ un lucru imbucurator. Din pacate insa, o anume
teo~og~e a ~am1he1 n-a cunoscut o ·aceeat;;i aprofundare din partea
teolog1lor, 91 ace:>t lucru este cumva explicabil, daca avem in vedere
fapt'.il. ca in sens strict teologic doar casatoria, nu i;ii familia, este
o taina.
...,..... In contextul actual, intr-o societate industrializata cand anu-
11'.!!i fac~or~ n?i au aparut in viata familiei, cand nu a'rareori trn-
d1,12, ob1cemr1le, sunt asaltate de o lume mai mult sau mai putin
moderna, uneori aproape agresiva, este fireasca abordarea m;ei
teologii a fami.liei ~»Jb toate aspectele.
Fami~a cre::;ti_g~ ~1~~.?-i. s~_f.2.9-lD:J.Aii!,_!lsa_g~~ noi pro-
bleme, motiv pentru care socot1m necesara o analiza a rostu ui si
semnificutiilor ei intr-o Jume ce se zbate mai mult ca or1dind intr'e
;ei ~oi poli . :najor~! respect1v intre trad~1 modernitate. Fara
~ndoia~a, coi:s1derc:t11le noastre ar ~amane incomplete 9i sterile pe
acea~ta tema, daca s-ar reduce stricto sensu la cadrul teologic de
f:Valuare, fara a tine seama de mutatiile de ordin sociologk surve-
nite la nivelul farr..iliei de astazi.
L F'AMlLIA CRE~TINA - MEDIU AL COMUNWNll
DE \'IA'fA A PARIN'flLOR ~I COPIILOR
Con:_rietuirea parint~lor, pe de o parte, 9i a acestora cu copiii,
Pt' de alta parte, e::te a tat de strans legata de fiinta insasi a £ami-
llei cresime, incat orice incercari de a nesocoti familia 'sau de a
o inlocui printr-o cilta forma de institutie sunt sortite esecului
Acest: lucru apare eel mai pregnant in utopiile s~ciale .asa-zis
,,comulllste", care, prin combinatia lor ciudata de ratiw1e si · fan-
tastic, real 9i ireal, de eshatologie secularizata si reaiitate ~olecti­
v_:st.a,., repr~zinta o ~ontradict~e ~i o anomalie in· sine, cu mult mai
n.oc1va decat s-ar parea la pr1ma vedere. Inceputurile sau mai bine
z1s, sursele d: inspiratie pentru asemenea utopii, sunt cu' mult mai
vt:cl11,~ cimoscand in continuare o evolutie in timp .
ln cartea a V-a a lucrarii sale ,,Politeia", Platen ;;chita acea
form.a ~e stat. ,,ideal", i.n care pentru militari, de pilda, o~ice ,,al
meu" $1 ,,al tau·' trebme dezavuat, pentru ca nimeni nu poseda
ceva al ,sau in afara :i.e propriul trup". Gardi~nii nu trebuie sa
posHle ,,n~ci case, nici piimant sau alte bunuri · inclusiv femeile si
copiii sunt bunu:d comune, a9a incat nici un p~rinte nu-si c_:unoast'e
copih.~l sau, _dupa cum nid un copil nu-9i cunoa9te propriul parinte".
Indata (1upa na';itere, copiii sunt du9i la cre9a, unde mamele au
8 113
voie sa intre doar pentru un scurt timp spre a se lini~ti, dar unde
ingrljitoarele ,,trP.buie sa faca tot posibilul ca nici 0 mama sa nu-~i
rccunoasca propriul copil" 1.
Sub aceastii influenta a lui Platon, pe la inceµutul secolului
a1 XVII-lea, insu$i Thomas Campanella schita · in lucrarea sa ,,Civi-
tas Solis" o nou~l ordine sociala, care excludea familia. In viziunea
sa, barbatfi $i femeile trebuie inoaza'1111a\i 9i sa doarma in hale
separate. Pe temeiul unor considerente medicale $i astrologice,
perechile sunt dirijate autoritativ 1spre procreare. Copiii cresc in
cre~e de stat, a9a incat parintii ~1 copiii sa nu se cunoasca 2.
Mult mai tarziu, prin 1949, G. Orwell ilustra inlr-un mod foarte
drastic 9i ironic fantoma viitoarei societati totalitare, de tip colec-
tiv!~.t, care direct sau indirect submina rostul si valoarea fam11iei
cre~tine: ,,. .. Noi am distrus legaturile dintre copil 9i parinti, dintre
om 9i om 9i dintre sot 9i sotie. Nimeni nu mai indrazne9te sa se in-
ereada intr-o sotie, intr-un copil sau intr-un prieten. Dar in viitor
nu vor mai exista nici sotii 9i nici prieteni. Copiii vor fi luati de
la mame~e lor imecliat dupa na9tere, a9a cum sunt Iuate ouale unei
gaini ... P1rocrearea va deveni o formalitate ;realizata anual, aseme-
rtf:'a procurarii unei cartele pentru alimente ... " 3.
In locul familiei ar fi trebuit sa apara colectivuJ . ,,comunclor"
~i ,,grupE.J.or optionale" ·1. Abia dupa aceea omul s-ar putea considera
cu adev?rat ,,emancipat".
Unor asemenea utopii du9manoase fata de familie, invatatEra
noastra cre9tina 10-a c-Jntrapus 9i le va contrapune intotdeauna
modelul de viata 9i familie cre9tina, confirmat de intreaga istorie
cre\:tina. Din aceasta perspectiva, familia este inteleasa ca o comu-
niun.:: indispensabila de viata, avand doua sarcini majore de inde-
;Jlini t, 9i anume grija fata de necesitai;ile trupe9ti, materiale ale mern-
brilor r~i 9i promovarea valorilor spirituale, morale 9i religioase.
Aceste doua aspecte sunt inseparabile in planul vie'~il de zi cu zi
a farniliei, intrucat structura materiala a unei familii, a une1 gos-
poJarii ~·~ repercusioneaza simultan 9i pe planul moral ~) educa-
~ional.
a) Rostul familiei in asigurarea nevoilor materiale
Din punct de vedere material, orice familie ar trebui sa ofere
omului, in primul rand, acel ,,acasa", locuinta, caminul sau. Mai
ales astazi, cand majoritc.:tea oamenilor activeaza profesional in
rnedE foarte vaciate, uneori departe sau foarte departe de restul
~·- ei simt acut nevoia unui ,,acasa", a unei locuin~e care ii
a~ ~ ;:i le confera increderea in ei in9i9i,' ace! meam de cbmu-
nlirn e de v~ci1!..li_~e. T ot mai mul\1 sociologi 9i anali9ti. ai fami-
ITeI"" sunt de parere ca structura arhitecturala a locuintei, a casei,
ar trebui ,sa exprime realmente sensul si rostul acesteia hcru care
din pacate mai ales 1n marele ora9e, r{u se prea ebse;va. Pornind
1. Politeia, 457 d-464 d.
2 Civi.tas Solis, DeutEche Ubers, von J. E . Wessely. Munchen, 1900.
3. G. Orwell, 1984, .Stutgart, 1950, p. 310 sq.
4 Cf. H. Horkheimer. Traditionelle und kritische Theorie, Frarikfurt
a. M., 1970; E. Fromm, Autoritiit und Familie, in Marxismns, Psychoanaly~e.
Se:rpol I, Frankfurt a . M., 1970; W. Reich, Die sexuelle Revu?.ution, Frankfurt
a. IvI., rnn; D. Cooper, Der Tod der Familie, Reinbek, 1972.
114
de la menirea ~i semnificatia arhitecturala a locuin\ei, ei opinea:.-:a
di structurarea sau compartimentarea spatiilor acesteia ar trebui
gfmdita in functie de implicatiile 9i consecintele ce se resimt in
planul spiritual $i mai ales educational al familiei. Astfel, aceasta
compartimentare a camerelor ar trebui facuta in jurul unui spa~iu
comun central. In acest mod, familia va fi in~eleasa ca un tot
unitar, ca un tot rnmunitar, care in acest spatiu central de locuit
cunoa9te ,,locul plin de sens al integrarii, intfilnirii 9i comuniunii",
Htra ca prin aceasta sa obstaculeze in vreun fel ,,dezvoltarea indi-
virlu;:ila" a personalitatii proprii 5.
- Credem ca, sub acest aspect, structura arhitecturala a multora
dintre casele noastre ~arane9ti spune extraordinar de muit, mai
ales daca avem in vedere unitatea familiei tarane9ti in general,
comuniunea pe care ea o exprima in cele mai mult~ ca:.mri ~i se
resimte cu mult mai pregnant astazi decat in cazul familiilor din
meclhil urban.
..c Comuniunea de viata a parintilor cu copiii lor vade9te o ex-
presie i1J.trinseca !n special in aceea ce noi numim ,,masa fn comun".
Este de la sine inteles ca atunci cand 'intrrega frunilie serve9te
masa in comun, f.iecare prime9te conform nevoilor sale proprii.
CopiJul, de pilda, c..:are din punct de vedere n;iaterial inca nn.. ,,pr~­
duce<• sc:-.u casticra"
0
ceva, prime9te tot ceea ce-1 este necesar, fnndca,
asa cum spun.ea Sf. Ambrozie, el este socotit de catre parintii sai
un dar al lui Dumnezeu c. In acest mod, din punct de vedere teo-
Jogic, in sufletul copilului se na9te sentimentul de a fi iubit de
Dumnezeu, fara ca el sa aiba un merit deosebit in aceasta privinta.
Aceluia care n-a trait niciodata iubirea dezinteresata a tatalui 9i
mamei sale ii va fi foarte dificil in cursul vietii - care, in ,general
e dura - sa creada in iubirea ve9nica a lui Dumnezcu. Peste masa
in comun a fam1liei se preumbla in acela9i timp duhul comunitatii
primite din Ierusalim: ., .. $i nici unul nu zicea ca cste al sau ceva
din averea sa, ci toate ie erau de ob9te ... $i se impartea fiecaruia
dcwa cmn avea cineva trebuinta". (Faptele Apostolilor 4, 32-35).
Se~nificatia profunda $i sfanta a mesei in comun in cadrul familiei
apare intr-o noua lumid, in ordinea mantuirii. Noi serbZ'trn Sranta
Euharist1e ca o , Cina a Domnului" (I Corinteni 11, 20), care f•ste
~ernnul iubirii re~.::iproce $i, in acela9i timp, prefigurare ~i garantie
a feric1rii cere9ti, intrucat noi ,, vom sta la masa 'in impara\ia lui
Dumnez2u" (Luca 13, 29).
Distribuirea fireasca a mancarurilor la masa in familie se
face cu nadejdea in Durrmezeu; de aceea inainte de masu se face
totc'eauna rugacbnea. Sfanta Scriptura nume$te bunuri.le materiale
1.m dar al lui Dnmnezeu: ,,Cautati mai intai imparatia lui Dum-
nezeu 9i dreptatea Lui :;,i toate acestea se vo.r adauga vo.n~" (1'."fatei
6, 33) Atunci canci acest caracter de dar hpse9te, fam1l!a a3u~g~
'in pericclul de a fi robit5 egoismului, avaritiei, individuahsmulu1 '.?1
lipsei de deschidere 9i comuniune reciproca.
5. R. Gieselmann, Werk, Jg. 41 (1954), p. 85 sq. . ..
6. Ambrosius, Lukas-Kommentar, I, 29-30, in. Texte der K1rchenvater
Eine Auswahl nach Th·znicn geordnet, Bd. III, zusammengestPllt und he-
rausgegeben von A. Heilmann unter wissenschaftlicher Mitarbeit von H.
Kraft, Milnchen, 1964, p. 653.
115

~ Intr-o familie cresti.na modern<t masa in comun nu reprezi_nta
doar locul unde se man.bca impreun~, ci 1?i _loc~l de discutii, _schu~1-
burilor de idei, un m~_..$omur_:1ca:e $1 chiar ~e ~ducat1e .. prm
excelenta :-In vechlme se discuta l~ Jurul foculm dm vatra. !n
familiile moderne, deci, locul acestma a ~o-~t ~reluat de masa m
familie. Din nefericire insa., in multe fam1l11, tacerea a luat loci_1l
comunicarn, apropierii ~i comuniunii personale, a9a cum . se ma:i:i1-
festau acestea in primii ani de casnicie. Saptamani intre~i se. d1~­
cuta doar despre problemele rofesiona1le, despre costurile $1 d1-
ficultatile zilni:CT.:iega e ne gospodarie. n aceste s1 ua.ii avem de
-l.'apt d~-a face mai mult cu 0 stare ae-incomun icabilitat.e, de
muteme" provocata de greutatile vietii, $i nu cu acea ,,tacere"
~fanta, cu acea reculegere pe care o traim,' de pilda, atunci cand
ne rugam impreuna. Dimpotr~va, in conditiile unei ~ie\i ap~s~toa_;e,
con;;tatam o lipsa de eomumune, care degenereaza uneor1 m m-
cordare, fie ea h~tre tata $i mama, intre parinti $i copii s:m doar
intre copii 7.
b) Menirea familiei in cultivarea valorilor spirituale,
mo,·ale ~i religioase cre1?tine.
- rn plan educational $i de formare in g;ner~l, !~ili~ rel?re:
zinta cea mai irnportanta comunita~e. !n~rucat pr:nc1pml ae_ v~a1;~
al familiei il reprezmta .iubirea, ma1 p rec1s cornuruunea de viata $1
jubire, din ea · izvor.i$te o deosebita forta educationala f?i de for-
hiare a personaEtatii sub toate aspectele, care nu-9i are egal in
alta parte.
_,.,,.. .As:tfel familia este mediul spiritual in care copilul nascut de
mam<l urm~aza sa-si contureze personalitatea sa morala. Fara iu-
birea materna s,i pat·t~rna, in ciuda unei foarte bune ingr~jir.i trupe'?ti,
copilul risca .sa ramana sarac suflete$te, a$a cum se mtampla, de
piicla, in multe orfelinate.
De asemenea, edncatia presupune comuniune intre tat.{1 ~i
~nama. lntr-o societate moderna exista insa pericolul ca barbatul
sa-si piarda calHatea s,i menirea sa de ,,parinte" s,i sa devina un
,,st~ai~'' 1n $i pentru propria sa familie. ~c~a~ta, intrucat, .1~e. d~ o
part€, is,i petrece cea mai. mare parte a z1le1 m afara fam1he1, rnr,
pe de: alta parte, fiindca in mod aproape automat in asemenea con-
ditii. ignora semniiicatia ~;;i rostul calitatii sale de parinte pentru
p!~;pri( 0'2.i copii. In acest sens pot fi lu~~e fii cuvintel~. Sf~:itulu~
Cicrjan al Cartap·!nei, care spunea: ,,Fu pentru copm ta1 ma1
de~raba un tata ~sa cmn era Tobie. Ofera iubi~iior tai (fii, n.n.),
in~ataturi utile si mantuitoare asa cum oferea el fiului sau; in-
1
dean;na-i cu ins{stenta pe copfri tai ceea ce s,i el i1 indemna (pe
fiul sauL." a. Ar trebui reflectat mai profund asupra faptului ca
Sfil.nta Scriptura, in parabola Fiului risipitor (Luca 15, ~1-32), prin
,,<l fi acasa" intelege, de fapt, ,,a fi la tat.al sau~ sau a fl impreun~
cu parintele sau, filra ca prin aceasta, des1gur, sa nege rostul mame1
7. Cf. Johannes Chrysostomus, Homilien zum Ephesr.:rbrief, 21, 1-2,
in• Texte der Kirchenviiter ... , Bd. III, p. 658.
8. Cyprian, Uber gute Werke und Almosen, 16-21, Ibidem. p. 666.
116
in viata familiei. Este cu mult mai grav cand tatal n·-are timp"
pentru familia sa, pentru copiii sai, decat atunci cand, de"pilda.
nu are ,,bani" pentru ei: ,,Noi ne facern griji pentru averea copiilor
no~tr1, nu pentru ei in~i::?i. Tu observi cat de absurd e acest :ucru?
Formeaza sufletul copilului, celelalte se vor gasi de la sine. Dad\
su:fietul nu e bun, atunci banii n-au nici o valoare pentru copil.
Dacii sufletul e in ordine, atunci nici saracia nu-1 afecteaza. Daca
vrei sa-i la$i mo$tenin~ bogatie, atunci deprinde-1 pe copil cu obi-
ceiu1 bun'' 9, spunea fo:irt.e sugestiv Sfantul loan Gura de Aur.
Pe de alta parte, barbatul nu poate pretinde calitatea sa de
conducator ca pe un privilegiu, ca in religiile necre~tine din anti-
chitate. El trebuie sa ~i-o Ca1?tige printr-o reprezentare demna de
im.redt>re a ordinii spirituale $i morale. Fericitul Augustin sublinia
'intr-un mod ani:icipativ faptul ca el trebuie sa aiba din acest punct
de vedere in sanul familiei un fel de ,,functie bisericeasca", aproape
.,epl~copala": ,, ... P.::ntru Hristos $i· viata ve$nica (piirintele familiei~
n. n ), sa atraga atentia, sa invete sa sfatuiasca, sa mustre pe toti ai
sa.i, ~a dovedeasca bunavointa, sa educe. In acest fel, el va implini
in casa sa o functie bisericeasca si intr-o anumita masura, una
~piscopala, prin ac~ea ca sluje$te iui Hristos, pentru a ii cu El
in vesnicie" 10• De la capacitatea de a iubi a barbatului nu trebuie
a~teptat ca el sa-i determine pe membrii familiei sale sa se simta
intr-o stare de dependenta de el insufii, ci dimpotriva, sa simta ca
ei contribuie chiar la implinirea fiintei lui insu$i, ca-1 completeaza ..
Contributia sotiei in cadrul familiei, de pilda, este de aceea:;;i va-
loarP, in;a de ~lta natura, mai interioara $i mai continua. De aceea
Sffmtul loan Gura de Aur tinea sa remarce: ,,Femeia nu joaca un
rol mai putin important decat barbatul nici in problemele lume~ti
si nid in cele spnituale. Femeia este capabila sa moara de multe
ori, dcicf1 este nevoie ... Ea is,i poate pastra cinstea, s,i anume mult
mai bim· decat oarbatul, intrucat pasiunea simturiior n-0 impova-
reaza a~a de tare" 11 .
"!'.·. Ne1ntelegerile dintre parinti - resimtite incon$tient de catre
fiecare copil - ;:iu consecinte mult mai grele pentru aces ta dccat
in familiile mai numeroase de odinioara, in care parintii nu re-
J?T§:~l pentru copil singurele relatii $i unicul s~port _moral.
1\cest context nu este, dm pacate, suflc1ent evaluat 1?i anahzat tn
pastora~ia actual.a. Practi.c se are in vedere doar capacitatea edu-
.caf!.o'1.a ti rea sau buna a unu:ia sau altuia dintre cei doi parinti;
eel mai frecvent, deficientele comportamentale ale copilului snnt
puse pe seama nesiricronizarii sau deteriorarii relatiei mama-copil.
trecandu· se cu vederea sau neglijandu-se semnificatia casatoriei.
Treb:..:ie insa cunoscut faptul ca orice casnicie - reu~ita sau ne-
reusita -- este in d(·pendenta de fiecare dintre soti in aceeaf?i masura
si cJ, in toate cazurile, n.~ci gre~eala individuala a unuia dintre sot,i,
.:lupa cum nici virtutea altuia, nu reprezinta pentru copil actiunea
9. Johannes Chrysostnmus, Homil.ien zum I. Timolheusbr!.ef, 9, 2.
Ibidem, p . 656. . .
10. Augustinus, Vontriige Uber das Johannes-Ev angeliurn, 51, 13, Ibidem,
p. 641-642.
11. Johannes Chrysostomus, Homi/.ien zum 2, 'Iimotheusbrief, 10, 3.
Ibidem, p. 600.
117
 educati"onal doar a unuia dintre parin\i, ci
OP p 1an
-
. . .li a ..ambilor.
. 1· Tot
' ·..,, e. este blne si tot ceea ce e rau intr-o~ fam1 e u .1mp ica pe
v
ceea c · . . d · l · d exista nici 0 ed~catie U"' • 11r_:dca
~mbii parinti in fa\a cop~l~ui pev plan e. u;at10na , 91 ~~-- ~-ar ?e
antorul direct. Iubi·~e'.l parm~easc~, d~ p1l?~- se cor~lea-:ct 71 e ..,t~
determinata de iubirea con3ugala, d1span~ia sau denat ura::e.'.l el
se repercusioneaza automat 9i asupra cel~1lalte. l'!u .este met un
l>·t'g nj dimpotriva 0 pierdere pentru cop1l, atuncl cand dacesta se
C Vc,1,1,.,.
bu'cura fie de iubirea paterna:, fie de cea ~atern~ .m.. ~o sep:r~-,
VA
cand el i9i cauta consolarea d~ar vla unul_ dmtre parm~n ce a~ :-yl~'."t
in casnida lor. Cupilul reprezmta uneor1 o ..valoa~e de s:_rr:n~~:ca!~
si 1:xpresie individuala pentru starea rela\ulor dmt~e parm~n sa1:
b eduoa\ie familiala e9uata reprezinta in oele mai multe cazun
consecinta casniciilor e9uate 12•
Autoritatea primordiala conferita de Dumni:~zeu parinWor, ca
si menir~a lor pe plan educational ce decurge din vaceas~a, inta~­
iJina mari difioulta\i in societatea no~stra _mo.derna, mai . ales m;
trud:t copiii 9i tinerii intra foarte d2 timpurm m s~e:a ?e m~luenta
a unor factori extra-familiali. $i ceea ce comphca 91 mai mul~
acec..sta situa\ie este faptul ca mediul extraf_amilial pe care-1 of~ra
v
societatca industrictlizata acfuala - cu refer1re speciala la n~edml
profesional, de !Jetrecere a timpului liber, . d.ar $i eel ofent de
scoala - ~$te din punctul de vedere al concep\1e1 clesp:e lume, foarte
variat si incompact, a9a incat ed:ica\ia. ~ev care 0 prir::i~sc. i,;i af~ra
familiei nu este totdeauna cea ma1 potr1v1ta. Astfel, odm10&ra, Sfan-
tul loan Gura de Aur facea o constatare ama!:i:ica i~. acest s~ns1 ci:
atat mai valabila pentru zilele noastre: ,,Astaz1, copEi vo~tri c~nta
cantece si dansuri proaste, dar nici unul din ei nu cuno~te r;r1acar
U!1 p;;a1Jr1, ba dimpotrivi:J, ei socotesc ca trebuie . sa se rll$111eze,
sa ia in batjocura $i sa rada de ~salmi" ~ 3 . ~efernorv la as~fel de
si.tuatii, parintii ii'.1 un clrept, da_r 91 o. obh?a\1e ~oraJa d1;bl_a . .Est;
vorb<> nu numai d·: dreutul lor flresc $1 de mdator1rea lor pr10r1tard
de :-si educa copiii {n spiritul moralei 9i spiritualitatii noast~·e
crc~.ti~e, dar in acela9i timp ~i ~e a d~termin_a $~ desemna acel ~nedru
extra-familial 9i acele a9ezammte $1 locur1 d1r:tre cele. of~rite de
societatea noastra pluralista, care sa corespunda eel ma1 .bme mo-
duh1i si modelulni de educa\ie 9i formare pe care e1 '.ia-1 dores~
pentru· copiii .lor. Tocmai de aceea, se cuvin.e a _acord~ o m1po:tai;ta
rieosebita acestui lucru, pentru a avea certit~dmea ca ~ducat1a m-
ceputa 'in familie va fi ;::ontinuata. in .~cela91. du~ cre9tm. !n. p:us,
nu treb•.',ie uitat ca, la varsta lor, tmeru mamfesta o anume ,,mst~­
bilitate" un neastamp:'lr" inerent varstei lor: ,,Luati aminte, pa-
rinti ! Educati" cu toata grija pe copiii vo9tri ... Tinerii au ceva ne:
ast~mparat in ei, au nevoie de m~lti c~re sa-iv sul?rav~gbeze, sa-1
v vietii $i, de cele mai multe ori, mai credincio9i 9i mai apropiati de
1nve\c-, sa-i educe, sa se ocupe de ei, sa-1 creasca. $t ch1ar cu o a9a
de mare truda, ei se lasa cu greu infrana\i" 14 , Ar f1 im;a, pe de
alta parte, cu totul absurd ca in societatea pluralista de astazi sa
12. Lexikon fiir Thrdogie und Kirche, Bd. IV, Freiburg, I. Br., 1960,
p 12-13; Cf. J. Lar.r0ix, Hat die Familie versagt?, Offenburg, 1952.
13. Johannes Chrysostomus, Kommentar zum KoLosserbrief,
Ibidem, p. 669.
14. Idem, Homil-ien zu.m I. Timotheusbrief, 9, 2, Ibidem, p. 655.
118
"€. rnai P'"Om
d.. e t lp
. ·dL oveze 0 edacatie prin COillStrangere, o educati~. t1n1't,"r,··1,
1 eologic de pilda· r· - dl·n . "' "
punct de vedere cre!?tin, nu
. -u1ra1a.
Atunci cand vorbim de arin+i . . .
jat faptul ca actunile lor dp · +· ~ ca educator1, nu trebme negh-
la crmii asupra lor. Ba m~ umcau~litondale. se ~ot repercusiona ~i de
· · ecat atat uneori · ·· , ·
trebule sa contr!buie la educatia l . d ' . .:opm c.uar
t ••. 1 • • . S. . l . . , a m . reptarea proprnlor lor pa-
11,n~. _ !.'·'· •. 1 nu e:::~e c~ .. m~ _mar_e repro~ daca avem parinti rai
CtL t ~1.;a l10lv ~U n.eb l~gtlJl~ ~lOC In ~e Ile prive~te, pentru a faC~
o uJ, ca sa-1 el
• • .
1 eram de rau. Daca vom fi facut tot·ul
fl t 1 1 . ., . ·1 .
t
pen ru
tnan.u1re ~bs~ de 1 m. par.m\1 or i:io9~r1~ d a r ei persista in rau, atunci
1
suntem 1 er1 e or1ce repro9 $1 vma" 15.
-. Cea mai _!?_una educatie o reprezinta o viata fencit:'i si olina
de armor.de in fari1ilie: consideratia reciproca si plina de· i~bire
fiJelitatea~conj ugala , 'impartasirea reci proca a necazur1lor si bncu~
rii1or, credinta si evlavia vie. ,,Atunci cand veniti acasa",' spun.ea
Sf. loan Gura ~le Aur ~ntr-o predica pe la sfar9itul secolului IV,
,,sa gasiti nu numai bran.a materiala, ci 9i pe cea spirituala... si
astfeJ, casa Voastra S~p·~-9 foS~.fl~· . Zl Upa aceea, aeelasi
mare sfant Parinte revenea asupra acestei probleme: ,,Atunci cand
ieri va ~puneam ca fiecare trebuie sa faca in asa fel ca si cum casa
lui sa de\rina o biserica, m-ati strigat 9i mi-a~ impart~::?it ou~uria
voastra pentru acest cuvant. !nsa cine prime9te cu atata bucurie un
asernenea indemn, dovede9te prin aceasta ca e deja pregatit sa-1 9i
pur;; in practid. De aeeea, astazi am ::?i venit la predka cu mai
mu'ii:a placere" 13.
De asemenea, intr··o familie ~i fratii se educa reciprpc. tn
ch1da diferentei !.or de varsta, sex sau temperament, fra:~ti ~onsti­
tuie laowlta o comunit:o:te vie, dinamica, in care virtutile, imiU$irile
bune, se transmit uneori reciproc. Relatia frate-frate, sor<i-sora, cat
mai ?les Clintre frate $i scra, reprezinta, de cele mai mnlte 0ri, o
rch~~e ck imbog::f\ire spirituala reciproca. ,,Cel mai mare ca;;tig
pe care-1 poate avea un tanar, este sa aiba o sora, care este anru-
piata. de el ca varsta ::?i mentalitate ... In cercul familiei, acolo tinde
feminitalea se manifesta sub forma fratieta\ii, ea se prezinUi intr-un
mod intim, constant 9i curat din punct de vedere moral 111 7.
Ctiar daca convie\11irea cu bunicii nu este indispensabili'i peri- ·
tru structura familiei, ea inseamna totu9i un ca9tig saa o imbo-
gC:qlre sp.i rituala a vietii de familie, unica in felul ei. Potrivit fo-
v;:i~2.tur'ii cre9tine, t:atranetea nu inseamna neaparat doar apropierea
de sfarsi.tul vietii, ci $i apogeul $i implinirea deplina a acesteic=1.
Bcitr2.m~ sunt, fo general, mai lini$titi, mai intelep~i in cele ale
Dmnnezeu decat tinerii f?i cei afla\i in puterea vieFi 1&. Din acest
punct de vedere, contributia lor pe plan educational este major,1,
15. Jdem, Homilie auf den Namen Abraham, Ibidem, p . 673.
16. Idem, In Gen., Se.,.mo 6, 2 ~i 7, 1.
17. J. Guitton, Die Familien~beziehungen, in: J . Vio'.let, V n:·n Wesen
und. Gehcimnis der Familie, Salzburg, f . a., p. 188.
9, 2,
lB. Cf. J. Ho:fner, Die christliche Botschaft vom Sinn cles ALters,
6, Aufl ..• Kob, 1975, (Scnderdrucke Nr. 29).
119
 mai ales in ceea ce prive9te pastrarea 9i cultivarea v-alo:riloL' spiri-
ttiale, morale 9i relig.ioase ale familiei .cre;;tine.
2. FAMILIA CRE~TINA-,,CELULA" A SOCIETA'fll UMANE
0 foarte veche traditie vede in familie originea oricarei aso-
cieri umane. Deseori, acest lucru a fost de o asa rnanier.l inteles
incilt t1µurile sociale niai mari ,,ar exista in nuc~ in fami.lic", dupi
cum ~tejarul se ascunde in ghinda" 19 . Astfel, orice urcu<;; sau scara
a dezvoltarii societatii ~ncepe de fapt cu familia, traverseaza apoi
evolutiv ceea ce Illllmim· girupare sociiala, trib, ajungandu-se in
ceie din urma pana la ceea ce noi azi numim popor ~i stat. Invata-
tura sociala cre'?tina respinge insa, in general, aceasta parere, ca
fiind eronata. Viata societatii, structurata atat de bogat ~;;i diversi-
ficat, nu e cupdnsa ,,in miniatura<' in familie. Sate, orase intre-
prinderi, asociatii, universitilti, etc., nu pot fi asimUate i~' acela'?i
sens sub acest aspect, ele nu reprezinta nici evolutii ale familiei si
fa-
. .
nici tipurl de structura familiala. Conform invataturii crestine '
milia rep!'ezinta ,,celula" 1societatii mai mult sub aspe<:!t biologic
~i moral, de9i trebuie adaugat ca 9i in acest caz ex.presia .,ceiula",
utilizata in chip analogic de componenta organica este, de fapt,
doar simbolica . Din punei: . de vedere biologic, familia este ,,prima
celula" sau ,,celula-mama" a societatii. Tocmai din acest mot iv,
un popor in care casatoria 9i familia degenereaza 9i dispar, este
destinat ~ai devreme sau mai tarziu el insu9i disparitiei.- De ase-
menea, 91 sub aspect moral-educational, familia e considerata in
mod justificat o ,,celula" a societa~ii, intrucat in familie se pun
bazele educatiei, in farnilie incepe ,,daltuirea" suflt:tului cref.}tin,
Iamilia este cea mai abilitata componenta a unei societati pentru a
practica ,aceasta ,,arta" suprema, care este educatia: ,,$i totu::;i nu
exista nici o arta mai mare decat educatia. Ce s-ar mai nutea com-
para cu evolutia armonioasa a suf.letul~i 9i daltuirea i'nimii unui
tanar? Cel ce stapane9te aceasta arta, acela este de departe un
artist mai desav:ir:?it cll~cat toti pictorii 9i sculptorii" 20.
. ..Go Atunci cand familia nu mai reprezinta temelia societatii, pri-
/mul loc al educatiei 9i culturii, consecintele ·. vor fi depersonalizarea
· ~i plerderea oricarei individualitati. Toate acele virtuti sociale fara
de care nici o societate nu poate' supravietui, omul ~i le ]ns~1seste
din familie: iubirea de ~emeni, considerati~ fat§, de ~Cet?tia, carai:-
terul -:ociabil, dreptatea, solidaritatea, capacitatea de a fi asculta tor,
dar ~i de a dispune etc. Din acest motiv, Sfantul Ioan Gur:3 de Aur
avertiza inca din secolul al IV-lea asupra nevoii absolut imp eri oas~
de a a!?eza totdeauna la temelia educatiei copiilor Sfanta Scriptura:
,,Vrei sa ai un fiu ascultator? Educa-1 de la inceput prin sfaturi i11
certarea Domnului~ Nu socoti inutil sa asculte Sfanta Scriptura ...
Sa nu spui': Asta e doar. pentru calugari; nu voi face totu:;;i un ·ca-
lugar din el! Nu e necesar ca el sa devina calugar! ... Tu trebuie
19. W. H. Riehl, Die Naturgeschichte des Volfoes, :Od. IIl, 9, Aufl.,
Stuttgart, 1882, p. 121.
20. Johannes Chrysostomus, Matthiius-Kommentar, 59, 7, in. 1'exte der
lfirchenvtiter ... , Bd. III, p. 068.
120
sa ~aci ~n cret;;tin din el! ... Fiul tau are nevoie, deci, de Sfanta
Scr•ptura ca d: 1.m antidot ... Noi le punem la indemana (copii.Jor,
r~._n ), ceje _mai _bu:ie ex2mpl~, atunci cand ii indemnam J.a citirea
S11nte1 Scriptur1 dm cea ma1 frageda copilarie" 21.
. . Ca ,,celula" . a s ocieta\i~. umane, familia e supusa, sub aspectul
frnc al rrobleme1, ,.desfocern" sau ,,dezintegrarii" ei. Astfel 0 data
cu bucurla legat;i de faptul ca fiii no~tri cresc, se maturizeaz~, apare
~i am .S.raciunea legata de apropiata despartire de ei, care tine de
insa ~1 i fi.inta famihei. Insolubilitatea este valabila doar pentru ca-
~> a torie, I'll 9i pentru famili e. In special familiile urbane moderne au
in ele ceva efem E·r. Daca familiile taran e9ti raman 9i locuiesc
t ~n r::ori secole de-a randul in aceea..5i curte, in acela5i ioc, a)a incat
;1rc•prietatea, go:;podaria familiei, supravietuie9te fiirJ intrerupere,
c~e la o generatie la alta, familia moderna urbana iti schimb este
intem eiat{t pentru ca, de mulLe ori, dupa cateva decenii sa dis-
pad iari'i ~i. ,
7 M aturizarea treptata a copiilor insa nu· trebuie sa degE:I1ereze
in tr- o in~.trainare. sufleteasca. ·l:Jea.semenea, aceasta nu i:reou.10 s.a
I
insemncze o ruptura adi;catoare de suparari, conflicte, ci dimpo-
tri\'a , o c-re9tere a indi vidualitatii plina de altruism ·ene oasa in
iul?~rc si intelegtrP.. De aceea, 'eric1tu Augustin nume~te familia
o ,.p e pi~ a $Od etatii" 22 ; Dumnezeu n-a daruit familiei posibi-
litace a -ce a se inmulti cloar pentru ca cei raposati sa aibii urrna'/i,
. ri ~ i pentru ca cei vii sa aiba tovara9i de viata. Se intampla, fire9te,
nu <.t rareori ca atat tatal, cat 9i mama sa se opuna ca, copiii .Jor
sa devir.a indepcndenti cle ei. In ceea ce-1 prive9te pe tata, moti-
ve! ..:: ma: sunt inc.1 µrobabil 9i astazi cele patriarhale. in ce o pri-
v.:;;t e pe mama, exista pericolul ca ea sa vrea sa-9i ata9eze copilul
intr-un mod exagerat, mai ales aitunci cand e vorba de sin-
gnn:] copil 9i in ca/'.ul cand tatal lipse9te, af?a cum se 1ntampla
in situatiile in csxe mama e necasatorita, e despartiFJ. san vacluva.
Asemenea legaturi prea puternice, dar mai ales prost cultivate, se
repercusioneaza, nu de putine ori, in mod negativ in casnicia de
ma~ tar:.'.iu a acestor copii, intrucat ata9amentul lor ::ufletesc fata
de sot, respectiv sctie, intampina o serie intreaga de obstacole la
niwlul incon:;;tientului. 1n alte situa\ii, parintii incearca sa-i retina
acasa pe copiii lor deja maturizati, mai ales la \ar~, din motive
,-·conomice, intrucat ei reprezinta o buna forta de munca pe Hlnga
p2rir:.ti.
- Desigur, din runct de vedere cre9tin, legatura de cornuniune,
apropierea sufle teasca dintre copii 9i parinti trebuie continuata 9i
·. dupa separarea lor, dar, in acela9i timp, trebuie sa :;e tina seama
~i de faptul ca fiecare om r eprezinta o creatura a lui Dumnezeu cu
carac::er distinct 23 , fiecare i9i are per~onalitatea sa care trebuie sa
\ >C dezvoJte ca a tare, binein\eles in spiritul valorilor cre~tine _fami-
lia] e w care s-a nascut ~i a crescut.
-- Rolul $i sernnificatia profund religioasa 9i morala a famil iei
-a diminuat insa in uWmul timp in multe tari, mai ales apusene .
21. Idem, Homilien zum Epheserbrief, 21. 1-2, Ibiclern, p. 659_
22. Augustinu s, De C'ivitate Dei, Lib. 15, c-16, II. 95,
23. Idem. Uber die Dreeinigkeit, 3, 13 16, in: Texte der K ir chen vat er,
Bd. nr, p. 653.
121
 Prima consecinta s-a resimtit mai ales in plan demografic. Daca
in secolele trec'.lte, cau:lele erau de natura medicala, in ultirnul
secol ele sunt, de foarte multe ori, de natura morala. S-a diminuat
sau. in anumite parti, cbiar a disparut functia moraia $i religioasa
[
a familiei cre!?tine. . depGrte a problemelor con]ugale in toata complexitatea lor inclusiv
Pana la inceputul evului industrial, ca o con!>ecinti a indi-
celui de mortalitate ridicat - mai ales la sugari !?i copii - in ciuda
numarului mare de na$teri, numarul populatiei Europei ~1 ramas
mai mult sau mai putin constant. Este adevarat ca un control al
na~terilor in aceasta perioada era un lucru aproape necunm;cut, a!'?a
incat in prima jumatate a secolului al XIX-lea populatia Europei a
crescut de 1a 187 mil. l.a 266 mil., iar 5n a dOUJa jumatate de la 266 mil.
la 400 mil. locuitori. Spre sfar9itul secol!ulrui XIX s-a cunoscut
o noua faza in aceasta privinta, care poate fi socotita tipic~l 9i pen-
tru prima jumatate a secolului XX. 1n timp ce indicele de mortali-
tate s-a diminu:it, s-a diminuat si numarul nasterilor. Sub acest
aspect, cauzele sunt multiple, intre altele de i1atura economica,
sociala, culturalii, spirituala, morala $i religioasa.
\ in orezent se constata o anume ,,declasare" sociala, din pacate,
a familiej cu multi copii. Exista astfel multe familii fara copii san
cu eel mult 1-2 copii. L:;. nivel national, conform date1or Iur111zate
(fe Comisia Nationala pentru Statistica, ce s-a ocup::i.t cu ultimul
reccnsamant al pcpulatlei din tara noastra, lucrul ace'.;ta apare
evident $i ca fiind foarte ingrijorator. Rezultatelc definitive ale
recPnsamantului din 7 :anuarie 1992, date recent publicitatii de
Co.'.nisia amintit:i, arata ca populati& Romaniei 24 era, la ace::i data,
de 22.810.035 locuitori. Fata de recensamantul precedent, din 1977,
po~Jnlatia tarii a crescut J:n medie pe an cu 83.000 locuitori, respec-
tiv cu un ritm mediu anual de cre$tere de cloar 0,4 la snt3.
Dc;sigur, a?a cum spuneam, motivatia acestei re::ilitati ingrijo-
ratoare de la noi, ca sa nu mai vorbim de tarilc apusene, uncle ea
se prezinta chiar mai .r:Ju, este foate variata. Ins·} dupa parer2a
noastra, una dintre cauzele majore o constituie, cu sigttrar.t~, si
deg~·i·,erarea famil'.ci cn:·:;tine, disparitia valonlcr spirituate., rnor;;le
~i reJ.igioase ale acesteia
:0. CONCEPT!~ ;'.~i\-ZIS ,,MODERNE" PRIVIND FAMILIA
IN GENERAL ~I CASATORIA lN SPECIAL
E indeobf)te cuno·scut faptul ca, in legatura Cll denaturarea
si criza SJ:Jirituala ~i morala prin care trece familia ca institutie in
soc;etatea actual:'\., se aduc tot felul de acuze: numarul tot mai
cre~cand al divorturilor, cre$terea masiva a numarult:i avorturilor,
c!.iminuarca accentuata a funotiei familliei, racirea relatiilor clintre
so~, soti~ $i copii, etc.
Octata cu sporirea independentei $i libertatii fam1liale pe pla!.1
intim, a~ a cum se manifesta acestea in multe familii astazi, familia
'in sine devine extraordi:nar de · vulnerabila. Propriu-zis, orice ins
P•~ricl1k:8za familia atur:.ci cand subordoneaza relaLLt in~im{t ;Jro-
pr! :.Jlui sau arbitru $i al.Unci . cand refuza sa-$i asu'rne r;a m :siune
24. Datele au fast pubiicate in ,,Ev. zilei", vineri, 4 fob;·. l9 ~H.
122
rcalizarea sensului famiJiei. Consecinta cea mai ne''at1·va"
· t· · t" · · . · u o repre-
zm a rn aceas a &1tuat1e, des1gur, degenerarea relatiilor conjugale
abuzul sexual, etc. 25. '
Trebuie recunoscut _astazi faptul ca o neabordare pe mai
<1 celo~ leg.ate de relatiile trupef)ti ale sotilor, o evitare a l;r ca si .:i
.consecmtelor pe plan moral · asemenea unui 1iabu, ar fi 0 1n:are
croare din partea Bisericii. Imaginea familiei de astazi trebui~ nre-
zenta ~a ~i analizata conform rea:litatii, dintr-o perspectiva cres~ina
dar far?. menajamente, !Bra a ne rezuma doar la ceea ce e:;te ideal'.
Ilealitatea familiala de astazi este o realitate a semenilor nustri
indiferent de imaginea ei, buna sau rea. A o evita nu '.inseamn~
aitcev.a decat a i?'1sa uneori raul sa se extinda $i mai mult.
ln Apus exista aproape un consens general in lumea crestin3.
COD[;tanci in faptul ca Sllbaprecierea problemelor intime conjugal~
!n i::;'.orla cre9tinisnrn11Ji, reducerea lor la un platonism uneori prea
idealJst. care a pa.truns Sn Biserica in primul rand de la Fericitul
Augustin incoacP, ne impinge ins.poi spre o antropologie d.ualista,
care c;epara intr-o maniera nebiblic5 trupul de suflet 2;. Astfei, de
pilda, J:n Evul Mediu, rclatiile trupe9ti erau socotiite ca ceva nccurat,
impur. Cand era vorba de soti, aceste relatii erau, intr-adevar, le-
gitimate pe jumatate prin sacramentalitatea Casatoriei -dar numai
in masura in care cle serveau procrearii de urma9i $i ca o conccsi.e
b slabiciunea omeneasca. Ilustrativ pentru aceasta situatie este de
pilda, canonul X Sess. XXIV al Conciliului de la Tride~t, in ~are
eel ce ac sustine ca ,,n-ar fi mai bine $i mai fericit sa se ramana
:in fE·ciorelnicie $i necasatorit decat a se casatori" treiJuie neaparat
,,excomunicat" din Biserica 21 .
...,.... Viata conjngala s-:·t schimbat totalmente in prEzent, compa-
raiiv cu aceea din rncie:atea preindustriala. Intr-o societate deschisa
ca cea de astazi, sexualitatea, de pilda, nu mai tine seama decat cu
grecl de legile ill('ra1ei cre:$tine, iar in anumite medi.i nu mai cunoa~te
nid un £el de bc1riere. Pe de o parte, viata conjugala de astazi s-a
um.inizat $i personalizat, iar pe de alta parte se contureaza ten-
di;:-1te curente inurnane ~i apersonale.
Con'.:'ecinta a unei atmosfere propice create de literatura
pornografica, de u:1ele reclame tencientioase in acest sens, dar ~i
datorita anonimitatii si mobilitatii rezultate din urbaniz-irea accen-
tuata , viaw conjugala· a devenit' in multe cazuri mull prea libera,
co11ci:ucancl uneori la dive.rt sau promiscuitate. Unii analisti occiden-
tali - carora s;1bscriem in mare parte - considera ca '1ibertinajul
contemporan rearezinta consecinta subminarii si evitarii unei L•Va-
}1;<'i.ri f)i unui ra~pt:ns prompt di~ perspectiva cre9ti~a . . .
Totu~ i, dincolo de cauze, acest fenomen este tot nial prezc·nt
astitzi in multe ta.ri, iar mai recent chiar la noi. El se coreleaza, dupa
25. Lexikon filr Theologie und Kirche, p . 12; Cf. DTF-Lexikon h, 20
Banden, Bd. V, Mannheim, 1992, p. 221 sq.
26. Vezi H. G. Pohlmann. Ehe und Sexualitiit in Strukturwandel mise-
rer Zeit, in: 0. Hayer (Hsg.), Ehe, Zeit zuh Antwort, Neuklfchen-Vluyn,
1988, p. 30-31.
27. H. Denzinger, A. Schi:inmetzer, Enchiridion Symbolorum, 33, Aufl.,
1965, 1810.
123
parerea noastra, 5i cu v1zmnea anticre9tina a unor sociologi occi-
dentaH, care nu fac altceva decat sa pedcliteze foarte serios . va-
loarea morala cre;;tina a familiei, sensul 9i finalitatea ei. Astfel,
ATno Piack, de pilda, opiria ca orice casatorie n-ar fi altceva decat
un ,,morrient al clragostei" 28 • El incerca · sa-9i justifice aceasta
parere iPtr-o manier.l aproape puerila, 9i anume prin aceea ca ,,orice
1L1cru de care dispui in orice moment", dupa un timp ,,i9i pierde
farmecul sau" 29 .
Relatiile conjugale sunt degradate nu arareori, cum ar fi
de pilda in morala James Bon, doar la nivel strict fiziologic, !a
nivdul oricarui bun de ccnsum, 9i in acest fel omul, creatura na-
tiona1a a lui Dumnezeu, c·ste obiectivat 9i depersonalizat. Pe aceasta
linie se inscrie, ch: pilda Bertrand Russel, care afirma ca relatiile
trupe9ti intre soti sau oameni in general, sunt o necesitate fireasca,
asen.en?a mancar:i 9i bauturii" 30, ca 9i Alex Confort, care s'.lstinea
ca ,,µurl.oarea e tot atat de putin o virtute ca 9i subnutritia" 3 1. A9a
cuin se observa, 2 eviderita aici depersonalizarea omului, reducerea
lui la nivelul bunului de consum, a9a cum apare in pornogrnfie,
r,ceasta plaga a oricarei morale.
Un alt moment depersonalizan.t 9i dezumanizant al familiei
in s-en~rai 9i omvlui in special o reprezinta acea paradoxaJ.a ,,con-
strAngere" ·la 9i spre libertinaj in a9a-numitul nostru ,,ev post-
pudic" . Ne gandim aici la reactiile maselor mediocre de oameni pe
care rapoartele Kinsey le-au declansat in America in relatiile
sexmile. Dupa parerea lui H. Schelsky; in aceste raponrte ,,nor~a"
moraia s<:: : deduce intotdeauna din ,,facticitatea biologica", ca 9i cum
t0tdeauna un fapt sau o realitate biologica presupune ~i impune
automat norma moralii z::i. in aceste rapoarte ,,este" 9i ,,trebuie"
su~u, de fa pt, confundate; facticul prime9te putere normativa . ·Sta-
tistioa morala a devenit, m realitate, pentru oameni mode,rni, di-
rija\1 din afara, dupa principii exterioare lor, ca o norma morala,
:nai precis dictatura lui ,~se", 1n sensul ca ,,daca a:;;a se intampla,
inseamna ca a9a :;;i trebuie sa fie". Statisticile de evaluare, sonda-
3ele, dev1n criterii, norme. Notiunea de ,,dictaturti a indecentei"
cu carr~ Consifo1l EKD aprecia deja in 1964 aceasta situatie w1
f'ste, ded, a9a de nepotrivita 33 . in aceasta ,,constrangf:re" la $i spre
libertinc1j 9i in normativitatea facticului se exprima, de fapt, o
criz:'\ mult mai profund{1 a seculari.smului modern: ignorarea mo-
rald cre~tine a familiei f?i a ,,canonului" valorilor sociale.
Pornind de la cele subli11iate mai sus, un alt aspect negativ
astazi ar fi o anurne conceptie necre9tina despre famiiie 9i casatorie,
privit~ en o convenienta anulabila, iar apoi secularizarea :?i relati:-
v1zarea lor, puni:-rea lor sub semnul intrebarii prin forme n.oi de
as ~ t-zisa ),convie-~uire libera", zdruncinarea lor prin aparitia in masa
a divort•Jrilor, ca ~ i di sparitia principiului vinovatiei dm noile norme
cic drept in unele tari occidentale, privind divortul 3~.
28. Arno Plack, Die G esellschaft und das Bose, 1967. p. 143.
29. Ibidem, p. 79; cf. Ibidem, p. 337.
30. Cf. B. Russel. Ehe und Moral, (1929), 1951, p. 193, sq.
31. A. Comfort, Der aufgeklCir-te Eros, 1964, p. 123.
32. Cf. H. Schelsky, Soziologie der Sexualitat, 1955, p. 51.
33. H. G. Pohlmann, loc. cit., Ibidem, p . 32-33.
34. Ibidem, p . :13.
124
C~sat~r~a, de pildii, e pusa tot mai mult sub semnul intrebarii
in muLe tan : europene
• " apusene,
" ca si
. in S ·U ·A ., ea e s'O,
· t.:o t.i ta
·" o
,;monogam1e constrangatoare , ,,o insusire a trupului" 0 ord·
. ·t· " E 1 . M , . ' . . ' ,, ine
;~~ac: t er~s i_,,ca. vi: ~1 em?' 91 ~ ,,~tructur~ feudala" predemocra-
".c'~- E~1st': ana!J?tl care mcearca sa acred1teze ideea ca de fa t
cas<.ttor;a
l . . .,91. fam1lia ar fi o consecinta
. si
. un rezultat al 't;epresi·uP n 1.!1
.>lser1ce9ti ', care continu~ sa mai actioneze pana astazi 3~. Legat de
a;easta, !f: Schulze, ~e pilda,. inc~arca sa d~monstreze chiar faptul
<':1 exper~enta ar conf1rma, ch1pur1le, contrarml: ,,Nu supravegherea
$i t:ontro~ul..., :i:n1 pon~erf!a traditiei dau temei consim\i'imantului in
legatur1le erot1co-cc.nJugale de durata; e vorba mm de•1raba de
m::>;;temre<! istorici ob:'ir~iei umane 36.
15
Mai ales in Occident tinde sa ia amploare o asemenea forma
de ,~convie\uire" a~a-zis ,,libera", care nu-si propune ca finalitate
cc''tsiitoria in sine, ci se dore;;te o alternativ~ la aceasta. De regula
acea$ta .iorma de convietuire e inteleasa ca o legatnrfl intre barbat
~.: fem~1~ pe o perioada limitata de timp, excluzand orice Taina a
~wrnmE·~· !n_ aces~e caz1:ri avem de-a face cu o relatie publica
mt:·e ce1 d01, avand chiar pretentia unei legitimitcl.ti morale si
sociale. Aceste forme de ,,convietuire libera" au crescut muh ca
num.!ir in ultimele decenii in Apus, dar mai ales J.n tarile scandi-
nav.ice ~i in S.U.A. 37 . Exista nu putine voci in Occident care cer o
rccunoa;:tere juridlca a acestor forme de convieb1ire, alaturi de
cas~.torie 33 . Motivatia adusa in acest sens este variata: evitarea
cons0c1ntelor juridice ~i costurilor unui divort, dezamagirile ce decurg
din_tr-o casatorie e~uata, antipatia fata de orice · obligatii $i lega-
hm constante ,_;i definitive, individualismul, adversitatea fat.i de
orice forma de ms ti tu tie 39. •
M. Josuttis, de pilda, ataca Biserica pentru £aptul ca ea ar
tine la .,modelul de ca:;atorie ca forma exclusiva de parteneriat
pentru configuratia social2" 9i pentru ca n-ar fi de acord si cu alte
forrne in acest sens, cum ar fi de exemplu legaturile iibere'' 43.
0 discutie cu Josuttis pe aceasta tema ar fi, p;~ctic, imposibihi din
punct dE: ·v edere cre9tin, fiindca formele de relatie conjugala nentru
el nu sunt de o~igine divina, nu tin de Stanta Taina a Cunui=iiei ci
~unt de origine mmma f;d, prin urmare, sunt infinit de variabil~ 41.
~!·. Ri'!1f1eling_ apreciaza ,7i. el ca formele de ,,convietnire libera" pot
11 .1. e g1time dm punct de vedere moral, insa daca indeplinesc condi-
thl $i s,~nsul de 1nstitutie, daca se manifesta ca o forma de comu-
nitate obligatorie, despre a carei durata de timp nu se discuta 1n
mod expres, a c;1rei obligativitate se intemeiaza, in primul rand,
35. H. Schulze, Konturen sexualethischer Orientierung. in: ZEE, 22,
1978, p. 52. .
36. Ibidem.
37. W . Muller- Freienfels, Tendenzen zur Verrechtlichu.ng n ichteheli-
cher Lebensgemeinsehaften, in ZEE, 24, 1980, p . 55 sq.
38. ibidem, p. 55 sq, 72 sq.
39. Cf. T. R•?ndtorff, Ethik, II, 1981; H. G . Pohlmann, Ehe und .. .,
op. cit., p. 49.
40. M. Josuttis, Zur Ehe-Poiitik in der EK.D, in: Evtheol, 42, 1982,
p . 286 :::q.
41. Ibidem, p . 277 sq.
125
pe calitatea persoanelor cart: a~tioneaza moral 42 . Acesta. ~ste! pr<_1c-
tic., an ~emei care nu numa1 din punct de vedere cre$tl11., c1 ch1ar
nrin ~ine insa$i se contrazice. Ringeling pretinde pentru asemenea
. rclatii deschise", care nu au nimic de-a face cu familia '?i casatoria
~'.re~ti'na, ,,protec\ie juridica" 43. In acela$i timp, el incearca . sa
argumenteze, din perspectiva unei morale situationiste discutab1le,
care nu se orh~nteaza decat dupa normativitatea ~chimbarii sau
evolu\ie1 factice a convingerii populatiei, $i nu dupa legea rr.orala
in ~ine.
1n cele din urma, incercam o abordare succinta $i a binecu-
noscatei .,terapii a casatoriei" 44, frecvent practicata in ultirnul timp
~n A.pus ~i cu destule consecinte in planul moral al familiei. Amin-
tim in acela$i timp ca o ,,filosofie a fericirii" - teorie atat de ve-
l 1icul ata astazi in Occident -- orientata strict spre realizarea de sine,
cu caracter individualist, reprezinta una dintre cauzele crizei spiri-
tua1e a casniciilor din zilele noastre. In S.U.A., de pilda, e$ueaza
fiecare a 2-a casatorie, iar in California se ajunge chiar pana acolo
indtt ori_ce casator.ie inseamna mai devreme sau mai tarziu divert 45 •
He·rberl ·1:on Barch 46, descrie cum toate a$teptarile ~l dorintele de
feridre sunt inclreptate spre casatorie, iar atunci cf.ind "1Ceasta nu
re·J:1e9te sa le indeplineasca, s2 ajunge la o adevarata ,,te~·oare _a
frricini". Potrivit acestui autor, in America ar exista ter1dmta de
a face din feridre criteriul suprem. S.U.A. sunt singura natiune
din iurne care a prevaz'J t intr-o lege fundamentala ca un drept al
omului ,,realizac-ea fericirii", ,,pursuit of hapiness"; a fi nefcric~t
e impot!'iva Constiwt;iei. Atunci cand casatoria nu trece de acd U!?a-ZJS
.,test al fericirii", ea ramane doar 0 experienta, pentru ca urmeazii
desparth f'a $i incercarea unei noi casatorii. Raia cresdmda a divortu-
ribr nu e evaluata ca o decadere morala, ci ca o receptivitate pentru
dl·V;7_a: ,.Tu treb 1ie ~.J fii fericit, altfel ai pierdut ocazia de a trai" .
1
.Fit>l'Cire trebuie sa v;:id;'i Si sa experieze el insu:;;i cum SP reaiizeaza f.2-
rici rea deplina. Daci1 nu reu$e$te cu acest sot sau partener, va incerca
C.ll 1111 a1tul. Iar atunci cand cineva totu$i tine la casatorie, ca la sin-
gura institutie abilitata din punct de vedere moral pentru con-
vie\drea oameni~cr, aceasta a$a-numita ,,filosofie a fericirii", de
care se face atata caz, il conduce pe om la o poligamie consecutivi'i
~i spre () degradare depiina a ceea ce casatoria 9i familia insemneaia
din pun.cc de vedere cre$tin 47.
in ae:easta ,,filosofo~ a fericirii" avem de fa pt de-a face, a$a
cum ophwaza multi anali~ti, cu cea mai serioasa provocare la sensul
si semniJicatia familiei si casatoriei crestine. Ea i:c.fluenteaza si
psihologia 9i 'psihoterapia '1n ceea ce-$i propun acestea, ba ~ai muit
42. H. Ringellng, Fre!e Lebensgemeinschafiten in der Sicht e1Jangelis-
cher Sozialethik, in: ZEE, '.24. 1980, p. 147.
43. Ibidem, p. 148, H.G. Pohlmann, Ehe und ... , op. cit., p. 51-52.
44. Cf. T. U Schall, Eheberatung-Konkrete Seelsorge in Fam-We unrl
Gemeinde, 1983.
45. U . Eibach, Ehe u-nd Selb8tverwirklichung, in: 0 Bayer (Hrsg.),
op. cii., p . 70-71.
46. Herbert von Borch, Amerika-Dekadenz und Grosse, 1981; Citat dupa
Silddeutsche ZeMung, 23. 05. 1981, Nr. 118, 29.
47. Cf. U. Eibach. Ehe und ... , in: 0. Bayer (Hrsq.), op. cit., p. 71.
126
df~cat atat, in anumite metode psihoterapeutice d·~ ti'p .1 •• ·t"
t .. · f t • lf · · . . ~ ,,1 mai11s
-f_ 1 1anf~ era e. it~."u _iml~ am~ dm SU.~. spre Europa 48 _ gasim 0
,, i_~r:so •e a v1~ ,11 _c:orespun:;;art:oare. P~11: popul~riza~ea acestor me-
roc.~: tcrapeut1ce E/l. nencmarai.e lucran,_ ca $1 prm num<lrul !>)t
n:_a~ crescand. d_e ,,:m!r~n,_amente pe grupe'' 4:.' se ajunge de fapt la 0
-~clu_c_ ne~emmf1cat,va i.r;i.tluent~re a conceptnlor despre viata, despre
iam1he m gep~::11: mm ales rn. cazul pat~1:i~or sociale superioare.
f'7·it:; PPrls, in1,iacorul .,terap1e1 personahtatn", a formulat chiar
ca__un ,,c~edo" ,,fiJ~::;ofia Y~etii ce sta la baza metodei .>ale"; Eu imi
trdu:·sc VI<lta mea, iar tu 1)-o traie9ti pe a ta. Eu nu exist in"aceasta
lt:1n:1e ca sa-ti inJeplinesc dorin\ele tale, dupa cum nici tu nu esti
cnc1 ca !'a te conc:uci ciupa mine. Tu e$ti tu, iar eu sunt eu insu~i
DacA ne-am intalnit, e un lucru frumos, iar daca nu, nu se poat~
~chn~ba nimic" 50 . Fire:~te, e just ca pentru a ajunge la o evolutie
ae _smt->, pe~1tru 3 se manifesta ca un ,,sine" distinct de ceilalti
,,t'ul'· propr1u trebuie sa se deosebeasca de semenul sau. Totu~i'
axwn.1a lui F. Perl_: ogl~nde~te clar un individualism $i un egois~
exarcerbat, aduce m prim plan fericirea individuala ca idee pre-
cominai,ta; orice um e~•te indiferent fata de. semenul sau care
ir:tr~·m ~nume f~l, nu--1 coi:npleteaza, a$a' incat, in armonie' cue el:
sa HJUnga la o mai mare reahzare ~i implinirea propriului sau ,,en" 51.
4. CONSIDERATU GENERALE DIN PERSPECTIVA CRE~'flNA
Unii anali5ti occidentali ai familiei se intreabiJ tot mai mult
in ultima vreme-a~a cum s-a putut observa mai sus-daca nu
cumva casatoria, ca temei $i fundament al familiei inseamna
~,moartea'i iubirii, daca aceasta nu conduce la un fel de' banalizare
la ? obfr;nuinta ~i desuetudine, fiindca, in fiinta ei, iubirea se vre~
a~ f1. cev~ _spontan, nou: µe~manent. Cu toate acestea, noi am spune
ca, m mc1 un c~az, c~sato:ia ca 9i familia in sine nu e ceva static,
c1 un proces chnam1c. Dm moment ce una dintre caracteristicile
fun:1amentale_ ale omului este aceea de deschidere, de comuniune,
de mno1re, dm moment ce in casatorie $i in familie se realizeaza
tocmni acest lucru, respee:tiv caracterul de fiinta comunitara a omu-
lui (F'acere 1, 27), inseamna ca insa$i casatoria e' un proces de innoire.
de c~. eschiciere, de comuniune; ,,Atunci putem vorbi de o adevarata
c~ti;ni cie cand intn~ soti exista o asemenea armonie, cand ea este
a;;a de, stransa 9i cand ei se leaga printr-o astfel de dragoste ... :\co lo
uncle Qomneste o asemenea armonie, acolo exista tot ceea ce este
bun. Acolo exista pace, acolo domne$te dragostea :;ii bucuria ctu-
48. Aici amlntim in afara unor neo-freudieni, cum ar fi de pildii
E. F~on~m, E. H. :Frikson, evaluarile psihoterapeutice ale lui A. 1/fasiow
{Motzvatzon und Personal.ity, 1954) sau K. Goldstein, F. Perls, C. Rogers,
R. Co.'1.n, :;,;. a.
49. Fentru cntica, vezi N Luhmann, Liebe als Passion, 1982, p . 211 sq.
50. Citat dupa WZM, :l3, J980, p. 70; cf. F. Perls u . a., GestaLt-Therapie
Lebensfreude und i'<::rsonllchkeitsentfaltung, 1981; U. Eibach, Ehe untl Sel~
"i!J5tverwirklichung, in op. cit., p. 71 sq.
.. 5~. PeJ?-tru cri!icii, cf. J . Willi, Koevoluition, 1985 p. 15, sq; L . A . Pervi.n,
P,ers~nl~chkeztstheorien, 1931, p. 244 sq., 294 sq.; M. Lasch, Das Zeitalter des
Nr:rzisszsmus, 1980, p. 235 sq; M. Theunissen, Selbstverwirldiclm1n und Al-
lgemeinheit, 1982; U. Eibach, Ehe und Selbstverwirklichung, op. cit., p 70 sq.
127
hovniceasca" 52 . Adevarata casatorie este deschisa spre noi posibi-
litaV, este o ,,arta" mereu noua in fiecare zi, ea il descopera pe sot
mereu nou, ea este, a9a-zicand, mereu noua in el 9i cu el, ea devine
un f<>l de ,,aventura" cu caracter pozitiv. Acest caract~r dinamic
al casnidei, aceasta comuniune innoitoare se evidentiaza eel mai
pregnant in intelegerea el ca dialog (Facere 3, 18-23). Cel mai mare
peri~d. yer~tru ~~ilia di~1 z~lele n?astre nu este atat divor~ul, spun
anah9tn, cat phct1seala, md1ferentismul, non-comuniunea reciproca,
i.wiarea. Trivialismul unei cc1satorii apare acolo unde dispare carac-
t~rc:l d2 ,,ta_ina" al acesteia (Efeseni 5, 32), acolo unde apare liber-
tma.iul. Iub1rea nu ,,moare" in orice casnicie ci in casnic1ile de
r~1tina . ~"" '. {isatoria nu e doar institutie, ea este ;i taina dumnezeiasca
91 cvemrnent. Iar caracterul ei . evenimential este prt~supus de eel
institu~ional 53. •
in_ general, e foarte greu de vorbit de o casnicie sau o familie
ideala. In ca_snic.ie trebuie pornit totdeauna iara9i de la capat; dis-
nicia suprav1etu:e9te 9i capata putere din 9i prin ierlare, asa cum
ne ..s;J.gereaza Sfantul Grigorie eel Mare; ,,Trebuie sa ind~mnam
so1;11, ca tot ceea ce nu le place unul la altul sa suporte cu rabdare
~i, prir. incurajare reciproca, sa-9i fie unul altuia 0(' ajutor spre
mantuire. S-a scris deja: ,,Purtati-va sarcinile unuii altora si asa
ve\1 imr-Tni legea lui Hr~stos". Legea lui Hristos este dragostC:a: , :..
?;;adva1~,· atunci ii urmam lui" Hristos 9i . implinim le?eC: Lui, ca;1d
imp::ir, , ~m de asernenea cu placere bunur1le noastre 91 cancl purtam
cu rn ::nre povara gre9alelor iSemenilor nO$tri" 54.
Casatoria inteleasa ca o comuniune personala de viata si iu-
bire, ca tain~ dumnezeiasca, a$a cum apare ea in Noul Te'sta~ent,
c~:mtra_vme d~n punct de vedere moral relatiilor extraconjugalc ca
s1 sch1m 1Julu1 de ,,parteneri" in cazul ,,convietuirilor libere", care
tra:1sformii sotul sau so\ia in simple obiecte. De aici si sublimerea
in Noul Testamen.t a monogamiei familiei: ,, ... $i vor fi amandoi
~clyo) un trup. A9a incat nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a
impreunat Dum"1ezeu, omul sa nu desparta" (Matei 19, 5-6), lucru
care cor('spunde 1ntocmai sensului ei vechi-testamenta..- (Facere
1, 2'i"; 2, 18, 24). Casatoria nou-testamentara implica necesarmente
c re1atie subiect-subiect, nu o relatie subiect-obiect. inteleasa in
ac:~st mod, ea este automat o legatura stabilita prin puter~a harului
;Lll Dum::ez:u, o lega~ura indisolubila, exclusiva 9i obliga:orie pen--
cru toata v1ia.ta (Mate1 19, 5-6). Cat de neoonclitionat si radical "'
acest principiu al fidelitatii conjugale pentru toata v:iata ni se
ari:ittt in Predica de pe Munte: ,,Ca oricine se uita la femeie ;J~ftind-o
a ~ i savar9it adulter cu ea in inima lui" (Matei 5, 28>'. 'Relatiile
e':tra- conjugale reprezinta un mare pacat (Galateni 5, 19; Efeseni
5, 5_; I Ccrinteni 6, 9), dar $i o incalcare a legamantului conjugal
~·cahz:at pr~n Sfanta Taina a Cununiei. $i in Vechiul Testament, la
v
rnceput, casatoria era 1nteleasa ca un legamant de fidelitate cu
caracter exclusiv $i indisolubil (Maleahi 2, 14-16; Facere 2, 24),
52. Johannes Chrysostomus, Homilien zur Genesis 45 in: 'I'exte der
Bd. HI, p. 587. ' '
53. Cf. H. G . Pohlmann, Ehe und ... , op. cit., p. 43-44.
54. Gregor de::- Grosse. Pastoralregel, 3, 27 in· Te:cte der
III, p , 591. . ' . ... , Br!
128
reflectat in dragostea irevocabila a lui Dumnezeu fata ie . 1
. 1 s·: t
Israe . 1 a·. M" . . . c popo1u
. ,, ; ' e _vo.1 og~ lv cu .. me pe vec1e" (Osea 2, 21).
Caracte~1st1ca o~aton~1. este. 9i •aici ve9ntl.ci1a ei, dupa cum
f?ar te_ su~est1v_ ':lvea sa _su?Ii~e.ze 91 Sfantul loan Gur~ de Aur, ara-
tanc. _1n~llsol~~1hta_t?~ ei,_ md1feren~ ~e i:ecazurile 9i problemele pe
1
care le JI?phca:. ,,Casator1a sau necasatoria este la indemana noastra
da~· nu 91 ceea ce urmeaza casatoriei: noi trebuie sa suportam robia'
v
~h;ar daca ".rei;i sau nu. "De _ce? Pentru ca n-?m ales-o de la inceput
m necuno$tmta de cauza, c1 am cunoscut bme drepturile si legile
ei :;;i ne-am a9ezat in mod voluntar sub jugul ei" 55. ·
Din moment ce casatoria este o taina dumnezeiasca a comu-
nim>ii de iubire intre soti. acea iubire care se daruieste sotului
dupa modelul lui Hristos (Efeseni 5, 25), este de la sine' inteles c::;1
orice ,,casatorie" inc11:eiata doar pentru o anumita perioad~, orice
a$~1- :d~~ "casatorii de proba", ,,casatorii colective" cu caracter pro-
m1scU!tl\', a9a _cum le intalnim astazi in anumite medii :;;i locuri,
sunt excluse elm punct de vedere moral. Aceasta, pentr11 ca in ele
relatia subiect-st1biect d2vine de fapt o relatie subiect-obiect. In
astfel de asocie~i lipse9te insa9i esenta casatoriei, acel ,,agape'', care
prcsupune o iuoire necoriditionata 9i nu o face pe aceasta depen-
clcntf1 de anumite conditii, care nu lasa fara o finalitate morala
absoluta ,,marea taina" (Efeseni 5, 32), care sluje9te celuilalt si nu
doar pe Eine inSli$i, C:.:tre ofera 9i nu ia 56 . ,,0 casatorie de proha
este, propriu-zis, o contradictio in adiecto" 57, o contradictie in
sine 3nsa9i. - ·
. Referitor la astfel de forme de ,,convie~uire libera", trebuie
sublmiat inca 0 data ca, in sine, casatoria ca si familia nu sluieste
doar realizarii de sine 'in mod individualist a· unuia dintre soti, · d
realizarii de sine in comuniune a ambhlor soti. Granita reali'zarii
e_ului meu p~opr~u reprezinta, de fapt, realiza~ea $i i~plinirea de
sme a propriulm meu sot, lucru care in formele de convietuire
libera" este neglijat. A~a-zisele ,,convietuiri libere" se" afla i~tr-o
contradictie totala. cu Sffmta Taina a Casatoriei din Noul Testament
~i Tradi~ia Biseridi, intrucat prin ele ,,agape" este separat de
,,er~)s" ~i de relatia conjugala in general, de$i acestea sunt insepa-
rab1le. 0 asemenea relavc- de convietuire se transforma intr-un fel
de .,casatorie-obiect", in cadrul careia cei doi parteneri doar se
,,pr0Deaza" reciproc excluzandu-se orice comuniune personala. Con-
vietuirea sotilor in urma . Tainei Cununiei nu trebuie sa devina un
f<:'l de ,,calcul", de simplu ,,contract'( la nivel de subiect-obiect, ci o
comuniune de viata 9i iubire izvorata din puterea harului lui Hris-
tos, adev<lratul s:ivar9itor al acestei Sfinte Taine. De a:::eea, Fericitul
Aug-;1stin sublinia atat de frumos importanta respectil.rii legaman-
tu ltn ca::atoriei, c& h~mel al unitatii familiei pentm toata viata:
~,Fiindca daca nu-ti tii legamantul (casatoriei, n. n.), nu vei fi
ceea ce ai fi ramas, daca n-ai fi facut nici un legamant. In cazul mai
de pe urma n-ai fi decat mai putin bun, dar nu mai rau. Acuri1
... , 55. Johannes Chrysostomus, Vom jungfriiuLichen Stanrle, 39, 41, inl
Texte der ... , Bd. III, p . 599.
56. H. G. Hohlmanr, Ehe und ... , op. cit., p. 42.
•.
57. Jan Milic Lechman, Wegweisung der Freiheit, 1979, p . 109; H . G.
Pohlmann, Ibidem.
9 129
------------~
ins;!, daca ... ai incalca legamantul lui Dumnezeu, ai sa deyii cu
atat mai lamentabil, cu cat mai fericit vei fi, daca il vei respecta" 58.
lnainte de orice, in aceste forme de ,,convietllire libera", omul
inc('arca sa ia pe cont propriu, in propria sa regie, ce>ea ce de fapt
num.ai Dumnezeu roate conferi (Marcu : 10, · 9). Casatcria i:l sine e
un dar al lui Dumn2z·.~u, e o ordine stabilii:a doar de Dumnezen
(Marcu lO, 9), $i nu o ~impla ordine omeneasca, pe care o reglemc:n-
tcaza omul dupa propriile lui legi. ~i numai aceasta legatura de
origine divina ii conf,era libertatea, adevarata libertate de care are
nevoie, pentru a nu fi distrusa pr.in egoism, respectiv libertatea
uentru celalalt si Iata de sine insusi 59 . In cazul asa-numitelo~· forme
de ,,convietuire. libe~a'i, ca o alternativa propus<'i in Apus la casa-
torie, este vorba, deci, de pierderea sau neglijarea dimensiunii
transcedentale, divine, .a acesteia, a familiei $i a societatii contem-
po.rane in general.
Pe de alta parte, intrebarea care se pune acum este aceea
pri vind semnifi:::atia, rostul $i sensul iubirii dintre soti intr-o fa-
mi.'le, dintr-o perspectiva cre$tina, mai ales comparativ cu ceea ce
inseamn~ ea 'in aceste forme de ,,convietuire libera'• practicate, du pa
cum s-a vazut, mai ales in Apus. In primul rand, ea inseamna fi-
delitatf, credincio$ie, dupa modelul legamantului dintre Dumnezeu
:;ii om, care repr-ezinta un moment al increderii, al ficlelitatii (Ma-
leahi, 2, 15 sq.). Iubirea fara credincio$ie ramane pe mai cleparte
&upusa erosului ~i impreuna cu el momentullli, efemeritatii. Ea
Jm cuprinde $i nu strabate ca un fir rO$U intreaga viata a omului,
a sotilor, plina de bucurii $i de ·necazuri, atractiva, dar ;;;i inatrac-
tiva, plina. de tinerete, dar $i de batranete, etc. Abia in ficlelitatc,
iubirea se manifesta ca adevarata iubire conjugala. De aceea s-a
si spus ca nu iubirea in sine constituie fiinta casriiciei, ci acea
iu!)ire izvorata din harul divin, exprimata prin fidelltate :;;i filtrata
prin $1 de-a lungul anumitor crize ce apar 60. In acela$i timp insa,
sensul fidelitatii ~i increderii nu trebuie restrans doar la fidelitatea
conjugala; ea vL~eaza v0inta , 9i efortul permanent de a imparta$i
experientele proprii impreuna cu sotul, de a depa$i impreuna con-
f1icteie, pentru a proteja casnicia $i familia de un anume vacuum
SdU dezbatere. ,\stfe1., Sfantul loan Gura de Aur afirma : ,,E
u~0r sa ducem o viata curata doar daca dorim acest Jucru cu ade-
varat f?i indepartam de la noi tot ceea ce e primejdios in aceasta
privinta. Insa daca ne lipse$te vointa, atunci u9a :;;i poarta le sta
deschisa tuturor viciilor... Ca atare, totul depinde de vointa sau
lipsa acedeia din p·a rtea omului. De aceea, candva v0m primi ras-
plata sau pedeapsa" 61.
58. Augustinus, Brief an Armentarius und Purina, 8-9, in: Texte der ... ,
Bd. HI, p. 631.
59. Cf. H. G. Pohlmann, Ehe und ... , op. cit., p. 51.
60. Cf. G. Miiller, Verantwortliches Leben, 1973, p. 167; H. G. Pohlmann,
Ehc und ... , op. cit, p. 65-06.
61. Johannes Chrysostomus, Homilien zum I, Thessalonicherbrief, 5, 4,
in: Texte der ..., Bet III, 569.
130
·Fidelitatea presupune o disponibilitate permanenta spre ier-
tare 9i spre un nou ihceput. Ea este de neaonceput, din punfit: de
vedere teologic, fara aceasta disponibilitate spre iertare, intrucat
doar iertarea redproca presupune deschiderea spre celalalt, comu-
niunea cu ·el, trecerea peste orice fel de ne'intelegeri, atunci cand
acestea apar. Prin urmare, aceasta fidelitate 'insemneaza, in cele
din ·.irma, dragos!e responsabila reciproca.
Aceasta dragoste responsabila include intreaga viata in aceea
ce desemneaza notiunea de iubire conjugala $i familiala. Iubirea
dintre soti devine comunitara 'atunci cand fiecare dintre so\i e pre-
giitii sa 1~parta5easca viata sa cu celalalt $i sa existe pentru cela-
lalt, fara ca prin aceasta existenta sa-1 ingradeasca pe celalalt, sa
dispuna cumva de el in sensul negativ al cuvantulni. Fidelitate 9i
d~agost<> conjugala inseamna ca eu sunt, de asemenea, oricand pre-
gatit ca, din responsabHitate pentru celalalt, sa renunt la ceva,
chiar daca din pnnct de vedere personal acest ceva reprezinta pen-
tru mine foarte- mult 62. $i tocmai in aceasta consta de fapt, carac-
terul de comuniune, dar $i de jertfa al familiei cre$tine. Din aceasta
perspect.iva, jertfa aceasta nu insemneaza frustrare, ci dimpotriva,
implinire, cre$tere spirituala, comuniune.
Referitor la acea aproape. obsesiva ,,filosofie a fel'icirii", ca
~i la profhlul ciudat al a~a-numitelor forme de ,,convie\uire libera",
pu tern spune ca aici avem de-a face, de fapt, cu o varianta mo-
derna a concep\jei romantice despre casnicie, dezvoltata pe fundalul
modelului biociber;1etic al autoreglarii, in care semenul sau so\ul
este, in cele din urma, schimbabil. Atunci cand el nu mai poate
indeplini dorintele $i a;;teptarile sotului sau, are loc un proces
psihic de despartirr: ce se regleaza de la sine $i apoi de unire cu
~n alt partener. Daca acest model de gandire se asociaza c .1 o ,,filo-
1
sofie a fericirii" de tip vulgar, atunci rezulta de aici un model de
,,casatorie" sau, mai bine zis, convietuire de tipul armoniei hedo-
niste, in care ·s owl sau sotia nu mai sunt in realitate considerati
ca persoane de si.ne statatoare 63. Sotul apare doar ca o completare
a mea insami. Privit din punct de vedere teologic, unui asemenea
me.rid de gandire i! lipse$te iubirea comunitara, grija pentru ce-
lalalt $i responsai;ili.tatea reciproca.
Daca ne gaHdim ca cu asemenea probleme antr•)pologice fun-
damentale se nreleaza 9i metodele terapeutice moderne, desigur
ca ne putem intreba, in mod justificat, in ce masura asemenea
metode pot realmente ~i serios vindeca $i reface o relatie conjugala,
62. Cf. U. Eibach, Ehe und ... , op. cit., p. 65-66
63. Cf. Ibidem, p. 72.
131
fat:llliala, etc., distrusa. Dar faptul ca o terapie pune in mod clar
'in centru dialogul, d1scutia nu inseamna neaparat ca .in acest dialog
-e vorba realmente de intalnirea cu sotul si de insanatosirea relatiilor
diatre oameni. Dialogul poate in astfel . de procese de comunicare
~a fie, de asem'.!nea, utiliL:at exclusiv ca mijloc. pentru a veni spre
::.iI~e in.su9i, pentru a-9i realiza, pur .;;i simplu, propriul eu, sine,
prin comunicarea cu ceilalti. In aceasta situatie, dialogul ar repre-
z.cnta un mijloc terapeutic, iar partenerul ar ramane, in cele din
urma, doar un rnljloc p(mtru realizarea sinelui meu propriu. Pe
aceasta lin.ie se irncrie de fapt ,,terapia dialogului" de tip indivi-
dualist, o terapie care, dupa cum 1s e observa, e orientata, in cele din
urma, spre realb:area individualista de sine 64.
Sub acest aspect, din perspecdva cre9tina ortodoxa, este lim-
pec.le incercarea psihologilor. occidentali de a contrapune acest tip
de ,,terapie a dialogului" Tainei Marturisirii sau Spovedaniei.
1ntr-un vacnum spiritual creat de Bisericile protestante prin
nerecunoa.;;terea adevaratei meniri ~i semnificatii a acestei Taine si
a celorla1te, consecintele nu mai pot fi absol~t deloc o sarpri:dl.
Pr. lector dr. Nicolae ACHIMESCU
64. Cf. pentru oritica, L. A. Pervin, Personlichkeitsitheorien, p. 244 sq.;
U. Eibach,. Ehe und ... , op. cit., p. 72-73.
132
PREMISEI,E REU~ITEI CONJUGAt.E *
Pornind de la adevarul, plastic exprimat de cunoscuta
ma:xima orientala, potrivit careia familia seamana cu 0 cetate
pentru care unii lupta s:! fie primiti inauntru, iar altii se zbat si
gaseasca 0 ie9ire din ea, sper ca este lesne de in~les €a .aceleasi
ganduri pe care doresc i,.".\ le exprim in acest spatiu pot avea valo~i
si efecte diferite la cititorl diferiti. . ·
Astfel, daca ele ar putea fi receptate cu interes de tinerii pre-
maritali, pentru care ca~atoria este, sa zicem, un fel de ,,terra in-
cognita", pentru oamenii in varsta, cu o bogata experienta conju-
ga1C:i, izvorata din una sau mai multe ,,descoperiri" ~i ,,desteleniri''
de 2semenea ;,pamantur!'', sau, cu alte cuvinte, care au verificat pe
propria lor piele ,,gustul 9i culoarea fericirii" conjugale pledoaria
mea pentru in~elegerea ,,tainelor" acestui fenomen poate fi apre-
c1ata ca f'Uperflua, ori iJ neinteleapta fortare a unor u9i descbise.
Jn pofida unei posibile receptari inegale a acestor gandud consider
totu~i utila evid~ntierea premiselor fundamentale ale reu$itei in.
cas<i.torie $i implicit consecintele psiho-socio-culturale ale ignorarii
w:estor!l.
Contrar unor opinii simpliste, casatoria este un fenomen com-
plex 9i amplu di.sputat din variate perspective social-spir1tuale.
1ntrucat spatiul, relativ limitat, de care dispun, nu-mi permite sii
prezint, fie 9i succint, istoricul evolutiei mariajului de la stadiul
rapirilor, la eel al comercializarii fetelor ~i de aici la etapa actuala
a necesitatii respeetarii consimtamantului reoiproc al candidatilor
la maria,;, ma mfa·gine<;c sa mentionez ca acela9i fenoinen. al casato-
riei, a fost vazut de dif1:'riti carturari fie predominant optimist, fie
precumpanitor pesimist. Daca un optimist, cum a fost publicistul
rum~m P . Pandrea, opineaza ca la casatorie mireasa f;pera ca mirele
va fi un Adonis, Hercules 9i Aristoteles, iar mirele a!$teapta sa
g[1seasca in mireasa lui o sotie ideala, o amanta pasionata, 9i °'
mama tandil"a; pesimi9tii, cum a fost, bunaoara, carturarul francez.
Pic~er,. considera ca oricat de prudenti ar fi mirii, evolutia casa-
toriei lor va urma, inevifabil, cursul invers al cunoscut~lor parti
ale rnvinei Comedii a lui Dante Aligheri, adica 'incepe cu Paradisul,
contir,ua cu Purgatoriul ~i sfar9e9te cu Infernul.
Dar pentru ca famWa sa poata depa9i asemenea conceptii '?i
rPspecliv evolutii nereallste 9i dramatice 9i mai ales starea de criza
pe care o traverseaza ea in prezent este necesar sa vedem care sunt
* Informarea ~tiintifica necesara pentru predarea cursului, Sociologia
~i legfslatia famiUci, studentilor anului III, - Sectia de Asistenta Sociala, de-
la Fae. de Filosofie-liniv. .,Al. I. Cuza" din Ia ~ i, mi-a prilejuit :::unoa.~ terea
unora dintre principalele cauze ale agravarii crizei familiei din tara noastra.
Sub semnul acestei motivatii (inclusiv a preocuparii de a ini\ia organizarea
unor Cabinete de .4.sistentii Socialii Profamil'ialii, in marile centre economico-
culturale ale tarii noast:·e). am elaborat ~i prezentat o Comunicare la Sesiu-
nea ~tiin\iflca. anu~1lii, ,,ZJLE:LE ACADEMIEI IE$ENE", din oct. 1992, al carei
continut este cuprlns in 11cest text pe care il declic cu placere studentilor
mai sus invocati !?i cu deosebire celor care vor gasi in el ceva folositor
pentru reU!?ita rnariajului ]or. .
133
 principalele premise bio--etice ale succesului in casatorie. Din mul-
t~tudine'.1 premfocl?r . ce conditioneaza reu$ita unei · casatorii apre-
cICm . ca cele ma1 lmportante sunt urmatoarele doua categorii:
prermseJe natural-biologice $i premisele social-etice.
I. Premisele natural-biologice. Oricat ar parea de absurd socot
ca o prima exigenta de care trebuie sa tina seama cei care candi-
de<l:z~ _Ic.t mariaj ~on~ta i~ realizarea unei ciisiitorii heterogcime,
(ad;ca rntre sexe chf~rne) $1 nu homogame (intre persoane de ace-
~a~-1 sex). _De ~~ subliniez ac~a~t~ cerinta ? Pentru ca, in . pofida
progr~sulm sp1r1tual al umamtatu, suntem, din pacate, martorii
.sporirJi numaru!ui casatoriilor anormale aberante intre homo-
s:xuali $i in?"e lesbiene (adica intre barbaii, ca $i intre fomei), ale
Cdror crmsecmte sunt extrem de grave: periclitarea existentt_,i fa-
mrne1 traditionale; curmarea functiei sale de perpetuare a soeciei
umane e~c. Exprimarea acestei ingrijorari este motivata indl~osebi
de: legabzarea acestor casatorii in diferite state occidentale; de r·~­
c1_t_1~.oa~terea lor de cat.re _Papalitate; de intentia celor aproape un
mrnon de homosex uah $I lesbiene din tara noastra de a obt.ine
acelea15i drepturi $· a. ·
A doua exigenta de acest gen, care desi nu este noua se ob-
serv~ totu$i ca nu rareori este ignorata, o' constitu.1.e necesitatea
resp_ectarii corespunzatoare a acestui moment din viata omului.
Daca~ de exemplu, casatoriile la varste mai mici decat ~ele accep-
tate !~gal (ex. fete d~ 11-13. ani 9i baiatul de 14-16 ani) nu ofera
garantia. U_?O~ prod1:$1 ~mam normal dezvoltati, mariajele contrac
tatc~ _mat tarzm decat varsta normala pot avea alte efecte nedorite.
Doua mi se par a fi gre~elile ce se intalnesc mai frecvent !Je acest
plan . Prima consta in iresponsabilitatea cu caire unele orir~arii din
~ediul rural ~Corda dispensa de varsta, prin oficierea unor casatorii
ii:tre partener1 cu varste ce sunt cu mult mai mici decat cele legale.
~.ea ?e a doua c?ns_ta in absei;ita in!elepciunii celor ce se casatoresc
~a . VaTste ~ult m.a mtate cu mten\;ia de procreare a copiilor, sau
m~eleg gre91t dreptul de a-9i planifica momentul im·~linirii acestei
f~nctii biologi.ce, prin amai::ia.rea procrearii spre varsta lor de pen--
~H~nare cu lll(!rentele 91 nedoritele consecinte Lio-psiho-socio
culturale. ·
. In iine, dar nu $i in ultimul rand, dintre alte premise natural-
b10log!ce, ~l~. ca~;itoriei mai mentionez $i pe cea referitoare la sta-
re.a wnatatzi ce~or care candideaza la mariaj. Dupa cum se stie
Ce.1~tificat:i1. m:dical pentru casatorie este menit, intre altele, · sJ
e".1:~ ,manaJul i_n~1~e per;r1ane purtatoare ale un?r maladii u9or trans-
m1s11)1~~ (ex. s1fiirntd, "uberculoza etc.). Trecand peste faptul re-
gre~ab11 ca . se . mai intalnesc u~:itati .. sa~itare {ex. Circumscript!ile
s~mta:e ter~t~r1ale etc.), sau unu sluJ1tor1 ale acestora care nu ma-
mfe~t~ sufic1enta responsabilitate in eliberarea unor · asemenea
Certificate, voi ooserva ca acestea nu cuprind in controlul medical
premarital $i al~e mformatii importante privitoare la viabilitatea
org::mismului fi ecaruia, dintre cei ce candideaza la casatorie. Ma
.g~nd~sc, in~i~te de toate, la necesitatea controlarii 9i prevenirii
v11tor1lor min asupra pcricolului de a fi sau deveni victlme ale
infestarii cu virusul SIDA, care, dupa cum se ~tie, se transmite cu
134
deosebire prin -raport sexual. Am apoi in vedere faptul ca progresul
geneticii evidentiazii cat de grave pot fi urmiirile neevitarii unor
predispozitii ereditare negative.
Ahsenta unui cont·"ol genetic (eel putin pentru acele perechi
de tineri care doresc sa aiba copii) este cu atat mai de neinteles
cu cat inca inaintea fundamentarii ~tiintei geneticii se cuno'ltea
posibilitatea transmiterii de la o geineratie .lia alt.a atat a caracterelor
pozitive, cat ~i a celOI' pegative. Doua exemple sunt mai freovente
invocate in literatura de specialitate.
Ma refer mai intai la cazul pozitiv al familiei Veit Bach.
Printre descendentii acestui german de profesiune brutar, care 9i-a
abandonat aceasta meserie pentiru cea de muzidan, 'li in primul rand
a celor doi fii ai sai, se numara, de-a [ungul a doua generatu, 57 de
autori de opere znuzicale, inclusiv celebrul J. S. Bach, cu ale !>ale
pretuite creatii ca: Pasacaglia~ Clavecinul bine temperat: D__ra.toriul
de Criici.un s. a. Cel de al do1lea exemplu, care ev1dentiaza i.mpe-
rioasa necesitate a controlului genetic inainte de casatorie, se refera
la posibilitatea transmiterii unor caractere deosebit de grave pentru
societate. Am in viedere o fosta cereyetoare alcoolica din mecliul geo-
demografic englez, de Ia care au rezultat de-a lungul . a ~a~e gene-
ra~ii, peste 800 descenden\i, din care 700 au fost ?~ndamna~1 pentr.u
diferite delicte penale (rlintre care 342 de alcohc1, 127 de prost1-
tuaie 9i :37 de criminali periculo~i).
In conditiile in care ~;;i in prezent avem printre noi purtatori
ai unor asemenea nedorite mo9teniri ereditare ma intreb: nu-s oare
mai putin costisitoare cheltuielile pentru controlarea ;;i curmarea la
timp a· unor astfel de tare biologice, decat acele .cheltui~ii necesare
Vl'ntru reparatiile implicQfe de efectele lor piigubztoare ~z dureroase,
suportate de familiile afectate §1. colectivitiitile sociale .din care fac
parie? Iata de ce, recunosc- dincolo de inacceptabilele sale~ impli-
ca;ii ras~ale - , valoarea :?i actualitatea teoriei eugeniei, fundamen-
t<it;.1 de antropoiogul englez Fr. Galton (1822-1911), care reco-
manda factorilor de ra:;pundere sa nu precupe1;easca nici un e!ort
pemru a impiedica pe idioti, nebuni 9i (sau) J?Urtatori ai .unor gra~'e
boll incurabile rle a da na$tere unor urmeli?I degenerat1, ce devm
i11e\';tabil o ade'Tarata povara pentru societate. Dar utilitatea deo-
sebita a controlului genetic premarital este motivata mai ales de
rezultatele cercetarilor stiintifice contemporane. Iata cateva dintre
ele : exista peste .1600 boli ~reditare; poate 4% dintre nou-nascuti
de: oe glob stint purtatorii unor ·mutatii cu efecte detrimentale; eel
ptitln doua milioane de dublu-masculi (adica acei care au .u n _cro~rH?­
zon Y .supliment:lr) sunt predispu~i unor comportamente anti·:;oc1a1e
s <1. m. d. Pot oare viitorii parinti, ca 9i institutii!e de asis!:enta
j_wofamiliala, sa :ramana indiferenti [n fata unor asemenea conduzii
~tiintifice ?
II. Premisele social -etice. Dintre multiplele exigenW de acest
gen, a c~ror respectare concura la reu9ita in c?sator~ e, voi, ment.iona
doar cate\'a. De9i are mai mult 1.ln caracter ps1holog1c decat socrolo-
glc tr ebuie recunoscut adevarul ca succesul in casa t~rie se !nte-
mc:azi'i ~ n primul rand pe iubirea reciprocii a partei;ier;lor, .d e?~re ce
-- cum spune G. Ibrail~anu - ,,Dragostea e temeha neclmt1ta pe
135
care se poate dadi o :::asmc1e m~ra:la fericita". De ce subliniem
ace$t ade·\"f'ir? Pentru ca, din pacate. ;;_i ih zilele noastrc se inta1nesc
inca de:otule casatorii care sacrifica dragostea pe altarul cultului
banilor, al dorintei de avere. Or, · ·preoizeaza autorul "Adelei", ,,un
amor cu cat e mai bestial, adica ·cu cat are mai putin element sufle-
tesc, cu atat sfar9E·9te mai degraba". Intr-adevar, silirea unei · fete
sa se cas[ttoreasca cu un barbat pe care nu-1 dore9te poate fi asemi"i-
natc1 c:u un viol. Dar daca violurile despre care se scrie destul \n
presi:t co1~temporan'l s•mt accidentale eel despre care vorbesc eu este
legnlizat prin casatorie, menit a fi permanent, ceea ce este desigur
inuman si odios.
0 alta importanta premisa sqcial-etica a casatoriei 0 consti-
tuie nevoia unei profunde cunoa$teri reciproce a partenerilor ce
aspira · la mariaj. ,,Cunoa;;terea - spunea Emerson - este anticl.otul
temerii". Evident, numai . o buna cunoa;;tere a ,,celuilalt", IJoate
curma indoielile ~;;i temerile. celor ce vor sa-9i uneasca viata prin
d't:.::atorie. Satisfacerea acestei cerinte presupune inainte de toate
r.unoa9terea statutului social al ,,ceiuilalt" sub raportul na\ionali-
tatil, religiei, instructiei 9colar:e, al naturii ;;i gmdului de calificare
profcsionala, 9i, firec,;te, a condi\iilor materiale strict nece~~are cxis-
tentei cotidiene, cum sunt: locuinta, sursa de venit, L~tc.
De9i ar putea parca superfluu, se cuvine mentionat, in con-
textul acestei cerinte, fo.ptul ca experienta dureroasa a rnai multor
ciis:itnrii destramate arata ca viitoa-rele sotH nu vor putea sa-9i
afirme independen\a lot economica daca nu vor aduce ca .,wstre"
in famihe o buna pregat1re profesionaila intr-un domeniu sau altul
al activitatii intelectuale sau fizice. 0 diploma este adeseori che-
za~7ia independentei ;;i demnitati.i personale a fiecaruja dintre soti
~i cu deosebire a sotiilor. Dar cunoa;;terea reciproca nu Si? poate
reduce la acestea. 0 im;Jortanta deosebita o are cunoa;;terea fie 9i
partiala a particularitll.filor psiho-socio-culturale ale ,,celuila't".
Deoarece su.tisfacerea acestei cerinte este deosebit de com-
plexa 91 anevoioasa, apreciez ca ar fi foiositor pentru canclidatii la
mariaj daca. fiecare din ei s-ar asigura de cunoa;;terea a eel putin
cativa indicatori caracterologici, pe care i-am formuiat Ia cererea
unor tineri interesati in acest sens. Ce ar fi deci de dorit sa aflari:i
c·:i-i este specific ,,celuilalt"?
1. Precumpanirea pasiunii pentru munca ;;i nu pentrn loisir
sau petreceri; · m0:Jil, trebuie sa treci ni;;te probe destul de sev~re! m 10~p ce
2. Precumpararea tendintei de ,,a fi" in raport cu tendin~a
de ,,a avea".
3. Precump8nirea spiritului de altruism ;;i nu a celui de
egi)ism.
4. Precumpanirea spiritului de conciliere ;;i cornpromis· 9i nu
a celui de ura 9i ri:tzbunare.
5. in fine, precumpanirea sentimentului de responsabilitate
si ru9ine 9i nu de indiforentism ;;i insolenta in raport cu propriile
imperfectiuni ;;i indatoriri sociale. lndemnul de cunoa$tere cu prw-
ritate a unor asemenea ]Jarticit.laritati caracterologice i.z vordtl' din
con:dngerea, multiplu verificata, ca partenerii ideali penlru Cll.snicze
sc 'intiilnesc mai curdnd printrP cei cu caracter decat printre c,!i
care sunt doar inteligenti. ·
136
Daca este utila cunoasterea tainelor" su esului in cas 1torii:
creel ca tot atat de importanta este si con$tientizarea con.-;ec:i11td ;
~gnm·arii l:or. Justetea acestei opinii · este confirmata de c.el puun
ca'.:t.~Va observatii; cre9terea numarului divori;urilor, al abandont1rilor
familiale, ca 9i eel al handicapa1tilor fizici 9i, m ai al s, al eel or .) jaJi:
sca·Jerea simtitoare a natalitatii romanilor, in iavoarea celei a unor
minoritati nationale, cum este, de pilda, cea specificll 1,.iganilor, Jr
nrln prolificitatea lor deosebita ameninta sa devina majorilara in
~_ c;; . 50 de ani; tr..i.r,.smiterea la urma;;ii no;;tri a unor grav.' boli nu
tare ereditare etc. Gravitatea acestor consecinte concia e i.J: v1tn::ill
spre asemenea stad 9i tendinte ca: scade pagubitor de mull allto-
ritacea familfei; se accentueaza ruptura dintre famill ~ socit•tat ;
spor1:·ste povara economico-!inanciara a societaµ.i. pentru reparc1r a
l~fec1~dor neclorite a]e casatoriilor neintelept real1zate etc.
Pentru curmarea sau reducerea efectelor dramalice ale criz i
~·::imiJiei din tara noastr<i este imperios necesara intreprinderea ne-
intarziaUt a 'unui complex de masuri, in cadrul carora acP11ntle
s ?czaL-economice sd fie organic con.Jugate cu C<'le dC' orclin sociC1l-
cducalzv.
lnire primel(:' mas .lri care ar putea contribll~ la implinirea
1
acesi.ui obiectiv un rol insemnat pot avea eel putm cateva, cum
~;unt: rcorganizarP:;. actnalului sistem de .~lil~7ra~~ a ~erti.fic:atelor
meclicale, in raport cu progresul cunoa;;tern ~t11ntif1c ~1 ma1 ale . . ~1
exigentele unor rn0clerne controale medicale pr mar; .<3:1 •; modtft-
carea corespunz:"l';o3re a Codului familiei penlru r. sta~t~rea auton-
t[ttii ace~JLei imp0rtane institup; infiintarea un111 M1111s-cer sau a
m~ni Departament special al familiei (pe langa un_ul sau altul dintre
ministerPle exisL!~nte) menit sa asigure n:i numai bu l _sa .f~nct10-
nare. dar si o mai eficienta legatura dmtre ac"'a. La ~1 sot:1 · tal ;
orga~izarea' exp•:rir:ientala in . centr~le j~d:~ene :i ~=:tr~ le Joc:~li la~i
t::rbane a unor Cabmete de as1stenta sociala profarnwala, merul s~
rcalizeze anumite cursuri de sociologie 9i l gisla~ie a famili 1 pen-
tru tineretul premarital ~-a.
Actionand in acest sens, societatea roman easca va r u c:;l sft
curmeze · sau sa reduca simtitor efectele u nor grav impedeciiuni
manifestate in constituirea · familiei din ~ara noas:ra . Caci , n7a
cum ob~erva psihologul francez, Lucien Se\·e: Unul dintre para-
doxurile epocii actuale este ca pentru a conduce de pild~, u~1 auto-
educat1a copiilor, alegerea unui sot s~u modul (!e viap S\lnt . lasat_',
in ceea ce prive;;te ese;1tialul, la llberul arb1tru 71 la :usc.r ~Lrl
innorant<:·i a milioane de oameni, care, foarte adesea. cant~ ;;:adar-
0
nic •
un sfat sau ajut.or 1n tot soml•
de f a 1se pract1c1.
. . .." .
Paralel cu asemenea actiuni, consider c-a e;;te ub.ld. . spodr .«
dorturi~or societ<'.tii in sensul unei minime prega tiri oc1 al--spirt-
tuaie a tinerilor p~ntru casatorie.
J\'hoditand a.:mpra responsabilitatilor ce ~i le asumii. ·ci car
doresc sa se cas5.toreasca am ajuns la catcva conrlu7.ii, a cilcor u-
noa:·,tere permit<\ sper. evitarea in mare masura a unor mariaje
nef~ricite.- P·resupunand ca cei mai intere ·ati 1n acest sens 5Unt
tinerii imi ingarlui sa le adresez asemenea indemnvri:
137
 Nu confundati fenomenul dragostei cu impulsurile instinctului
sexual;
Nu acordati mai multa· atentie frumosului fizic decat celui de
ordm spiritual ;
Nu subordonati in chip absolut sentimen.tele de dragoste in.te-
resefor materiale ~i nici invers ;
Nu confundati virilul cu grosolanul (la baiet1) ~i nici ernan-
ciparea cu neruiinarea (la fete) ;
Nu uitati (a~unci cand nu cunoa~teti bine pe ,,celalait"), ca-i
mai intelept sa acceptati ideea schimbarii uneia sau mai multor
prietene (respect.iv prieteni) decat sa fiti nevoiti sa schimbati una
sau mai multe sotii (respectiv soti), d~pa ce ~u aparut co~iii cu
problemele lor ;
Nu ignorati, in :f:ne, adevarul ca poate nicaied nu este mai
important ca in a!egerea partenerului de viata, sa iubiti cu judecata
7i Sa judecati CU pasiune. fntruciit in casatorie import.anta P.Ste nu
numai c~ragostea, ci $i intelepciunea, voi invoca, in · jinal, doua
pretioase experiente conjugale. lntrebat daca e bine sau nu sa te
cds.'.ttore1?t1, Socr~te ar fi raspuns: ,,Daca ai fericirea sa gaset?ti o
femeie eumsecade, poti deveni un tata pa~nic de copii. Dacl1 insft
te insori cu una, cum este Xantipa mea, nu-ti ramane decat sa te
dedici filosofiei". Invatand probabil din aceasta experlent<'i, ca ~i
din propria :s a casatorie, B. Franklin a Jasat urmatorul sfat: ,,Tinere,
fa ochii rr.ari pana lC\ c~tsatorie, dar dupa aceea lasa ··I pe jum~tate
inchi~i" !
Pr. dr. Vasile C. CIOCARLA"
' C'~ireia planeaza incertitudinea; pentru foarte multi oameni acumn-
138
FAMILIA CRE~TINA 1.N MEDIUL URBAN
- PROBLEME ~I PERSPECTIVE -
Nu este indiferent timpul 9i locul in care lraie:;;te o familie,
pentru ca atat timpul, cat 9i locul au oaracteri1stioele lor (cultura.
tradi\h, obiceiuri, spiritualitate, conditii geografice ... ), motiv pentru
cart> se impune o analiza atenta a tuturor datelor care pot sa in-
f: uente72 familia.
Secolul XX a adus in plan ~tiintific realizari deosebit de va-
loroctse pentru prc•gre'; ~1l omenirii, dar tot acum cele doui; razboaie
mondiale au zdr.cmcinat lumea.
lu plan ideologic fascismul ~i comunismul au pen:ertit con-
stiinte si au deturnat re:;mltatul descoperirilor ~tiintifice spr~ dis-
trug.~re, · dominal;ie · ~i dictatura.
Ultimii ani al batranului secol XX inregistreaza noi mu tatii
in uproape toate clomen'.ile, dominanta fiind o stare generaLi de criz[t:
spirituala, economica, sociala, politica, filozofica.
Rei:"J.vierea idealului pagan grec de umanism in perioad.a
l-Iena9terE care a pus omul ~i nevoile sale imediate in prim
.plan, negiijand :lspiratiile spirituale a avut ca rezultat rasturnarea
ierarhiei valorilor, cu grave consecinte pentru relatiile interumane.
Prin exacerbarea valorii personalitatii, omul a cazut in egoism
fdtt1 de semenul st.1u. In plan stiintific si filozofic se mariifest~t tot
m~1i mul'.: resphgPrea, id-eii de Dumne~eu; omul devine tot mai
increzator in fortele sale, uitand de pronia divina.
*
* *
Mutatiile produse in anul 1989 la no1 m tara, datatoare de
mari sperante la vremea aceea, au adus o oarecare descatne;;are ~i
libertate, dar consecin1;de acestor mutatii se resimt deoc~mdata
i:iel!ativ in toate domeniiie vietli. Peste tot au aparut fenomene de
cri~a · i7vorate din privatiunile 'materiale sau din framantf.trile poli-
tice. Omul este tot mai mult marcat de grija zilei de maine asupra
lc.irile m:lteriale in daurn1 celor spirituale tind sa devina singurul scop.
Tr::.:nsformarile produse in domeniul vietii spirituale sunt de o
deo::=ebi.ta importanta: caderea regimului comunist totalitar, antireli-
gios ca ~i perspe'.;'dva unor vremuri in care manife.starea vietii r~li­
gioase s! spirituale in general sa aiba libertate, au fa.cut sa apara 0
scde de noi prohleme. Omul a capatat un mare dar care insa pare
sa-1 impovareze: libertatea nu inseamna numai posibilitatea alegeri:,
ci i;1semneaza ~i asumarea responsabilitatii.
Acum se vor~Je~te despre o perioada de tranzi~ie in cconom_ie,
dar de fapt ea ·;1·.i ocole~te nici gandirea omului. Tocmai ne -~m iz-
ba vi t de un regim care facea presiuni asupra credintelor ~1 care
nega existenta lt1i Dumnezeu; deci societatea noastra p:imind ac1~m
darul Iibertatii, pastreaza vrand-nev:rand 9i ,,ceva" dm vremurile
trecute_
In,,titutiile oficiale afirmau drept singura conceptie ~tiintifica
139
ate:smul, 1n timp ce Biserica era obligata sa-si desfasoare activitatea
numai in loca9u~ de cult, 9i chiar ~i acolq cu mari 'restrictii.
Urmele li:isa!e in con9tiinte se mai simt, inca nu s-au :;,ters.
* 9i \intt,SC: viata ve9nica, statul ramane un loc de plecare :>pre Bise-
* *
Alaturi de timp, locul unde traieste o familie prin conditiile pe
care le c.fera poate sa-i influenteze vi~ta.
Chiar daca diferentele di~tre sat · 9i ora9 tind sa se m:csorcze,
wt119i satul ramane locul obiceiurilor 9i traditiilor frumoase. si cu
mai multa statomicie in credinta. Ora9ul ofera' scoli posibili tate de
stwliu si informare de l:istruire, de distractie, locul d~ munca nume-
roase oosibilitati de manifestare a personalitatii umam:. El e~te insa
9i o. capc~na pe:itru ca in a~ela9i moment atrage prin diversele mo-
duri de Cllstract1e, atragt• prm 9i in cercurile si grupurile cu diverse
interese 9i credinte obscure si imorale. · ei, i9i dobandesc mantuirea" *.
. , Zi~rele, revistele, .ra?i~ul. >;;i televiziunea au ~i ele o puternica
mfwen~a asupra omulm 91 ma1 ales cand din dorinte exclm.iv mer-
can tilc se pun. ia fa~a c:ititorului idei incitarid la ~ira, sexualitate,
prost gust, dormta de inavutire 9i dominatie.
* Familia intranrl in Biserica, fiecare membru al ei devine
*. * :,fiu'; al F:isericii :;:.i aceasta relatie de filiatie are ca urmare imparta-
Problema cea mare cu care se confrunta omul in general esLe
crJZi:\ spirituala, irch:~pnrtarea de Dumnezeu si de trairea crestirn:asc<l.
Aceasta indepa:ritare de Dumnezeu face s~ se piardii frlca si cu
atat rniai mult, irubirea de Dumnezeu. · Biserica ne ofera certitudinea mantuirii, adica a vietii ve9nice,
ln sanul familiet, i:ICeasta criza poate sa capete valentde Unei
catastrofe, mai ales ca ec:t este grevata pe o acuta criza e~onomica
~i pe saracie, care alimenteaza 0 stare deosebit de grea. tn aceste
conditii insa$i intemeierea tinerei familii devine o oiroblemii •Jene-
ra?d ccncubinaj ~i desfrau. Pentru familiile deja con'stituite, uitarea
Im Durnnezeu ;:;i grija zilei de maine aduc numeroase :.tlte rele:
cer!.uri, nesincerlfa.te, scaderea natalitatii 9i cbiar distrugerea familiei.
Nu trebuie neg:ij c; t nici faptul ca in ora9 prozelitismul s~cta!'
v1zeazii cu sete familia cre9tina.
, Gtmciind la perspi-x tivele familiei cre9tine in con.textul proble-
n1e~?r ci;i care_ se confrun ta, socotim ca ea poate fi sprijini ta in aspi-
ra\nle e1. de catre stat, de Biserica si de ea insasi.
. . . _Stat:ul prin I?ecanism~le lui. poate sa p~otejeze $i sa a jute
fa;r:rna, ua~r ~ce·1sta p:o'i..t'~~t1e nu are in vedere in mod .,;pedal fa-
rn1l1a_ cre~tm~. Protecpa dm partea statului exprimata prin legi se
refera ld apararea drepturilor familiei a omului in generai si a
propriet ~ttii. ' '
. Sta tu1., chiar ?aca creeaza conditii pentru mun.ca, :i:nvatamant,
_ mst~~n:e 91 educat1e, totu~i nu poate sa patrunda in intimitatea
farn1 :1e1 pentru a o supraveghea $i indruma.
. Vom spune c1eci ca rolul statului se limiteaza numai la ceea
ce mseamna viata ,,in aceasta lume, $i chiar 9i pentru aceasta lume",
statul p~ate destul de putin, sau uneori prin diferite legi (Hbertatea
avo_rtu~m, h?1?1?Sfo'Xuahtate $· a.), statul aduce ireparabile si imense
lovituri fam1he1 •"res tine. '
Pentru omul ~are prive9te 9i concepe aceasta lume ca fiind
140
rcat:~tatea _ultim~, ;iiat;a ~ste o tragedie (omul se na!?ie d0ar spre a
::r:·:J:~ dupa o viat::i in s•:ferinta), iar universul, intreaga lume este
Iara sens, totul este o 1mensitate inspaimantatoare a singuratatii.
De aceea, pentru idealurile familiei crestine care nu :se oprest·2 ale:i
rica, uncle omului i se ofera ,,Oalea, Adevarul si Viata".
Se cere aici o lamurire. 0 gandire simplista · 91 poate rau-
voi toare confunda sau reduce Biserica numai la persoana preotului.
E stc in aceasta 1ume secnlarizata un mod comod 9i iresponsabil de
a judeca Biserica din afara, fiira implicare.
In .fapt prin Biserka intelegem ,,comuniunea :;;i comunitatea
oamenilnr cu D'lmnezeu prin Iisus Hristos in Duhul Sfant 1.n care
acf·vtia, JJrin credinta in Hristos care are la baza Revela~ia dum-
nezeiasc~ cuprins;l in S:!'Anta Scriptura 9i Sfanta Traditie :;;i lucrarea
Du!rnlui Sfant in Sfintel::~ Taine 9i ierurgii f;>i in celelalte slujbe ale
Blscrica ii cuprind.~ pe toti cei botezati, miirturisind aceea9i
credinta una 9i 'ir,treaga a Bisericii- deci cuprinde .n1area masa a
.'.:redinciosilor impreuna cu episcopii , preotii ~i diaconii ca iconomi
ai Tainelor lui :J)umnezeu.
:;:irea ,,fiilor" de tuate_ darurile oferite de Biserica, pentru care ei
nu vor t.rebui sa faca alt efort, decat sa dea ,,vointa" -- l\/fantuitorul
sp•.me ),cine vrea sa-Mi urmeze Mie ... ", deci omul trebuie sa vrca.
ne invata 9i ne Cl.:~ posibilitatea prin Sfintele Taine sa dobandim
via\c:, ve~:nica 9i ~n mod cu totul direct pentru familia cre9tinli ea
ofera-moclelul de a fi al Sfintei Treimi, adica modelul iubirii: ,,Dum-
n ezeu este iubire" (I Ioan 4, 8), relatia intre persoanele treimice este
ch~ i u Lire si in afar a revarsa iubire. Luand acest mo:Jel .!'arn.iEa va
~;i; atornid in sanul ei pacea, bunaintelegere, rabdarea ~i biruinta
asupra tuturor incc-rcarilor.
Urrnand inO.e!7lnudle Mantuitorului, ,,cautati mai intai imp3.-
r::t1;'2. lui Dumnezeu 9i dreptatea lui $i toate celelalte se vor adauga
vouii." (Matei 6, 13), bunul cre:?tin pastreaza justa .ierarhie a valo-
rilor, cu ciiscernamant .nt~alte:rat. Punand valorile materiale in plan
~ e cund (,, ~~tie Tat!tl vostrn Cel ceresc ca aveti nevoi,~ de ele;' Matei
6, 32), cre9tinul trebuie ,,mai_ intai" sa lupte penlru implinirea
<1sp'rat1ilor sale spirituaie: ,,Vie imparatia Ta; faca-se voia Ta, pre--
('Um in cE:r $i pe pamant'' (Mat2i 6, 10).
Biserica n e ofera Sfintele Taine: prin Botez devenim membri
ai ei, prin Mirungere, (pecetea darului Duhului SfanL) primim pu-
h .' r e spre a deveni ,,bun;) mireasma a lui Hristos" (II Corinteni 2, 15),
prin ,,Spovedanie primim iertarea pacatelor, Sfanta trnparta9anie ne
uneste cu Hrist<)s; Sfantul Maslu n e di:i iertare, sana.tate 9i puteri
ch1h~vnice$ti, Hirotonia consacra preotii, iar Nunta este Tain::t prin
carE: D•1mnezeu uneste f amilia.
lntemeierea fa~iliei. moment deosebit de important in viata
omuiui, trebuie tratata de Biserica (preot, parintii tinerilor, na9ii)
cu toata responsi:tbilitat<=a 9i atentb. · ·
;, P r. prof. D. Radu, ,.lndr umari misionare" pag. 12'1.
141
 Sf. loan Gura de ..\ur spune di familia este ,,Biserlca Mica",
- l[at· ea face parte din 1\-Iarea Biserica $i con$tiinta acestei apar-
tenente trebuie cultivat;l $i bine dezvoltata, pentru ca astfel inva-
tatura Bisericii sC:i devidi. scopul famHiei in efortul asemanar1i cu
Sf. Ap. Pavel care spune: ,,nu mai traiesc eu, ci Hristos traie$te
:n11u mine".
Preotul poate avea un rol deosebit in viata familiei crestine.
Ca -:.in p<irinte $i pastor el trebuie sa cunoasc~ familiile par'ohiei
sale ~i avand i~ vedere dimensiunea spirituala sa nu neglijeze nici
aspcctul material. Acolo unde este nevoie sa intervina cu toat2
graba $i d.ragostea ducand pacea $i binecuvantarea Bisericii, dand
Cll caldura sfatul eel bun. Prezenta sa poate sa salveze si . sa temei-
niceasca familia. ' famihal ca mod antropologic de a exista, incat pare de neinteles
Starea de cdza ecmwmica pe care o traversam generea;;.:a lipsa
i;'i saracie. Preotul neputand singur sa rezolve aceasta problema .
trebe;ie sa trez~::isca in sufletele credinciosilor sentiment:ul milel
CTC!$tire sadind in mimHe lor ideea ca H~istos se itlentificfi cu
semenul nostru in suferinta: Hristos este eel flamand, eel gol,
insetat, bolnav eel in necaz $i in nevoie. Ajutfmd celui flamand,
gol, insetat..., il ajutati pe Hristos. Cre$tinii ajuta cu mare bucurie
pe Hristos! Ora$ul pune foarte multe probleme in special tinerilor.
Multiplele posibilitft~i de distractie sunt o periculoasa capcana. Ele
trebuie atent selectate $i alese numai aceJea care aciuc instruire
od;hna, destindere ~i feresc de caderea in pacat.
.$omajul cu spectrul lui infricosator are urmari dintre cele mai
tragice: furturi, vi<?I:nta, crime, disperare, sinucidere, prostitutie.
~ultele chemar1 9i lunecoasele tentatii ale culturii pagane
umamste, ale atelsmului, ale stiintei fara Dumnezeu ale unor re-
ligii straine $i ale sectelor vin ·$i eie sa intregeasca ~eta durerilor
vremurilor noastre incununand efortul de seculari.zare.
In fata acestor mari contorsionari ale lumii, familia crestina
PC:a.te fi in pericol daca se va inrobi duhului veacului acestuia; in-
romre <are este cauza profundei crize spirituale si care naste la
randu-i criza generala. ' .
Slujind duhului veacului, pacatului, omul se intineaza pe sine
dar 1ntir.eaza $i natura; astfel el i$i pierde forta spirit.uah'i in tim~
ce natura, nefiind tratata in conformitate cu lregile ei nu-si mai
da roadele. ' ·
In aceasta apasatoare atmosfera care domina lumea si mai
:iles viata in mediul urban, familia cre9tina trebuie sa lupte cu
efort sporit 9i sa fie ajutata in implinirea aspiratiiloF sale si numai
Bist~rica este cea care prin invatatura $i daru~ile sale poate s:'\
cre<isca omul pana la statura barbatului desavarsit ducandu-1 Ia
asemanarea cu Dumnezeu. · '
Teama, pesimismul 9i deznadejdea sunt straine duhului cres-
dn. In orice star.e grea 9i fara ie$ire s-ar gasi lumea ea ramane
~otdeauna in iubirea $i grija lui Dumnezeu, la care t~ate sunt cu
putinta $i care ne fagaduie$te: ,,Tata Elll cu voi sunt in toate zilele
pana la sfar$itul veacului" (Matei 28, 20).
Pr. asist. Mircea STOLERrff
142
CATEVA CUVlSTE, ASTAZI, DESPRE FAMILIE
Institutie anccstrala, familia constituie pentru rornfmii orto-
clor:~i un factor de o importanta prea cunoscuta pentru a necesita o
consolidare teoretica 9i Uil cat de sumar comentariu. Pop0:rul roman,
consnlidat prin na9terea sa de cre$tinism, nu poate fi imaginat altfel
decilt structurat pe familie, celula psihologica, socialft, unitate bio-
logica :;;i nucleu educativ principal. Avem atat de mult un caracter
necesitat~· a de a mai medita la aceasta elementara formula din
r~al'l', generatii succesiv2, s-a extins viata $i etnia. romana, mentali-
tat1•a si morala ;·0mfmeasca. 0 viata .cre$tina, ortodoxa, cu o morala
ortodox[1, este p1)sibil di-ti imaginezi, altfel, poporul roman_? Nu
ne permite nici a:rhetipul antropologic, nici alcatuirea sufletuhu care
ne caracterizeaza intr-un mod definitoriu. Poporul roman lnseamna
c:!liar familia romana, asociatie binecuvantata, cu parinti supu~i
asc·llt<lrii unor ai'.-.edi cre$tine - care sunt in acelaf?I timp rigori
elementare de igiena biologica - $i cu copii crescuti $i formati sub
oblad.uirea parintilur. C.1 respectul datorat ace.stor ~opii, in care
, rmnanul se vede, cu seriozitate, reprezentat, ca $1 cu cmstea cu care
i~i considera parintii, cu spiritul de comuniune larga cu care inc~­
drea:-.a, intr-un grup omogen, modele directe sau colaterale, roma-
nLil se bucura •le o familie solida, deschisa societa\ii, ed1ilibrata,
clcvenita cea mai solida scoala a educatiei.
Nu am fi 1·epetat ·aceste fapte atat de cunoscute dad\ -1n
nWmii ani - epoca de datinare a traditiilor, de apropiere a noas-
tra de alte oultruri, de fireasca framantare, in61usiv in domeniul
credintei- nu s-ar fi ivit ispite dudate, ide.i de-a dlreptul antibiolo-
gice, ~i iu ~-ar fi t:v?cat expe~iente atat de_ ind:pa.!-tate de.. tr8:di~iil:
noa!>tre etmce, relig10ase, soc10-antropolog1ce, incat s-a ]tgmt, on
.3-a incercat vex<;rea spiritului familiei binecuvantate de Dumnezeu.
Deoarte de noi neintelegerea al tor puncte de vec.lere - indi-
de
fe:rel!t sorgintea lor -- departe de noi ositilitatea primara proiectata
contra altor formu]e de viata sociala. Dar, nu numai ca marturisitor
al ortodoxiei, ci si ca biolog, intelectual roman contemporan inserat
prin activitatea Iui in :;;tiinte naturale, medic, cercetator, batran sau
}:1c2dHor - ca biolof~, deci nu pot ramam: indiferent la propa-
gare'a unor deprinderi antibiologice - $i, in spetJ., anti-cre:;;tine -
care con.due, nu indirect, ci imediat, la prabu9irea atestui modest
dar solid altar al istoriei noastre, familia.
Ca biolog oonstat - de ,exemplu - ca sexualitatea omogenii
-- c&tE: o boala - in fa pt rarisima care poate insa constitui punctul de
plecare al unei epidemii (intr-o vreme in care exista atatia copii ai
nimanui atat de lesne dt' ademenit). Nu boala nefericitului, exerp-
plar ne~emnificativ pe plan cultural-istoric, ci primejdia '.lce~~ei
epiciE:m;i de mizerie morala ne intereseaza. A o ocrotJ, pe cr1ternle
l"espectarii libertatii seamana cu a pleda, sa zicem, tlreptul de a
avez. ciuma si de a o ~mpartasi celorlalti.
Saniitatea familiei, confrontata nu 'numai cu spectrul sterili-
143
 tatii, intr-o perioada istori.ca in care indicele de natalitatt..' a ,,cres-
cut" ia ~i:.b zero, dar ;.i cu promiscuitatea cea mai josnica nu poat2
fi lasata numai 1a seama Bisericii.
Biologii, de o!'ice or.ientare politica, nu o pot cuHiva pe aceea
impotriva vietii.
Aceasta amenintare, infiltrata prin cantecul - · de cele mai
muite ori reprobabil - ;,i] .unor in$i care pretind ca au drept cr1-
tcriu libertatea (simp1Hicand minunatul dar, care este libertatea
reala) se completeaza CLl o situatie care, din nefericire, continua
jalea unei istorii atat de impovaratoare pentru neamul romanesc,
optica exdusiv materialif;d, in numele careia, mimmatul proces al
biogenezei devenea o simpla operatie tehnica, de tipul zootehniei
de $eptel. Nici ~u mai putem vorbi de o libertate a avorturilor in
Romania, ci de o periculoasa degradare a mentalitatilor cu care se
tratt:azi! insu9i vii:orul. Poate ca o reuniune - daca nu o formula
mai ampla - in care reprezentantii clerului sa discute cu reprezen-
tan\i ai t.ineretuh:i $i cu medicii, este necesara.
Acelea$i cat;2gorii de abateri de la dreapta cugetare a familiei
ortodoxe in cazul problemei copiiilor abandonati $i vagabonzi. Ace!?ti
nef Prici\i, care sunt mai intai victime sociale !?i doar apoi pot fi
v1novati, uu ne · m2.i pot reprezenta, cum din nefericire se in'.:ampla
inca, drept o fotografic a noastra, a romanilor de astazi. Problema
19r este, credem, i:nca mai importanta decat apare ea in ochii publi-
cu\1.i, acesti copii fiind fructul unei sarcini nedorite, ea exprimand
astfe!, o perturbdrE: instinctuala. Aici, efortul conjugat af Sfintei
Biser1ci in educareLi mamelor tmere trebuie sprijinit, des\gur de o
c. c1)une concreta a tuturor celor interesati de soarta acestui neam.
TrE'i probleme ale familiei, cum o vad biologii, astazi, iata ce
am punctat $i, ne dam seama de neindemanatka noastra pledoarie
p entru nucleul sfant al istoriei noa:stre.
Prof. dr. C. ROJ\iANESCU
144
FAMILIA CRE~TINA: 0 PERSPECTIVA
TEOLOGICA ~I SPIRITUALA
Este un fapt bine rnnoscut ca anul 1994 ~ste anul mondial
ai familiei. Pret:J.tindeni, in lume, se vor tine colocvii ;;i simpozioane
in care se vor analiza problemele cu care se confrunta farailia in
societatea moderua $i ~~ vor cauta solutii pentru -ciepa!?ire.'.l crizei
spirituale $i sociale in care aceasta se afla de cateva decenii.
In contextnl acestor preocupari o reflectie teologica asupra
famihei este ab~;olut necesara. Este ceea ce vom inc:::rca si'i facem
in cele ce urmeaz~i.
CONSIDERA'fll PRELIMINARE
Mai intai am dori sa subliniem faplul ca multi teologi con-
temporani, mai ales catolici, considera ca o reflectie critica si o
elaborare sistematica a teologiei, privind familia, 'in gem:ra( .;;i .
famiJia cre;;tina, in special, a aparut abia in prima jum[itate a.
secolului nostru 1.
Cauzele care au determinat aceasta intarziere sunt multiple.
Prima ar fi · accentul ca:re s-a pus in teologia occidentala, incepand
mai ales cu Evul Mediu, pe dimensiunea monastica a vietii cr~~t/tine.
A~a ineat in loc sa aprofundeze aspectele comune pentru toate
formele de viata cre$tinil, in perspectiva voca~iei sale spre sfintenie,
gandirea teologica s-a orientat' mai mult spre viata monahalU, pe
care a instituit-o ca moch~l $i criteriu desavar;;it al intregii existente
cre~;tine. Din aceasta cauza a aparut o anumita subestimare d mar-
ginalizare a vietii de !.amilie in raport cu viata monastica. ' ·
A doua cauza; dupa parerea noastra, oea mai importanta, care
a determinat o insuficienta aprofundare teologica a vietii de fa-
milie, este de o.rdin e.clesiologic. In spatiul unei. eclesiologii care
punea 1a ccentul p e structurile institu~ionale ale Bisericii (eclesio-
logia cc:.tolica, m'li ales inainte de Vatican II) sau con;;idera Biserica
dom· 0 ,,societate umana Voita de Dumnezeu" 2; (eclesiologfa pro-
test<.mta), o teolo[:;'it~ a vietii de familie nu se putea dezvoita decat
pe ca~egoriile juridice ale contractului social, ale indisoluoilita\ii
-=;.i datoriei, $i nu pe categoriile biblice ale iubirii jertfitoare, ale
daruini $i bucuriei existentiale, ca roade ale Duhului Stant.
Noi consider."lm ca aceasta insuficienta aprofundare teologic5,
let nivel11i eclesi:>Jogiei 0i pnevmatologiei, a contribuit, altituri de
alte cauze. specifice epocii moderne, la laicizarea disatOriei, la o
atitudine neore;;tina fata de sexu:alitate $i; in final, la criza spirituala
I. Gianna e Giorgio Campanini, Famille, in Dic~ionaire de la vie
spirittielle, Cerf, Parfa,1987. p. 414;
2. Marc .Boegner, Q1~·est ce que L'Eglise?, Paris, 1931, p. 202.
145
10
 in care se afla astazi multe familii, mai ales in tarile industrializate 3.
Spre deosebire de teologia apuseana, teol~gia rasar1teana, rlato-
rWi une~ fidelitati permanent reinnoite fata de spiritul apofatic al
ganoirn patristice, a privit intotdeauna familia nu ca prima celula
:i rncietatii ·um;ine", ci ca ,,imagi11e concreta a Bi:~~ricii", ca o
forma ~pecifica a ,,comnniunii sfintil6r". Acesta este motivul pen-
tru care viata de iamilie s-a bucurat de aceea~i pretuire ca ~i viata
monasttcb. In acest sens cuvantul Sfantului Ioan Gura d·? Aur este
revelator. Intr-o ;.-i cand predica poporului, luand at]tudine impo-
triva reprezentar:1or teatrale obscene, marele orator s-a oprit pen-
tr:t; ~1. ~~_sµunde ln. _urmfttoarea obiectie: Vreti sa ne faceti pe toti
c:Euga~< !,Eu nu .va ~er, a raspuns el, sa va retrage~i in rnunti f?i in
smgurat.at1le pustmlu1, dar va cer sa fiti buni, smeriti si curati voi
cd care locuiti in ora~e ~i sate. Caci toate poruncil~ legi! 11<~· ':,unt
comi.me cu cele ale cal 11garilor in afara de castitate. Si chiar in
pri:vinta castitatii, oamenii casatoriti trebuie sa le fie c.~semaniitori
prin castitatea inimii" s.
Deci, in Ortodoxie, viata monastica si viata de familie sunt
c:ouii cai cu responsabilitati specifice, avand acela~i scop: m.i'mtuirea.
0
De aceea nu s-a faout nidod.ata o separare intre poruncile si sfa-
turile evanghelice 9i, de aceea, in Biserica Ortodoxii nu ;;-a 'im ous
preo~ilor de mir celibatul. Conform canoanelor 9 si 12 ale Sino~1u­
lui din Gangra nimanui nu-i este ingaduit sa se · ce:batoreasci'i din
-dispre:t pei:itru viata monastica ~i nimanui nu-i este ingaduit sa intre
ln monah'.sm din clispret pentru familie.
Datorita acestui realism duhovnicesc, mostenit din generatie
1n gener&tie in :>patiul Ortodoxiei, manastirile. au fost si sunt .si
c::stc'1zi un izvor de putere ~i de echilibru pentru viata spirituala 3
0
familiilor credincioase. Dar, 1·n acela9i timp, trebuie s~ r<::cunoastem
cf, acea:;ta simfon1e intre cele doua forme de viata cres1;inil nu s-a
bucu.rat nici in teologia rasariteana de 0 aprofu~dare , sisi;ematica.
Ea s-a manifesta':: mai mult la nivel existential, in virtutea unei
traditii vii ~i dinamice. A~a se face ca astazi, mai ali:·s generatia
tanara cunoa9te prea putin fundamentul 9i sensul teologic al acestei
traditii. Necunoa~terea acestuia expune astazi familia cre:;;tin;l, mai
1.n u.lt ca oricand, in.fluentei unor ideologii sociale discutabile, cum
ar .fi : . µrforitatea
. . valorilor economice
'· . fata
. de cele spirituale
... ' mal-
tusiamsmul ~1 ne0-maltmaamsmul, etc. Toate acestea pot avea con-
3. ,.Frica m,)d(•rna de casatorie - scrie Wisser't Hooft. fostul secretar
general al C.E.B. -; este un semn nu de emancipare, ci rle orbiw asupra
adevaratPi naturi :. relc1.tiilor umane. Afirmatia ca : ,.o ciisiitorie este atat
de definitiva", sau ,. noi preferam sa traim impreuna atat ti.mp cat ne iubim
nu cat timp vom trai", sau ,,noi nu dorim sa ne angajam" se aud adesea (...)'.
Tendinta foarte raspandittt astazi chiar in biserici, de a trata ca un lucru
de mka 1mportanta dife,:enta intre casatoria pe viata !?i ') relatie temno-
rara, arata ca tinerele generatii sunt, in mare parte, incon'ltiente de a~eva­
rata valoan; a ac2stei legaturi adanci, care este unul din cele mai bogate
tezaure daruite umanitatii"; in La paternite de Dieu dans un monde ema.n-
ci11e, Geneve, Lah1r et ·Fides, 1984, p. 78.
4. Vezi Evdokimov, La nouveaute de l'Esprit, EtuJes de spirit'..l.aliti.:.
Abbaye de Bellefontaine, 1977, p. 238.
5. Sfantul loan Gura de Aur, In Matt, Omilia VII, 1 (P. G., LVII,
81-82), la P. Fount, La spiritualite · chretienne, vol. I, Paris, 1931, p. XL
146
secinte nebanuite pentra sanatatea morala ~i spiriuala a unei co-
munitati sau a um1l popor, ca ~i pentru vocatia sa creatoare in mij-
locul ceiorlalte popoare.
iI. FAMILIA: ICOl\.NA A IUBIRII LUI DUMNEZEU PE PAMAN'l'
In primul capitol al Sfintei Scripturi, familia, sau mai bine
spc:.s pr1mul cuplu uman, apare ca chip al lui Dumnezeu ~i cununa
a creatiei sensibile Textul spune: ,,$i a facut Dumnezen pe om
dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut ba:r-
bat ~i femeie" (Facere, 1, 27).
Interpretarea teologica a acestui verset, atat in teologia cla-
sic<-t a Sfintilor ,Parinti, cat ~i in teologia moderna, nu este unitara
mai ales in ceea ce prive7te sensul ~i seninificatia polaritatii sexuale.
Exista insa "Gn consens general al Parintilor Bisericii, in ceea
ce priveste notiunea de ,,chip al lui Dumne-zeu". Ea se refera nu
la natura utnana, ci la om ca persoana care cuprinde in sine, intr-un
mod specific - fie ca barbat, fie ca femeie - intreaga natura umana 6 .
De aceea ~i numele de om - Adam - care apare 'in Geneza
este o noti.u ne cu caracter general care se refera la intreaga umani-
i;ate, la omul universal, care cuprinde in sine atat masculinul, cat
$i femir.inul. Gasim aceasta interpretare la Sfantul Grigorie de
Nissa: ,,Numele de Adam - scrie el - nu-i dat· acmm obiectului
creat, ca in istorisirile ce urme.aza, ci omul ere.a t nu are un nume
deosebit, el este omul universal. A~adar prin aceasta numire uni-
vers.:ila ~; firii, 3Untetn chemati sa intelegem ca Pronia $i Puterea
dumnezeiasca imbrati9eaza tot neamul omenesc din prima creatie
(... ) Deoarece chipul nu este intr-o parte a firii, nici harul intr-un
ins··-- ci aceasta virtute ~e intinde asupra intregului neam ome-
nese:" ( .. .) 7.
Exista deci o unitate ontologica a intregului neam omenesc.
Dar aceasta unitate nu exclude pluralitatea persoane1or, dupa . cum
pluralitatea persoanelor nu separa unitatea lor fiintiala .
Aceasta distinctie intre natura ~i persoana in existenta umana
er,te l;pecifica gandirii cre~tine. Dumnezeu, dupa invatatur<t cre$tina,
s-a revelat in istor.ie ca fiind ,,Unul in fiinta $i intreit in Persoane".
Cu alte cuvinte, in orizontul credintei cre9tine, Dumnezcu
nu este o Esenta impersonala, o Cauza primordiala a lumii, nici
,,pr:imul impuls" orb, care pune in mi~care mecanismul lumii, ci
est.e Treime ipo.~tatica sau personala B.
fo acest s~ns, Sfantul Maxim Marturisitorul spunc: ,,Dum-
nezeu Tatal, prhtr-o mi~care de iubire netemporala, a purees la
distinci;ia ipostaselor: fara a se imparti, nici mic9ora. El a ramas in
propria sa identitate, 1nsa mai unit $i mai simplu" 9.
6. Conceptul de natura nu se refera doar la trupul omu!ui, ci fa
unitatea duala: suilet-trup; .
7. Sfantul Gdgorie de Nissa, De hominis opificio, XVI, P.G., t. 44,
col. 134; Ac., la Vladimir Lossky, Teologia misticii a Bi.>ericii de Riisiirit.
trad. Pr. Vasile Raduca, Echtura Anastasia, 1993, p. 149.
8. Christos YG nnaras, La Personne et l'Eros, Essai theoT,ogique d'On-
tologie, Athenes, 1976, p. 85;
9. Sfantul Maxim l\.Iarturisitorul, Comentarii despre Numele divine,
P G ., 4, 221 A.
147

Deci atunci dmd reYelatia cre9tina afirma ca ,,Dumnezeu este
iubire~' (I loan 4, 16), ea nu exprima . doar o ,,atitudine" a l~i ·
Dumnezeu fata c1e om, c1 ea se refera la ceea ce este Dumnezeu m
~.ine ca .i;lenitudi>1e a comi.miunii personal-trinitare. N()i consicleram
di numai in lumina acestui adevar de credin\a se poate Intc!ege
sensul deplin al familieL Intrucat omul este creat dupa chipul lui
Dumnezeu trinitar, este el insu~i consubstantial in ordinea naturii
si distinct in ordinea persoanelor. Orice om - fie barbat, :fie f·~meie,
este 0 persoana unica ~i irepetabiEt prin modul specific i:n care
}postazia,:a aceeasi natura umana. Dec~ ider:cLtatea de ~iinta ~i al-
teritntea personala este un mod de ex1stenta comun hn Dumnezeu
si omu.iui. Deosebirea consta in faptul ca existenta lui Dumnezeu
este ve9nica, in tirnp ce existen\a omului este un dar al lui Dum-
nezeu care, prin actul creator, imprima in existenta umana ethosul
comumunii trinitare 10. Privita in aceasta perspectivd, familia ne
apare ca o icoana a iubidl lui Dumnezeu pe pamant.
III. YOCA'.fIA ECLESIALA: VOCA'.fIE ORIGINARA A 'F.AMILIEI
Pt:ntru a in\dege mai bine aceasta vocatie vom face o scurta
exegeza a capitolului do1 din cartea Facerii.
Crea\ia este prezentata aid in termeni cu tcitul diferit~ f_ata
de prim11l capitol. In t:mp ce in primul capitol, omul este asumlat
celorlalte creaturi printr-o binecuvantare comuna, iar la nivelul
naturii este subliniata unitatea dintre om 9i crea\ie, in capitolul doi
0
se arata mai clar care este rolul 9i locul omului in creatie. Omul
apare aici nu doar ca o cununa a creatiei, ci :;;i_ca prPot al creatiei 11 ,
avand misiunea sa inalte intreaga creatie sensibila spre 0 unire cat
moi de1::lina cu Dumnczeu. In acest sens crea\ia cosmica a.pare ca o
.,Biserka 1n devenire posibila" 12, ca un loc in care omul trebuie
s{t celebreze liturghia universala a Cuvantului lui Dumnezeu, ,,prin
care si intru care au fost create toate". Aceasta dimensiune eclesiala
a creatiei cosmice se lumineaza 9i ma'i mult prin faptul ca in cartea .
Genezei, insa9i fi~nta umana apare ca biserica, iar persoana umana
ca preot in ea.
B;1rbatul 9i ,"emeia ci.par in Geneza ca doua persoane distincte
unite ]ntr-un singur trup, adica intr-o singura fiin\a. ,,Natura
umana - spune \ ;ladimlr Lossky - nu poate fi cupdnsa intr ·o
monadil. Ea reclama nu singuratatea, ci comuniunea; dupa cum prin-
cjpiul personal i"l Dumnezeu cere ca natura unica sa :;e exprime
in r1ivers1tatea persoanelor, la fel 9i in om, creat dupa chipul Jui
DLtmnezeu 13 •
Nu este int~tmpl{.~cr faptul ca textul din Geneza preci7eaza
di barbatul este chemat, mai intai, sa puna in lucrare aceasta recu-
10. Christos Yannara;;, La liberte de la Moral~, Geneve, Labor et
Fides, 1982, p. 20.
11. Al. Schmemann, A:us der Freude leben, Freiburg im Breisgau,
1974, p. 113.
12. Pr. prof. er. Dumitru Staniloae, Spiritualitate $i comuniune in
HttLrQhia ortodoxli, Craiova 1986, p . 19.
13. Vladimir Lossky, Introducere in Teolo gia ortodorii, t rad. de Lidia
~i HPmus Rus, Bucure~ti, 1993, p. 89-90;
148
noa9tere
. a] identita~i1
. .C:<e fiinta
. si
. a alteritatii
. personale: " Iata" o"., di· n
0ase~e" n;ie e 9: ~arne din carnea meal Ea se va numi femeie (in
ebra1ca i9a)," cac~ a_ fost luata din barbatul sau (i9)" (Facere 2, 23).
Aceasta pr1ontate a barbatului in dialogul sau cu femeia
·mseamna" o re 1~a.1e t' ·d e s1:1b ordonare, ci dimpotriva o ordine a ezata nu
9
de ~um:iezeu I? c~mum.ta~~a umana, ordine prin care viata dum-
n eze1asca a Sfmte1 Tre1m11, se comunica umanitath si prin ea
intreguhii cosmo·; 14 . De fapt textul spune clar ca Du~ne~~u a asezat
femeia ,,in fata" barbatului: e\er Kenegdo 15 (Geneza 2, 18)°. In
ebrc.ica aceasta prepoziVe nu exprima o relatie de subordonare, asa
cum s-a interpr~·~tat de multe ori in istorie, ci ea arata, eel mai
adesea, h!crarea ·ltJi Dumnezeu, prin care El mangaie pe cei intris-
tati ~i singuri 16 . De asemenea aceasta prepozitie ebraica se referi't
h r·-~alit a trn dialogului prin cuvant 9i nu la un act al ,,"l·ederii" fizice.
Cu alte cuvinte, •.mitatea diF1tre barbat 9i femeie, 1n textul
biblic al crea\iei, nu se refera doar la polaritatea sexuala, specifica
~i regnu]ui animal. ci la o unitate mult mai profunda care se reali-
zeazii in orizont!ll cuvantului, al comuniunii, in centrul caruia se
afla vocatia de =i. ,,numi" creatia, vocatia sacerdotala. Pentru tradi-
tia biblic:., ceea ce est.:: inscris dintru inceput in umanitate nu este
diferenti erea sexuala, ci voca\ia de a deveni o biserica a Cuvantului.
Aceastc'i dimensiune eclesiala a rela\iei dintre barbat f!i femeie este
subliniata in mod deosebit de Sfil.ntul Maxim Marturisitorul in prl--
mele 7 Cdpitole ale Mistologiei sale. Ea este strans le~ata de struc-
tura ontologica a cosmosului 9i a omului 9i, de asernen.<:a, de cele
dnci poiarita\i existente in creatie, 9i anume:
1. Distinctia dintre creat 9i necreat;
2. in cadrul creatului, distinc\ia dintre natura inteligibila ..J
cea semfoila;
3 in cadrul naturii sensibile, distinc\ic:t dintre cer ~i piimant ~
4. in cadrul pamantului, distinc\ia dintre paradis ~i lumea
locuita;
5. In cadrul lumii locuite distinctia dintre barbat ~i femeie.
In paradis omul avea vocatia ca, ajutat de harul lui Durnnezen,
sa ciepa~;:e[isca to:1te acef;te diviziuni pentru a se indumnezei . si r;rin
el sf1 se indumnezel.asca cosmosul intreg. Mai intai el treb.u ia sa:
c1ep3.9easca separa~i a dirrtre sexe printr-o via\a casta. In a doua
etapa el .trebuia !"Ii reuneasca Paradisul terestru cu restul cosmo-
sului terestru pentru ca ~i acesta sa devina Paradis. ln al treilea
r and suflet ul i?i trupul sau trebuiau sa biruie spa\iul p entru a uni
prmantul cu cerul, lumP.a inteligibila cu cea sensibila. 1n cele din
crma a.ceasta umanitate cosmica se va darui pe sine lui Dumnezeu,
14. Paul Evdokimov scrie in a cest sens: ,,Femeia a:·e vocatia de a
Yntoarce p ermanen: hiir batul la functia sa esentiala sacerdotala ; a patrunde
sacramental eleme~tel e acestei lum! ~ i a le sfinti, a le purifica p r in rmia-
ciune. Duhul Sfant face sii incol1;eascii iubirea sacerdotalii a sotnor $i gin-
gii~.ia materna a so ~iil or", op. cit., p . 238;
15. Wilhelm Vischer, La loi, ou les cinq livres de Mei se, Delechaua
Niestie, Neuchatel, 1940, p. 76.
16. F rancine Cc:rr ilo-Guetbert, Une seule chiar; L'imaginaire ;l l'epreuve-
in Bulletin du centre p rotestant d'eludes, nr. 1, fevrier, 1983, p. 25-26.
149
 'mind in schimb de la El, prin harrul sau ·iubitor, tot ceea ce
pri . , , . ~ . · · S 1 " 17
Dumnezeu poseda m VlrLutea naturn . a e : ,
P·in caderea in pc'cat barbatul 91 femeia au p1erdut Vocatia
eclr-sial~ a relati:Icr dintre ei: Nu tre~~ie sa .~it~m ca. 9i textul
biblic al creatiei este redactat in cat~go_rule l~mn caz•1te 71. s~pc:rate
de barul Jui Dumnezeu. De aceea ~1 bmecuvantarea p~rad1s1aca de
a ereste si a se :nmulW', data primului cuplu uman (l«acere 1, 28)?
in "conditia: noastra separata, apare iremediabil lega~a de separar~ ?~
moarte. Vladimir Lossky, reflectand asupra acestui aspect _al v1~tn
urr•<ine scrie: ,,Sexualitatea paradisiaca, izvorand in intreg1me dm-
tr-o interioritate consuostantionala (erau goi - ~i nu ;;e rli:?inau,.n.n)
si a c?rei . multiplicare miraculoasa urmand sa se reverse peste tot,
:f:ir:1 a angaja nici inmal\ire, nici moarte, ne ~ste al?roape 9omple!
nccunoscuta, cad pacatul, obiectivand trupur1le (~1 a1:1 '~azut c~
erau aoi) a facut din primele doua persoane umanc aoua natur1
sep:m~J;e, doua fii 1te individuale, avand intre ele relatii. exterioare;' .18.
1
.1ntr-adevar, scos din Paradis, barbatul nu mru n11me9te fe-
H1.t>ia isa ci Eva", mama celor vii (Facere 3, 20). Priv1dle lor se vor
orient~ ·a~ acum 1nainte spre maternitatea biologica., purtatoare cle
speran\3.. In aceasta perspectiva ii a~eaza insu~i Dumnezeu. (Fac~r~
3, 15-17). Deci maternitatea biolog~ca., ~a cum o _avem not astaz1,
c,.ste o consecinta a caderii primulUI cuplu uman dm starea de har.
- Sfantul Grigorie Q.e Nissa 9i apoi Sfantul Maxim Martu~isi­
torvl au afirmat cc:'t ca il fost prevazuita de Dumnezeu ca un antldot
J:mnotriva mortii ~1 a separarii. De9i a introdus in existent:ci umana
1e;;ea nasterilo~ ~i a mortilor, totu~i maternitatea biologica a men-
\i~ut 'in 'istorie, pe de o parte, nostalgia fru~u.~eti~ odgina:e ..a f~­
mi)iEi si, pe de alta parte, speranta mantmru :?I a sal'ia_rn dll~
· moE,rte. · Aceasta speranta se va implini prin na9terea Mantmtorulm
Iisus Hr~stos, noal Adam, care a intrat in timp printr-o noua
maternitate, restaurand astfel familra in vocatia sa originara: acee~
de d fi_ icoana iubirii lui Dumnezeu pe pamant, dupa cum am ma1
. c;pus, ~i, de asemenea, vo~'atia de a fi Biserica a Logosului creator,
a Cuvantului si Fiului h.11 Dumnezeu. . gice, pc·ntru a intra int.r-o noui:i relatie de ordin spiritual. Tn arest
In acest f el separarea biologica dintre bar bat r;i feme1e a fast
c1epa91ta, deschizandu-se in istorie doua ci'ii exis_tei:iyale pen.tru sal-
va~E" l din moairte si unire cu Dumnezeu; oalea v1e t11 monahale, care
tr;n~oede timpul $i istoria, fiind o anticipare a_.!mparatie~ cerur~lor:
~.i calea easatorlei cre9ti;1e, care incepe transflgurarea t1mpt.ilm 91
~ istoriei prin nW?tere.a de noi fii ai. lui Du~n~zeu pr.in Fiul ~~~
Cel intrupat. Ambele cai au fo~t ~mite m~mai_ i17 p erso:·ma Maicm
Domrrmlui care :a fast, in aoela91 tlmp, feo10ara ~1 mama. De aeeea
Sfinfi FJ~inti a'l vazut in persoana Maicii Domnului chipul Bise-
ricii · Mirnasa' lui Hristos. far in relatia dintre Hristos ~i Biserica,
e't a~ va zut arhetipul relatiei dintre sot ~i sotie in familia cre9tina.
IV FAMILIA CRE~TINA: tN IIRISTOS ~I IN BISERlCA
Atitudinea Mantuitorului fata de familie o putern vedea 'in
diaiogul sau cu fariseii, relatat _in. E".:angh:lia _d~pa M~tei }_9, 1-12_.
:F'ariseii, cautand ca de ob1ce1 sa-1 prmda m cuvant, n cer sa
17. Vladimir Lossky, op. cit., p. 101;
18. Ibidem, ?· i05.
150
~~~~~-p~et 7Je u~
Joe pr cis din Lege ,,S cu v:in , oare, barbatului
. ~ i se. ~e1a sa pentru or.i pric.ina? (Mat i 19, 3).
Treuu1e sa "Lim c· .1 1 1 M~ .
ff1sarea r.otiei era F•revaz·~a ~ iimpw ant111toruJui, parasi~·ea s~u
in D "ul ronom ,.J 1 .· e ege. D_: va lu~ c1 neva feme1e, scr1e
buni!vointa in ochll 1 ~ e va f~ce bai:_b~t. 1, d ar 0a 1111 Vcl afla
<iavar) la .. ~· penlru ca va gas1 l ceua. ~wvlctc1t • ( rwat
n1 !::[Ol)c·,t' edina;u va scrJe carte de despaqire i-o va cla la m n
. '· cas"l sa .
. Tel'menii cf) •aici erwat davar = ceva nephkut ~au .•11 1 ; \' de
ru ·. •· 1~ " • .-"rau. •t'1~e.~
~.
1 1 -•
Jn ffiO
d d I"f erit in ';>COlil ralJmice.
"" J'c•n
'·· Lr ll
., coala lu~ ~Iill~, ~JJr ex mplu, da a c i doi partenPri nu s~· mai
mb ~u, <.asat. na ra d la sinP dizolvata, iar a tul de slobuzirP"
era ~oar ~~ a test r.~ ..! act sei tari d fap . $ ·oala lui Scl~ammai 111;
admitea o..vortul 1ecal ir: caz de adulter 19.
La 1ntrebarea pusa de farisei, privind aceastii oroblema Man-
t\1itorul, in_ loc sa. dea o reteta u~or aplicabila sau sc'i ia part~ une~a
d._m_.tre ~::oh, re~rnintei;;te ca~e. ,1_ fost ~elatia originara dintre h<irbat
~1 ,eme1e, ca ~1 h1crarea tam1ca a lm Dumnezeu in cadrul acestei
relatji: ,,N-ati citit ca Cel ce i-a facut de la inceput i-a fac~IL b· rbut
~i femeie? $i a zis: Pentru aceea ¥a lasa barbatul p t.atill sau i
pe mama !Sa 9i se va uni cu femeia Sia 9i vor fi am· nrloi un trur~ .
A~a in.cat nu m 1a i S1Unt doi, ci un trup. Deei, ce a impr 'tm IJum-
n ezeu omul sa nu desparta" (Matei 19, 4-6).
Deci textul subliniaza clar ca, datorita fa ptului ca oal·oa;;ul
9i fem.eia prime ~; c existe!1.ta lor personala de la Dumn z u, ei tre-
buie sfl rciraseasc,1 pe tat.al ~i pe mama care i-au illlo~cut in cretin
LioJogiUi . Contrai· obiceiurilor famiHale 9i patriarhali? al, V~chiului
I sraci in care fernda 9i nu barbatul trebuie sa paraseac;t!ii tamilia,
aici ;,:e E:pune ca barbatul este eel care trebuic sJ-._i parascasca
famllia
Comentatorii spun ca, de fapt, · nu este vorba de o simpla
pEirfrsirE. a casei, ci de o depa:,ire a trecutului 9i legc1turilor biolo-
-caz, a cieveni ,,un singur trup" inseamna ~i unir ea fizica :m, ;1ar ilU
o unire iluzorie, inchisii 1ntr-o uniformitate trecatoar_, ci o unire
fransfigurata, printr-o daruire reciproca de si ne, care are dr pt
Lvor ~i model tuhirea Tatalui fata de Fiul in Du.11111 Stant; iar a
nu, separa ceea ce Dumnezeu a unit", inseamna a ramane fideli
um anita~ii originare, carp nu poate exista decat in comunfone 2 1
Sfantul Apostol Pavel considera aceasta com11ni'.m dintre
bar br1t $i femeie ,,taina mare", atunci cand se intemeia..-.a 1n Hm;to·;
~i in Bi serica (Efeseni 5, 32). Este taina mar intrucat re.:;lltuie
19. Pierre Bonnar d, L'Evangile selon Saint Matthieu, Delac nau x et
N~es tle Neuchatel, 1863, p. 281;
20. Ibidem,
21. Sfantul foan Gur:'.i de Aur scrie : .,Cel care nu este ]C'gc:t prin
legiiturik ca satoriei nu post'da 1n el insu~i totalitatea fiin i;ei sale, ci numai
pe ~ um,J.tate : b a rbatul si femeia nu sunt doua, ci o smgura fii n\a'', vezi
Faul Evdokimov. op. cit., p . 230.
151
·------
or:iului vocatia sa originara, vocatfa sacerdotala 9i eclesiala 22 . Ea
este confirmat'a de Mantuitorul insu9i prin participare;;i sa la Nunta
din Cana Galileii. . . .. , . . , •
Interpretand acest evemment, Sfmtn Parmt1 au ~az_ut m n;ii-
' nunea prefacerii_ apei iri v~~ o. pr~fig:1~~re a ?otezulu1 ~1 eul:a:;s.~
tiei, deci o prefigurare a f~mte1 B1s~r1c11 cre9tm~. pe ac:ea, ~xi.,ta
0 ftransa legatura intre mmunea dm Ca~a G:ah~en, . Potirul euha-
ristic si potirul comun din care beau ce1 doll tmeri. Aee~t ~ucru
se poate .observa d~stul de clar. din rand\liaJ~ ~~sa9i ~- tamc:;1 _cu-
nuniei. Structura E'l este aceea91 cu a Sf111te1 Llturgh11, avan._l o
parte pregatit~a:2 numita Log~d:ia 9i apoi r~nd~i~ia pr<:priu-_zi.sa
a tainei. Astaz1 logodna se savar~e9te m B1ser1ca, dupa. Sfan1.a
Liturghie fie odata c·u cununia, fie .C'u un timp oarecare !!rnmte. Ea
c.e rnai n~meste si randuiala punerii inelelor. Dupa binec.uvantarea
;nica, ectenia 'mar:e 9i o scu_rta rugaciune,_ P.~eotul impreun.a cu. nuni~
ase,1za i11elele in degetele melare ale mann drepte la mire ::il apo1
I~ miireasa. Apoi logodna se ~ncheie cu o rugaciune prin care se
cere de la Dumnezeu ~ntarirea legaturii celor doi tineri ,,in cre-
dinta i1:i inteleg~:re, in adevar 9i in dragoste".
· 'tn ve~himc acest ritual de pregatire pentru taina cunume1
era mult mai bogat 9i avea elemente specifice fiecarei comunit<l~i
cre9tine. Spre exemplu, in ritualu~ cop~ 23 s~ujba lo?o?n:-i in~cpe~
dimjneata foarte devreme. Logodmcul, msot1t de parmt1, pr:;.eten~
l?i cunostinte venea la Biserioa, preotul ie9ea in intamp,inarea . Im
c1.1 · Jum~'.'la~i 'aprinse panii la ;i9a _bisericii, 9i corul cant~, 1a s~si:ea
sa: ,Binecuvantat este eel oe vme mtru numele Domnulm . Totl ras-
pundeau: "Aliluia". Astfe~ era oon:d:is .~a ~ocu~ car~. ii_ ~ra rezervat.
Duna aceea sosea logodrnca cu parmtn 91 pnetenn sai. Pentrtt ea
se canta un imn inchinat Maicii Domn.ului 9i era condusa intr-un alt
loc rezervat ei. Dupa c1::~ se citea o rugaciune de multumire 9_i alte
rurraciuui pentru logodna, se binecuvantau hainele logodniculm care
et:u: o tunica de matase policolora, o centura 9i un aco~era~1ant
alb de pus pe cap. El se imbraca cu bainele binecuvantate 91 pr1mea
ineJuJ. pe care preotul ii ~ezia in degetul inelair al maini drep.te.
Apoi se indreptau 5mpr1~una spre locul in care se afla logodnica. De
aceasta rlata nu prt:!otuJ, d logodnicul a9eza inelul in degetul ~ogod­
nicei ca semn ca ea accepta ca el sa-i fie logodnic. Dupa aceasta
preotul o a9eza de-a dreapta logodnicul1:i 9.i acoper_ea ,cu . v?ilul al~
capeteJ.e celor doi. Acesta era semnul ca e1 accepta sa se uneasca
prin tairia cununiei 9i corul canta imnul ,,Mireasa adevarata, Maica
a lui Dumnezeu" 2'1.
In ritualul armean al logodnei, preotul oferea logo:inicului 9i
o cruce, pe care acesta o daruia logodnicei sale ca simbol al fideli-
tatii. Ceremonia se incheia cu binecuvantarea unui pahar cu vin,
diii. care cei doi gustau.
22. Tertulian in lucrarea sa De. resurrectione carni3 scrie ca ~tunci
clind J!>umnezeu 1-a facut pe Adam din pamant, acesta prefigu!:'a ~le1a pe
Kristos: ,;Christus cogitabatur homo futurus". Iar cand i-a d~ruit femeia dr~pt
ajutor, aceasta prefigura deja pe Maica Domnului ~i BisencR ,,sr.iebat enim
sexurn Mariae et deinceps Ecclesiae profuturum" (P. 'L., 2, 802).
23.- Ritualul copt e<>te specific cre~tinilor din Egipt ~i Et.iopia;
24. RP.A. Raes, Le Mariage dans les Eglises d'Orirnt, Chevetogm>,
1958, p. 24-25 .
152
.. T~in'::' propriu-zisii a cununiei are ~i ea doua pa rti . .;a i Sfan;,
L:t~r~hie,. 1i;c_ep~_c1: b~ne;uvan~are~ ~fintei ,Treimi: :mnecu antata0
e~te. lmpa~at1a ~ <'ltalm ~· _a Fn~l1:n ~1 a Sfantului JJ uh·' . lJrmea ~a
ap~l ecte_n~a ~are cu cerer1 spe,c1fice pentru via\a d e Iam ilj._ ~ 1 apoi
tre1 , rugacmm, cu o deoseb1ta semnificatie spiriLuula in car " se
ara~a scopul pen'::!.·n care Dumnezeu a creat neamul om •<l!i!SC i ..,.
;nvuca prczenta ~.i binecuvantarea tainica a Man tuitorului ,ca <.)Ar;;_:
cand la Cana Galileii 25_
A treia rugaciune este 9i mai importan1li in rucat . r a ta
clar ca savaqitorul nevazut al Tainei este i:nS'll~ Dumnezcu : . !nsuti
sl acum Stapam~. ]ntind·,~ mana Ta din Sfantul Tau la ' a· si ·
i.J2 robul 'l.'au (N) cu roaba Ta (N) pentru ca de catr Tin ~ s
l;arbatul cu femeia" . b timpul acestei rugaciuni pr eotul l lO . te
cJre<:pta mirelui 2u dreapta miresei. Preotul repr e:zinta aici pe insu .i
Dumnezr:u Creatorul care luand mana dreapta a Eve i a ':l!jr=zat-o in
mih ia dre:.pta a lui Adam. Acest gest exista in antlchitate atai. la
iudci, cat 9i la !;reci 9i romani 26
Urmeaza apoi a9ezarea cununilor pe ca peiele ce lor doi m iri.
Sninta Treime 1~ste pcezenta aici: Tatal ii incununeaza, Fiul ii
binecuvanteaza 9i Duhul Sfant ii sfinye9te. Corul can ta : ,,D amn ,
D<.imneze11l nostr-.1 cu marire 9i cu cinste incununecu;1-i p~ dan!?ii'
(l ,Jan 17, 22). Astfel mirii intra in comtiniunea Sfiniilur Biscr icii.
Urmeazft a dciua parte a tainei care nu este alt eva decal 0 !i tu .-gbie
a ·.iriruri1or mai inainte sfintite in care un sim pl u pahar C' l \'in a
inlocuit imparta9irea cu Trupul s>i Sangele Dom nului. E:. inccpe u
ciLrea Apostoh.ilui 9i Evangheliei (cea de la n unt.a din Cana Galileii )
urmatft <le ectenid intre'.ta cu cereri speciale. S 1..r ece apoi la .cte-
nia oererilor 9i rugaciunea ,,Tatal nostru", urma ta de b in.:.cuvantare::i
pah;;.rului cu vin dm care preotul da celor d i ca ,-;~i ber:i, in limp
ce corul c<lnta ,,P;1haru1 mantuirii voi lua 9i nu m ele Domnului v• i
·chema'1 • :P rin imparta9irea din acela9i pahar cei doi mi ri se u :iesc
t: nnl cu altul 9i J.mpreun.a se unesc cu Hristos, familia lor d0venintl,
duJJa expresia Sf:btului Clement al Alexandriei, , ca a :1 Mantu i-
torului". Din acest moment potirul vietii lor nu mai p 1>a te fi separat
de potirnl euha1· ~:stic al Bisericii. De aceea, odi n.ioar;a, 1nainte cle a
ie~i din bi ~erica, se ftu.~ea ~nconjurul acesteia a t r ei ori. t·<lu~andu- :·"'
trei tropare, ace !ca9i ca ~1 la taina preotiei, insa in ordin<~ hwer sa.
Astazi se inconjoara de trei ori doar masa in fat a car eia a fost
savaqit<'t s lujba Dupa aceea :;e ridica cunu nilE' µ e care sci\ii l
purta~1 altadata tlmp de opt zile. Acest timp e ra consacrat ru .!5.kiu-
nii ~? i pregatirii pcntru misterul iubirii. De asemenea ·:!l 0xprima
25 ... Dumnezc<1le · eel preacurat ~i Ziditorule a lo, t5. Wptuca. cci r' diri
iubirea TB de oameni ai prefiicut coast.a stramo~;;ul ui Adam in I meie ~. i i-ni
~inecuvil.ntat pe dan!iii ~i ai zis: cre~teti ~i vii inmul\i!i '1i st;1paru\i p.:1mu:1t11! :
~i pc amandoi i-ai .ilratat till trup prin insotire; ca ci pentru .'.l r e -1--::i \":1 la ~ a
omu1 pe tatal sau -;;i pe P'«ma sa ~i se va uni cu f emei n '.'il si vor f1 ,1 mf1 r-J )!
un trup, ~ i pe care i-a unit Dumnezeu omul sa n u-i d e> ·partd. ( .. )
Insuti Stiipane Prea Sfinte, prime$te rugaciu nea noa'ifrii a rnh i" m: Tii i
!Ii p.r ecum acolo (in Cana Galileii) ~i aici, fiind d P I ~a cu ClJ Ul •)ntl 1au t'd
nev€lzut, binecuvanteaza nunta aceasta". (vezi Ranclu a la C tL'11U1ic'. 1\ •h tazmn-
tar, Bur:i.:re;;ti, 1984, p. 81-82); .
26. RP.A. Ra!'>'>. op. cit., p . 72.
' 153
 fata de taina insa9i a cununiei. Unii tineri plecau i!1 acest
respe:c t u 1 . •. ·1 • , f • U' mcepnt
t1mp la 0 manastire, tram? ace.sl!eb Zll edm' ltnlranaret, ?ale .1 .·
de initi,-:: re in stapf.inirea ~1 ech1 i ru orm ;e or na ,u'ia ._
I~ sfar9it, rnina cununiei se ~nc~~ie cu ~n apoJ.s .n ~.are :::e
· ·a" rn~J·loc1'rea Sfintilor !mparah
1n-voc • '· . . s1 , . mtocmai
, cu. Apostoln Con- ..
stantin ~i mame! sa E1ena, ptecum ~1 a Sfantulm mare mucemc
Procopte $i a tuturor :>-fintilor. .. . ._ •
Sfantul mncenic Procopie reprezmta modelul ascetic al_ casa-
torie] cre~tine, imrucat, dupa cum scrie t~adit~a, a sfatuit dou~spre­
zece fernei sa piiraseasd bucuriile matnmomale pentru a aJunge,
prin marfriu, la lnicudile. nuntilor cere$ti. • . . _ .
Cu alte c:1v:nte, familia cre9tina aduce m B1serica viata s~
naturala nentru ca aceasta sa fie transfigurata prin darul D~hulm
S:!.'ant, intr-o via~<1 plina de har. Aceasta nu inseamna d~:;alorizarea
relati.ei naturale, ci transformarea dinamica a ,,e:os'-'.~Ul .. le~at_ de
nec~sitatea natural;;, in'.:r-un evenirnent al comu~11_unn,_ .asemanator
cu comuniunea care exista in ,,marea familie sp1r1tuala'' care este
Bisc1 ica. Aceasta transformare a ,,er~s~lui~' natural n~. s_e .i:oat~ f~ce
ded1t prin ascez:1 . Asceza transforma mb1rea naturala ir:~1-o 1Ub1re
asemanatoare cu cea a lui Hristos, care a luat forma crucn. .
Exista deci o cruce a familiei cre$tine, prin ca~e ,~eros:il", eh-
berat de necesitaic.1 naturala a dorintei 9i a placern bwlog~ct', ::te-
vine iubire rasti.! Jnita 'ii c:laruire. c:_scetic~ de, sine. C:~m tre_~~ 1 ~ sa ~e
manfeste aceasi}i d[tru.irc. ascet1ca de sme in fam1lla cre'j cllla, vom
arata succint in cele ce urmeaza.
V. PRINCIPII DE VIA'fA SPIRITUALA IN FAMILIA CRE$TINA.
In urimul ::'.inr~ membrii unei familii cre<;>tine trebu:e ::;;1 tr<Uasc~
intr-o at'mosfera O.e rugaciune. Experienta duhovni ccu~~a _ r:e arata
cE't o farnilie este Liinecuvantata atunci cand responsab1htattle tem-
porale ale memb:dlor sai sunt implinite cu rugaciune. _ P ii.rintii renuntan la propria lor viata pentru a se darui copilului
· Din nefericire ast<izl, s-a uitat puterea binE'facat~a1·~· ~ rug~­
dunii in viata de Ictmilie. De cele mai multe ori, parmt1 ~11 cop1 1,
tineri $i batrfmi, traiesc in risipire de ganduri '?i se~tit~cnte contr?:
clictorii. Adesea ei se plang ca sunt prea preocupati ~1 prea obos1~1
pcntru a mai re:.>pecta un ritrn liturgic al timp~~u~ _ Dar nu <l~
tirnp este vorba, ci de o stare de suflet, de o con9tun\a Cl prezen~e1
lui Dumnezeu in fiecare clipa care trece. . . ••
A\·3nd con9tiinta prezentei lui Dumnezeu in fam1ha ~or, s0~1~ 1 activitate natural;~ '?i, :'.'fo·a a avea nevoie de argurnente logice, el
cre'? tini nu mai pnvesc relatile dint:e ei. doar ~n p~:s~ect1v~ une1
autorealizari temporale, ci in perspectiva bmecuvantarn fmale 111 ir:,1-
_par?..th lui. Durr:;nL}Cll. In ace~t s en~ a':'~m u1:
e_xem1~lu. cone.re:_ rn
Sfanta Scnptura. ln cartea lui T obit c:tim. mmatoa,rd:. ,,Im cand
au ramas numai e i doi in camera (Tobre $1 Sara), 'I_ob1e :_:-;: s~ula_!:
din pat $i a zi:.;: ,,Scoai<i soro, sa ne r~gam _ca ~a n~ rr11lmasca
Domnul~"- $i a :inceput Tobie a zice : ,,Bmecuvantac es!t Tu Du,:n-
n en~ul l_;, ;~irintilor HO$tri, ~i. binecuvantat ~ste numele_ Tau eel .sfant
si c:;lavit ]ntru toti vecii' S~i te binecu vmteze pe Tme cerurile ?i
toate fapturile Taie!
Tu ai facut pe Adam $i Tu ai fa cut p e Eva, femcia lu i, JX~n:ru
a-i fi a,;utor $i s9ri)n, '? i din ei s-a nascut neamul. omen esc. Tu ~ii
~'.s: ,,Nu este bine sa fk omul sin.gur, sa-i facem un ajutor ase-
154
i~enea lui...". $i acum Doamne, nu pliicerea o caut, luand pe sora
mea, ci o fac c 11 inima curata. Binevoie9te deci a avea milii de ea
~1 de mme, ~i a ne duce impreuna pana la batranete! Sf a z1s si
ea eu d: ,,Amin'"· Apoi au dormit lini$titi in r10aptea accea'"
(Tobit 8, 4-8).
Cat de importanta este aceasta atmosfera de rugaciu.ne, de
iubi?·e resµectuoasa ~; jertfitoare, pentru viata unei familii nu poate
s<"< o stie ciecat .::ei care traiesc itl orizontul ei.
Experienta i:.;torica ne demonstreaza ca rugaciunea personala,
uCJita cu rugaciunea liturgica a intregii Biserici, reprezinta pentru
• sot,ii cre~,:tini un sprijin real, prin care · iubirea lor devine mai
altruista ~i mai responsabi.la. Dar nu numai iubirea lor, unul fata
de altui, ci $i iuoirea lor fata de copiii care-i aduc pe lume doban-
dc$le . o noua semnificati.e. Copiii sunt primiti, in acela~i timp, ca
dar al h1i Dumnt7-eu 9i ca rod al iubirii lor rugatoare. Se $tie as~azi
ca iubirea pe care un copil o prime9te de la parinti la inceputul
vietii .sale este de neinlocuit; este ca o temelie pe care :;e va con-
strui mai tarziu intreaga sa viata. Copilui lipsit de iubire va fi
mult mai vulnei·abi:l $i mult mai expus suferintelcr psihice. De
asernenea, impresiile pe care un copil le prime9te iri. timpul sarcinii
cle la mama det~rmina, intr-o mare masura, sanatatea sa fizica 9i
spir.ituaUL In vcchi.me ciind o mama zamisiea un copil era incon-
iura~~ cu multa atentie de :tntreaga familie. Pentru a fi £erit5 de
9oc-.n'ile zgomot2lor puternice $i de orice atmosfera agresiva, viitoa-
rea mama raman•::a mai mult in casa, intr-o camera special ame-
najata, cu multe ieoane ~i o candela ce ardea tot timpul. Atc!t f~a
cat si. sotul sau trebuiaru sa aiba un .somn ordonat, sa nu faoa . excese,
s~; s;~ ro~ge, p entn1 ca in a.ceasta atmosfera viitorul c0pil sa se poata
dc·~ volta. Aceastj <... titudine era expresia unei iubiri chenotice, c'.'lre
av,:a ca temei iubirea chenotica a lui Hristos $i a Maicii Domnului.
~:i, totu9i, aceasta renunt2re le sfintea viata.
Sfontul Ioan Gura de Aur indemna pe parinti sa punrt copi-
lulvi no' 1-nascut numele unei iJersoane sfinte, pentru ca o viat:'l
sfanta sa fie mod,~l 9i exemplu pentru el. In vietile sfint1lor sc poate
observa di vocatia lor a i:ost influentata, eel mai ad esea, de u per-
~oana sffmta carr:~ s-a aflat in preajma lor 9i pe care ei au vazut-o
rngandu-se. Fara rxplicatii, copilul i9i iI1SU9e$te rugaciunea ca o
:;imt0~ prezenta li.:u 1Jumnezeu. In Biserica noastra ortodox<l, copiii
sunl' prlmiti la hotez :;;i euharistie, pentru ca reJapa noastrli cu
D'..1m1Jezt,U nu es te doar o relatie intelectuala. Multe cult.~ n eooro-
'L0sb:-ite consider,! ca nu trebui~ sa botezam copiii pana cand. i;u-$i
pot martuirisi ~.au alege ei i119i9i, m-edinta. Este ca ;;i cum nu tre-
buie sa liranim un copil pana cand el va avea puterea s.'3-'?i aleaga
~ingur meniul. Experienta duhovnicea.sca n e arata c:'i iubirea, ru-
g{1cJ.unec:, $i exemplul personal sunt mai de folos decat cuvintele
"Rll argumentele 1ogice, cand este Vorba Sa calauzim pa'}ii copiilor
spre Dumnezeu. fobirea fata de Dumnezeu '?i fata de Biserica nu
,:e poate impune. Ea se na9te pe calea libertatii. De aceea parintii
creO?tlni nu trebuie sa ~tmstranga , ci sa inspire copiilor lor iubirea
iata de Hristos $i fata de Biserica, traind ei in9i9i in orizontul
acestei rnbiri, car.:: da sens $i valoare existentei lor comunitare.
155
 IV. C 0 N C L U Z I I
Am incercat, in cele spuse pana acum, sa subliniem sensul
teofo~;jc al vietii de familie, vocatia sa originara, a~::!. c_u~ este ea
int~~l;asa in orizontul revelatiei cre9tine, $i, in acela91 t_imp, _a~
~u;.,.erat doar cateva principii de viata spirituala care. lumm.e~7:a ~1
inh·umuseteaza relatiile dintre membrii fiecarei familn care trdte'?te
in Hristos $i in Biserica.
• FAMILIA CRE~TINA : PARIN'fl ~I COPII
In lumina dcestor principii, familia cre9tina depa9e9te di1:11en-
~iunea sa exclusiv institutionala, juridica, sociala., pent_r~ _a mtra
]n orizontul teolngic $i sacramental, in orizontul dar:.i.lm 1Ul Dum-
ne;-eu $1 al iubirii dhtre Hristos $i Biserica.
1n c.:ontextul actual al epocii noastre, caracterizata prin schim:;-
b5.ri socio--culturale profunde, consideram ca este absolut necesara
0 ' mtensificare a lucrarii pastoral-misionare a Bisericii noast~e, pen-
rru a constientiza, mai ales familiile tinere de faptul ca viata lor
1m ')l'euna 'trebuie sa depa9easca nec.:esitatea biologica $i sirnpla a-
tra1ctie naturala Dentru a intra in orizontul tainei lui Dumnezeu .
Uni~i prin taina' c'ununiei. in Biseric_a, ~am~nu~ lor _trebuie :~ d~·vina
o ,,mir>a Liserica" in care, prin credmta, nadeJde $1 dragosce, e1 dan
rnarturie despre iubirea jertfitoare a lui Hristos pentru lume, ca
s.i despre datoria lumii de a fi iubire ca raspuns la iubirea lni Hristos.
Calea nu este u9oara, dar credem ca este singura Cale c~re ne poat.~
re vela adevarata bucurie existentiala, ca $i sensul autent1c al trecern
noastre impreuna prin timp.
Pr. lector Gheorghc POP.11
• doxe in viata de zi cu zi .
156
Anul 1994 a fost declarat de catre Organizatia Natiunilor Unite
clrept ,,Anul International al Familiei". Aceasta hotarare are la
baza ideea ca resursa principala care va determina schimbari fun-
damentale in societate 9i in lume a fost $i ramane familia.
Nu trebuie sa cautam cauze exterioare pentru a lamuri
descompuneri $i prabu9iri launtrice. Raul social sau cwlectiv este
suma relelor individuale; raul din afara este consecinta raului din
inima (Matei 15, 18-19; Marcu 7, 20-23); raul din stat este ;;i raul
din familie.
Prima revarsare a raului din inima in lume incepe din familie,
din cadrul vietii familiale, de la parinti $i de la copiii lor. De aici
porne9te marirea $i decaderea, binecuvantarea $i blestemuL Prln
copii rena9te familia $i societatea $i tot de la ei incepe descompu-
nerea si moartea 1. Numai o familie sanatoasa este o celula sana-
toasa ~ edificiului Bisericii $i a societatii.
Pentru a preveni degradarea omului 9i a societatii $i, in acela9i
timp, pentru a asigura mantuirea $i desavar9irea sufletelor, 1eligia
cn!~tina confera parintilor 9i copiiior responsabilitati de la care nu
se poate abate, fara primejdia imbolnavirii $i chiar a mortii, tru-
P~~ti sau sufletqti.
INTARIREA ~I INAL'.fAREA CASATORIEI
DE CATRE MANTUITORUL HRISTOS
Este necesar sa redescoperim demnitatea, sensurile $i menirea
familiei din zilele noastre, privite in lumina Sfintei Evanghelii,
p entru a umple un gol spiritual $i pentru insu9irea moralei orto-
Familia este eel dintai ru;;ezamant divin, · intemeiat de Dum-
n ezeu pentru om In rai, cu s:£atul Preasfintei Treimi: ,,Nu este
bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor asemenea lui" (Facere
2, 18). Familia este celula ;;i baza socieitatii, prima ,,biserica" in-
temeiata de Dumnezeu d in iubire pentru om, dupa modelul Bisericii
:::ere;;ti 2. Cea dintai famHie, a fost intemeiata in rai, nu pe pamant,
avand ca Arhiereu 9i martor pe Insu9i Dumnezeu pentru a sublinia
ce mare rol are familia, ce demnitate i-a dart; Creatorul $i ce mi-
siune deosebita i-a incredintat.
Deopotriva barbat $i femeie, omul poarta ,,chipul lui num-
m~zeu" avand aceea9i identitate unica,. comuna, divina (Homani
2, 12-21; I Corinteni 15, 45-49) . Constitutia fiziCa sau caracterele
1. Pr. dr. Ilarion Felea, Duhul Adeviirului, A r ad, 194:l, p . 480.
2. Arhim. Ioanichie Balan, Ciiliiuzii ortodox ii iii familie $i societate,
vol. II, Ia~i, 1992, p . 9.
157
suiletesti nu sunt elemente care sa separe siexele. De aceea, femeia
nu formeaza o categoric antropologica sau sociologica inferioara,
care sa fie subordonata in Biserica sau societate 3 . . acolo prima minune, prin puterea Sa dumnezefasca $i dand pere~hii
Literatura omiletica compara femeia cu Eva, care sta la or1-
ginea neamului omenesc 9i a caderii acestuia in pacat. Literatura
ductrinara 9i cea 11 turgidi stabilesc asemanarea direct11. intre femeie
si Maica Domnului. A~a cum este reprezentata in iconografia orto-
doxa, Fecioara Maria, Maica Domnului, este tronul bi Hristos. Ea
' tarea vietii omenesti in ordinea harului si in iconomia rnantuirii
reprezinta umaniitatea intregului neam omenesc asumata in umani-
tatea Fiului lui Dumnezeu intrupat. Biserica are ca model pe
Fecioara Maria, purtand in sine pe Fiul Omului, oferind pe Iisus
lui Dumnezeu 9i prezentandu-L lumii. Maica Domnului este 1,Nasca-
Loare de Dumnezeu", Biserica este ,,purtatoare de Dumnezeu".
In lumina acestei anailogii cu Maica Domnului :;;i cu Biserica,
femeia este creata ca ,,aju.tor" al lui Dumnezeu, nu numai ca hsoti-
toc.re a omului (Facere 2, 12-18).
Casatoria ca legatura naturala pe via~a intre un bi'irbat ~i o
femeie se intemeiaza pe faptul ca barbatul 9i femeia numai im-
preuna alcatuiesc umanitatea completa. ,,Nu e decat o suferin~a,
a fi singur" - spune Paul Evdokimov 4 .
Nici Dumnezeu nu este o singura persoana, pentru ca nu .ar
mai fi iubire. Este Treime de Persoane legate prin iubire. De aceea,
nici omul nu ar fi chipul lui Dumnezeu, daca nu ar fi comuniune de
iubhe intre barbat 9i fe1;;eie; numai pentru ca se completeaza reci--
proc ei sunt omul deplin 5. In acest sens Teofil de Antiohi a spune: ,,A
creat pe Adam 9i pe Eva pentru cea mai mare iubire intre ei, ca
sa reflecteze taina unitatii dumnezeiesti". Pentru a fi o unire de-
savfir$ita, netrecatoare, dsatoria comp~rta o iubire desavar9ita.
,,Cei doi se iubesc pentru ca se completeaza. ,,Iubirea nu se
na9te intre doua suflete care suna la fel, ci care suna ,,a:rmonios",
'>pune Schiller 6. Iubirea este un schimb de viata, o intregire reci-
p:roca, pentru ca prime9te 9i daruie9te la nesfar9it. ·
,,Cei doi primesc pe Hristos, privindu-se unul pe altul", spline
Evdokimov 7 . Numai pentru ca Hristos ca Dumnezeu e transparent
in altul $i infrumuseteaza aceasta persoana, aceasta ni se arata
vrednica de o iubire nesfar9ita. In afara de Hristos, iubirea pe:rma-
nentb fata de un om ar fi imposibila. Totu9i, aceasta reciproca con-
figurare co-personala nu a lipsit cu totul pana la venirea Mantui-
torului. In slujba ortodoxa .se afirma: ,,Nici pacatul de la incepu t,
nici po.topul nu au stricat sfintenia casatoriei", iar Fericitul Augus-
tin spune la randul sau: ,,Hristos a intarit la Cana ceea ce a
instituit in rai" a.
Mantuitorul Iisus Hristos intare9te din nou legatura casatoriei
din1re barbat si femeie $i o inalta, din ordinea naturii, in ordinea
3. Pr. prof. Ion Brla, Credinta pe care o mlirturis"im, Bucure~ti, 1987,
p. 306.
4. Faul Evdokimov, Sacrament de L'amour, apud. Pr. prof. dr. Dumitru
Staniloae, Teologia Dogmaticli Ortodoxa, vol. 3, Bucure!?ti, 1978, p. 157.
5. Pr. prof. dr. Dumitru Staniloae, op. cit., p. 180.
6. Ibidem, p. 181;
7. Ibidem, p. 178.
8. Ibidem, p. 183.
158
harului, invaluind-o, pr:n participare;:i Sa la nunta de la Cana
Gallleii, in ambianta harica ce iradia din Persoana Sa. Savar<>incl
ce se casatorea sa bea din vinul iubirii, El ne arata ca incepe inal-
de Ia int~rirea 9i . ii-ialtar2a casatoriei. .
Astfel, Taina unirii indisolubile intre un barbat $i o femeie,
'
ca unire care se spiritualizeaza intr-o tot mai adanca comuniune,
este Taina in Hristos. ,,Taina aceasta mare este, iar eu zic in l:-!ris-
tos $i in Biserica" spnne Stantul Apostol Pavel (Efeseni 5, 32).
unirea lor in Hristos este o mica Biserica, dupa cum arata Sfantul
Jo3n Gura de Aur: ,,Casatoria este un chip tainic al Bisericii". Cand
cei doi se unesc in casMorie, ei nu mai sunt ceva pamantesc, ci
chipul lui Dumnezeu" 9 •
Casatoria ca taina a iubirii nu a fost niciodata definita, ,,De
b Adam pana la Domnul, iubirea conjugala autentica era taina
desavar9ita" spune SfB.ntul Efrem Sirul 10 •
Sfantul Ioaµ Gura de Aur argumenteaza ca toleranta acordata
temporar de ,legea mozaica privitor la posibilitatea de despartire a
sotilor ar fi fost 0 masura preventiva impotriva altor rele ~i mai
mari pe care le-ar fi savar9it poporul evreu, oarecum ir..firm sufle.
te9te, daca nu ar fi ex]stat aceasta ingaduinta, de a se despa;.·ti In
cazul in care unul din soti ar fi fost vinovat 11.
Totu9i, chiar in Vec!:iul Testament se intrevad zorile noii con-
ceptii cu privire la indisolubilitatea casatoriei. In multe locuri scrip-
turistice ale Vechiului Testament se detesta desfacerea primei casa-
torii 9i contactarea celei de-a doua.
In Noul Testament, Mantuitorul afirma direct necesitatea re-
venirii casatoriei la unitatea 9i indisolubilitatea ei de la inceput.
La intrebarea fariseilor, de ce Moise a permis parasirea femeii, El
raspunde: ,,Fiindca Moise, dupa invarto~area inimii voastre v-a dat
voie sa va lasati femeile voastre, dar la inceput n-a .fast a$a" {Ma-
. L1;i 19, 8-9).
Domnul Iisus Hristos considera ca adulter pe eel ce-9i lasa
frmeia sa $i ia pe alta sau pe eel ce o ia pe cea parasita, soc0tind
ca legatura casatoriei nu s-a desfiintat intre cei doi care s-au des-
partit. In acest sens, El afirma unitatea celor casatori~i, bazata pe
faptul ca Dumnezeu ins119i i-a unit, fiecare devenind om intreg
in unirea cu celalalt, iar aceasta unitate pe care ?i-a g<lisit-o fiecare
nu se poate dezintegra $1 reface dupa bunul plac.
Aceasta unitate, pe plan uman, nu este aitat o uni.tate organica,
ci o unitate prin iubire. F.a se bazeaza pe iubirea intre dona existente
umane care se completeaza, legatura dintre ei spiritualizan-
du--se mereu.
De aceea, casatoria prime:;;te in Biserica har. El nu trebuie pri-
9. Ibidem, p. 180.
10.Ibidem, p. ia3.
11. Magistrand Pr. l\'farin Brani!lte, Conceptia Sfiintului Joan Gura de
Aur despre familie, Studii 'Teologice, an IX, nr. 1-2, 1957, p. 139.
159

·t
rni
si·v ci dezvoltat activ de catre cei doi. Astfel, indisolubilitatea
pa , . · • -· t ·
implicata in fire 9i refacurta prm har este 91 o opera a vom,e1
cdor doi.
P ARIN'fl i;;1 COPII
Familia este intemeiata de Dumnezeu pentru a continua viata
pe pamant, pentr:i. a pas~ra _cr~dii:J.tc~ 9i. viaja morala in societate, pen-
tru a cre9te copn credrnc1091 91 mb1~or1 de Dumnezeu, pentru a
birui toate ispitele trupP.~/ti 9i suflete9ti. · .
Model penrtru toti cre9tinii este familia sf~nta a J?reptulm Ios1f
si a Sfintei Fecioare Maria in care a crescut Iisus Hristos: In. atc:t-
in~elepciunea Sa, Dum~ezeu . ': ales pentru intrupar:_ea Fiulm Sau
sanul mamei ca altar 91 fam1ha ca loc de cre9tere m har 9i 1.nte-
iepciune (Luca 2, 52). . • . . . •
Religia cre9tina in Sfanta Tama a. <;unume1, p~m care ~c mte-
meiaza familia cre9tin[i, impun·e memr1lor aceste1a anum1te res-
ponsabilitati 9i datorii.
DATORIILE PARIN'flLOR FATA DE COPII
In Vechiul Testament, parintii erau raspunzatori de e_~l_ucatia
morala si ,r eligioasa pe c.a re trebuiau sa o dea oopiilor. Copm erau
considerati un dar 9i o mo9tenire de la Dumnezeu (Facere 48, 8-9;
Psalmul i26, 3). de care parintii erau raspunzatori pana la moarte
(I Sam. 3, 3, 12-13; 4, 4-18). . • . .. • ..
Cea mai insemnat5. datorie pe care o au parmtn fa~a de copn
2 ste iubirea (Tit 2, 4-8). Dumnezeu a a9ezat in inima parin\ilor din
iu•iirea lui de Tata. Nasierea si cresterea copiilor este o porunca
cli;i11a (Facere 1, 28). In casa u~de s-'a nascut un copil, privirea lu~
Dumnezeu ocrote9te toata casa $i harul Sau se revarsa asupra acele1
familii. !ngerii raman aliituri de noul-nascut.
Sotia, prin na9tere, devine mama. Obligatiile ~1i bucuriile ~i
cresc. Mama crestina 9tie ca se mantuie9te prin na9tere de prunc1,
crescandu-i dupa: voia luj Dumnezeu, pregatindu-i pentru a deveni
cetateni ai cerului (I Tirnotei 2, 15).
· ' Mama este un altar de jertfa pentru copiii sai. Iubirea ei e.ste
o paine minunata pe care Dumnezeu o imparte tuturor 9i o inmul-
teste mereu. Mama nu te intreaba niciodata daca vrei ceva, ea iti
d.a' tot ce are fara sa se gandeasca Ia sine.
Mama este f emeia care se ofera lui Dumnezeu si planurilor
Sale: ea este umanitatea consacrata puterii creatoare, ,,colaboratoa-
rea actului cr·eato1r". Ea este un loc de :intalnire a lui Dumnezeu
si a barbatului, a iubirii si a izvorului vietii.
· Filosoful H egel a soris: ,,Nu este om cine nu es~? tata", .pen:
tru ca nu este icoana deplina a Tatalui Ceresc. !nrm.nt trebme sa
spunem despre femeie ca ,,deplina femeie nu-i • decat ace:~ car~
este mama". Asa cum iubirea este ultimul cuvant al Legn cele1
Noi, tot la fel Maternitatea este plinirea 9i desavar9irea femeii.
Femeia nu va intelege pe Dumnezeu, nici iubirea, nici viata
clecat prin marternitate. A fi mama este un comentariu la toate cu-
vintele noastre despre Dumnezeu 9i despre oameni, clespre iubire
9i despre viata.
160
. . ~iciodata fe~ei~ nu-i atat de ~proape de Dumnezeu, nu-i rug
de ~ub1re ca atunc~ . cand este mam~ ,__ ,,Vretn mame cre9tine ~i vom
·
sch1m~a f~ta 1~1m11" spun:a un g_'.lnditor. !'J'~ se pare indreptatita
aceasta aflrmat1e pentru ca, aruncand o pnv1re peste culmile isto-
riei lumii, constatam ca in familiile in care au crescut fii ce au
schimbat cursul istoriei $i au croit drumuri noi spre lumina si fe-
ricire, a existat o mama .cre9tina. Cei ·mai mari oameni ai Bisericii
i9i clatoreaza ascensiunea lor spre desavar9ire in mare parte bunei
educatii primite in famille; ei · sunt opera unor adevarate mame
crE•9tine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfan-
tului Constantin eel Mare, Antuza, mama Sfantului Ioan Gura de
. Aur, etc.
Copilul traie9te din viata mamei, vede cu ochii mamei, vor-
beste liniba mamei, simte cu inima mamei. Mama este jumatatea
copiilor (Aristotel).
Dragostea dintre parinti 9i copii se arata prin cre9terea 9i
educatia lor. Prin educatie parintii arata grija ce o poarta comorii
sfinte data de la Dumnezeu: copiii.
Stantul Apostol Pavel sfa-tuie9te pe parinti sa-9i creasca .cop iii
,,in :irivatatura 9i in cercetarea Domnului" (Efeseni 6, 4). Invatatura,
edoca~ia copiilor cre9Vni, a constat intotdeauna din invatarea 9ti'in-
telor vremii, a dogmelor 9i a moralei cre9tine, a regulilor de buna
purtare in viata 9i a bunei-cuviinte~
Stantul Ioan Gura de Aur scrie ca de la o varsta frageda
exista o inclinare a omului spre viciu sau spre virtute. De aceea,
copiii trebuie indreptati de timpuriu spre bine 9i virtute, pentru
a nu se deprinde cu raul. Parihtii nu trebuie sa se gandeasca cum
sa-~;;i lase copiii bogati, ci virtuo9i 13.
Tot ce fac parintii pentru copiii lor, pentru educatia lor, fac
din dragoste. Din ea izvorasc 9i celelalte virtuti pe care parintii
sunt datori sa le sadeasca $i sa le cultive 1n inima copiilor: temerea
de Dumnezeu (Psalm 33, 11; Efeseni 6, 4), ascultarea (I Timotei 3, 4),
purtarea cuviincioasa (Proverbe 22, 6), . credinta pmernica (Isaia
? 8, 19) $i _mai ales poruncile, caile 9i legile Domnului (Facere 18, 19;
Deuteronom 4, 9-10; Psalm 77, 3-10).
Parintii sunt chemati sa vegheze la cre9terea morala $i reli-
gioasa a copiilor. Educati a morala trebuie sa o faca parintii 1nva-
tand pe copii deprinderile 9i faptele bune, pentru a-i ajuta sa scape
de ar,arhia instinctelor o;i tendintelor .spontane, pentru a indeparta
egoismul natural 9i a-i ajuta sa devina mai buni.
In lumina Sfintei Scripturi, parintii mai sunt datori sa-$i bine-
cuvanteze copiii (Facere 48, 15-16 ; Evrei 11, 20-21), sa-i mangaie
(I T esaloniceni 2, 11), sa-i supravegheze (Sirah 16, 1-5), sa le asi-
gure cele de trebuinta (Matei 7, 9-12; II Corinteni 12, 14; I Timotei
5, 8), sa~i convinga sa nu se casatoreasca cu eretici (Facere 24, 1-4;
28, 1-2), sa se roage pentru ei, iar cand sunt rai sa-i mustre sau
chiar sa-i pedepseasca (Proverbe 3, 12; 13, 24; 19, 8 ... ; Sirah 30, 1-2;
12. *** Cartea mintii, Bucure$ti, 1993, p. 62.
13. Sfantul Ioan Gura de Aur, Explicarea Epistolei ciitre Uomani,
Omilia a X-a, apud. Pr. Gh. Paschia, Familia $i raporturile cliwtre membrii.
ei, B.O.R., an CIII, nr. 1-2, 1985, p. 107.
11 161
8, 12), illcredintat~ fi~nd . di binecuv~ntarile lor ii .~ns?tesc ~n viata:
ca sl blei:tetnele ~1 pacartele lor (le~1re 20, 5; 34, 7, Numer1 14, 18,
Deuteronotn 5, 9; Psalm 111, 1-2).
Familia crestina este $Coala virtutilot. Cea mai buna cre$tere
pe care o pot da · patjnt~i copiil?r. e..ste c~a mor~la ~i religi~asa .. Fie-
care copil este o fhnta metaf1~.1ca (N. Crair;;c) 14 , un_ m~c ftlosof
religios care se roagA c~ drag Im ·vum_nezeu, 11 place_ b1s:r1c~, pune
intrebari despre lume $1 vla\li, vr.ea sa cunoasca toat·~ cautand ra-
tiunea ascunsa a lucrarilor. Toti copiii au o fireasca pornire spre
Dunmezeu, spre religie.
Educatia religioasa cuptinde practica vietii in rugaciune, iu-
bire de Dumnezeu $i de aproapele. Cu indrumari sanatoase, cr~?te­
rea in cei sapte ani de atasa" lasa in inima ~;;i in mintea copnlor
urme si' amintiri nesterse. 0 buna educatie acasa dezvolta senti-
mente ·religioase pe 'care $i cea mai atee · $Coala nu le mai poate
nimici.
Familia crestina este inclusa in misiunea Bisericii.; este o pre-
lungire a Bisericii in lume $i o aducere a lumii in Biserica. Toti
parintii sunt datori sa·-~i imbisericeasca copiii, sa-i imprieteneasca
cu Duhul lui Dumnezeu $i sa-i creasca sub aripile Bisericii, a1;m
cum a fost imbisericita ~i crescuta Maica Domnului.
Grija · etj_u catiei copiilor nu apartine numai familiei, ci $i $Colii,
societatii 9i Bisericii. Toate institutiile poarta obligatiile 9i raspun-·
derile creilterii, ingrijirii $i ajutorarii for, cu toate mijloacele mate-
dale si morale de care dispun.
Educatia cea mai sanatoasa si temeinica se da copiilor cand
toate a;;eza{nintele care raspund pentru cre$terea <;>i educarea lor
i!;:i armortizeaza interesele $i principiile lor cu scopul pe care il au
in vedere: formarea caracterului religios-moral. Cu oameni de ca-
racter moral 9i de convingeri religioase nu se va destrama nici o
societate si nu se va ihchide nici o biserica.
· Copi,lul este un crin, iar in neprihanirea lui vede 1ngerii lui
Dumnezeu. ,,Dati-mi ochiul unui copil pe toata viata :;;i nu voi vecfo'1
decat lumina fericita a raiului dumnezeiesc" spune Nichifor Crainic.
Ilibitea $i rugacilliilea rev-eleaza copiHor pe Parintele lumii 9i al
oamenfior; iubirea 9i rugaciunea ii fac sa-L 1ndrageasca 9i sa-I pri-
measca in suflet, pe toata viata, icoana Lui sfanta, ocrotitoare, man-
tuitoare.
· Copiii trebuie deprin9i de mici cu rugaciunea $i cu datinile
religioase. Exemplul parin\ilor are un rol deci.siV in formarea deprin-
derilor re1igioase, traducand in acte vii $i ooncrete formula abstracta
a datoriei. Astfel, parintii trebuie sil-$i faca rugaciunile impreuna
cu wpiii care tr:ebuie du$i la biserica, invatati sa faca semnul Sfintei
Cruci, sa ingenuncheze, sa spuna rugaciuni $i sa cante cantari reli-
gioase, sa duca daruri la Sfantul Altar, sa aprinda lumanavi la
biserica, sa se imparta!'/easca.
Copiii poarta in mintea $i in inima lor ingereasca, chipul lui
Dumnezeu. Nevinovatia 9i bl?nde\ea lor e masura omului desavar9it.
De aceea zice Mantuitorul: ,,De nu va veti intoarce ~i de nu ve~i
fi ca pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor" (Matei l 8, 3).
14 Pr. cir. Ilarion Felca, op. cit., p. 482.
162
Dragostea netarmurita fata de copiii no$tri ne aratii ceea ce
ar trebui sa fie dragostea pe care o merita orice semen al nostru.
lJrin copii ne leaga de lume $i de viata in chipul eel mai generos,
c;~patam o sensibilitate comuna fata de problemele sem>?nilor.
STAREA FAMILIEI AZI
Societatea de astazi se confrunta cu numeroase $i foarte grave
probleme. Ca intr-un co$mar, fiecare luna care a trecut de la Re-
volutia din 1989, a scos la iveala drame cumplite, p(~ care nici nu
le-am banuit decenii de-a randul.
In primul rand exista parinti care nu vor sa aiba copii sau
omoara copiii inainte de a se na$te. Copilul este fiinta vie din mo-
mentul conceperii sale. Dreptui lui primordial este dreptul la viata.
l\iumarul femeHor care au avortat, luand ginga$ei fiinte dreptul la
existenta, este de patru milioane in ultiimii 4 :ani, in Romania.
Motivele invocate pentru justificarea acestei crime sunt, eel
mai adesea, lipsurile materiale, neintelegerile in familie, lipsa unei
educatii religioase.
Este absolut necesar ca Biserica, prin preotii duhovnici, folo-
sindu-se si de materiale educative. s~t actioneze concret pentrn adu-
cerea la · cuno$tinta a invataturii cre$tlne despre familie, despre
menirea femeii, despre grozavia crimei $i gravitatea pacatului savar-
$it prin intreruperea sarcinii. Este necesara analizarea cu ma.-xima
seriozitate a cauzelor care determina femeile sa recurga la aceasta
odioasa solutie, precum $i gasirea celei mai bune rezolvari pentru
a putea salva copilul.
Lipsurile materiale nu sunt acum mai mici decat le-au suportat
bunicii no9tri care aveau casa plina de copii, cea mai mare boga-
tie, singura care ii;i aduce adevarate satisfactii. Lipsurile materiale
de atunci erau compensate. de sufletele curate ale parin\ilor care i~i
cre$teau copiii in spirit cre9tin, in dragoste fata de Dumnezeu -;;i
fata de munca.
Un alt mare pacat cu care se confrunta societatea de azi este
eel al vinderii copiilor peste hotare. Parintii i$i vand proprii c:opii
pentru . bani la straini de alta credin\a, pe motiv ca nu mai au cu
ce sa-i creasca $i cu ·speranta ca acolo vor trai mai bine. Pe ace::,;ti
parinti, Biserica ii considera de doua ori uciga9i de copii, pentru
ca le vand 9i sufletul $i trupul. Ei se leapada de proprii copii, pe
care i-au primit de la Dumnezeu, vanzandu-i la oameni de alta cre-
dini;a, despartindu-i pentru totdeauna atat de dragostea parintilor
lor, cat 9i de Biserica Ortodoxa. Ace$ti parintii vor avea de dat un
greu raspuns in fata lui Dumnezeu, $tiind ca 9i-au lipsit copiii dP
mfmtuire.
Biserica Ortodoxa a luat atitudine fata de acest pacat, inter-
Yenind ca prin legi sa se puna capat acestui trafic inuman de
copii mici. Vanzarea de copii este un pacat strigator la cer. Astfel,
Legea 11 / 1990, privind infierea minorilor, inlesne$te adoptiiJe de
163
catre cetateni romani, cu prior~t':lte fap.
de cei sit:aini (art. 3) 15 , iar
in art 11 se spune: Fapta parmtelm care pretinde sau pr1me9te,
~n'-r~ sine sau pent;u altul, bani ori foloase ma>teriale in scopul
P t• . c
.adoptiei •
unui copil se pedepse9te cu mcbsoare • d e 1a . 1- 5 am. " 16 .
Mai exista o alta categorie de copii, cei pe care rname denatu-
rnte i-au lipsit de dragostea lor: a9a "num_itii ,,copii ai s~:azii".
Acestia sunt copiii nimanui, vinovati fara ... vma, sute de copn car~
dor~ prin canalele ora9elo_r, dr~gar:du-se c_u ~urolac_, . ab_and?nat1
intr-o lupta dura pentru ex1stenta. El sunt mtat1 de parmt1 on ne-
recunoscuti de parinti, care nu i-au V1rut 9i oare nu-i pastreaza in
cutele me~oriei lor. Pentru ace9ti copii, un dimin, o familie, poatE~
sa fie• subiectul .r ugaciunilor secrete 9i nar implinite. · ·
Singurele metode eficiente pentru acordarea asisten~ei. sociale
1n sprijinul acestor copii este dragostea 9i implinirea nevo1loi; lor
sufletesti. Ei au suflet curat, de9i au treciut prin atatea experiente
dure. Sunt capabili sa iubeasca sincer. Mai greu e sa-i poti sa-i /aci
s;'\ creada ca 9i ei pot £i iubiti. In mintea lor trauma abandonulu1 la
care au fost supu9i se identifica cu ideea ca ar avea un defect car:
i-ar face de neiubit. Se 1nvinovatesc pe ei in9i9i pentru faptul ca
:au fost uitati de parin1;L Iubirea este marea cheie pen.tru sufletele
lor. A le oferi o casa, o familie, inseamna a le oferi toate como-
rile lumii.
La drama acestor copii ar trebui sa se gandeasca fiecare om.
Cum mai poti fi fericit, cum te mai poti numi cre9tin adevarat,
stiind ca exista astfel de copii, in care sufera Hristos, prezent tainic'?
Pentru eel fara mila, judecarta va fi fara mila (Matei 25, 35-46).
Fundatia ,,Prietenii copiilor" a Mi9carii pentru Salvarea Vietii
din Biserica O:rtodoxa a intocmit, dezvoltat 9i aplicat un program
pentru sprijinirea materiala 9i morala a copiilor lasa\i sa se nasca
in urma actiunilor de convingere a mamelor care nu-9i doreau acei
-copii 17_ Acest proiect vjzeaza ajutorarea tinerelor mame, prin or-
ganizarea unor loca?uri uncle tinerele fete, a9teptand sa nasca, sa-9i
gaseasca un loc de lini:;;te, sa fie ajutate sa-9i creasca copilul, sa fie
indemnate a-~;;i apropia ve9nicia prin iubirea copilului lor.
Pentru ,,copiii strazii", un proiect de o mare amploare a prins
contur la Aricesti-Prahova. Aici a fost cumparata o mare ferma,
unde s-au construit zece case confortabile, in fiecare dintre ele
locuind cativa copii, ca intr-o familie, fiecare cu mama lui, o blanda
maicuta jertfita iubirii lui Hristos, o biserica, o ~coala generala ~i
D ~coala de meserii. Aici vor trai, vor invata 9i i9i vor vin.dr-~ca ranile
() parte din ace9ti copii napastuiti.
Putem aduce putin3. bucurie in sufletele acestor copii necajitj,
organizand in fiecare parohie o casa pentru ei. Aici, in camere cu-
15. Codul familtei, cu r.ompletarile, modificarile !?i abrogadle pap:'> 1a
26 iulie 1993, Ed. Lumina Lex, Bucure~H, 1993, p. 15.
16. Ibidem, p. 16.
17. *** Cartea nuntii, p. 64.
164
r,ate, ..c~piii_ s~ poata gasi adapost ~i mancare. U~a sa fie mert>u
uesch1sa: sa h se ofere totul, fara sa li se ceara ceva. Investind io
ei multa dragoste 9i incredere, vor. deveni mai a prop1al,l, m ai socia
bili :;>i integrarea lor in familii cre1?tine se va face mfil u~or.
In fiecare parohie se mai poarte initia un p rogram de colectar e
a ajutoarelor bane9ti 9i materiale pentru spriji nirea celor mai s~rrac1
9i cu familii numeroase. 0 idee intr-adevar simpla ar ii
organizarea unei asociatii · la nivel de parohi sa ad une hiii
nute 9i lucru9oare pentru copii de la familii1e care nu maf
au nevoie de ele ; sa le trieze, sa le spele, sa le dea
0 noua ,,fata" :;>i sa le redistribuie femeilor din parohi.e, care-
nasc. Multe Minute devin inutile pentru ca in primul an de via~a
copilul cre$te repede :;>i acestea stau degeaba in garderoba, in timp
ce multi copi.i se nasc :::;i nu au nici macar cu c sa fi infu~ati la
ieE,>irea din maternitate . In Finlanda, statul asigura Iiecarui nott-·
nascut o cutie cu lucruri noi, necesare intretin r ii. Ex.istenta acest i
initiative cu caracter de lege a marcat devenirea Finlandei ca ~ara
prospera, economic :;>i moral. Poate ca efortul d reconstruc.~e a
fost mai rodnic prin soJidarizarea tuturor .
. 1)
$i noi, femeile cre9tine din Romania, pulem fl solidar , sJ:
facem din putinul pe care il avem parte 9i bucurte altuia, care
este la nevoie. Aceiasta, in spirrituJ trraditiei noastre or todos:e, de-
venita istorie a dainuirii.
Totul este sa ne amintim ca undeva, in fiecare 111 i n!lt, SP '1Fl~te
un copil, minunea suprema a creatiei 9i singura garantie a ve~ni­
ciei noastre.
DATORIILE COPIILOR FA'.fA DE PARIN'J'I
In lumina Sfintei Scripturi, copiii datoreaza recuno$tinta pa-
rintilor, iar aceasta se arata prin intretinere 9i ajutor cand au ne-
voie, prin cuvinte cuviincioase, prin respect. Sfantul Chiril al
Ierusalimului scrie: ,,Prima virtute a cre9tinilor este de a cinsti pe
p.:irinti, a rasplati ostenelile celor ce le-au dat viata 9i a le procura
din toata puterea cele trebuincioase tihnei lor. Chiar daca i-am
rasplatit cu mai mult; nu vom putea insa niciodata sa-i nac;;tem" 18
Copiii sunt datori sa aiba ascultare fata de legea Domnului
(Deuteronom 30, 1-3; Proverbe 28, 7) 9i tot a9a fata de parinti,
dupa cum spune atat de limpede in Porunca a V-a (Ie$ire 20, 12)~
,,Cinste9te pe tatal tau !:)i pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine :;;i sa
tdtie$ti ani multi pe pa~nant".
,,Cinste:;>te!" - ziC€ imperativ Sfanta Scriptura. Cinstirea pa-
rintilor se na9te din faptul ca ei ne-:au dat viata, ne ocrotesc, ne-
cresc $i ne educa. Parintii sunt colaboratorii lui Dumnezeu in for-
marea noastra. Cu acela~;i e:uvant de ,,Parinte" numim pe Dumnezeu
:-_;1 pe eel ce ne-au dat viata.
18. Pr. Gh. Paschia, op. cit., p. 108.
 - • . '
A cinsti pe parmt1 mseamna- 19 :
__ A-i iubi, a le dori $i face tot binele cu putin~a. Iubirea fata
de parinti este $i o porunca a firii, de aceea ~· giis~m la toa~ popo:-
rele. ,,Dragostea fata de parin\i este o dator1e atat_ de clara, pe cat
de clar este ca zapada este alba.:, spune Aristotel 20 ~
- A asculta de ei: ,,Ascultati de parintii vo;;;tri intru Dom-
nui ca aceasta este cu dreptate" (Efeseni 6, l); ,,Fiule paze$te legile
tatalui tau $i nu lepada invataturile maicii tale" (Proverbe 6, 20).
- Sii nu-i suparam cu ceva $i sa ne purtiim fata de ei cu
toatii ci1viinta, vorbind despre ei $i cu ei cu mult respect. ,,Ochiul
cdui ce batjocure$te pe tata $i nu cinste$te batranetele maicii, sa-1
s1·obeasca
- . sa-1 manance puii vulturilor" (Proverbe 30, 17).
corbii si
- Sa-i ajutiim la nevoie, mangaindu-i in necazuri !?i inseni-
n£mdu-le seara vieW lor. ,,Frate sprijina pe tatal tau la batr.lnete
~i nu-1 mahni in viata lui" (Sirah 3, 2).
· Pilda pentru noi este Insu~i Mantuitorul, Care de pe crnce o
incredinteaza pe Sffinta Sa Mama ucenicului preaiubit loan, ca sa
aiba grija de ea (loan 19, 26~27). Prin aceasta dispozitie testamentara
a Mantuitorului, s-a im1ugurat in cre$tiriism cultul mamei 21 .
- Sa ne rugiim lui Dumnezeu pentru ajutorarea lor cand sunt
in viata, iar dupa moarte, pentru odihna sufletelor lor, implinin-
du-le vointa cea din urma $i pasfrandu-le o vie amintire.
A$a ne 'invata morala cre$tina, Biserica, ca trebuie sa ne com-
portam fata · de parintii no~tri care ne-au dat ce au avut mai bun
pentru ca noi sii fim fericiti, sa ne realizam in viatzt, sa rie inte··
meiE:m ~;;i noi o familie. Trebuie sa fitn aliituri de ei, sa-i facem
sa se considere utili, dupa puterile lor, pentru a nu-i lasa in dez-
nudejde f?i singuratate.
Dar, ,,Cine are parinti / Pe pamant, nu in gand I Mai aude
~i acum / Ochii lumii plangand ... " spune cu durere poetul Adrian Pau-
ncscu, pentru ca exista copii care au uitat chipul sfi'lnt al mamei care
i-a vegheat, vorba ei duioasa care i-a indrumat in viata, au uitat po-
vata tatalui $i mainile bi batatorite de mund\.. Sunt ·multi cei care
:;.i-au parasit parin~ii batrani, bolnavi. I-au lasat la mila lui Dum-
nczeu , ~i a oamenilor. Ace$ti copii denaturati uita ca Dum-
nezeu nu va ingadui aceasta lip~a de respect !?i de iubire $i ca ei
vor gusta din durerea arnara a singuriitatii la batranete.
Cei care sunt indiferenti fa~a de parintii lor '?i le intristeaza
19. Colectiv, TeoL.ogia moralii ortodoxii, Bucure~ti, 1980, p . 300.
20. Pr. loan Suciu, MoraLa cre$tinii, Blaj, 1939, p. 113.
21. Fr. dr. Ilarion Felea, op. cit. p . 376.
166
biltr<ine\ea, vor fi un exemplu negativ perntru copiii lor. Ace!?ti
oameni nu pot. r~puride p9runcii iubirii fatJi de aproapele, dac5. ei
nu pot ~i cap9bili sa raspun(ia iubirii parintuor.
*
* *
C .Q NCLl]ZII
Familia este eel dintai caqru social de care fiecare om are
nevoie ca sa traiastji. Ea ~te me4li+l eel mai prielnic pentru nas-
terea, dezvoltarea ~i Q.e15aV~I"9irea fii.n \ei umane. ·
· Familia este prima societate natutala. este un oficiu inalt al
respectului, demnitatii, al liberta~ii interioare, al senini!.ta~ii construc-
tive. Mediul f<}milial ofora s,iguranta, lini$te, afectiune, seninatate
can~ constitl,lie o atn:1 0sfera prieh).i'oa pentru de?.:voltr1rea normala
~i echilibrata.
Datorita famili~i, omuil nu este , izolat in lume, fara radacini
in trecut, f~ra re.azefu in pre?ent ~i fara speranta in viitor . .
Fwnilia are o jp.se.[I')l}~t~ fup.ctie eQ.ucartiva. Este o :;;coala a
virtutilor !'ji o nesecat? sq.rsa de intarire morala.
In fam~lie se qepriruJ · dlsc)plina ~i spiritul de ini~iativa :')i s~
cultivii sentimentul demnitatii, iubirii, re$pectului ~i ajutorului, sen-
timentul sacrificiului ~i al daruirii pentru semenii no:;;tri.
Famjlia formeazf! pe meml;lrii ei prin calcf ura dragostei, al
cfo·ei sanctuar este ea prin excel~nt;i. Mare ~i nec\1prirn;a este
puterea iubirii, cum i+e psigurii Sf~ntul Apo~tol Pavd in lmnu1
sublim pe care-1 inchina acesteia (I Coripteni 13).
Numai o familie l:)~ata pe iubire va rezista. Le~atura iubirii
pt1streaza pe membrii frupiliei intr-o aQ.evgirata unitate intre ei. !'ii
cu Dumnezeu. Uni~te in hJbire.
Iuhire11 este adanca taina a lumii.
Iubirea sadi1ta in sufletele noastre este 0 scanteie din nesfar-
l;ii ta iubire. a lui Dumne.zeu. Subiectul iubirii noastre poate fi dife-
dt: iqt)irea··sotilor tntre ei, a parintjlor tata de cppii, a copiilor fata
de parinti, iubirea noas:ra .fata de semeni ~i f~~a qe Dumnezell.
Iubirea este etern~, strabatand cerul.
,,Dumnezeu este iubire" (I Ioan 4, 8), iar cine iuoef?te este mai
ciproape de Dumnezeu.
Irina .LEONTE
167

TINERETUL $l ·VIA'fA ·DE FAMILIE
." - 0 PERSPECTIVA . ORTODOXA COPTA
I. 0 VIZIUNE cRm;>TINA ASUPRA CASATORIEI
Casatoria .~re9tina ~~ste diferita de oricare alta. Ea prezinta o
per:.:pectiva proprk, pe care trebuie sa o cunoa9tem, dad incercarn
sa ' a•;em 0 imagir.e ( ompleta 9i sa 0 privim fa .toata purit<!t<:a ei.
Aeeasta deoarece casatoria crestina este · o Taina; Duhul Stant ':'Ste
CPI ce o . face sa existe 9i sa functioneze. De aceea, noi treouie sa
o tratilm tliferit, ih toatci profurizimea ei reala. Trebuie s:1 v<~dem
apoi, cum aceasta are efect pra,ctic asupra comportamentului cre'?tin
au ten tic. · tate. 1\ccste trei puncte trebuiesc luate foarte serios in consideratle.
Sfantul Apostol Pavel ne reliefeaza doua aspecte in<-erioare
ale sfin\eniei ca:;atoriei: ,,Este o Taina mare" (Efeseni 5, 32) $i
,,Casatoria este cinstita 'intre toate" (Evrei 13, 4).
,Casatoria cre$tina inseamna mai mult decat unirea dintre douC:1
trupuri: ea tinde sa realizeze unirea sufletelor. Dupa cum Sfftntul Duh
luoreaza in apa Botezului, pentru a crea omul nou, la fel E.I este pre-
zcn t ~i : in casatorie. A~a cum lucreaza in Sfclntlil Mir pentru a
sfin:,i trupul uman !'.i'< a-1 face templu al Duhului Stant, a~a cum
preface p2.inea ::,;i viriul 1n Sfclnt:ul Trup 9i Sange, af?a une9te mirele
:;;i mireasa, unul cu altul 9i impreuna cu Domnul, prin credinta ~i
rugaci-<1ne _c urata. . . ·
Mai nfu;l t, a.c easta unitate nu este inteleasa in mod magic.
Mireasa 9i mirelr::' sunt con9tienti 9i participa la aceasta unire cu
rugaciune din inima 9i raspuns afirmativ la lucrarea harului. Asta
jnseaim1a ca Sfintele. Taine nu lucreaza in mod mecanic: E•le cer
rasp.m::iul spiritual din _pat:tea persoanei care le prime~te. Acest
raspun.s este la fel de important ca 9i rolul preotului slujitor, prin
rostirea rugaciunilor 9i prezenta Sfantului Duh.
Aceasta lucrar~ divina reprezinta un aspect nou in cre9tiriism.
1nca de la inceputul crea~iei au existat diferite·ritualuri de casi'ttorie,
int,:e1egeri de ambele parti, qu irnplicatH sociale ce difera de la o
comunitate la alt.a. Ceea ce este nou in . cre9tinism este lucrarea
Sfantului Duh care face din cei doi un cuplu 9i din cuplu o
entitate. · · ·
Intelesul crestin al ·. casatoriei ·aevine· evident prin pristna ca-
racteril'ticilor specifiee:
1. Un <.ingur partener;
Cre$tinismul IlU admite poligamia, respectiv casatoria Cll mai
mult de o persoana. Monogamia sau legea µnei singure sotE este
defi.nita in cre9tinism 9i fundamentata in Sfanta Scriptura. !n acest
context, cuvintele Sfantului Pavel sunt edificatoare: ,,Fiecare b:ir-
bat sa aiba sotia sa 9i fiecare femeie sa aiba barbatul ei" (I C)l·in-
teni 7, 2); ,,Femeia nu este stapana peste trupul ei, ci b3.rbatul;
af?i~derea ~i barbatul nu este stapan peste trupul lui, ci femeia"
(I Corinteni 7, 4); ,,Celor ce sunt casatoriti le poruncesc, nu eu ci
Domnul: femeia sa nu ~e desparta de barbat" (I Corinteni 7, 10);
168
:,Pentru aceea, va lbsa omul pe tatal sau ·si pe mama sai d se va
uni cw femeia sa ~i vor fi amandoi un tru'p•' (Efeseni 5 3'1)· ,...el
.. l f . .
ce-~1 JU 'Jf·;;te eme1c. sa, pe sme se iube9te" (Efeseni 5, 28).
' ' ,,· ......
De fa pt acest lucru Inseamna:
a) 0 r estaurare a starii originare : ,,Oel care i-a facut la in-
ceput, h~irbat 9i femefo i-a fa.cut" (Matei 19, 4);
b) 1mplinirea poruncii lui Hristos: ,,A9a incat ei nu mai sunt
doi, ci en trup. De aceea, ceea ce Dumnezeu a unit, omul sa nu
desparta" (Matei 19, 6).
Es1e mai presus de orice indoiala faptul ca randuiala unei
sh1g'ure sotii aire implicatii adanci 9i nume1Z1oase. Ea I'idica starea
femeii de la a fi un instrnment important 9i folositor, la cea de par-
tener de viafa, accentll(~aza insemnatatea na9terii de copii de la canli-
tate 12 ca1itate 9i rafinea7a instinctul, de la senzualitate la spirituali-
Durrmezeu a creat riumai .o singura Eva pentru Adam, pentru
a-1 face sa-si dea seama di ea este o uersoana ,,de intalnir2 si ajutor"
adi<':a ur p~rten<!r de viata pe depl{n egal. Este 9tiut ca Dumneze1~
·nu a Juat-o pe Eva din capul lui Adam, a$a incat sa-i fie superioara,
nid din picioare, astfel incat sa-i fie inferioara. El a luat-o din
Cl1ao:ta lUi, pentru a-i deveni partener egal.
Pe langa aceasta, legea unei singure femei transfera insemni:J-
tatea na;;terii de prunci. de la cantitate la calitate. Numarul lor
va fi Urnitat 9i ei vor :'.'.1 crescuti in spiritul implinirii postulatului
cre:;; tin de a deveni cetateni buni 9i marturisitori credincio9i ai
Domnuhli. Acest fapt e:::te superior celui de a avea o multime de
copii care sa fie crescuti neglijent 9i sa nu se bucure mci de trupul
Bisecricii, nici de ·viata ve9nica.
R~mduiala i::nei singure sotii potole9te instinctele. Iubirea spi-
ritnala i:ste taina implinirii personale, a multumirii :;;i fericirii, in
timp ce iubirea senzuaVi, necontrolata, reprezinta un regres, de la
starea umana la cca animalica.
2. Unicitate;
Casatoria cres;tina nu este numai un contract intre doua par~i,
in care 1iecare persaana continua sa-9i urmeze propriul eu. Cre'?ti-
r.ismul unifica cele doua parti sau, mai degraba, cei doi parteneri,
intr-un trup, pen.tru ca ,,cei doi vor deveni un trup" (Matei 19, 5).
1n cazui de fata, expresia ,,un" este foarte precisa, pentcu ca un
trup are mai m1{i.te membre, dar toate sunt unite 9i Jegate in dra-
goste, s.wrificiu, r:iiruire de sine 9i armonie. Acest tr'.lp este dirijat
de o singura ratiune, simtfre $i vointa.
::Je aceea, adevarai.a casatorie cre9tina preface casa intc -un rai
si familia intr-o biserka sfintita. Nu mai exista dualita:e, ci o
cntitate, structunta la niveluJ: '
SPIRITULUI: ce: doi sunt uniti !n Dumnezeu;
MINTII: · cei doi au acum gandirea lui Hristos;
EMO'fIEI: at<1t timp cat iubirea daruitoare de sine este motto-ul
lor: ,,:~ste mai bine a da decat a lua";
VOINTEI: SfAntul Duh este acum calauzitorul fiecareia dintre
vointele lor' 9i-i une9te pe cei doi intr-unul.
169
 De aceea, noi numim cele doua persoane un cuplu ~i cuplul
unul, fapt real, pentru di ~i sun~. uni\i in .?u~nezeu. F'iecare par-
tener il poarta pe celalalt l.n strafundul ~nnte1 s~le . El sau ea_ n~
mai sunt indivizi separat;i, ci un cuplu. F1ecare gantle~te, se. ~1~ca
si lncreaz~ cu celalalt adanc ascuns in inima sa. In acelia~1 !imp,
~ei doi devin unul, adica intreg comportamentul 1or se revarsa dm
izvorul unitatii ac;lanci create de Duhul Sfant.
. Din ;ace~te motive, este foarte important ca mirele 9i mire~sa
sa fie foarte atenti la rugaciunile 9i poruncile ce se rostesc in slu~b~
'/ainei Cununiei. Ei trebuie sa se ridice la acea con9tiinta cre:;tma
in care casatoria transcende aspectul social ~i fizic, intJ"-0 unitate
spir;tuala cre9tinA.
3~ Conhnuitate;
Aceasta este a treia caracteristica importanta a casatoriei cre9-
tine. De fapt, aceasta este, dupa cum a spus pomnul Hristos, p1:in-
dp:ul dupa care au trait la inceput Ad~- 91 E'':a· De ~ceea, ~and
evreii ~rau ispitit pe_ ~a~tuitorul in p71vm\a d1~ortu~m sr~u?i:1~ ~: 7
Se cac:te, oare, omulm sa-91 lase pe femeia sa pentru orice prICma. ,
El a replicat: ,,N-clti citit ca Cel care i-a facut de la Jnc:put~ ba:'f?at
si femeie i-a facut/ ... Pentru aceea, va lasa omul pe tatal sau ~1 pe
~1ama sa si se va lipi de femeia sa ~i vor fi amandoi un trup". ~and
ac~~tia L~au intrebat De ce a randuit Moise sa-i dea- carte de
despartirc si sii o lase?Zl, El a raspuns: ,,Fiindca Moise, dnp{t :!nvar-
tosare<; inimii voastre v.-ei. dat voie .sa lasati 'Pe femeile voastrc, dar
di; 1nceput nu <:i fast a~a" (Matei 19, 3-8).
Textul reflecta limpede doua aspecte:
.a. Casatoria a fost fundamentata, la inceput, pe continnitate,
ceea ce inseamna ca ideea de despartire era respinsa cu desavarsire;
b. Moise a dat voie evreilor sa tread). peste aceste randuleii
- cu vJia lui Dumneze\1 - datorita invarto9arii inimilor lor.
Hristos insa, care a randuit un nou legamant al mantuirii :;;i
ne-a restaurat dnp<':· chipul dintru inceput !?i dupa natur~ i1:iti<1l_a,
a readus si casatcria la starea ei origin.ala, aceea caractertzata prm
ccntinuito.te si intHzicere a divortului. Dumnezeu nu a adm:s d.es-
p[lr~)rea cwcat in caz de Edulter, d~oar:ce par~ea vii;io_va~a, - in. virtu-
tea nat,1rii pacatului Sall - rupe legatura casator1e1. b1.~ecuvantate,
prin urmare cu 1111 alt partener. Cu rtoa:e acest~a~ naca partea n~­
vinovatr, doreste <;a ram5na impreuna f?l accepta mtoarcerea celu1-
lalt, casatoria poate sa continue, cu coi:di!ia poca~nte~ si?c:_ere. ~ celui
cP a gre~it 9i o rPd1'd1care fata de legamantul pr1me1 casatoru.
Al dcilea motiv pentru despartire este adulterul spiritual, adidi
negarea credintei 9i remmtarea la ~:re9tin_isn:. tr: a~est c?'~! ~arte­
nernl crestin nu mai este legat prm \egamantul casator1e1 ~1 are
dreptul s~-1 paraseasca pe cel~lalt. . motive:
Cat prive9;;e motive]e pentru care unii creJtini incea:_·ca. sa s~
tlespartfi, ca: neintelegere, trai · s~parat, . a?senta fre~:en~a ~1 boll
cronice, acestea nu pot sa le as1gure hm~tea con~?llln\eL ble nu
~;unt de~·&i, pretexte prin care incearca sa-9i justifice egdsmul ~i
lipsa de d.ragostc.
170
~ '" '·Pe de al~a· ~;a1~te, ~~ulit_ate'.1 casatoriei_ es~e permisa in caz Je
m.:eJ.ar~, ~1ep:it~n\.:l 91 aL. c:aZ1:1r~ pe care B1ser1ca le cunoaste. Nuli-
tat~a. c_asator1e1 f&_te un pr~nCiplU sanatos, cand mot.i•1ele ~ fac te-
~e~mt.~, _dar z;u cane[ l'~:_rnta elemente fundamentale pentru 0 casa-
wr:e sar.atoasa, cur:1 ar £1 maturitatea mentala 9i fizica, ~- :t.
_ . ? s~mpl.a privire generala asupra motivelor frccventelor des-
par\1n dm z1lele noa:stre ne aratii cat de superfioiala este viata
SJ?inttt~la _~i cat de. rara ~ d_evenit dragostea autentica. Ea ne arata
dnnens~1trn ale eg01smnlm 91 auto-centrismului, neascultare fata d;>
porunc1le Domnuh~i. '
4. Aduce-rea de roade;
Familia cre7tina - prin lucrarea Duhului Sfant -- aduce urma-
t.oarele roade :
a. Virtutea~ cre~tinf1 - reflectat.:t in viata membrilor ei;
b. Copiii - cand Dumnezeu ii d3irlule~te Ei vor fi bin.eouvantati
~i crescuti in frica lui Dumnezeu $i strans legati, ca unul, cu m'-
ser1ca;
c. Siujirea - -·~~:O:ili? o~er~ tuturor adevarata dragost,~ cr<~~;tina,
care 1~u cunoa$te mc1 d1scr1mmare, nici ura, nici fanatism .
. Fa.m ilia este o Biserica mica, vie ~i activa, care . depu.ne mar-
tune despre Do:nnul Iisus Hristos. Copiii nu reprezinta o finali tate
a_ ei, ci. d~a~ roadele ac?steia. _Cat de minuat este cand par!ntii \~i
largesc m1m1le spre ma1 multa dragoste decat cea pe care 0 im-
part<l:;;esc c,opiil~r l_or. Cc':_~ de bine este ca1id un cuplu, caruia Dum-
r.e,;:.:'u uu 1-a dar;ut cop1J. dupa trup, i~i deschide inima sa pentru
d ac!upta copii mat multi. In acelaE?i timp, aceste familii . pot s·i
poarte de grija fata de miile de copii, cu dragoste pa.rinteasca in Bi-
:,er1ca lui Dumnezeu.
Acestea simt cateva caracteristici ale familiei cre9tinc.
IL MATURITATEA NECESARA PENTRU CASATORIE
. . A~eseori, :.Jnerii se grabesc sa se casatoreasca. Aceasta este o
mclm?.t1e natur~l), l~ _irn;eputul tineretii, 9i o chemare a instinctului.
J?ar, om a~easta graDa, mtotdeauna decurg gre~eli, din diferite mo-
tive gre9eh pe care le vom aborda in .a cest capitol.
F.i:·~ar. ta:iar tr..:buie sa indeplineasca anumite conditii ale
matlirnot!i m_a1r:tc de :: se gar:di $i indrepta spre alegere~ unui
partener de v1ata. Surpnndem cateva aspecte: ·
1. Matu1"itatea spirituala;
, _C~1 toate :a tinerii ar putea sa nu ia acest lucru prea in serios,
!.orn~1. 1.apt~l ca f'ufletul este condus de Duhul Stant, este un Iucru
~ncontes 1 ;:ib11. Chestiu.flc;, aceasta este importanta din m::ii multe
-~· _Casa1?ria este un fel de intovarii~Te spirituala, o unire in-
tegrald .in ~r1sto<;. Aceasta necesita o viata cre~tina adevarata pen-
tn~ am:.mdo1,_ astfe~ i!1ca~ _sa poata fi uniti (prin lucrarea Duhului
Sfant m Tama Casatone1), intr-o legatura adevarata si strans~L
Aceasta legatura nu p-0ate avea loo fara interventia Sffmtului Duh .•
171

deoarece El este Duhul unitatii 9i El integreaza cele· doua spirite
intr~o entitate. Prin ar~easta unire spirituala, sotul 9i sotia sunt
uniti in :m.inte 9i trup.
· o. Hristos e.c;te lJornnul casei in care saEl?lUie9te. Ori de cate ori
El nevi :12 caiiiuzi;:or in familie, totul se impline9te potrivit .ratiun;i,
dragostei 9i indreptarii Sale sfinte. Domnul va fi intotdeauna invi -
tatul de cinste la masa, ascultatorul tacut al fiecarei conversatii,
div.inul Mantuitoc al. fiee:arui suflet
c. !n alegerca partenerului .de viata, spiritul trebuie sa dom-
:1easca atat pesie ratiune, cat 9i peste afecte, pentru ca ra~~unea
are vizh,ne 9i pHtere limitata, iar afectele sunt schimbatoare. Spi-
ritc1l este elementul di vin in contact cu Dumnezeu, capabil de a
gasi cak•2 si care con'Lroleaza, desigur, ratiunea 9i afectele. De
aceea, tinETii trebuie sa-9i dinamizeze viata spirituala t?i Vie\uiren
Cll Domnul, in a:?.l fel 1ncat sa nu fie u9or inclinati fie spre infier-
bantarea patimilor, fie ;.:;pre gandirea limitata. . In plus, emotia este, de obicei, un fenomen fizic. Astfel ea
rl. Binecuvan:m·ea Domnului si sfanta Sa inraurire in a alege,
reprezida singura garantie pentru ·o viata fericitii in dragostea Sa.
Chl.:ir atunci cand incerci sa 9tii totul despre partencrui t:h1 ?i vrei
sa verifici daca ai fiicut 0 alegere dreapta, nu poti 1reu~i sa-ti ating!
~.copul fara ajutorul Sfantului Duh.
e. Casatoria reclama o serie de concesii din partea ambelor
µarti, in duhul iubirii auto-daruitoare ~i nu egoismului destructiv.
r\cest lucru este aproape imposibil fora lucrarea Sfantului Duh, sin-
gurul garant al renuntarii de sine 9i al depa~irii multora dintre obi-
ceiur:le si tiparele de gandire precedente. Aceasta ii va face in stare
pe cei d;i sa ofere, inainte de a primi - dand cu bucurie cre~tina, nu
cu resentimentul opresatului, nici intr-un. spirit certaret 9i r~iu-voitor .
De aceea, maturitatea este esentiala pentru ambii, pentru a
c<"tl~1uz1 o viata de unire cu Domnul $i de participare la: viata
Bisericii.
2. Matudtatea 11sih0Jogidi;
Studii in materie arata ca tanarul adult, la inceputul studiilor
superioare, se gande9te deja la alegt)rea unui partener $i descoperi--
rea unor lucruri despre sexul opus. Este, de asemenea, bine cunoscut
ca aceasta este !) iaza din viata .tineretului numita ,,hetcrosexualitate
generala". Cu ab.:! cuvinte, privim sexul opus prin incercari fre:c-
vente de a afJa e:£:t mai multe despre el. Deci nu putem descoperi
persoana potrivr t.i pentru calatoria vietii in aceasta stare, atcita
Yrcme cat caracterul nostru este schimbabiL 0 sugestie penti:'u
<lC'est stadiu este aleger.:.•a unui mediu care asigura oc:azti pentru
p.-~treceri nevino'Jate Iara combinatil sau implicatii in relatii .,se-
rioa:;e". Astfel de relatii sunt mai dureroase decat de obicei, intru-
cat cei doi parteneri sunt lipsiti de zidirea spirituala 9i academica.
Ele pot sa. strice ~: reputatia fetei; deci cum putem crede ci astfel
cle relatie este alegerea lui Dumnezeu? Nu suntem inca b stadiul
de ,,heh:rnsexua}itate generala ?". .
C~md perio8.c1a studiiloi· univei·sitare este catre sfaqit, chiar
dupa absolvire tanarul incepe s<i se indrepte spre '.,,heterosexuali-
tdea specifid", udica pu tem, prin gandirc 9i rugaciune, identifica
<· perso:na amm:1e, pe care o simtim ca fiind aleasa de Duninezeu
172
pentru \'iata noastra. Acum t f
d d . sun em su i:ient de maturi din p u nct
e ve ere ps1hologic pentru a lua aceasta =hotara're cruci·a1a~, pentru
toata viata. ·
~rin. urmaz:e, e ne:esar sa intelegem aoeste
buie ::,a, aiegem m grabn. sau sa ne implicam in doua faze. Nu tre-
care sfar9esc in c1ezolart? ~i amaraciune. legaturi ,,serioase"
3. Maturitate emo1ionala;
-? 1 ace as ta e;;te irn poz:ta::ta .. Exista o :nare difetenta intre ta-
n;J r u l co,ndu~ de, focul P_atu~n,, 91 .eel .s:ns1?iliu~~ de iubirea spiri-
ti:ala. E.not1a · e:ote, ade!>eor1, mdmelmca 91 sch1mbatoare. Ea de-
pmde. de struc:_lura psfo.ologica " a omului. Este, mai degraba 0
atra~~1_e repetata. spre o persoana. anume, insotita de un sentim'ent
de lim~te. Totu91, _oare este sent1mentul uman ultimul. arbitrn in
al1!gerea part~neruiui? Unde est: ~umnezeu in aceasta alegere?
Unde este ratmn~a? Unde sunt parerile celor doua familii? ·
este o parte din existenta noastra naturala, Daca. ea nu se ridic;i la
nivelul spiritului, sfin~eniei 9i dragostei cre9tine, atunci taraste
~apid cuplul in preocupari telurice, fizice. Casatoria cre9tina incepe,
in ,c;eneral, cu dragostea sublima, sincera, spirituala, in timp ce cea
e~?:;ior:_ala incepe cu afectiunea senzuala, 9tergandu-se cand apar
d1f1cultat1, ceea ce aratii ca nu a· fast · deloc dragoste. Emotia intai
ia, apoi daruie9te. Dragostea spirituala, dimpotriva ofera · fara a
pdn1i nlmic in schimb. Astfel, dragostea emotionala 'va disparea la
prima in('ercare: cand unul dintre parteneri se poarta rau, cand
vrea ceva Iara a fi in stare sa ofere altceva in schimb la vreme de
boal2 sau necaz. '
Pe de alta parte, drdgostea spirituala se ofera in ~senta. Pentru
aceea da ,,la toti in mod liber 9i fara repros" (Iacob 1 5)° asa cum
Hristos face; fad. a a9tepta ceva inapoi. · ' ' ·
lat& de ce :naturitatea emotionala este esentiala, ca s.'l ne ·bucu-
ram de revarsarea iubirii jertfelnice a lui Dumnezeu in inimile
noastre. Datorita acesteia suntem noi capabili de a darui cu aenero-
zitate fara a a9tepta vreo compensatie. In acest fel, drago~t~a se
intare~te prin casatorie 9i persista, in ciuda tuturor crizelor vietii
ca 'o mfrrturie catre Domnul, care ne-a iubit inca de cand eram · s~b
p3rat. Mu.lte casMor1i sunt astazi violent scuturate de :furtunile
Yie1;ii datorita egoismul'Ui ~i emo\iilor instabile. Cand ~ao-ul domina
f . . ,.
.camwa se s f'a91e.
. b . '
-±. Mat.iritatea economica;
Acesta este un al patrulea element pivotant. Casatoria presu-
pune ni:;;te prerechizite materiale sigure. Datorita traditiilor inve-
(:hitP. care speram cii vor d.isparea 1ntr-o .-:i, cei doi se' confrunta
cu obliga\ii matedale imense. Sa mentionam doa.::- cateva: verighe-
te~~'. (ia_rurile, adapostul, mobila, ceremonia civila '?i slujba
n~1:gJOasu .
Totu9i tinerii, in inocenta lor 9i in momentul respectiv, 1n-
cearcc'i. sa ignore acestE greutati. Ei gasesc aceste traditii rigide consi-
derandu-le piedica de nebrecut in calea casatoriei. Cand dra-
173
gostca rntra in coliziune cu stanca financiara, inimile lor se umplu
de e1mariidune chiar fata de partenerul care il (o) deceptioneaz<"t.
L.a acest punct trebuie sa fim reali9ti. Viata nu este a~a tle
frumoas~i ca in .imag.inatia 9i visurile noastre. Ea este e:drem de
dun\ in toata reaiitatea, durerile ~i evenimentele ei. Cei doi parte-
neri trebuie sa-9i estimeze bine puterile inainte de a se imbarca
pe acest \i;as. f;>i pentru ca fata sufera mai mult decat el, ea trcbuie
~a fie mai prudenta, pentru ca dragostea 9i armonia pot fi zdrobite
d~ pi ah a conditiikir sociale 9i economice.
Esle mai nine sa t0 zbati con\itient in lumea reala, decat sa
plute9ti 1n rever1i, pe aripile imaginatiei 9i sa te in'?eli. Trebuie sa
h1~:m in series rwvoile materiale, inainte de a ne impotmoli, din
cauz:=t lipsei de pregatire.
'.lirlindu-9i mat:Jrltatea sub cele patru aspecte la carp ne -am
referit, 1:inerii vor fi jn stare sa aleaga un parten.Er 9i sa a~tepte
cu r~iodare fericfrea $i casatoria durabila.
III. AI.EGEREA PERFECTA A PARTENERULUI
Nu exista n~ci o indoiala ca alegerea partenerului reprezinta
11otiirarea vitala. Aceasta este o hotarare pentru tot restul vietii:
accasta alE:gere trebuie sa fie reu~ita. Bineinteles ca exista multi
factori care participa la luarea acestei decizii, al carei rezult2.t re-
prezinta pasul srucial; rel al destinului personal. Care sum ace9ti
factori? Sa-i evaluam incepand de jos in sus. Cei mai de jos s:mt;
din nefericire, cei mai presati fji mai alarmanti. Chestiunile supe-
rioare s·L1r;t mai putin lnsistente ~i totu9i ele sunt ghizii cei rnai
de incredere.
L Instindul;
Reprezinta un elenient de baza atat pentru fiint;1 um~na, cat
"?i pentru animale. -0 pcrsoana tanara poate sa-9i inchipuie 1a in-
ceputul tineretii ca el sau ea 9i-a ales partenerul potrivit. Dar
aceasta alegere poate fi, foarte bine, rezultatul uno·r inh:rmediari, al
,,invecina'fii" din mijloacde de transport in comun sau al condi~iilor
cle caza:rc supra-aglomc•cate. Mult mai tipic, aceasta poate fi deter-
minata <lt:C neincere::t:'l ~:timulare a mass-mediei sau, ci1iar mai d.u,
prin videc, care c,1era mult material provocativ. Chiar daca sim-
plita tea si castitatea ar fi foarte bine exersate, glasul ascuns de
,,c1.incoln" este, faea indoiala, instinctul. El are chemarea ~ui. focul
lui, curentii lui in~;elatori, mai ales sub .actiunea stimulilor externi
s1 i1 act;Yi.tatii hormo~1a?J· interne.
Este bine cunoscut ca tinerii, la .aceasta varsta, se deschid catre
o faza in ·care sunt .avizi sa afle cat mai multe lucruri despre sex.
Astfel, atentia lor trece de la o persoana la alta, intr-o perpetu~
schimbare, specifica varstei. Primejdia deceptiei este cu atat mai mare,
in aceasta faza, cu cat avem impresia ca am fa.cut o alegere bun3 9i
c.?. ~;untern pe pu11ctul de a realiza o casatorie perfecta. Orica.t de
IJUJW cir fi inten~i.ile noastre, oricat de mult am vrea sa placem lui
Dumnezeu, vocea puteirnica a instinctului se f;ace simtit:l la aceasta
varsW . Adevarul este ca instinctele singure nu ne pot conduce spre
ci:s<·nori.a sfanta, trebuie spus deschis.
174
I'rimejcliile acestei atitudini sunt de t I d ·
penttu fete . Ac~asta deo&rece ele pot fi \u e. ev1de.nte,_ m~i ales
s1 cu rezultate dezastruoase. In consecint~ r:-se i? legaturi r1~cante
tea~- a acec.sta fa,~a trebuie sa se f .a...' meru care exper1men-
insti~ctului, de limitarile firesti fiinedreasca . de. acest: chemari ale
• · · . • ' D.e'VOie sa se lnalte in f'
.,en;~ i/l progtes, d'ttre maturitate. ·Planuitel -' - · .. · . ··• ~In-
1
dea voie frumusetii tr~1pe9ti ~i dorintelore ~;s~ 0;11 '.1U ~rebme sa
partener1lui de Viata. i''.ceste motive trebuie eli m f~~~n rl alef-: re~
ce '! frumusetea <.•ste de:,;c.rta 9i dragilla 9enia in elatoar ' I Pe ' !~me
•~1 , v)0) , ,c;
' "r t1·t1p t •I
. se m
• t·· oarce
· m• t" • • (Facer
;arana · e ·3, l ). e . ro\erbe
2. Emo~iile,
. . :i\cestea r:rr:zin~a al doilea factor. Cu toate ca par ,;a fie
~a1 ~~mp~e decat mstmc~ele, ele . sun.t lega.te in esenta <le acestea.
c.,mot11le sur;..t o parte a 21stemulu1 ps1holog1c, deci, 1n mod necesa"
o parte a f1111.teL .,
. De aceea; nu ne p•1tem baza pe ele ca fiind un ghid suiicient
m alegerea paneI!<:'r:uiui. Em.o~iile nestapamte sunt 0 dovach'i a
lim:t{irii umane. Ele sunt schimbiitoare, superficiale :;;i tind si'l ne
pun{; in >Uuatii .lelicatc~.
. S~hi?1ba'toarf'z emotia nu inseamna dragoste spirituala, curata
sacr1f1crnla.
, , _, ..• . Ea . ,...._este un fel
• de paguba:
. . . din ca re a b"Ia'
. o relatie
aE,;~L]J~l sa ie9L .l'.;.~te o forma de egoism: a1 un mot1v special pentru
~ iubi. Tr~ partener gase~ti ceva ce tie iti lipse9te: o resursa care lti
hpse~te 91_ pe car~ vrei sa o ai. De cealalta parte, dragostea spiritual~
se bazeaza pe ,,dunpot::-i·:~". pentru ca este divina si auto-dt1ruitoa··"
r_a ~st_e generoa:;&, darnind fara sa a9tepte un dspuns, chia1· f;r~
sa a1ba ceva in schimb. Ea po;;i.te fi comparata cu iubirea lui Dum-
nezr::u, care prefera sa dea, nu sa primeasca: ea se daruieste pe sine
ce!mlalt. ·
. • S~i::·.erficia~a: emotin nu patrunde adanc in fihita uman<1 rn-
aragost1t11 '°. ~es1mt c4 intensitate datorita primulrui capriciu insa ea
c;ste superf1c1ala, ~oane "excita_bila 9i slab inradacinata i~ inimi'i.
F~a_ este. ct,o.~rr o fata a surletulm, care este partea cea mai profunda
a ulentitatu noastre umane.
P?M~ degene'.·o: emotia, fara spirit, poate degenera in dorinte
trup:9t1 91 senzu8:lltate, intr-o masura ce poate varia de la 0 pe{·-
so:.ma la alta~ depmzand de preocuparea individuala pentru mantui-
rea personala, lupta impotriva pacatului 9i sfintirea 1;ieW maritale.
. J?i? cele de mai '"us ne putem da seama ca emotia n.;.l e!'ite
~ot~1 ~1 ta . P.eloc •ca. sir:_g~ra _dirigui toare in· alegerea p~rten erul ui.
ttd;eVn~ul . este ca, m casatorie, dragostea este esentiala, dar ea tre-
buie sa fie una spirituala, care sa se ridice deasup~a emotiiJ.or, sta-
bilc\ in fata tuturcx forhnilor. ·
a. n~tiunea;
1
J_<:sie_ facto~L1i <'e~ ma1 .1m~ortant.. E,a deosebe9te fiintek umane
~·:e. a~im~Je. Ammalul a::e m~tmcte 9~ emotii rudimentare, pe cand
~·1 ..1t,de :.unane :amt caracter1zate prm ratiune 9i spirit Ratiunea
este un da.r ~ob1l al Creatorului, dar 9i ea este fiintial limitata. Ea
~u ~o~t~ f1 sm~un_:! arbi~ru al ale~eri~ finale. Poate ratiunecr sfi stea
a I adc1c,na lucruruor? } oate ea, md1ferent de cat ar fi cineva de
175
inteligent, sa descopere adancimile psihicului partenerului ales !;>i
caracterul lui sau al ei? Poate ea sa sondeze necunoscutul ;;i viitorul
f?i sa pazeasca ceea ce a rezeFvat destinul pentru el sau ea? Sau P.F.GULILE RANI>UIELII LOGODNEI
SUNT PU'flNE ~I CUPRIND:
pentru partenerul sau? Deci, cuplul $i cele doua familii trebuie sa 1. Semmd intreit;
gandeai:;cu prin fapte . Nici ratiunea singura nu este suficien~a pen- .
tru alegere. Da, ratiunea examineaza potrivirea celor doi din punct • .. Semni.:l Sfintei Cr-Gd se face de t · . •
de vedere .social, etic, economic, religios, etc. Ce este posibil $i ce cat .;;1 a venghetelor (ele reprezinta legare1_ otur1,l atat asupra cuolului
nu? Ce se potri've$te ~i ce nu? Cu toate acestea, ratiunea nu poate strfrnse). Freotul spune: man dragostei 91 c.] "uniril
s''t ·pronunte ultimu1 cu vant. ,,Jr~ num:Ie Tatalui $i al Fiului si al Sfa .
,,B1necuvantaL- esta Tata-1 Atotp t. . ntuhu Duh. Amh1'"
. • - . u ermc. Ami '" · ·
4. Spiritul _ . ,,Bmiec uvantat este Frnl Sau Ceil
Hr;stos!'·.
sr t D n. ·
an' omnul nostru Iisus
Acesta este elementul decisiv, partea divina din noi, puterea
.::are :ie leaga de Dumnezeu. Prin el noi credem in Dumnezeu, ,,Binecuvamat este Sfantul Du·h M' --
tanjim dupa Imparatia Lui $i traim potrivit poruncilor Lui. De . I a:_ei ·· · '
cum, Dumnezeu Cel Unul Tatal F'
anga1etorul '\m · , .,
·. r ~n .· ·
bmecv.vanteaza ace'·t hc-Pput fiicut ' b ! ml $1 Sfantul Duh
aceea, chemarea divina este cea mai imporitanta. Satisfacerea nevoilor nici 9i lipsei oric3r~r lmpedi~ente l~ge al aza mtdeleger~ii dintre logod~
spiritului este intr-adevar cruciala. Singurele garantii pentru a da e sau e alta natura.
s]JintulL,i ocazia de a Sf! mi$ca $i de a conduce sunt: 2· Rugaciunea de multumire;
Rugliciunile sincere $i constante, in adevarata daru1re, in acord
cu voia lui Dumnczeu, cu convingerea ca Dumnezeu i?tie 0i va alege . In_ care preotul ofera lui Hristos mult . . .
ceea ce este mai bine, facand totul spre binele nostru. El lucreaza bmecuvantarea intemelerii unei noi f 1·i~m1rile tut~ror, pentru
intr.-un fel cu totul d;ferit de intelegerea noastra umana, hmitata_ Aceasta noua bberica familiala va ad-::
11
c~ . o m1~a biserica.
Gasirea de idei caliJuzitoare in Sfdnta Evanghelie a Mantuito- Dmnne7eu, copii in casa Domnului t , cu ome~uvantarea lui
rului, care straluce9te in chip deosebit in inimUe noastre ~i da lui Hnstos $i la ceata sfintilor. ' pen ru a se adauga la trupul
putere de discecnamant in problemele controversate. 3. Rugaciuni de sfatuire:
Crearea de ocazii z;entru discutii cu membrii familiei $i prie-
te1·,i1 capabili de a da un sfat bun. Impartai?indu-ne gandurile altora Acestea urmaresc explicarea di . . ·1
anul.~. m tensiunea psihologica i?i efectele ei negative. Fiind deschi;;i
cuplul logodit, ngand pe Dumnezeu :ensiun~ ~r logodnei pentru
la timpul potrivit pentru mant . P. ftr17 :phmrea acestui incepat
catre Dornnul, s:'l vorbim despre familie cu prietenii i?i parinteie . .' . mrea $1 er1c1rea lor.
duhovnicesc. In tlmp ce se mtoneaza cantari inaltat ·
Ace;;;tia sunt cei m.:;;i importanti factori care fac decizta noastra ca semn al leg.::imantului Apoi pre t i' oare, se pun verighetele
important.}i. Sa i:~ rezumam, potrivit importantei lor:
".-
t rcunsca . - d e sfmtenie
- v1ata . .si neintrist
' o ui -cere. tanarului
- cup1u sa.:
tura in orice timp, pentru. ca logodn!rf, sa _c1~stea~ca_ ~far~ta Scrip-
1. Spiritul: ri.1gaciune in renuntare 9i solicitarea calauzlrii lui d1f L:€ un inceput neintinat al ciisa-t . ?rb~a le _sfmt1ta $1 sa mar-
Hristos ; . or1e1 mecuvantate.
2. Ratiunea: reflectare cu calm 9i inteligenta;
OBIECTIVEI,E PERIOADEI DE LOGODNA
3. Emotiile : sentirnentul acceptarii fata de part.enerul vii tor;
4. !nstinctele: _sfin1;ite, cuprinse intr-o expresie a iubirii spi- . 1. Fiecare persoan~ sa ia clinostinta d
rituale, 1ntr-o familie cure sa fie o adevarata bi.serica ~;i o unire ;:eaza pe viitorul partencr· aandu . · - · . espr~ c~~a ce-1 caracteri-
•• . • • • b n, parer1, asp1rat11 si mod d . f.
binecuvanrata de Cel Preasfant. 2. Ambu lopodmc1 sa creasca intr . - ·. . . e a I.
Sa mergem mai departe prieteni, sub ocrotirea rugaciunii. care sa invete cu~ sa lupte im t . -of v1ata sp1ntuala sfanta in
deprinden a'e cu,.a-t1'e s1· ·c-um p_o rl".a po t:lor, cum :;a dobande~sca
• - ' •
smgara cale catre casatoria sfanta.
sa pr1measca A r •• ••
Imp ll11rl sp;ntuale, ca
IV. I'ERIOADA LOGODNEI
. . 3. Ambele familii sunt implicate A
Aceasta pe~·ioa da 1ncepe cu intelegerea de dUHorire ;;i se spmtul dragostei $i intelegerii conlu ~ .. c~st !~~ 1"D _promoveaz:a
sftir~e9te cu casatoda insai?i. Este o perioada foarte importanta, planta ce a inceput sa 'se dezv~lte. crarn $1 gr1J11 fata de tanara
ckoarece ofera eeior doi i?anse de a se cunoa9te unul pe altul mai 4. F;ecare contrib~tie pentru a fac f _ .
profund 9i de 3. c.:re9te in iubirea cre9tina, de a simti implinirea nou formate, intr-un adevarat duh crest~n ata ne_:rml~r g?SP_?dar~ei
poterttbla a logodnel intr-o casatorie fericita. Daca tinerii a0 dato- comportamentul excent,.·jc teatrali i' . Asta mseamna sa ev1te
ria de a se cunoa~te unul pe altul, membrii familiilor lor vor lucra • '
~area, e~·1ervarea %.u inc'ilcarea p
smu.. ' enerv
. t·· · ·
~rea, ·amrnrea, tri-
hnpreuna spre zidirea casatoriei care urmeaza a fi binec-:.ivantata. c rom1s1um 1m· facute.
F:~rioada logoc1nei dera ambiior ocazia de a discuta deschis PRINCIPII VJJNDAMENTALE PENTRU ACEASTA-
s;: sincer. PF.RIOAI>A
Rdatiile dintre cei doi Iogodnici f • . .
in ioc s;'.i se leg2 si sa devina . su. era, a~es_eor!,. fluctuatii,
176 . - ma1 putem1ce, Ex1sta cat1va factori

177
-------
foarte i\:hportan~i, asupr~ carora _aman~oi tre?uie sa fie a~enti, daca
vor intr- adevar ca rela\ta lor sa continue ~1 sa se concretizeze in
es-~· orie <:fintita:
" .. L U;a ~lintr~ cat.'r zele uitice ale e~ec11lui este gelozia oa_:ha
a iinerilor logodtrid, adidi daca ui:lul i1 v~de Pt=; ci::li'iJalt acor~an?
atentie nnei a trcia persoane, el (ea) intelege gre~1t ~1, in consecm!a,
incep problemele, ihdoielile ~i certuri~e. · Pe cat este de esenval
pentru fiecare dL'1'fre ei ~, a fie loi~l cel'u1~alt~ p~ ~tat _ est~ de e_sent1~~
p'en:ru a'rriand&i sa aiM c~ar ca J~eloz1a _indwa _nun;ai. _ego~:m ~1
e cocl:'ntrism. Acordarea une1 atentn deoseb1te une1 a ,re1~ pe1:oan~
p~ate sa fie i.m g-es't d_e lj~Jitete ~i b:ine ma:r~.i~re_ s_au sa fi '.-'~5.t fac~t~
cu cTi:'dfota · adev~n·ata: aitfel geloz~a va ~1 pr1':'1ta ca frad,!~e . . ce1
mai multi dintre ::iaineni sunt atra~1 cu atat ma1 mult spre J._13US cu
dh se apropie mai stra'ri:s until de altul, intr-un mod ,mteli.tlc cre~­
tin, liben de orice forma de posesiune.
2. Alt factor care poate sa ruineze relatiile dintre cei doi
Jo~odnici sunt s~:-itimt~ntde puternice de iubire 'pe ca!e unii_ ~intrt
p5i;inti re au fata de fiul sau fii-c:_a lor. A_c easta duce _,a sus?1c1une~
ca ce'lalalt ii va priva de aceasta dragoste. Astfel, e1 vor nnd: sd
nu· ; dea fiului sau fiicei lor sfaturile potrivite care ar putea sa le
faca viata tineriior mai u~oara. Frica de a °.n:tampina ni:W? priva-
tiuni inmulte~te situatiile delicate ~i, astfel, complica ~i mai mult
probJemel<: obi~nuite, de zi cu zi.
~i. Un al treilea nea}'uns se ive~te atunci cand un pa~·tener
este preocupat de viata trecti.ta a celuifalt. Chiar daca este nemten~
tionata, scotocirr?a intr-o chestiune care -s -a incheiat nu po~te s~
~luca dE.·C"at la gelozie ,~i tulburari psihologice. Ea p0ate chiar sa
trezeasca su:Spiciunea unuia ca ceialalt ar putea cadea u~or. De aceea,
ii sfatuim sa evite urmatoarele:
a. Sa rascoleasca e·'.renim€ntele vechi, neplacute, pe care unul
Ie· a m<'°tTturisit deja; ele nu mai fac parte din viata noastra;
b. Continuarea oricaror feluri de flirturi sau kgiituri fizice,
c'ricfrl d2 simple, peniri.;. di aceasta creeaza doar banuieJi intre ei.
c . .intrebarile repetate despre experientele sau pacatele trecute,
!n :mod .f;t:aruitor, care vor duce inevitabil la minciuna sau admite-
rea faotelor care ar pu:ea rupe logodna. Hristos ne-a iertat toate
oacateie· si noi trebuie sa uitam trecutul ~i sa privim numai in viitor.
' 4.' Neintelegerile in chestiucl financiare constituie u_n n;otiv
·Jbi:muit nentru nmerea logodnei. De aceea, este preferabil s<• ne
pm~em d~ acord c{i toate detaliile inainte de logodna: verighetele,
ca.:;d noua. mobilarea ei ~i participarea fiecaruia, ceremomlle $i cele-
l ai::e aspc~te. in calitate d·e credincio~i c.~e$tini, !rebde s3. evitan;
.. ;pectacolul" ~i cxtravaganta in ceremonnle oca~1onat.~ 51_e l?godn"
sau sa sunrasol'.dtarr unul dintre parteneri. NadaJdttm1 c3.
ge.'.1.eratiile c'e SE: ric[ic.1 acum Vor fi in masura Sa desfiin~eze toate
ob:ceiu~·,le depasite. ' astfel incat casatoria sa nu mai necesite sume ,,
...
atat de mari de bani. De ce sa nu economisim la aceste ceremonn.
Pentru ('E' cutii cu dulciPri? De ce sa nu economisim de la mobila,
as:i }neat ea sa ll'l mai .fie grea, nepractica $i foarte dificil de cum-
iJ~r<tt de curd.tat -.:i de intretinut? 0 sufragerie simpJa, o cameri:'. 3e
;i, p~turi multi-f~nctionale,. etc ... , ar fi mai practic.
178
. . .. Cel mai importru:t lu~ru este ca fiecare partener sa Jucreze in
~pmt dl~. co_ope:az-e, smcer1tate, onestitate ~i implinirea indatoriri-
1or,_ a$a mca~ . sa se pro1?1_ovez~ bunavoirea, _fara a evita vreo obli-
gat1e s~u a. u:~ela ~e ce1~lalt m _vreu:i fel m care ar putea sa fie
afectata am1c1trn ex1stenta sau sa cream deceptie.
RUPEREA LOGODNEI
Daca este imposibil sa se ajunga la casatorie, pentru vreun
motiY oarecare, atunci uri ambii, ori eel ce nu se simte in stare sa
con!inue, trebuie sa rupa logodna intr-un mod potrivit, dup.1 cum
urmeaza:
1. Sa. fie sohimbate toate dreipturile dvile $i sa anunte toate
neinteh-'gerile la preotul lor;
2. Cel care pleac:1 sa <lea verighetele, toate cadourile necon-
sumab1lP $i banii celuilalt. Nu se iau in considerare hrana si im-
bracarnintea ;- · ·
3. Fiecare sa pastreze, pentru totdeauna, secrete]e celuilalt,
Dumnezeu da o pedeapsa deosebita pentru cei care tradeaza.
4. Preotul sa elaboreze un raport special ca ultim a:;;ez[imant,
cano~ic si civil;
5. ·Daca logodnicii nu sunt de acord in chestiunile civile,
logodna este rupt.~ dir. punct de vedere canonic, chiar uumai la cere-
rea nneia dintre par~i mentinand, in acela~i timp, drepturile civile
ale ambHor.
!n zHele noastre oamenii s-au obi$nuit sa desfaca logodna
pentru nimicuri ~i acest lucru arata cat de grabiti sunt in luarea
unor decizii. Ei iau hotarari fara sa :J.e adtica in fata Domnului,
dn.torita materialismului 9i superficialitatii lor spirituale.
Sa ne construim viata in Domnul, cerand de Ja El calauza
divina la fiecare pas. Sa vietuim cu celalalt in duh de iubire si
intelegere. Domnul !nsu~i este taina binecuvantarii 9i bucuriei: El
este temelia pentru unitate 9i reu9ita.
V. CEREMONIILE CASATORIEI
Casatoria, in Biserica Ortodoxa Copta, ca ~i in celelalte Bise~
r1c1 traditionaile, este o Taina; aceasta inseamna ca tuate ceJe t!·ei
conditii ale celorlalte taine trebuie indeplinite. Ele sunt:
a. Cei ce primesc Taina;
b. Rugaciunile ~i rnateria Tainei;
c Un preot hirotonit.
,,Mister" Ill! este o definitie bisericeasc.:i pentru ,,tain3", pen-
tru ca ,,mister" i.n3eamna ,,obscuritate", in timp ce ,,taina" inseamna
,,dar nevc'tzut", pe care i1 obtinem ca rezultat pentru participarea
noc-,stra con~tienUi la taina. Ea este ,,binecuvantarea nevazuta pe
,-are 0 primim prin mar:.ifestari fizice, vazute".
1. Cei re pdme 0 c Taina;
Tinerii care Yio Ia Cununie sunt ca cei ce vin la Botf.'z
sau .Mirungere. ~?i pent:::-u ca vor sa primeasca aceasta Sfanta Taina,
ei trehuie sa intl.epline:isca anumite conditii, dupa cum urmeaza:
179
-------
- Varsta minima legala (16 pentru ea ~i 18 penlru el);
-- Lipsa oricaror impedimente legale . sau oricarei inrudiri
care pot sa le anuleze c:alitatea de casatoriti;
-- Consimtamantul deplin al ambilor;
- Pregatirea ~uhovniceasca potrivita, ca pocain~a, rnarturisire
~i primirea Sfintei Impartaf?anii;
Suficien~a mentala, sociala f?i psihologica;
0 reala 'intelegere a . casatoriei cref?tine.
2. Mateda ~i rn~aciunile tainei;
Totul ,,s·e sfinte~te prin Cuvantul lui Dumnezeu !';>i rugaciune"
(I Timotei 4, 5). Sfinti~i sunt 9i mirele f?i mireasa. Ei trebuie sa
asculte cu atentie rugaciunile, eitirile din Epistolele Sfantului Pavel,
psalmii 9i Evanghelia. Acestea fac: referire la toate aspectele cast:i-
toriei crer;;tine. Cuplul 2ste, astfel, uns cu untdelemn ~fintit Numai
clupa ce au fost un~i de trei ori, in numele Sfintei Treimi, , ei pri-
m e sc Du!ml lui Dumnezeu care ii face una in Hristos.
obligator:iu. Rostind rugaciunile ad" t 1
r eal 9i .iegal, el :1u poate fi desfac~~g~e~a.t d~n co~tra~t de casatorie
Acele rugaC'iuni sau ·eel utin - n .ratmm legale.
cuprinse in casatoria propriu-zfsa' R~tyarte d?mtre ele, :.m nt acum
care reprezinta mima acestor rug~ciu~~em 111 ele Semnul Intreit
2. Semm1I intreit;
c Acesta este exact ca si binecuvantarea data t
,,in. nume-le Tatalui 9i al Flului 9i al Sfantului Duben ru . logo?nii,
cb~1vanta!este Dumnezen Tatal, binecuvantat este ui;i~~: B~e-
mecuvantat este Sfantul Duh". Aoeasta se f - a~. 11 :~
casatori~il CU Verighetele lor, ca 0 binecuvantareaCee!t:ntru. LiU~r!~
pentru insotirea ior, pentru legamantul de dragost~ din~o ce~ d01 91
- ei.
3. Epistolele Sf<lutului Pavel;
(5 92~~te 3c)it~t un pasaj din Epistola catre Efeseni a Sfantului Pave..
' , ~ , , . .' m care Apostolul ne atrage atentia asupra funda .t
telor po.t1·1v:_te p~ntru o casa cre9tina; un barbat care-.;;i iubeste ~;1 ~
1

3. Preotul hirotonit; ca P~ _sme mSU$1 91 o femeie care asculta de barbat I ~ ·, ·

care oarbatul f - · b. f · n masura ,n
Pentru ca taina sa fie Valida, preotul este esential, pentru ca E o. era rn 1n~a, emeia i9i ofera ascultarea si viceversa
el are autoritatea Biseridi ca sa o savarseasca. Pentru mire si mi- ~ste un text mmunat pentru unitatea 9i continuitatea caSei cre:?tine~
reasa nu este suflcienta doar calitatea 'd e parinte, ci in slujirea 4. Evanghelia;
Tainf-i trebuie avuta in vedere motivarea spirituaia a casatoriei.
Ta:na cuprinde 9i anum lte rituri canonice care depind de autoritatea tul f'D~pa ··plsaln{:~ 19: ,,Ca 1:n mire, ie9ind din camara sa" (verse-
canonica darui ta preotului. ..>! ~~. psa ~u .i 28: ,,Femeia ta va fi ca o vita plina de rod i
Ca Sfanta Taina, casatoria presupune anumite rugaciuni. In CO,'JJ~l _t~ 1 c~ ~19tP rnlc'.1dite de maslin" (versetui 3), spune Evan h ~r
aceste rugaciuni i twocam Sfantul Duh sa binecuvanteze mireasa ~i dupa iviatei, m care Domnul subliniaza: g e a
m1rele i',)1 sa sfintea:3e:ii unirea lor. Este posibil insa, cum se intampla _a. Le~ea monogamiei (o sotie): ,,Cel care i-a facut la inceput~
in casatoria civi1a, o casatorie i.n tre persoane de diferite re:igii? Cu i-·a facut Tb~rbat ~1 femeie" (Matei 19, 4);
desavaqire nu! Aceste casatorii sunt facute de om, nu de Dumnezeu L. Umtatea cup1ului casatorit· Ce1· d ·
(Matei 19, 5); . " o1 vor deveni un trup"
~i C're~t~nismul le respbge.
c. Continuitatea dsatoriei ·, ,, C eea ce D umnezeu a unit, omul
sa n11 desparta" (lVIatei 19, 6).
SLUJBA CUNUNIEI
5. Ectema;
Cuplinde tr2pte diferite care sunt legate in chip indestructi-
bil. De fapt , slujbe< se obi9nuia iSa aiba loc intre Ridicarea Tamaii la ; : in c~:e preo~l $i toat~ co~u~tatea cer de la Dumnezeu miJa:
i:i · bjnecu\ antare JJentru~ire 91 m1reasa, cum a binecuvantat - e
Utrenie $i Sfanta Liturghie, exact unde este astazi randuiala calu-
garirh. Pentru noi, monahul se ,,cununa" cu Hristos a~a cum mi- Ad~~ _$1 :.va, pe. Avraam $~ Sarra! Isaac $1 Rebecca, Jacob $i Rahefa
IosIJ. $1 A,meta ~1 cum a bmecuvantat nunta din Cana Gali'er · "
reasa si mirele s2 cununa unul cu altull in Hristos. In acest fel, ei pre?.cnta Sa. ' 1
1 prin
s11nt p~egatiti pentru a primi Sfanta Imparta~anie, ca prim pas · ce
trebuie fa.cut impreuna de cei ce se casatoresc. in trecut exista un 6. Cele trei rugaciuni;
obicei, fundamen tat pe cartea lui Tobit, ca in primele trei zile dupa
casaforie, tinerii sa petreaca in infranare de la relatia conjugala, ~n ,.care preotul cere. ~inec,uv~nt~re 9i unitate pentru tineri,.
pentru a adanci iubirea spirituala ~i, astfel, sa traiasca cu 9i in ,,Ca e1 sa se buc,1re de fenc1re s1 sa pastreze dreapta credi"nt·" · x .
1 n•r • t · ' · .,, · a SI Sa
Hristos.
-· " e m ama oucune1 ·. El se roaga de a"emenea ca D · · '
Sa i paze - · b - t • - , umnezeu
:•' . ~' _ . asca 1fl unac a:e, u:telepciune 9i binecuvantarEa man-
1. Contradul fa~aduin1ei; ~UJrH $1 sa le dea lor prune! bum" Pentru ca viata . -I ] ' .
tar rodul vietii din pantece". ' " . vme '· e a Tme>
Juramantul de a apartine unul altuia se obi9nuia sa fie depus
imecUat dupa logodna, ~ub forma unor rugaciuni publice. Totu9i, 7. Unge•·ea cu untdelemn;
a ce&t e ru gaciuni au fost despartite de slujba logodnei, pentru ca, .. .. Are loc; .duEa o r~1gaciune speciala, rostita pentru sfintirea
in ti.mp ee logodnci. poate fi desfacuta, ,,contractul fagaduintei" este t..n aelemnulu, · :1\..-;:i arrr.,J pentru dreptate 9i justitie; o unge1·e pen-

180
181
tru <'Uratie si nesa;ot.:'1~me; iluminarea 9i frumusetea niciodat<'i nu
vor ~farsi; pentru reinvierea 9i mantuirea sufletelor ;;i trupurilor lucrat. or_ 9i catre biserica din casa sa" (Filimon 1 2) Fam1·lia e t
un spatm d tr-· - .. . ' · s e
_.· f" - : ·e aire a 1ucraru lu1 Dumnezeu spre unirea c~lor ct 01·
lor" . Diaconii raspund !a sfar~itul fiecarei sectiuni cant.find ,,Amin'' '31 s 1ut1rea rodului lo r A =-· . ' •
Sale . celor din jur. r in .1sus Lll'.!Stos 91 pentru imparta9irea luminii
• •
8. Tunica ~i coronita;

Preotul se roaga asupra tuncii ;;i coronitei, ca tinerii sa poatii S.F~E ~E IVBIRU · FAl\IILJALE
pr:mi ,,co:o.ai:i.a s~avei ..~i .cinstea ~ ~~necuva~tai::ii ;;i ma~t.u~~-ii, bucu-
riei si ferrn1r11, vntutn 91 dreptatn, pµtern 91 statormc1e1 ·. Astfe1, li;:l{:istc;i, ma~ r.~ulte asp,_e cte care tre
. bu1·e.·.· · cons1·ct· erare:
·l uat e in
cfmd · preotul in(;oroneazit pe tinerii ciisiitoriti, acest lucru inseamna 1. Ait~··uI famiHal;
\'ncm;onarea lor 'tn slava spiritu,alii in biserica lor cea nou~~- Cand
1i;:irele i.a . tul)ica, aceasta inseamnii ca el devine preotul familiei. El Mem~rii f~miliei se ~?aga !~preuna 9i citesc pericopa din
Sfanta, S.q_r1pt~1ra, . aceste~ i\II1d i;:<p d~. u,,µire spirituala intre soti
4

trebuie sa prezbte sacr.ificiile zilnice, cum ar fi rugaciunile, lau-

dele 9i darurile pe altarnl iubirii cre9tine 9i pe altarul eel tainic
al inimii .
Cat prive9~e verighetele, ele sunt semnul legamantulul de
.dragoste. De aceea ele sunt mutate de pe mana dreapta pe mfina
stan.;,;a, care este mai aproape de inima.
9. Prezr.ntarea;
Preotul prezinta mireasa mirelui printr-o rugaciune speciala.
Apoi, el le acoperc'\ mainile cu un acope'ramant al lmparta9~niei care
le-a fost dat la inceput ca o pregatire pentru Sfanta Imparta~anie.
Aceasta le aminte~te ac:1m doar ca trebuie sa primeasca s:anta tm-
parta~anie, indata ce sunt pregatiti.
10. Indemnul, binecuvantarea ~i dezlegarea ;
astfel meat sa pnme~sc~ bmecuvantarea Sfaµtului Dun !?i pute~~
pentru biruirea oricarui rau. '. . ..
2. Imparta~irea comuna;
. Bis(~ric~ - su);) aspect d,e ~omunitate - este eel mai bine
e:i:mma.ta ~an? intre~ga fa~ilie e.ste aduna,t a in jurul Trupului si
s.~ngelm .l~~ I1sus .H:r,1sJos, in Sfant~ Eµh~rlstie. Unul dintre rolu°-
ri!e B1sencn noantre Ortodoxe e~te wcm~ aceasta adunare, deoarece
ac:ast~ nu a<l:u00 n':mat inqividuJ in r~l~tie cu D!lmnezeu, ci si
hra1}e9ce re~at1a unu,1 gr-up cu pumnezeu: ,,In adunari voi. bine-
cuvanta pe Domnul" (Ps<!hn 26, l1). · •
• Duhul !ui Dumnezeu revars_a in adunari mai multe daruri
decat peste mdividuali. De aceea, impartasirea comun,a a sotilor
dup~. n;arturisire 9i pocainta, este un izvor permanent de innoire ~
fam~.her.

Act.:m preotul ii indeamna pe cei doi sa aiba o grija deosebita
sa aiimenteze iubirea unuia pentru altul 9i sa hraneasca legaturile
lor de familie. Dupa ce au promis in fata altarului sa µastrez:~ .altarul
familiei, sa aiba rugaciune zilnica 9i citiri din Sfanta Scriptura, ii
bm ecuvanteaza. Ar oi se roaga pentru iertarea pacatelor lor 9i h
sloboze9te imprenna cu comunitatea, ·in pace, Dupa aceast;i, ei tre-
buie sa se impar1ii$easca regulat 9i sa primeasca celelalte taine.
I ata cum rugaciunile tainelor i9i ating scopul lor eel mm in alt,
cum ating un pisc inalt de spiritualitate ~i indemnuri. Cu toate ca
mireasa si mirele vor fi apoi foarte prin9i cu fotografiile !?i indato-
ririie so(;iale, care nu sunt prea potrivite, noi speram ca ei vor
r efl .:!cta asupra rugaciunilor tainelor pe care le prime:;c.
Dumnezeu sa tina casele noastre in curatenie, intelegere !?i
coe:dune. Sa le faca pe ele case model: modele ale inarturisirii lui
Bristos Iisus, Intemeietorul 9i Pastorul lor.
DEFINl'fIA UNEI F AMILU CRE1>TINE
0 familie c:re9tina are functiuni specifice, ce izvorasc tocmai
din conceptul cre~tin de ,,familie sfintita" 9i din poruncile Bibliei
adresate cuplului familial, despre cum sa se poarte unul cu altul
:! i cum s{1-9i creasca copiii.
Familia, in accepti.unea cre9tina, este o mica biserica, a;;a cum
spune SI. Pavel: ,,Lui Fili~on, prea iubitul prieten ~i impreunii-
3. Aducerea necazurilor in F@ta lui Dumnez~u;
_ Este importan~ sa ne obi~nuim copiii sa-~i indrepte inimile
c_?trc~ Dumnezeu, or1 de cate ori se lovesc de cate o proble.ma. Pe
~anga fap!ul ca acest obicei deschide lui Dumnezeu un drum de a
mte:' em m problemele noastre 9i ne pregate~te interior sa t~lpreu 11 a­
lu~rc.m ci; multunure, cr('dem ca aceasta metoda intare~te credinta si
µuetema in a9a masura incat sa ne in,toarcem catre Dumnezeu" o~i
?e •:;ate ori apa: astfel de drcumstante. "$i ma cht~am~ pe Mine
111 zma necazulm ~,i te voi izbavi 9i Ma vei preaslavi~ (Psalm 51, 15).
4. Intelegerea de ambel~ parp;
. Presi~nile vietii, in epoca no('\stra, fie asupra unui barhat
cx~enu_at , fie asupra unei sotii . care lucreaza sau · asupra copiilor
~~ tresat1, ca:t; ai: i~o~flict:le eyi grijile lor, in ~ le prive~te viitorul,
' "T ca fam1ha sa ·~ 1;1te d1sputele 9i sa statorniceasca un 's pir.i t de in-
telegcre mutuala .
. . E'..ste. o crim:l impotriva unitatii :familiei 9i chiar impotriva
s 1~": camr .o ~e:soa~a 1~i impune arbitrar parerea 9i mamfest!i un
sp:.nt de md1v1duallsm ~i incaµatanare autocentrista, fara vreun
fel de e:onsideratie pentru ceilalti. Este necesar sa invatam sa f:m
in\eiEgatori, Sa lcp adam ideile preconcepute si sa firn d~schisi unul
fa1}1 de celalalt. · ' '

182
183
 5. Vizite prietene11ti;
p foarte buna idee pentru familie este sa faca vizite priete-
nesti altor famihi cre9tine, deoarece aceasta intare:;;te spir.it:il de
iubire in comuniiatea cre9tina. De asemenea, acest lucru ahmen-
teaza 9i reinnoie?te dragost~a i:;itre m~mbrii _famjliei. . . ..
Important este ·ca sot1a sa. nu d1spretm~~c~ sei:ti.men Lele fa-
miliei sotului ei, iar sotul sent1men!ele. fam1l~~1 solie1 sale. Ce~e
mai multe dintre probleme se creeaza dm negllJarea acestor sent1-
mente importame. Armonia dintre cele doua familii este un super!
:.;olid pentru o familie cre9tina 9i o baza importanUi pentru copn
echilibratl psihologic. . ·
· S~tem impotriva amestecului in chestiurnile fainiliale, deoarece
aceste: amestecuri creeaza probleme, despartiri, rupturi.
6. Un den ai simplitatii !?i multumirii;
Unul dintre factorii cu efectul eel mai distrugator este nnita-
rea si gelozia fata de alte familii, cand aceasta ,,incearca sa fie ca
si Ior1estii". Sufletul crestin, in schiinb, pe care Dumnezeu 1-a um-
plui cu harul Sau, cant?J intr-o lini9te cereasca: ,,Domnul mil pa:;;te
~i nimic nu-mi va lipsi" (Psalm 22, 5). . v . ..
~ercetarea de sine este importanta, in acest caz, : ..tr parin~n
sunt amandoi r~sponsabili pentru acest lucru. Sfantul .Pavel ne
invata: ,,E.:vlavia este mare ca9tig ..., avand hrana 9i imbrac~minti; .
cu acestea vom fi indestulati. Dar cei ce vor sa se imbogateasca,
dimpotriva, cad !n ispiUi 9i · in cursa 9i in ~u~te P?f~e ~:i:mn~:;,ti
si vatam;.itoare, ca unele ce cufunda pe oamem m ruma 71 m p1er-
;are" (I Timotei 6, 6-9).
7. O educatie ;ianatoasa;
Parinµi trebuie sa-:3i dea seama ca educatia sanatoas~ a copiiJor,
fn copiliiria timpurie 9i stadiile urmatoare sunt foarte nnport~11'lte.
·· Cand parintele este uneori ingaduitor cu copil1:11 ~a~, lai_: alteori se:
ver, coµilul este derutat. El nu intelege ce yrmc1p1u sa urm~ze 91
·cc fnseamna o purtare frumoasa. Cand tatal e~te foarte s~~1~t ~u
fiul sau cu fiica adolescenta in timp ce mama il (o) trat'2<1za mgJ.-
dtiit~r, necunos~and natura' stadiului de dezvoltarc. re~p:ctiva .'.? i
scopul urmarit cie tatal- tanarul (a) va apuca gre~at 91-~1 va ne-
glija indo.toririle. Trebme sa existe o intel:gere. intr~ p~ri_nti asup~a
mode1ului ce va fi fo1osit in educarea cop1lulm. Atitudm1le trebme
sa fle echilibrate in procesul educatiei. Este important sa urma-
rea~ca i.ndeaproape comportamentul copiilor, cu intelegere compa-
sionala. Aceasta trebuie facuta iri mod efectiv ~i conving3.tor, astfel
incat ei sii devina capabili de a-:;;i alege prieteni buni 9i de a evita
c.apcanele.
8. Familia ~i Comunitatea;
Uneori, pa1·intii sunt foarte lac~i cu copiii lor; ei ii las~ sa
cedeze presiunii vreu.ni..1i grup. Dupa un timp se constata ca au
fost prirn:ii intr-o C'Ompanie rea 9i ca s-au afundat adanc fo tot feiul
<le :i:ecazuri.
0 perspectiva cre:)tina flexibila 9i sigura este .a ceea de a fi
184
de<.Jchis oamenilor, de a pastra relatii de dragoste si colab ra , fv .·
•
a t e ames t eca m 1 gre~e_1 1- 1 • . o re, ara
e celorlalti. Ceea ce este eel m"'i da'unavt
·
(:'SLC Set 11
f ' fl "b' •
ex1• • . lJ. pana" - 1
la axitate: ' · "'
sa-ti. abandoneve vailorqe or
D . _
'ij.JiL ~ s:
• · · •1 • • , v
coplll ~a pJUteasca in deriva. Familia irebui.e sa Le
, , , r1n
:1_Lcuta cand ~~e ~e-a .fac~ cu alte familii. Cele ce ar putea fl con-
siderate relatu pndene'?b, ar putea sfar~i in probleme critice.
9. Familia ~i mass-media;
A avea acasa acces 1a toata mass-media, ioa te1eviziunea, radioul
;..; jarele f;>i revistele nu r eprezinta un lucru negativ. Neaativ este s~
m1 ajuti copiii 9i chiar parintii sa aleaga ce este bun. ~l'oti trebuie
S~l in·v·.ete Sa deprinda 0 metoda potrivita pentru a-';)i ir~tprospata
cuno'? tm~ele: un program bun, o carte buna, etc. Depinde d·:'! noi
siJ ne O'.)rim ~i sa n e intrebam daca abandonam copiii trivialitatilor
sau inflnentelor negativ.~ ce le vor ruina viata spirituala. ·
S.!)eram la ziua cand mass-media va transmite acele materiale
can' :o ii ;~ideasca viata spirituala a copiilor no9tri - pentru ca viata
na este o piesa prodSV'l sau un film violent. !ntr-adevar, mass-media
trebu1e sEi. inalte nu :;[t degradeze instinctele oamenilor. Exista
dowenii ale 9tibtei, artei, sportului sau, 9i mai bine, Ynvataturii
religloa::;e, care lupt<l 5.mpotriva ateismului 9i promoveaza princi-
prile dragostei curate, autentice. Acestea ar fi materialele pe care
treimiP sa le urmitr~m sau sa le ascultam in mass-media.
10. Slujire.a altor.i;
Hristos ne-.J. invatat ca El nu a venit sa I Se slujeasca, ci sa
sL.1j easca ~i sa-9i dea viata drept pret de rascumparare pentru multi
(Matfi 20, 28) . N,1 exista nici o i:ildoiala ca duhul slujirii este un
";emn al adevaratului snflet crestin si o marturie binecuvaritata a
ceea cc cre~tinul face in viata ~ameiiilor. Trebuie sa ne obisnuim
in a sluji pe altii 9i a educa proprii copii in acela9j sens. ·
F:goismul pe care il implantam copiilor no9tri n e va costa
~;c-..1mp daca nu ne indreptam pe noi in:;;ine. invatam copili s!l fie
egoi9ti 9i sa-9i urasca chiar veri9orii, sa fie gelol}i ~i sa profite
de pc- 1,;rma altora. Aceasta duce la divizarea comunitatii !:?i popula-
rea e1 cu oameni slabiti 9i recalcitranti. Cre~tinismul ne Ct~re dra.:.
gostc jer tfelnicJ: ,,Dragostea rabda indelung, nu se lauda, n•.1 se
truie~te, nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale- sale, nu se aprinde
la manie, nu pune la .socoteala rau!, nu se bucura de nedreptate,
ci se bucura de <.!devar; toate le sufera, toate le crede, toate le
n~1 d~jt~. uiqte, toa~P le rabda" (I Corinteni 13, 4-7).
Pe11tru aceasta, este necesar sa impartii9im acest duh a'l slu-
_iirii, sa daruim o parte din eforturile, banii, timpul ~i talentul nos-
tr u, mai ales pri;-i Biserica, cea care canalizeaza aceste daruri spre
cei in nevoi . Fii cmstit cand iti oferi prinosul tau Domnului si vei
c~moCt.~tc binecuvantarea Sa. ,,Aduceti toate zeciuieUle .. , ~i ispiti-
ti-Ma cu acestea 9i veti vedea ca voi deschide stavilarele cerului si
voi viii~sa binecuvantare cu prisosinta" (Maleahi 3, 10). ·
Bisel'ica es:e incredintata ca veti raspunde chemarii sale de
pocainta in familie, ca va veti ruga ~i va veti inchina lui Dumnezeu,
'ca wt,i imparta~i, veti slavi pe Hristos ~i veti implini slujirea
rodnica 9i vie. ·
185
 VII. TRANSMITEREA CRED,I NTEI IN; FAMIUE
cuvintele Sffmtulu.i Apostol Pi;vel catre uc~n~cu~ s~·~ Timote]
sunt oarecum sti·anii ca1.d zicem: ;,1mi 8:,cl~C ~m1_ni.:. ;~rai]l d~ .cre.-
dinta t& neprefacuta care, precum s-a sala9lmt i~ta1 m _bui:'ic;:a ta
Loi•Ja $i in mam,a .ta Euuice, tot a9a sunt incredm\at ca ~1 mtru
iinc" (II Timotei 1, 5). . _ . . 7 • . • , 1 ·
E.ste credin\a mof;temta? CreQ.inta autentlca d1? mnna . u1
Timotei fiul era chiar identica cu cea din inima. r.n1ame1 sale ~umce
si a bunicii sale Loida. Creclinta pe care o fam1he. o transmit~ ~?­
oiilor e~te o mo~h~nire sfanta. Credi?ta nu poate f1_trans~era.~a :·11'.-
generatie in generatie in mod mecarnc, ~ar efeotul tir.ansm1ten1 e1 $1
al edncatiei cre9tine in casa nu poate f1 negat. . ..
Acea.sta esce cea mai importanta functiune a fam1he1 cre9tine:
transmiterea credintei. Putem sa lasam copiilor ?m?tri o a:reri:;
·- este foe.rte biae - dar pericolul sta in netransm1terea ~redmte1
ne care am mo~tPnit-o de la Sfintii Parinti.. ,,~entn.1; ca ce va
folo;,;i omtJlui dacj ar ca9tiga lumea aceasta 91 91-ar p1e:cl;" sufle-
tul ::;au? Sau ce va da omul in sch1mb pentru sufletnl :sau. (Ma-
tei 16, 26). . • . ., .
Dir.. acest motiv, Sf:antul Pavel a confirmat _rolul pa.rmt110r m
mantuirea copiilor lor: ,,Dar ea (mama) se va .m~nt'!1 J?rlf'. rnt~i.•e;e
de fii, daca va starui cu intelepciune in credmta, ~n i~b1re f?l ii:
sfintenie" (I Timotei 2, 15). Deci, lu~~area de man~°:m~ a une1
mame este conditionata de modul cum 19~ va ~re9te co~ni. De. aceca,
Sfanta Monica plangea <imarnic, cand fml ~:· Au?us~m, urr:i-bla pe
c£tile ratbcirii, simtindu-~i imensa responsab1htate m 1a\:1 lui_ Dum-
ne ..;i::u pc:ntru fiu:. ei. lngrijor~r~a acestei ~~r;ie a m eritil'.:. l~~u~a:
fare& Sfantului Arnbrozie: ,,A1 mcreclere fnca~ Nu poate p 1e1 t f1u1
atbtor 1ae:rimi.".
Sa vedem care sunt caile prin care s e trans mi te credinta
copiilor:
1. O vi~:ia de adoratie;
Aceasta este eel mai important mijloc prin care copu~ primes~
· creclinta. A!?ezarea la rugaciune in fata unei i~oane a Dorn1:r~_lm
Iisus Hristos sa11 a Sfintei Fecioare cu Pruncul m bra1e exer~1ta _o
nel.nchipuita imrircsi~ asupra mintii copilului. Ca pr1ma. expenenta,
0 astfel de rugacinne . este asemanata cu Botezul. Este prima ;<.a'?tere
facutE. de catre f',i;;cr.idt .
Copilul care simte ca biserica de aca~a es~e- o .ext.inde,re. a
bisedcii la care merge sJptamanal, va devem o nnca b1sericnta, i~r
v)itoCJr-ea lui casii. va d2veni !?i ea o bjserica. Obs~r-y<'i~? cum u~ ~optl
isi trausforma casa int1·-·o bisericut;a daca partic1pa cu fam1lia la
dujte . El sau ea 1miU1 imnurile care se can ta, pe :Ea~01: 91 ?~ preotul
care ca.-1 r-::cte sau arunca cu aghiazm a p este cred1nc1091. Cat de fru-
mos lu~~·U: este cd µrunc:ul sii devinfl cantaret la bisen ca ?i tan~rul
cite\ in casa lui Dumnneu, pentru ca aml?r:nta al;ar_uh.i:; in :,r1ata
lni ~m se va 9terge niclodata definiti v . Oncme se m c:epa:·waza de
altar, este lipsit de Trupul Domnului. C ~t e st~ d~ uy~ c.ancl _ca se ~
to!mnl este folosi l i:entru ascultarea de 1mnu.:r1, cantan hturL;r tce ~1
pre·:':ici, i~n· la vid eo se :Jrmaresc f ilme ziditoare.
186
2. Educ::atia cre:,-tinli;
• Este al d<?ilea ~ij!nc. pen~ru transJ?iterea credin~ei, a tat timp
cat ,,credmta vme dm a•~z1te 91 auzul din cuvantul lui Dumnezeu"
(Romani 10, 17). Aici ~r trebui sa mentionam rolul bunicilor care
.sa istoriseasca riepotilo.r evenimente din Scriptura, incepand de la
crea~iE, potop, Babel, Moise 9i ajungand la na9terea lui Hristos dup1
trup, rastignirea, invierea, inaltarea la cer 9i intemeierea Bisericii
Sale. Bunicii au, de obicei, mai mult timp liber decat parintli, iar
istorisir1le din Scriptura 9i lucrarea Cuvantului sunt doua izvoare
.toa,·te irnportantt- p;.-'ntru educatia copilului. Este demn de mentio-
:nat ca multi parinti au experimentat eficacitatea Bibliei cand ·au
inceput sa povesieasca copiilor o serie de evenimente. Este o bine-
cu':fmtare pentM fiecare grup de varsta apropiata sa aiba Biblia
ca cea mai inalta s,coala s,i cea mai buna lege. De asemenea, parin~ii
treLt1ie sii acord'~ mai multa atentie participarii regulate a copiilor
lor 1a catehezele duminicale, la slujbe 9i la impartas,ani..~. Toate
aceska sporesc credinta 9i educatia generatiilor ce vin.
3. Pace:i in famUie;
,,Nu exista ,pace - zice Domnul - pentru cei fara de lege"
(lsaia 48, 22). Estle adevarat: cand sotul 9i sotia sunt departi~ de
Don:.nul s,: fiecar.2 di.r:tre ei este fie egocentrist fie, mai ran, egoist
in i:.acat, niciodat.J nu vor trai in pace. Pe de alta parte, s·::it.ul 9i
sotia care sunt aproape de Domnul, care cred ca El este cu ei in
toate prnblemele 9i le calauze9te intelept familia, traiesc intr-o
adevarata pace. Aceast;l pace - rod al credintei lor - este remar-
oata s,i apreciata de copiii lor. Ea este un aanal vital prin care fa-
milia poat e cunoas,te Dnhul lui Hristos, ratiunea s,i rabdarea Lui.
Imi amintesc ca odata, pe cand vizitam o familie cre9tin<i cucer-
nidt :;:i b~necuvantata, o rudenie a venit cu lacrimi !n ochi, cner-
vati.i, !?i a incept:f: sa se planga impotriva sotului ei, Acest lucr11 a
tulburat atmosfora linistlta 9i prietenoasa din familie. Atunci una
d!ntre fctite a sarit in hratele mamei sale strigand: ,,Mama, femeia
aceasta sa plece de aici". Da, pentru ca ea nu era obi!?nuita cu
tip e ~ele ncinteleger;lor, ci cu pacea dragostei.
4. Treccrea pri~1 greutati;
Ne exista nici o indoiala ca familia crestina care are crPJinta
a<it varata poate s[1 o transmita U!?Or copiilor prin felul in care fa~e
fat;a diferitor situatii. Intrucat este o familie iubitoare, oare imparta-
se<;; te dragoste a•.lt entica pentru fiecare, copiii observa 9i-c;i insu9esc
acest spirit. Aceasta este o familie inteleapta, pentru ca intampina
problcmeJ.e in lini~tE :;i evita neintelPgerile 9i certurile care nu s:mt
de ia. Duhul lui Dumnezeu. Este o familie slujitoare, de vreme ce
sb.ie ~te pe fiecare cu bllcuria daruirii. Ea urmeaza toate r3.ndu1e-
hle 1.Jomnului Iis l.,; Hristos, despre care Isaia a profe\it: ,,El riu c;e
va cc'rta, nid m1 '.Ta striga nu va auzi nimeni pe uli~e glasul Lui"
(isaia 12, 19). 0 astfel de familie s~ modeleaza potrivit poruncilor,
;;1btrii $i ra~ilinE Don:nului. Ce clegradeaza copiii mai mu!t d2cat
s a- ~i vada parin~ii certandi:-se cu altii, fie membri ai familiei, fie
m1 '? Cat de mare este rd.spunderea pe care trebuie sa o simta pa
rim,'.i pentru a-?i cre~te copiii in mod potrivit!
187
 5. Bibliofoca familiei;
Ar fi · foarte bine ca biblioteca familie1 sa cuprinda cotidiene,
reviste si ·publicatii generale, dar, la fel de important este ca parintii
i;il orgai'..tizeze 9i 0 mic~ biblioteca pentru copiii lor, µotrivit van;tei
<tC''.?stora. Se pot g~tsi rriult.e publicatE cre9tine constructive, fi~~ istori--
siri dm Biblie, fie vie;i ale sfintilor sau explicari ale slujbelur ~i alte
duti notrivite pcr:tru tineri. Lectura edific<i mintea intrebatoare,
spune \mul dinitre sfinti. De aceea, trebuie sa accentuam 9i ca mijloa-
cele audio-vizuale au slabit obisnuinta oamenilor de a citi, incat acum
cei mai multi dintrc el se a9eaza doar in fata ,,cutiei ", accep;;fmd tot
ce se trainsmite. Unele programe sunt bune, dar cele mai multe
sunt nefolositoare 9i au rezultate negative.
Biblioteca fomiliei trebuie sa includa, de asernenea, Biblia 91
c.:ir~i care sa-i <,jute pe tineri sa o interpreteze. Aceste car~i pot
activa mintile tinerilor ~i sa le reincarce cu idei duhovnice~ti, fara
a mai oieri vreo 9ansa cE'lui rau sa-i prinda.
6. Excursii cu •;cop educativ;
Acestea ar consta din vizite la manastiri, vizite de schimb
Intl'C Bisedci sau in :1fara regiunilor unde locuiesc. Toate accstea
inseamna educatie, pe care copiii 9i tinerii o pot imprqpria, daca se
intalnesc cu monahi care au renuntat la lume, cu preoti care-i
pot calam.i in taiPcl<: lui Hristos 9i lucrarile Duhului sau cu fra\i ~i
sur )ri care urmeaza aceea9i cale, calea vietii ve9nice. Iata cum un
1
tanar poate cre$t·2 spiritual in rela~ia cu Dumnezeu, psiho1ogic in
relatia cu un grup social, intelectual, dezvoltandu-se in cunoa~tere.
~i f1zic dE:·zvoltamtu-~i organismul prin antrenamente ~1 sport.
Acestea sunt cateva mijloace sau canale pe care le poate folosi
fam1!ia pentru a transmite credinta copiilor, spre a cre9te numarul
celor care sa in:re in tmparatia ve9nica 9i sa scape de osanda in ·
Ziua Judecatii.
VIII. FAMILIA ~I EDUCA'flA SANATOASA
Perwnalitatea um1i individ este rezultatul a doua serii de
factori esentiali. Vrima serie este alcatuita din calitaWe innascute,
m ·_:;~,tenite din familie. A doua este primita, ca rezuitat al cliferit~ff
r2la,1i, cieterminate de viata de familie 9i 9coala. Cel mai impor-
tant mediu este, 1ru; ~1, familia.
11amilia joac.'..i rolul cheie in construirea personalitatii pentru ca
ea daruie9te toate calitatHe ereditare 9i asigura eel mai important
mcdi Li pentru educatie. Puteti constata foarte u9or diferentele din-
tre o pi::rsoana nascuta 1?i crescuta 1ntr-o familie sara1.:a, intr--;) ma-
hala 9i alta, dintr-o familie bogata 9i provenita dintr-un mediu cult.
Difcrenta nu rezida neararat in moralitate, ci in comportarnent, in
tiparele gandirii, aspiratii, mod de a fi, exprimarea sentimcntelor,
obiceiurl, atitudini 1?i norme de viata.
Primeile tr~saturi ale personalitatii se formeaza intre trei ;;i
~inci ani. Exist~t o c1iferenta !ntre copilul dorit 9i eel nedorit in
famiiie 9i, de asemenea, intre un copil singur la parinti ~i unul cu
mai multi frati ~i surori. Un copil care este tinut acasa prea multa
188
v~er:ie nu va avea a_ceea9i personalitate ca eel care a fost incurajat
~a-~: creeze · legatvri ,cu aJte familii prietene. .
P entru ace3stel:, va fi necesar sa cunoastem 0 f.erie de prin-
<:i pii importante in ce prive9te pedagogia: ·
l. Exemplul propriu;
2. 1ntelegerea fieGarei faze de dezvoltare;
J. Atitudine nepartinitoare. ·
. .
1. Exempl\.11 · p1'opriu;
Se impune ca un prim principiu nu numai pentru ci't tratam
subiectuJ dintr-ua punct de vedere religios sau moral, ci r;;i pentru
ca il abordam dintr-un punct de vedere 9tiintific 9i practic. Copilul
imita tot ce-1 inconjura, preluand comportamentul de la parinti,
rudenii 9i vecini.
Modelul pe care il ofera parintele este foarte important. Exista
o diferenta reala intre un copil care 'i9i vede parintii traind in pace
~i foric1re 9i altui care vede reversul. Primui va fi calm, pe cfmd
al rJoilea va fi foarte irascibil. Mai muJt, al doilea copil poate sa
respinga ideea casatoriei 1n viitor, sau chiar sa devieze din punct
de vedere psihol.ig~ c .
Exista o deos~bire intre copilul care-9i ·vede parintii implica~i
real in viata bisericeasca, luand parte cu ei la rugaciuni ;d primind
SfAnta 1mparta7anie, 9i eel caruia ii lipsesc toate acestea, traind
intr-o atmosfera de continua tulburare: parintii tipand, :elevizorul
furn__ ~ionar.d nelnce ~::t~ 7i telefonul sunand tot timpul.
Pe de alta DUi t c: , copilul care obi9nuie9te sa urm:ireasc.:i scurte
:fihn e 9i emisiuni despre Hristos 9i Sfanta Scriptura ;;i gase9te pe
cineva binevoitor in a-J ajuta sa afle mai multe despre aceste
chestiuni este diferit de eel care-9i petrece timpul urmarincl filmele
de Ta t clevizor, j11cand f0tbal sau mergand la dans. Primul cre9te cu
con',> 1.i i n~<'- spirit:laiii in l[mntrul sau, 'in timp ce al d.ollea cre9te en
o con;;tiinta lumeasca, deviata de lia oalea duhovniceasca.
2. Intelegerea .( azelor de dezvoltare;
Pi'\rintii sunt datori sa studieze cu atentie caracteristicile fie-
c."in;j ~tadi~ de cre.?tere. Exista cinci astfel de' stadii: primii doi ani
din le::igi'm, copilarla timpurie (3-7), copilaria tarzie (8-12), adoles-
cc~n t<• (13-18) fii maturitatea (19-25). Fiecare stadiu are caracteristici
s pecific(• ~i nece;ita o terapie specifica.
* Din leag{tn, copiJul invata sa mearga, sa vorbeasca 9i sa
descopE.re lumea inconjuratoare. Atat baietii, cat $i fetele, sunt
U $0l' nervo9i pentru ca le ies dintii 9i, de aceea, . necesitc'i multa
tanclrete $i com)Jasiune. Nu exista nici un alt inlocuitor pentru
.ace~t e calitati.
* ln copiEiria timpurie copilul este imaginativ 'ii imitativ. El
-s.n1 ea 1.:m1bla prm 9i p e langa camin, pune multe intrebari $i vrea
;sa ~tie mnlte lucruri. Aceasta faza este o perioada de maxim{t im-
presionare educationala $i formativa, astfel ca icoaneb, muzica du-
hovnicea'.:>ca 9i imnele biserice9ti var avea un impact hotarator.
'~ Jn copila ria .f:ff::.::e copilul poseda o cnergie neinchipuit.1 $i
1
n eobcs1ta. El devine sociabil, dorind sa cunoasca loc1Jri ~~i oameni.
189
 * Acfolesce:ita este perioada .cea inai critica. Adolescentul
incepe sa se simu'i atras de sexul opus 9i dore!?te sa 9tie cat mai
multe despr'e acesta. Faptul nu este rau in sine, dar problema care
se pune cste DE UNDE el sau ea priine9te aceste informflp. Astfel,
t<in~rul axe nevoie d1:• parinti !?i prieteni mai in varsta care ~.:i·l
asculte deschis ~i cu atentie, fara retineri sau oprobrlu. Ei ar pntea
sa-l (o) sfcltuiasca.
* Ultimul stadiu este maturitatea. Tanarul adult doreste sa
cu::iocisca eel mai indicat mod de a-!?i alege un partener de ·viata,
pen:tru a evita pripirea, nefiind, totu9i, financiar pregatit pentru
aceastii alegere 9i nici suficient de matur spiritual :;;i psihologi.c.
Dialogul este cea mai potrivita cale de a ne ajuta iiii sau fiicele
in llceastr1 situatie, astfel incat sa nu reactioneze refractar, lucru ce
poate sa le. strice toate proiectele de viitor.
3. Atitudine nepartinitoare;
Atitudinea parinti).or fata de . copii trebuie sa fie echilibrata,
n1c1 :foarte sever:i. nici E:xtrem de llbera. Iubirea si fermitatea tre-
bu:e sa mearga mana in mana. Nu trebuie sa existe r1ici un fel
de discriminare intre fata $i baiat sau intre un copil 1i altul. t.ipsa
dragoste :;;i compasiunii poate crea saru intari delicventa in randul
tinedJor.
Acestea sunt o serie de principii ale unei educatii sanatoase,
dar eel mai important esif.e sa vietuim alaturi de Dumnezeu.
IX. FAMILIA ~I BANII
Cu toate ca banii sunt un dar de la Dumnezeu 9i joadi un rol
hriportant in vial;a noastra, totu:;;i, ei reprezinta radacina conflictelor
ia niwa individual, familial :;;i chiar intre natiuni. Pentru acest
moth;, Sfanta Scriptura stabile9te principii clare pentru folosirea
baniior pentru a :;luji iericirea umanitatii. Aceste principii au fost
definite tocmai pentru a ne feri de a preface ban.ii intr-un alt
dumnezeu $i sa ne inclinam lui. Ca11e sunt iaceste principii:
1. Banii sunt un dar;
,,bumnezeu .. , ne da cu bel9ug toate, spre indulc1rea noastra"
(I Timotei 6, 17). Astfel, oricare ar fi venitul nostril material, el
este un dar de la Dumr;.ezeu. De fapt, daca Dumnezeu nu ne-ar fi
dat viat~, noi n-am fi primit ace:;;ti bani 9i daca El nu ne--ar fi dat
iscusinta :;;tiintifica, tehnioa 9i pradica, nu am fi avut nimic. Nu
numai atat, daca nu ne- ar fi dat sanatate, noi am fi folosit di-
feriteJe parti ale trupubi pentru a produce ceea ce ne aduce bani;
pictcrului mainile, inginerului ochii, sportivului picioarele, :;;i R'?a mai
depc;rte.
De aceea, Sf. Scriptura ne inv.ata sa ne adresam lui Dumnezeu,
ori de cate ori facem milostenie saracilor sau Bisericii, zicand: ,,De
la Tine :mnt toate :;;i cele primite din mana Ta, 'fi le-am da,t 'fie"
(I Paralipomena 29, 14). nanii nu sunt esentiali pentnt viata. Dum-
"lezeu a spus: ,,Vi.:wi cuiva nu sta in prisosul bogatii.lor sale" (Luca
12, 15). $i a mai spus: ~.,Nu numai cu pB.ine va trai omui, ci ~i cu
tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4, 4). ,,Pentru
190
;r: in EI .traim. :;;i n;emi9ciim. 19i SIUntem" (Faptele Apostolilor 17 ?8)
Dlli. acest mo~1v, 'vlata, c:1 :;;i sanatatea, este un dar de la D ' .~ ·
Dl~ ,1~eea, on~um am petrece sau oricat de departe u~~~:e~.
'lUIT!Hl e!.ortur1le noastre de a avea sau de a ne bu, am:]., ca a .0 r1.!
, . [1 · t . I i·. . . .. ' . . cura r " o v1ata
inc.:::: u a « san ae f,:1r.atate vor da gres pentru ca · t't , ·.• ~
:;;i sc'inatatea apartin Lui. " a a n<1,a, cat
2. BanH nu sunt E'Sentiali pentru fericire;
..• ,,1\ lu.1 huna e~te •). huc,~ta de pftine. uscata, in lini:;;te, decat 0
1
casct plina cu carnc ck· Jertfa, dar cu vraJba" (Pilde 17 1) G'" •· .1
ins.e~mn~ o calirtate spirituala $i psihologica ce vine din ~xn~rl~:~~ ~::
!a\H'l cu D1;.1mnezeu, lm s'.-1f~et pa:;;nic; o minte lini9tita, ca~e cunoaste
iertarea h::1. D:imnezeu ~I mbirea autentica a oamenilor orhmde · si
·Jrlcine &r f1_ ei. Din ~ce~t .c~ncept logic ne putem da seama cat d:e
gren este sa cumper1 feric1rea cu bani; de fapt, barn~ au adus
'.r;stete _tut~r:or ~elor c<~re au avut prea multi. Ace$iia i9i concentreaza
~oate nadeJ~1le rn moaul cum sa-i investeasca $i sa-i pastreze. Dar
:.:neon se d1struJ pe ei 1n9i9i alergand dupa o fericire falsa . '
3. Banii sunt tr~ditori;
Sta~1tul Apostol Pavel arata: ,,Celor bogati in veaoul de acum
;)Ol'~J~ce9te-Je Sa IlU Se ~'emeteasdi $i nici sa-9i puna nadejdea in
hogatia cea nestatornica, ci in Dumnezieu Cel viu" (I Timotei 6, 17).
Act~~t ::erset e~te adevarat: banii sunt nesiguri. Ei pot veni astazi
9~ l~!f:parc:a .~ame. A~taz~ poti .~a ai o .avere $i maine sa o pierzi,
cand c~mait1:le .se sdnmba. Bann reprezmta un lucru dinamic. Deci
s~ . cu·11De sa f1m <lt•,·ntj cu ei. Dependenta de ei poate duce la ~
cadere nervoasa.
4. Banii sunt un talant;
Sfanta Scriptura porunce:;;te celor ce sunt bogati sa faca ce
L:Stl' bme Sa Se inan1t<>a<>ca in fapte bune sa fie darnici' s~ fie CU ini-
r:rn ~argc.-;, agonisinclu-'>i lor buna temelie' in veacul viit~r" (I Timotei
ti, 18-19). ~~ea ce ~e ci:re e:ste sa investim banii pentru slava lui Hris-
tos, sprie lm19tea :;;1 mantmrea oamenilor, in special a celor care im-
parta:;;esic ace~~a:;;i credi_?ta cu noi. ,,Mai ferfoiit este .a da decat a lua"
5Fap: Avj~;~ohlor 20, ~;)). Cu ~at dan; mai ~ult, cu atat ne Imbogatim
m bmecuv~ntare .. ,,CF.I C€ bmecuvanteaza va fi indestulat, iar cd
ce blestem.a va fl blestemat" (Pilde 11, 25). De fapt, unii. care
sunt ??feiat1, ~au fost bogati $i in cr~dinta :;;i au adrus mari servicii
om~rnn_i. Nor ne 1~acezn ic9no_;ni ai.. lui ,,mamona eel drept" (Lu-
ca .6, i.-15). Asta mseamna ca banu nu sunt ai nostri d sunt un
~~r }e la J?1:i_nne:1.e=.i. S~ ne g~n?im l~ ic~nmnul eel· nedrept care .:l
, uJo_, it bogatule. lume9t1 ca sa-91 faca pr1eteni. Cu toate ca aces ti
~~:;: -~u e~·au ~1 i,u i, ci ai. s~apanul\li lui, el i-a folosit pentru a~~i
. a,~ uga pr1et~m :;1 oam~m mfl~enti. Purtarea iconomului nedrept
a fost rea pnn faptul ca a folO:S1t ceeia ce nu e1r1a a lui si, de aceea
~u~rmezeu ne P?runce9~e sa invatam de la ,,oamenii a~estui veac';
sa i_nve~t;m barn IX~ care El ni i-a dat pentru a ne face prieteni
T,ugator;. Dumnezeu a avut incredere in noi cand ne-a dat banii si
c.c aceen, trebuie sa-i folosim in mod con:;;tiincios. Sa folosim cee~
~e. ne este necesar :;;i st1. lasam ce este de prisos in seama vointei
ll;l Lumnezeu, carP. poate sa-i foloseasca cand este neYoie. .
191

De aceea, DumnezPu. ne avertizeaza asupra risipei ,,u1ci be-
tivul si desfranatul vor saraci" (Pilde 23, 21). El ne incurajeaza
sa eulegem firimiturile ramase ~i sa servim . ~i pe altii (Matei 15; 27).
5. IndeJlenden1a fa1a de bani;
A depinde de bani inseamna a-L nega pe Dunmezen. Domnul
a spus : ,,Cat de ·greu este celor ce se incred in bogatii sa intre in
lmp~:rat;d lui Dmmwzcu'' (Marcu 10, 24), iar Iov spunea: ,,Dad
a~ fi fa.cut din aur nadejdea mea, a~ fi spus aurului lamurit: Tu
e~ti increderea mea, aq fi tagaduit pe Dumnezeu eel prea inalt"
(Iov 31,. 24-28). Astfel, problema sta in a considera banii ca stalpul
vie\ii $i fundament pentru viitor. Totu~i, aceasta r,u inseamna ea
nu ne mantuim, deoarece mantuirea este deosebita de d~:pendenta
fa ta cie bani. Mantuirea inseamna luarea banilor de care nu a vem
nevoie ~i oferirea lor iui Dumnezeu pentru a-i folosi potrivit voii
Sale, fie pentru slujire, fie pentru cazuri neprevazute. Astfel, tre-
buie sa oredem ca Dumnezeu este sin~rul nostru sustinator, pe
dind bani: nu. ,,Cd ce-~i pune nadejdea in bogatia lui, se veste-
je:'W=·': (Pilde 11, 28).
6. Nu ravniti dupa bani;
Ce1 care iubesc banii cad intr-o multime de rele ca: ho~ie, ra-
pire ~i alte practici ilegale, pentru ca vor sa fie bogati: ,,Cei ce
vor sa se imbogateasca cad in ispita ~i in cursa ~i in multe pofte
nebunE'~ti ~i vat~imatoar·~, ca unele care cufunda pe •Jameni in ruina
~1 In pierzare. C:.l inbirea de argint este radadna tuturor relelor·'
(I Tim0~ei 6, 9-10).
Ast:'.'El; cand Dumn.::zeu a zis: ,,Nimeni nu poate slnji la doi
c!ornni .. , nu putem sluji .lui Dumnezeu ~i lui Mamona" (Luca 16, 13),
a vrut sa spun? ca mbirea banilor este opusa inchinarii lui
Dnmnezeu.
7. Destul inseamna destul;
To~i oamenn mcearca sa-$i sporeasca veniturile. Ei schimba
slujbele pentru un venit mai m are, dar principalul soop trebuie sa
fie a avea destuil, nu a trai in opulenta! Este o mare diferenta intre
cele do·J a aspecte : ,,Evlavia este mare ca~tig atunci cancl se indes-
tuleaza cu ce are" (I Timotei 6, 6). ,,lndestulati-va en cele ce aveti"
(Evrei 13, 5). ,,Dumnezeu poate sa inmulteasca tot harul la voi,
ca, avand totdeau::-1a toata indestularea in toate, sa prisositi spre
tot lucrul bun" (II Corinteni 9, 8).
Satisfacerea nevoilor trebuie sa fie normala: ,,Painea cea de
toate zilele, da-ne-o noua astazi" (Matei 6, 11). Aoest lucru este
SLli:teient pentru o viata lini$tita , traita spre slava lui Dumnezeu.
Dun;nezeu nu vre:::1. -o;''i iim nefericiti, ci fericiti. El ne da dreptul
de a fi multumitl. Cat prive~te placerea ,,Cea care traie~te in des-
fatiiri, dE:$i vie, este moarita" (I Timotei 5, 6), iar lucrurile dupa
care al:!arga oamenii ~i le admira ,,tot ce este in lume, adid pofta
trupului ~i pofta ochihr $i trufia vietii nu sunt de la Tatal, d
sun'.. din lume; $i lumea trece $i pofta ei" (I f.oan 2, 16-17).
192
8. Chiv<!rnisirea bugetului;
Un cre9tin trebuie sa-si planifice bugetul f T l C
buie sci ca~t!ge banii in m~d cinstit impreuna ~1 1 i~: uplul. tre:
pentru Iiev 01le lor, potri\•it unor priori tati: 9 sa-1 chehu~asca
_· Pentru Dum, t bnez. eu: ,,parg.a". sau prima parte d'in tot ceea ce
prouucem, con n utia sau zecmiala ~i voturile·
. . p encrU • f lecare
' ' b . pen".ru che.1-
_pJ.rtener: 0 suma potrivita de
trndl personale; am
Pentru familie: chPltuielile zilnice si lunare·
Pentru copii: o familie trebuie sa .se gand~asca la un v 1·1· t 0 ..
rnai bun; •
Pe:ntru padnti: ca11d au ni~te nevoi deosebite;
1 • ·t · s slujb_·e: trebuie sa liisa_m pe Dumnezeu &a- 1ucreze po_
Pentru -
.ri v1 von a 1e, fie pentru familie, fie pentru altii.
• ~ 1!uh1;11 _intelege~ii, ~1 dragostei, al dreptatH ~i al sfint'!!nici tre-
~llle__ .~ c.1 aiba _un prim ioc in ~i printre ·noi. Fara iudoi~la multe
1
~~!~1111 s~ desitram:i din pricii;a b~nilor, de~i ace~tia nu ar t;ebui sa
c..IJ.t o atc1t de mare greutate m v1ata noastra.
X. FAMILIA ~I MASS-MEDIA
ti Nt: i.::a injugati l~ j_ug strain cu cei necredincio~i, caci ce tnso-
~-re a_~e ~autatea cu faradelegea? Sau ce invoire este intre ';-Jristos
.,1, ~ellar,.. S~u ce P.arte are un credincios cu un necredincios? ...
P~L.tru c.<1
vo1 sunce~l temple ale Dumnezeului Celui viu" (II c ·
ter,1 6, 14-18). orin-
" , Est~ i:iai pr2su~ de orice indoiala ca lumea a realizat un pro-
;r.es ~~pid m domei:111~l mass-m.ediei. In numai cativa .ani, am fost
m;irtuu J?rogresuJm m domemul televiziunii, de la alb··negru la
;~~lor, apm dezvoltarea video pe care-I folosim pentru inregistrarea
1
-'-1 rn::' o_r ye care dorim ::.a le vedem din nou. Au avut loc orogrese
n:an . ~: m domeniul transmisiunilor. Franta ·e ste suparata ·da"orita
;ir:i~ie1 pr~gr~melor ~P televiziune americane care 1ifu;eaza
,~1 ..F~anta. idei, culture:<! precum ~i aspecte negative ale socie-
~at1; .ni:r:~n;ane_. ;rance,2110~ l:_ este frica de pierderea propric:i lor
ide,itltav. i_n_ ciuc.a ~ap~ulm ca au o mo9tenire culturala deosehWL
·'" J?atonta ac_est1:1. f:ipt, trebuie sa studiem deschis efectele mass-
mewe1 asupra fam1be1 cre9tine ~i cum putem sa depasim t
decte . . aces e
EFECTlTL TELEVIZORULU( ASUPRA FAMILIEJ
1. Aspel'tuJ spiritual;
Televiziunea afecteaza familia eel putin in doua directii:
..a: F~ra indoiala, t(~leviziunea indeparteaza familia di:>· la pre-
ocu_?.~r:le impo~tan~e ce vizeaza !Ilantuirea membrilor ei. ~A fi de-
!e:~,~1z:ct.t uneo:i sa reprogramez1 orele catehe?.:elor duminicale si
1~ca1mn~e de .~l~~r~t. pe?'_tru. a u:rm~r! un film sau un meci de fotb~
e."tc __o o_ovada .. ,af1cien.:~1 ca telev1zmnea ocupa 0 mare parte ,)in
t.1.1~?u! ~1 , at~nt~a . noas_tra .. Ea afecteaza in mod hotarator viata spi-
nt .•afa, f1e md1v;uu<1lci fie cea de familie sau chiar sociala.
13 193
 b. Unele prugrame TV constituie obstacole, deoarece cuprind
subiecte nepotrivite pentru un cre9tin. Valorile lor morale sunt pac.atele omului .
opuse prL-ceptelot irtalte ale cre9tinismului, iat prindpiile lor con- t ransmis in toab~fil lumea
a anwlat partea despre
~ po~inta . FilmuJ s-a
travm celor ale credintei cre$tine. El atata poftele intr-un mod tendent.irn;. ' purtand numele scriitoru.lu1· .
mterpretat
impropriu pentrn credfr1~a: 9i iritegritatea cre~tina .
CU.' f SA lNFRUNTA'fI ACES'fE EFECTE
2. Aspectul social;
. 1. PJinatatea duhovn1·cea sea,
-.
Tele,iiziunea prezinta franiantari sociale 9i ofera parerile unor P~1t:m sa 1ntampinarn aceste efecte • .
scr:itort &au ganditori ce1ebri despte fenometi.ele 9i afacerile puolice. Fara indoiala satulu1 _} ,. . _In tre1 modu.ri :
l 1.. . ' " - ca ca m1erea • . .
Ea transmite, de asemenea, diferitele tipuri de delicven~a, lipsa cu rn, 91 ce este amar i .se pa d 1 " ~n p1c1oare, iar flamftn-
de loialitate, furt, violetita 9i divo1*uiti pentru motive de irtfideli- nostri ·s· · · re u ce (P1lde 27 7) --.·
, ,' . 1.1 • vor &a'.;1 bucuria in Hristo • ' . . cand copiii
tate conjugala. Toate 3.cestea au efectele lor asupra noastra. Ne Sfmt1Jor, in BiseriCa imne lect . d sh, Sfanta Scr1ptura, Vietile
oblsnuim cu ele ;;i, incet, devin valori moral acceptate, cu toate
(1: 11
oia9u 1 sau satul 11 'r va fi' f uri u ovnicesti 111 • 1 · ··
A
"
t J • , oar t e usor sa-1 v . inde· 'v tv s UJlrea celrir
d . sunt cat se poate de d~parte de curatia cre9tina . .Poate ca adultii . c_!eas a u9ureaza dc1)[1s5rea ef t l . . par am de televizor.
H . • , . ec e or negatiw, al
pot face fata ac8stor ef2cte, pentru ca sunt deja formati, pe cand r1~1c•s este marea puter" ca . • . - , e programelor 'I'V
. '" re ne mantme de , t .1 ·
tinerii pot sa imite tot ceea ce vad 9i i9i ins~esc, cu siguranta, rne ~1 de rau 9i ne da biruinta impotriva ra ?u er1 e trupt~ ti, de lu-
aceste h .. cruri. Tend:nt,elc curente in coafura, fumat, modui de a se El poate sa ne faca ir st v . ulu1, sub toate formele lui
. • . d . . . .· i are sa respmgem i 1· .
irnbracn ;;i chiar fraze tipice, dovedesc efectul televlziunii asupra or1cat e isp1t1t6are ar f T b . v mora itate;:i sexuala
- .1. re me sa respect v lt
oa:menilor. ne a ti unam cu toata fam 1T am a and familiei ~a
Ia pentru lecturi d. Sf" ' ::i
pentru a canta, .1 ne ruga . . • In anta Scriptura
. l . ' a pI"lm1 Sfanta Im v tv . '
3. AsPectul cultural; c1pa . . a viata . parohiala . 'J'.reb me . sav urmari •par d a9ame si . a parti
. -
spiritual. Astfel le va Ii . ~ m m eaproape progresul
Ganditorii ~1 scriitorii se plang de trivialitatea ideilor pre- . ._
1a;1:: mar usor sa faca l
.r1c este moti vul J"e t . . o a egere buna_ Golul
ze!ltate de televiziune. Televiziunea a sliibit obi;mdn~ lecturii. · n ru care telev1zon 1

'
perscana plina en haruJ l . D I ne atrage, pe c3nd
Oamenii urmaresc tot timpul programul TV. Daca ne uitam la ace·.;te . UI umnezeu va v· .
care cste folositor, lasand de o ' urmar1 numa1 putinul
µrograme, vom veclea cu surprindere ca exista o llpsa acuta _de nefoiosltor. , parte ceea ce excede 9i care este
subiecte umanitare 9i sfaturi sociale. Nimic nu este prezen~at mai
mufr decat trivialit.atea. Copiii invata pe de rost reclamele, cante- 2. Plinatatea culturaia;
ce~e l?i cuv1ntele traoomise. De ce nu ar transmite tek-viziunea mai
N1Ji aveam 2casa o bibli t v
mnite emisiuni '?t<ntifice, culturale, paitriotice sau religioase? aomum.
.. pv _
arintii obisnu"au v .
o eca mare plina
v'
v .
cu cart1 din ciiverse
,,. 1 . . .. : · .t sa c1 teasca 0 t · . v
J.lU UI sau f11ce1 spre citire, mai tarziu car e i;a apo1 sa o dea
4. AspcctuJ comportamental;
Acum ne 1ncredem in vul a 't .
Este evidenr. ca violenta care domina ecranele TV 9i de cinema telor ~i te1eviziunii Avem ? ri atea culturala a ziarelor revis-
. · nevo1e de un imb Id . '
se reflecta in comportamentul oamenilor. ~eful politiei din Los tru a ne activa intelectnl si t o pentru a citi, pen-
sfa . t J ., ~ . pen ru a ne umple . t
Angeles a realizat ca r;;ta unui anumit tip de crimE cre~te dupa n ' ne asand timp pentru d 1· v via. a cu entuziasm
in 't v l e icventa 0 pers - I.
un film transm1.,; la te1eviziune. Cinematograful, acum, <lupa ce :-- are sa a eaga programe - f f . : oana cu trvata este
t e;eviziunea a atras o parte din audienta lui, supravietuie9te dato- ce este ziditor. ' car .I o1os1toare. etc., cuJegand numai
dta a doua feluri de filme: violenta 9i sex. Acesta ne degrackaza,
3. Selec;-ie constructiva;
expioat1nd. aceste doua instincte numai pentru a incasa ni~te bani.
Utt romanider a scris despre un om, care a comis tot felul de Cat timp inima este plina cu H . . .
n e este n9or sa alegem eel . b ristos 91 mintea cu invatatura.
pacate, apoi a sim\it ca acestea nu-1 multumesc, a9a incat s-a v t' -. . e ma1 une program . .
Cdt ·' ~1 r ev1ste bune care v f' f 1 . e, pr1etem adevarati
pocait. Cu toate acestea, regizorul care a turnat un film. dupa aceast:l t • . or I o os1toare ca . 1·v • .'
c arte a luat num<1i. prima parte. El a facut doar efortul de a arata o.. ce este neroditor c~ - .. se1, asand de o parte
; - • 91 crestim credin ' ·
·
0

.mrnmare Iauntrid, data de Du . . c1091, avem o oarecare

194 mnezeu, care ne-a facut Toat . w
· " e sa

195
 . . b. " (I Tesaloniceni 15, 21). Trebuie sa
. ... . f . tin,~tl ce este me . familie1, oaspete nevazut la fiecare masa ~i ascultator tacut al fie-
le ~ricelca,i, . ·, , lumina a tre1 versete: c{1re1 discu~ii" . D·1c.1 fmnilia urme2z.a acest principiu, se va trans-
tratam aceste p~001eme . m "duite dar nu toate imi sunt de folos"
Toate im1 sunt mga ' forma intr-o biserica adevarata ~i un sanctuar, uncle se pot oferi
mui~umiri ~i princaf.P de slava.
\I
co;inteni 6, 1?.); ·ct " 'I Corin-
!r1gaduite, dar nu toate z1 esc l
'Ioate imi sunt . 111 trecut, L:imilia cre~tina amenaja un loc amime oentru ru-
ll
g~iciune. Acest luc era inzestrat cu o icoana a Sfintei l<..;ecioare cu
tcni 10, 23); " . dar nu ma voi lasa biruit de ceva"
Toate imi sunt ingadu1te, pruncul in br.a~e, i·an." in fata ei o caindela, simbolizan.d lumin;1 cu-
"
'l Corinteni 6, 12). • . • f ca citim fie ca studiem,
vantului lui Dum,n ezeu, sau lumanari care simbolizeaza eel mai adanc
' .. Nol traim in liber_t,a.te ~auntr~c:; i~e toate ace,stea suntern mai izv•,,r ai dragostci jertfdnice pe care o manifesta familia. In i'atd
discutam, privim ,5 au C3.1ator1m. " iubit" (Romani 8, 37). unei ast:fd de ico.1ne, a!?CZata spre rasarit, trebuie facuta :..·ngftciun~a
• b. •t i prin Acela Oare ne-a . .. • ca1 e sa fie, du pa parerea noastra, eel putin o data pe zi, seara. Fa-
mult decat iru1 o;r , .. . • 1 duhovniceasca, intr-·o
•. • .· cu copin in u crare milia pcate rosti 0 rug:1ciune scurta de multumire, psalmul 50 ~i
Sa tra1m impreuna • . • · ·n dialogul care le
• • • 1· • ., ltural Sa mtram cu e1 I ' .. rugfiduni de iertare a p3catelor de peste zi. Un copil poate citi un
viata care f.a-1 z1c easca cu . . S" . la -am sa ,,;e piarcla.
1
· . ,. ·· '- · Iisus Hr1stos. a nu- :s • -· - c·ap:tr~l ct:n Scriptu·a, apd rugaciunea trebuie sfar9ita cu troparele
va zw1 con~tnn1,a pr1n t "i o ';iata onna de
. . . umple de Dumnezeu, vor ra . , ·t de umilinta $i Rugaciunea Domneasca.
ln schimt.i, el se \•or . . . . Do nu1:ui Care ne·~a mantu1 .
~· ta" s1· Un 8stfel Lh~ altar familial va insemna ca Domnul nu se va
creu1n. . sfintenie
. . si
, voT f1 martori 01 m )

depiirta de la noi, ~ar dragostea ~i prezenta Sa personala ne va insoti.

XI. FAMILIA ~I RELA'.fllLE
Cuvantul Lui va fi aiscu.ltat de tineri ~i batrani. Va f1 un !ndemn
. . . • . . de o arte, Biserici.i sau Trupu~ui la pocamta innoitaare, ru.gaciunile ei fiind o ocazie ca Sfantul Duh
Familia cre0tma apartme, pe. p . tatii sau tarii. Fiecare
. . .... , . ne de al ta parte, .soc1e . . , ~;;1 reinnoiasca, sa sii n\easca, sa indrepte ~i sa ca~tige mimilc pc~ ntru
ta1wc al lu1 HrL>t.)s, iar 1:- • • • d t n·r1· Familia este celula
. ·· . .. ·' dreptun s1 in a o · i~1bire ~J bunatate.
dintre ele are proprnle u · · . •t · Piserica.
. . «ituie a tat soc1etatea, ca ~1 ~ .. Acest altar va fi un mijloc de apropiere spirituala 9i emotio-
de bm~a., dm care ~e con ..·c . • • artine acestor dou1 m ed n .
na:d. a mc'mbrilo::- famiJiei. Ea nu va suferi despaniri nici intre
Nu exista n :.ci o ~on~rad1bc~1e. nf~t~ ax e ~pn."oapele nosti·U. El ne
, · · 'l ne eere sa .f1m uni parin1;i, nici intre copii. Toate vor fi invaluite de dragostea spiri-
Cre~timsmu " . o.,a . , t'ta care sa f12 . martur1e
• · des-
tual.a 9i imbogatitoare. Membrii ei nu vor fi atr.a9i niciodata de
, d. )Uri:Jare buna Sl ClDJS l ' ·
cere sa do b an im ·O I . - . . , . Asa sa lumineze lumina voas-
. m1tocentrismul psihologic.
pre Hr1stos care s alaslu1este . . . mtrn• • noL. •ll • Tatal v ostru care1e '
este •m
. , '1 0· r si sa mareasca pe •
tra .ina1nte a oam eni . . , '. . · 1 ne poruncestl~ sa ne 2. Relalia in san•tl familiei;
. . 5 16) Mai mult, cre~tm1smu . .. "
ceruu" (Mate1 . ' . ... • d. t t. • Dumnezeu esw peste
t"fl r nmd mere m,a,l ca l . Pedagogii vorbesc astazi despre o bre~a de generatii !?i o
supu«1em au tori a ,1 o ' d apa in mana Domnu u1,
. • - -·. tului este ca un curs e . . . inc;,ipacitate a g2neratiei parintilor de a intelege psihologia !?i con-
toate: In1ma im1Ja1a . " (P.ld 21 1) Caci nn este
" ,- · • t vo1este 1 e ' · " te:xtul generatiei copiilor lor. Pe de alta parte, tinerii !ntampina
oe car e 11 indreapr.a or1 mco ro . . le ce sunt de la Dum-
~t~panire, fara numai de la D~mnezeu, iar ce ' dific0lta~i in comunicarea cu parintii ~i i~i inehipuie ca o in.teiegere
, d ' te" (R'·man.1 13, 1). !ntre generatia loi· ~i cea a parintilor ar fi imposibila. Acest Iucru
nezeu s Gnt r an u, v • • t. - in mod rea1, nu
., . . ,., . i tSe cere sa fie ere~ 1na " . . este firesc intre o:amenii din lume ~i nu intre ,,copiii lui Dumnezeu",
Farnrhe1 er _7tme • ·" f. lid ancorata m Duhul
i Asta inseamna sa ie so . care ~i-c. 1 1 educat incfi patinarea ~i egoismul persona; 9i depa9esc
r..um ai cu numeLe. . • .b_,, a preocupare de seama cre~-
propriul materialism. Lor le este mai usor sa intre in contact si sa
SUmt, in legatura clr::igost:e1; sa a1 a c i drag·oste p entru toate. 1n
.. • friC'a Ju• Dumnezeu 9 - . .t t :;c ;nteleaga. Intr-c atmosfera calda ~i af~ctuqasa, ei sunt capabiii de
terea cop11 1or in . - . t fin+enia si contmu1 a ·ea
T . fi un model pen ru s Y • • • , o orientare adecVi:ita, l1bera de favoritism u~or $i severitate nedorita .
acest fel, fam1 ia 'a ' . • • de lineasca rolul 'in B1ser1ca
cas~toriei 9i va fi prego.t1ta sa-9i m p Echilibrul 1n exprimarea sentimentelor 9i sfatul bun sunt lu-
crnl'i esentiale nu numc.ii pentru unitatea ~i pacea J.egaturilor in
!)t ;;ocietate.
s aciu1 familiei, J~-1r ~i pe:·ntru. intreaga viata spirituaia, ps1hologica
1 Relati.:1 cu Dumnezeu ;
$i practica a membrilor ei.
. . . . tanta Familia cre9tina are in
·ma si cea ma1 impor · · . t pul Multe familii tinere s-au dezmembrat datorita l:>gaturilor
E s t e pri , .f. f Se spune: Hr1sws es.e ca
. c . z1· ·rn obiect semm ica iv. " emot,ion.ale puternice dintre parinti 9i copii. Datorita imposibilitatii
camera d ' ~

197
196
un11i tani'ir de a ie$i de sub efectul alimenti'irii emotionale a parm-
tilor, el sau ea nu se poate lega de celalalt. 0 astfel de emo\ie
stranie intre parinti $i tanarul cuplu nu este iubire, ci o imagine
coDtrafacuti'i a iubirii. Ea izvori'i9te din egoismul $i egocentrismul
cu1va $i creeaza probleme de ordin psihologic, atat pentru taniirul
sot, cat :;;i pentru sotie f?i aduce boala in familie pentr.u mult timp.
:Ce !apt, iubirea spirituali'i $i rationala este necesara. Ea e;;te
esentiala pentru ca nirneni nu dore9te tineri care si'i crl'! asca ;n
vreun fel de pri•are emotionala, care si'i-i faca sa cedeze primei
fahe emotii. Iubirea spirituala este esentiala, insi'i iu.Direa emotio-
nala nu este suficienta. A1imentarea emotionaia este necesara, dar
o euuca~ie echilibrata este esentialii. Suferim de o neconcord:m~a
intre tata $i mama in c:e prive9te modul cum i9i cresc copiii. Unul
folose~te severitatea, iar celalalt strica copilul, astfel incat, acesta
cre~te cu un psih~c vatamat care se dezvolta u9or intr-un spirit $i
un mod denaturat de a fi.
3. Rela\1ifo in afara familiei;
A..cestea trebuie sa alba la baza principii $i limite. De cxernplu,
duhul iubirii intre un cuplu $i familiile lor trebuie sa fie evid ent.
Interventia parinti]or trebuie sa fie limitati'i la ceea ,;e a.duce folos
tlner11or $i-i zid2i/t.e. Fiecare partener nu poate sa-i permita celui-
lait sa fie prea strans legat numai de familia sa; ei trebuie s<1 fie
la iel de legati de familiile fiecaruia. Cele doua familii nu trebuie
']a dea v(Jie curiozitatii destructive $i resentimentelor sa se ames::-
tece in ~1oua familie. Amestecul este necesar numai pentru folosul
c<.Jor doi tineri. Dar, E·i au nevoie de un timp spre a se cunoa9te
mai ad8nc $i a deveni una. Fiecare trebuie sa renunte la unele
obicciuri sau capricii. In aceasta perioada de timp au loc mici
nebtelegeri, dar datorita spiritului de tole[1anta, dragostei cre9tine
9i 'Jfaturilor parintilor, ei le vor depa9i. !nsa, daca parinti[ gandesc
altfr·l, adica in mod. p3rtinitor, noua familie :;e va dezmembra.
In afara de cele doua familii, exista relatii cu colegii, prietenii,
Yecbii. A.stfel de relatii trebuie sa aiba mijloace $i reguli spirituale,
pent;-;1 ca putem sufcri din cauza acestor tipuri de reiatii. Eie adur.
gimjuri urate in familie, o afundi'i in relatii nedorite $i o imping
la ab<:ndonarea nrir:cmii.1or vitale, constructive; aceasta e:;te ultima
cjntre consecintele negative care provin dintr-o casa fi'ird. ziduri
de aparare in jur. Vizitele trebuie sa fie limitate, relatiile stabilite
dupa o ce.rcetare potrivita, i1ar prieteniile copiilor trebuie \inute
suo aten~ie.
De aceea, fiecare familie trebuie si'i ia iaminte la copiii ei,
pentru a putea :~pnne D.)mnului in Ziua cea din urma: .,Iata eu ~i
fiii p e care mi i-.:i dat Dumnezeu" (Evrei 2, 13). Mama "se va mantui
! I
198
prin na$tere de pmnci, daca staruiesc, cu intelepciune, in credinta.
drc.goste $i sfintenie" (Ji Timotei 2, 15).
:Cev::za oriciirei familii se cade a fi: ,,Iar eu $i casa mea, noi
vom sluji Domnu1ui" (fostia 24, 15) ..
XII. FAMILIA ~I MARTURISIREA LUI HRISTOS
A da marturie despre Iisus Hristos nu este numai o datorie a
fa1T1liiei, ci a fiecarui ffedincios. Pentru ceea ce a fi'icut pentru noi,
1ui 1isus Hristos trebuie sa-I consacram tbate eforturile, daruirea 9i
graUtuClmea. De aceea, familia cre9tina este a:;;teptata sa dea mar-
tnrie despre Hristos Care a iubit-o 9i $i-a d;at sangele pentru ea. Noi
m~1Itur1sim pe Hristos nu numai pentru ca-i suntem recunoscatori
ca ne-a <lies, ne -a binecuvantat $i ne-:-a ma:ntuit ca 9i cop'..i ai Sai,
dar 9i pentru iubir<::a Lui fata de umanitate, care are nevoie de un
DL<mnezeu mantujtor. Sa stabilim ci'iile pe care trebuie sa le urmeze
familia cre9tini'i~
A da mi'irturie inst·amni'i a demonstra aceste caracteristici di-
vine, prin adancirea $i consolidarea lor in viata noasiri'i cre9tina.
Certitudir.ea in viata unui cre9tin este o binecuvantare pent:ru sine
~i p2ntru cei din jur, dupa cum a spus Solomon: ,,Cel ce binecu-
vtmteaza e ste indestulat, iar oel ce blestema este blestemat"
(PildE 11, 25).
Exista mai multe domenii in care familia cre9tina poatt> sa
dea marturie despre Hristos care c apari'i $i o mantuie.
1. In domeniul sfinteniei personale;
Ceea ce dovede9te ca Hristos lucreaza in noi, este puterea Sa
ck a ne sfinti. Sfintenia nu este fundamentati'i pe lipsa de pacat,
ci pe ,,libertatea fata <le pedeapsa". Pentrtl. om este imposibil sa
fie fara cie pacat. Atat timp cat suntem in trupul nostru slab, sus-
pinam sub aoeea9i greutate, cum spune apostolul: ,,Om nenorocit
ce sunt; cine ma va izbavi de trupul mortii acesteia?" (Romani 7, 2-!).
Clrn:ir noi care ,,avem parga Duhului... suspinam in noi in~ine, af?-
teptand cu nerabdare rascumpararea trupului nostru" (Romani
f;, 23). Putem sa ne poticnim, dar refuzam sa fim robiti de pacat.
In ciuda muncii '?i eforturilor noastre, sli'ibiciunea noastri ne
conduce, totu9i, $pre pacat, lucru normal, dar gre9elile noastre sunt
cau zate de lipsa de grija $i increderea prea mare in fata ispitelor.
N\ll nu ar trebui sa ne incerci'im pe noi in9ine. 0 astfel de atitudine
nebvneasca trebnie schimbati'i. Un anumit tip de persoane se ridica
singure dupa ce cad. AstfeJ. de persoana se schimba $i nu va fi osan-
dita : ,,A8upra celor ce ~;unt in Hristos nu este acum r.ici o osanda,
199

de vreme ce legea duh1Jlui vietii in Iisus Hristos m-a eliberat de
legea pi:.catului ~i a mortii" (Romani 8, 1).
Ur: alt tip de J.ersoane, nu numai ca gre;;esc, dar cu dEplina
·voie libera persista in gre11eala. Un astfel de om trebuie zgaltait
launtric pentru a--i tn::zi con11timta, ca drumul lui sci fie schimbat.
,,Sfi~1tenie" in greaca este ,,aghios" care inseamna ,,a pftstra
peffiru Dumnezen'' sau ,,ales pentru Dumnezeu". A11a cum prinoa-
sele sau zeciuiala sunt pastrate pentru Dumnezeu 11i vasele altaru-
lui sunt sfintite pentru slujba, astfel preotul vechiului Legamant
avea un semn pe frunte, pe care scria: ,,Sf.ant iui Dumnezeu". !n
sfo1tenie noi ne :,pastram" fata de calea cea dupa fire a oarnenilor
acestei lumi ;;i da['ruim sanctuarul launtric al inimii noastre lui
I-iristos.
Sfin1enia personala se bazeaza pe harul lui Dumnezeu care
2ucrPaza impreuna cu rievointa noastra. Acesta este eel mai im-
portant moment al marturisirii lui Hristos, pentru ca oamenii ,;va-
zanci fapiele voastre ceJe bune, sa preaslaveasdi pe Tatal v~strn
care est2 in ceruri'i (Matei 5, 16). Ceea ce ar avea mai mare impact
nu sunt eforturile noastre neobosite, ca slujitori ai lui Dumnezeu,
nici studiile noa;:>ire inalte; ceea ce conteaza este sa fim model sau
dovada a lucrarii iui Dumnezeu, icoana care exprima lucrarea Sfan-
tului Dub.
2. Domeniul unitatii familiei;
Famma cre9tma trebuie sa fie un exemplu care miirturiseste
dragostea lui Iisus. Aceasta dragoste une9te membrii familiei intr-~n
trup. G:md vorhesc despre familii:le stabile 9i solide, oamenii
le numesc ,,familii cre9tine". Ceea ce se cere acum de la familiile
crqtine este mi1rturisirea vie a lui Iisus Hristos care salasluieste
in f~je cu toata iubire:i Sa. Ceea ce nu este de dorit sunt nec~z"hrile,
egoismul, ura 9i divorturile.
Oarnenii de azi se 15andesc foarte repede la divort. De Ja prima
neintelegere, in ciuda faptului ca despartirea este completamente
rcspinsa in Noul Testament, in afara cazului de adulter 9i par~is1rea
crediriteL Dumnezeu n~-a spus in Vechiul Testament, in vremea
legii, c0 ura;;te despartfrea. Cu cat mai mult este valabi1l acest fant
11: vremea Duhului Sf.ant 9i a lnvi~rii! Oamenii zilelor noastre ~e
gandesc la rupere'l legaturilor casatoriei cand nu au copii (mai ales
1n Orienteul Mijlociu) sau chiar datorita nepotrivirii de caractere, in
loc sl,;, se inteleaga in adevarata dragoste cre9tina, sau Jivor\eaza
in c ~•z de boala, in loc sci aiba grija unul de celalalt. Nici unul din-
tre aceste mofr1e nu izY oraste din ratiunea dumnezeiasca sau de
la Duhul lui Dumaezeu_ .
200
Familia se va dezintegra ~;;i copiii i9i vor rataci calea, vor
avea de suferit psihologic 9i spiritual. Cu toate acestea, eel care
cauzeazd. toate, crede cc'.1 nu face nimic rau. Dupa un timp, eel
care a spus eel putin un cuvant urat va rSimti ca a fa.cut un lucru
nep.lac-ut lui Dun;.nezeu.
Sa-L lasam pe Dumnezeu sa vorbeasca in inimile noastre, sa
de9tept~ con9tiintele noastre adormite, sa uneasca familiile des-
partite, pentru a da marturie despre Hristos care a suferit biciuirea
peatru noi. Trebuie sa ne ferim de lucrurile alterante care sunt
caazele dorintelor ;;i p8ftelor rele. Dumnezeu va aduce pacea in
familiile dezintegrate $i va da pocainta sufletelor pierdute. Altfel,
ce crima imenisa comitem !impotriva copiilor, nu numai in veacul
de acum, ci $i in eel ve9nic!
3. Domeniul slujirii in Biserica;
Acesta este clomeniu[ firesc in care familia trebuie sa-L n1ar-
tunseasca pe ~isus I-lfr;tos. Suntem datori sa savar11im slujirea con-
tinna a Biseritii $i sa oferim prinoasele noastre E;ii sa nu le depar-
t<lm de aclevarab11 lor detinator Care este cheia binccuvantarii. A
darui prir.oase este o binecuvantare $i pentru sine. Trebuie sa con-
trihdm cu talentele noa~:tre: tatal ca invatator, doctor, avocat, sau
_inginf>r, rntia c"'J lucrul ei sau cu slujba care i se potrive:?te Ea
poate g{,ti, confectiona haine sau imparti daruri pentru caritate.
Bai21ii pcl lua parle inra de mici la altar, apoi la programul cate-
hetic, sau pot participa la tabere de. lucru $i diferite activitati
sociale_ Fetele pot face ceva potrivit, poate predand, lucrand ia
cre9e sau aiteliere de broderie, tesatorie 9. a. Slujirea in Biserica
este un Jucru natural pentru orice familie cre9tina, deoarece familia
este celula de baza pentru formarea Bisericii. Ea este o parte in-
scp<trobi1£, fata de H~serica $i un organ vital al acesteia.
Slujirea in Biserici ii arata pe fii 9i fiice ca fiind ml~1dite
vitale in via lui Hristos. Ei nu pot fi abatuti de la calea ve~niciei.
Ei doba11de1sc un sens al apartenen1ei 9i i9i ofera eforturile lor
pentnJ casa lui Dumne'./.E'U.
4. Dom<,niul dragostei jertfelnice;
Accsta este eel rna1 adanc $i mai profund domeniu al m.artu-
r1e1, 'in care familia iese din sine ~i se ocupa de a·ttii: pr.ieteni,
vecim sau oricine altcineva, · cu iubire nealterata de fanatism. Iisus
Hristos m1 a cunoscut niciodata fanatismul ci, dimpotriva, El ;-i
corn 1Jatut fanatismul cfr;cipolilor. Cand satul samadnean a refuzat
sa-L primeasca pe Hristos, doi dintre ucenici s-au gandit sa invoce
foe din cer care :::a-i arcla pe samarineni. Atunci Iisus i-a mustrat
;;icand: ,,Nu $titi oare fiii carui duh sunteti? Ca Fiul Omului n-a
201
venit sa piarda sufletel~ oamenilor, ci sa le mintuiasca" (Luca 9,
55. 56). -?i a~a s-a facut ca cei doi ucenici au fost launtric schimbaµ
t?i au venit sa slujeasca in acele locuri fara discriminari intre i11dei
9i nenmuri.
Hristos vrea de la noi - copiii Sai - sa ne deschidem cu
w;mrint~ inimile, sa raspandim iubirea 9i sa ne implinim slnjirea
in spiritui daruirii. Cand fariseii au sprns, pentru .a se indreptati. CUPRINSUt
,,Cine este aproapele meu?", Domnul le-a dat pilda samarineanului
miiostiv care 1-a aj11tat pe evreul ranit. El le-a aratat fariseiior ca
eel eare a fost capabil sa arate CO:m[lasiune este adevaratul aproape, FAMILIA CRE~TINA AZI
nu eel ce apartine aceleia9i rase sau secte.
':re9tinismul est~ raspandit in stransa legatura cu aceasta t DA NIE l, Mltropolltul Moldovel ~l Bucovlnet.
Familia
conceptie despre iubire, de la inceputul creatiei 9i pana la sfar9itul cre11tina - ;,Biserica de acasa" , 5
lumh, de la primul capitol al Scripturii 9i pana la ultimul. Este t TEOCTIST, Patrlarhul Blserlcll Ortodoxe Romdne. Cuvant pasto-
ral cu ocazia ,,zilei familiei" 7
destd $a 9tim ca eel mai u9or mod de a-L descrie pe Dumr~ezeu
Pr. CO!Jf. dr. Petre SEMEN, Familia 11i importanta ei in perioada
este ae:e1a ca "Este iubire". De aceea, cand ura intra in inima cuiva, Vechiului Testament . 9
Dumnezeu este exclus. Dar, cand Dumnezeu ia in stapanire inima Pr. lector Mlha'~ VIZ/TIU, Familia in invatatura Mantuitorului
cuivc;, o desehide pana la a o face oapabila de a iubi intreaga lume, l)li a Sfintifor Apostoli 27
fara a mai fi impiedicat de pofte. Un monah batran spunea odata: Pr. aslst. loan-Crlstlnel TE$U, Sensul famitiei, in conceptia Sfan-
tului loan Oura de Aur 42
,,Da-::a te-ai retras; pentru a fi numai cu Dumnezeu, dar nu ai gasit
mangi:iie:re, ie9i in &traoa 9i vei descoperi ch:pul lui Hristos in pri- z_ Pr. lector C. GRIOORA$. Educatia ridicata la treapta de
sacerdotiu cre11tin in pedagogia patristica 62
mi;l om pe care-1 intalne9ti". Pr. lector Gh. PETRARU, Familia cre11tina - perspective misio-
Sa dujim cu toata dragostea !?i puterea noastra, fara a a9tepta nare ~i ecumeniste 78
raspJa1a sau orice altceva in schimb, pentru ca aceasta va avea Diac. aslst. Alexandre! BARNEA, Muzica bisericeasca ~i famllia
r<is;Jlata de la Dumnezeu 9i asta ne va aduce multumirea. II in ritualul Tainei Cununiei.
Pr. lector dr. Ntcolae CH/FAR, Taina Nuntii dupa invatatura
91
Dumnezeu s<i binecuvanteze familiile noastre spre slava nu- 99
Sfintilor Parinti
melui Lui.
Pr. lector dr. Ntcolae ACHIMESCU. Familia cre~tina intre traditie
~i modernita te. Consldera tii teologico-sociologice • 113
iP. S. Episcop MOUSSA, Prof. dr. Vt1slle C. CIOCARLAN, Premisele reu~ltei conjugate . 133
,,YOUTH. AND FAMILY I:.IFE", Cairo, 199~ Pr. aslst. Mlrcea STOLERIU, Familia crc!}tina in mediul urban
- probleme ~i perspective - 139
!~ ' :.. .~:.: (trad. de Crina !Ii Dan SANDT!)
Prof. dr. C. ROMANESCU, Cateva cuvintc, astazi , despre familie 143
Pr. lector Gheorghe POPA, Familia cre~tina: o perspectiva teo-
logica !,ii spirituala . . . . • . •- - - : 145
Irina LEONTE, Familia cre~tina: parinti ~i copii 157
P. S. Eptscop MOUSSA. Tineretul ~i viata de familie - o per-
spectiva Ortodoxa Copta - (dupa ,,YOUTH AND FAMILY
LIFE"' Cairo, 1992, trad. de Crlna ~l Dan SANDU) 169

(9:..J~1'~, ;J\ 1~;\ , ~"·

Pt ~A I vnr!T
202 203
~. 5"" 00