ANUL XII No.

618
22 N O E M B M E 1938

10 L E !

M. S. Regele C a ro l II,
însoţit de M. S. Regele
G eorge VI, al A ngliei.
M. S. Voevodul Mihai,
însoţit de D u c e l e de
Kent, sunt p rim iţi cu
entuziasm, la Londra.
(F o to „ R e a lita te a " )
BANCHETUL PE CARE
PRIMARUL GENERAL
AL LONDREI L-A
OFERIT IN ONOAREA
M. SAL E R E G E L U I
CAROL AL ROMÂNIEI

2. Pe to t parcursul oaspeţii regali sunt ovaţionaţi de po­

pulaţia londoneză, care n'a pierdut niciun p rilej spre
a-şi manifesta^ simpatia faţă de Regele nostru şi Fiul
Său.

3. In palatul G uildhall M . S. Regeie Carol şi M. S. Voe-

vodul M ihai sunt salutaţi — conform tra d iţie i engleze —
înainte de banchet.
Intre cei doi oaspeţi regali stă prim arul general al Lon­
drei Sir Frank Bowater;
La dreapta, în fo to g ra fie , şezând, soţia primarului gene­
ral, ducele de Gloucester, Lady Maugham, preşedintele
consiliului de m iniştri d. Nevîlle Chamberlain şi înaltul
lord cancelar. n
In aceeaş parte, în rândul al doilea, lordul Runciman,
episcopul Londrei şî lordul Halifax.
In stânga, pe scaune, consilierii comunali şi o ficiali în
costumele lor medievale de sărbătoare.

In vechiul palat Guildhall

din L ondra a avut loc,
in onoarea M. Sale Re­
gelui Carol al Rom âniei,
uri banchet la care a
participat întreaga nobi­
lim e a Angliei, in fru n te
cu ducele de Gloucester.
Banchetul a fost oferit
de lordul M ajor, prim a­
rul general al Londrei,
Sir F rank Bowater.
P rezentă m trei fotografii
dela această festivitate.

T. Suveranul nostru, însoţit

de M oştenitorul T r o n u l u i ,
pleacă dela palatul Bucking­
ham spre G uildhall. Trăsura
à la Doumont e escortată de
garda regală călare. -
 BANCHET
LA LEGAŢIA
ROMÂNA
tHN L O N D R A
In seara de 16 N oem brie M. Sa Regele
Carol şi Măria Sa Voevodul Mihai au oferit
fa m ilie i regale engleze şi personalităţilor de
seam ă din lum ea britanică, un banchet, la
legaţia rom ână din Londra.

In fotograf ia noastră, M. L. Regele George

VI al A ngliei şi Regina Elisabeta sun t salu­
taţi de către d. Vasite Grigorcea, m inistrul
plenipotenţiar al Rom âniei, la sosirea Lor,
in localul legaţiei noastre.

Ducele şi ducesa de Kent sosind la banche­

tul care a avut loc la legaţia României.

ORDINUL JARETIERE!
f / RA în anul 1350, în tr'o seară de iarnă. Regele Eduard
al lll-lea ai A ngliei, cuceritorul Scoţiei şî învingător
în luptele pe care le începuse îm potriva Franţei
dădea un bal la curte, spre a sărbători victo riile sale. Se
stabilise, dealtfel, mai dem ult tra d iţia unei petreceri la curte,
în această epocă, spre a perm ite 'lorzilor şi nobililor să prezinte
suveranilor tinerele odrasle care-şi făceau intrarea în lume.
In sala mare a palatului, sute de făclii îşi jucau lumina, pe
p ereţii de marmură şî făceau să sclipească podoabele frumoa-
' selor doamne.
Invitaţii, pe două rânduri, aşteaptă venirea regelui. Când acesta
s'a ivit, toată lumea s'a înclinat adânc. Regele şi regina au
trecut printre oaspeţi şi s'au aşezat în cele două tronuri, din
capătul sălii.
C urtenii, veniau acum pe rând, anunţaţi de herald, ca să înfă­
ţişeze suveranilor tinerele domnişoare sau tin e rii nobili, cari
pentru prima oară intrau în lume.
- Contesa de Lalisburg şi nepoata sa Baroneasa
Margareta de Beverlg, anunţă crainicul şi se î ifăţişează înain­
tea regelui o femee tânără de 26 de ani, de-o gingăşie nease­
muită, pe care Eduard al lll-lea o priveşte cu adm iraţie,
răspunzând la prezentare, cu mai multă bunăvoinţă, decât oricui.
Când contesa, după adânca reverenţă pe care o face, se
ridică, to t sângele îî năvăleşte în faţă. Ea simte că î s'a des­
prins jaretiera şi că-i alunecă dealungul piciorului. Jaretiera
aceasta e o fâşie de mătase, albastră legată în jurul piciorului
deasupra gleznei, în tr'o fundă artistică. Şi acum ? C e să facă ?
Jaretiera e jos. Nu se poate pleca s'o ridice, căci o priveşte
regele. Ce-o fi o fi : contesa se retrage, împreună cu nepoata
sa, mergând cu spatele înapoi. Dar Eduard al lll-lea a zărit
jaretiera. Zâmbind el coborî depe tron, se pleacă, ridică jaretiera
şî o oferă, cu un com plim ent contesei.
Toată lumea în sală a observat gestul Suvsranului.
Contesa e confuză ; ea nu ştie ce trebue să facă. Nu îndrăz­
neşte să întindă mâna, să ia jaretiera.
Priveşte în jurul ei : pretutindeni zâmbete cu subînţelesuri.
Fiecare şopteşte câte o răutate, celuilalt, şi se aud râsete
_ Ô iû if u m u é

"IC
discrete.
Contesa nu mai poate suporta. Ea îşi ia nepoata de mână —
şi întorcându-se pe călcâie o ia la fugă prin sală, -— lăsând jis iş i d e lic a t
pe Suveran cu panglica de mătase întinsă.
Regele a înţeles starea sufletească a contesei ; a văzut efectul
al A p e i de Colonia Richard H u d n u t vă
pe care l-a avut în sală gestul său. Işi roteşte privirea şi
citeşte acelaş gând, în ochii tuturor, ii pare rău de biata E AU DE C O L O G N E împresoară cu un aer de eleganţă îngri­
contesă şi deaceea se supără.
„Honni soit qui m al g pense /•* spune dânsul — ceea ce, PARFUMATE CU
jită şi accentuiază nota D v. modernă.
*
în franţuzeşte, înseamnă : ruşine să-i fie, celui ce gândeşte la rău.
(Pe vremea aceea, la curtea engleză se vorbea franţuzeşte). Ş i D v. aţi trebui să alegeţi H u d n u t. Re-
GEME Y
V o i face astfel, adăogă el, ca voi toţi să invidiaţi pe numele mondial al acestei mărci vă ga­
acela, care va căpăta de la m in e o asem enea p a n ­ RI C H E S E
glică albastră rantează caracterul distins şi fin al pro­
LE DÉBUT VERT
Şî astfel Regele Eduard al lll-le a înfiinţă ordinul jaretîerei, cel
mai înalt ordin englez, pe care nu-l p ot purta decât 25 de duselor sale.
LE DÉBUT N O IR
cavaleri, în afară de mem brii fam iliei regale engleze.
O rdinul acesta a fost co nfe rit acum M . Sale Regelui Carol
al ll-lea, cu prilejul vizitei făcute la Londra.

Pag. 3

(3) No. 61
ÎN R U D IR I
Ă S Â N D de-o p a rte un grup
de sta te m ici, cari de
- m ult au în c e ta t să mai
conteze. Europa nu mai are astăzi
d e c â t o duzină de case d o m n ito a re ,
ce şi-au p ă stra t tro n u rile şi a u to ­
rita te a . S ita a ţia aceasta, care este
unul d in tre re z u lta te le războiului
1914-1918, a avut la rându-i de
urm are, o îm p le tire din ce în ce
mai strânsă a le g ă tu rilo r de rudenie,
în tre cele douăsprezece fa m ilii
rămase pe p o z iţie şi, cu fo a rte
rare exce p ţii, mai to ţ i m e m brii
acestora descind din Regina
V i c t o r i a care — dom nind tim p
de a proape 64 de ani — a avut
nouă c o p ii şi a că s ă to rit o p t d in tre
aceştia cu m e m brii d ife rite lo r case
regale. Singură prinţesa L o u i s a ,
care a d e v e n i t soţia Ducelui
A r g y l l , a luat un englez.
Toţi, în afară de prinţesa L o u i s a
au avut fam ilii. Fiica cea mai mare
a Reginei V ictoria s'a căsătorit cu
acela care deveni îm păratul G e r­
maniei, a fost mama ex-Kaiserului,
apoi bunica şi străbunica a zeci
de descendenţi, răspândiţi pe toată
întinderea fostului Imperiu German. Un frate
al acesteia, ducele de E d i n b u r g h , s'a
căsătorit cu fiica lui A l e x a r >dr u, ce| de a|
doilea îm părat al tuturor Ruşilor; un alt frate,
ducele de C o n n a u g h t a luat pe prinţesa
L o u i s a a Prusiei, care era de mai înainte
mătuşa Kaiseruluî, prin alianţă ; şi aşa mai
departe.
Dar să vedem acum cari sunt înrudirile regelui
George al Vl-lea, actualul monarh al A ngliei.
Strănepot al reginei Victoria, bunicul său,
regele E d u a r d al Vll-lea s'a căsătorit cu o
prinţesă daneză, care deveni regina Alexandra,
fiică a Regelui C h r i s t i a n şi a unei prinţese
Ex-Regele Eduard a! V lll-le a ,
Ducele de W i n d s o r , in
u niform a de colonel ol re g i­
mentului său f a v o r it.
R egele G e o rg e a! V -le o
al A n g lie i şi ca R egino
M a ry , în a n u l 1929.
germane. Părintele lui, regele
G e o r g e al V-l e a, s'a căsă­
to rit cu prinţesa M a r y de
T e c k, descinzând, pe de o parte
din unchii reginei V i c t o r i a ,
iar pe de alta, din capul uneia
d i n t r e vechile case dom nitoare ale
Germaniei
El maî este nepotul Reginei M a u d a
N orvegiei, pentrucă aceasta a fost sora
părintelui său. Şi este apoi văr de al doilea
cu prinţesa moştenitoare a S u e d i e i , fiică a
răposatului Marchiz de M i l f o r d H a v e n şi nepoată a
prinţesei A l i c e , care a fost cel de al treilea copil al Reginei
Victoria. Monarhul englez are legiuni întregi de rude daneze,
pentrucă actualul rege al Danemarcei e nepotul bunicii sale,
iar prinţul moştenitor este căsătorit cu prinţesa I n g r i d a
Suediei — nepoata ducelui de C o n n a u g h t ,
înrudirile olandeze sunt mai puţin strânse, dar acum vreo doi
anî, prinţesa J u l i a n a s'a căsătorit cu prinţul B e r n h a r d
v o n L î p p e-B e i s t e r f e I d, o c a s ă veche, înrudită cu
fam ilia regală a Germ aniei, iar această prinţesă este ea
însăşi nepoata Prinţesei A l i c e , Contesă de A t h I o n e, care
Regele & e o rg e al V l-le a şi Regina Elisabeth, fo to g r a fia ţi
în c o ro n a re . Regele este îm b ră c a t In u niform a de am ircl-ş
m arinei.
la rându-i este mătuşa regelui ! Ei, acum spuneţi d re p t :
nu-i aşa c 'a ţi am eţit ?
Dar lângă Olanda se află Belgia şi tânărul rege L e o p o l d
al belgienilor este un alt soiu ,de văr. Fără a rătăci prea
departe în trecut, vom aminti doar că străbunul şi tizul său,
regele L e o p o l d , era pentru Regina Victoria un „iu b ite
unchiule” , căruia ea i s'a adresat în foarte multe rânduri,
cerându-i sfaturi, la începutul domniei sale.
Am ajuns acum la Germania, a cărei fam ilie regală nu mai
domneşte, dar to ţi membrii acesteia, cu excepţia fostului
Kaiser, trăiesc nesupăraţi în cuprinsul ţă rii. Prinţul moştenitor
este văr de al doilea, cu monarhul Angliei.
Am pom enit mai sus de C ontele şi Contesa de Athlone,
unchiul şi mătuşa regelui George. Dar contesa de Athlone
este totodată şi vara sa ! — sau, mai bine zis, a fost vara
părintelui său. Ea este fiica Ducelui de A l b a n y , cel de
al optelea fiu al reginei Victoria, care înainte de războiu
luase în prim ire unul dintre vechile ducate ale Germaniei.
Recent, Angiia a p rim it vizita a 800 de foşti soldaţi germani,
sub conducerea unuî personagiu, care se numia Ducele de
S a x a-C o b u r g-G o t h a. Ei bine, Ducele acela este fratele
Contesei de Athlone şi un alt văr de al doilea cu regele
englez. înainte de războiu, el a fost Duce de A l b a n y , dar
deoarece a luptat îm potriva Angliei, Regele G e o r g e al
V-lea i-a luat ducatul britanic.
Astăzi însă, toate aceste diferende au fost date uitării.
N e p o ţii Kaiseruluî sunt prim iţi cu simpatie, pe pământul
A ngliei. Unul dintre ei, prinţul F r i e d e r i c k este directorul
unei bănci, la Londra, A tâ t el cât şi sora sa au o mare
prietenie pen­
tru f a m i I i a
Lordului J e I-
I i c o e şi sunt
adesea invita ţi
la palat.
Familia regală
e n g l e z ă ma
întretine reiat
Regina W ilh e l-
mina a O la n d e i
î m p r e u n ă cu
Principesa J u li­
ana şi P rinful
Bernhard.
 V i c t o r i a . Dar Regele B o r i s se maî înrudeşte văr de a! doilea cu regele George al A ngliei.
şi cu Contesa de A t H I o n e, sora actualului Cea de a treia fiică este regina Bulgariei, a căreî
cap al Casei G otha, care pe vremuri a fost fiică este o aită vară de gradul al doilea cu
Duce de A l b a n y . regele G eorge al Vi-iea.
Cu casa dom nitoare al ta lie i, legăturile sunt mai A sosît însfârşit şi rândul Spaniei. D rept e că
puţin strânse. Regele V i c t o r Emanuel s'a Regele A l f o n s o nu mai ocupă tronul acestei
căsătorit cu una dintre numeroasele fiic e aie n efericite ţări, dar n'a abdicat încă. Legăturile
Regelui N i c cri a e al M untenegrului, un stat de rudenie dintre cefe două fa m ilii regale,
mic, care a dispărut odată cu războiul. reprezentate de G e o r g e ai V i- ie a şi Alfonso,
Prinţul de P î e m m o n t, fiul şi urmaşul luî E m a ­ se cam pierduseră în tim p, dar monarhul Spaniei
n u e l , este căsătorit cu Prinţesa M a r i a J o s e , ie-a reîm prospătat, căsătorindu-se acum 32 de
care este soră cu regele Belgiei şî se înrudeşte ani cu Prinţesa „ E n a 11, unica fiică a Prinţesei
d ire ct cu Casa de W indsor. Dar maî există şi Beatrice, ultimul dintre copiii Reginei Victoria-
Regele P e tru II al Jug oslaviei, P r in ţu l r e g e n t Paul o altă legătură de rudenie, prin prinţesa M afaida, Prîn aceasta el a devenit vărui regelui George
şi Principesa O lg a , la în m o rm â n ta re a P rinţulu i Arsen,
t a t ă l P rin c ip elu i Paul. sora prinţului moştenitor, căci aceasta este soţia al V-iea, şi aci se sfârşeşte şirul înrudirilor
prinţului P h i l l i p , un nepot al ex-Kaiserului şi regale.
cu Ducesa de Brunswick, fiica ex-Kaiserului şi WBÊimmmmmgmÊmmammmammmMmmmmmmBmimammmmmm
cu soţul său.
Dela Germania, trecem acum la Rusia. Exterminarea
casei dom nitoare a acestei ţări, în cursul revoluţiei,
a p ricinu it o mare durere regelui G e o r g e a|
V-lea. Ţarul era vărul său prim ar, căci mamele lor
fuseseră surorî, îar Ţarina era fiica M arelui D u c e
de H e s s a, care se căsătorise cu prinţesa A l i c e ,
cel de al treilea copil al Reginei V i c t o r i a .
Se spune că atunci când î s'a adus vestea asasina­
telor, regele
Desigur, pe copii
George a s trig a t:
trebue să-i fi
„ Dar copiiil
cru ţa t!" SĂNĂTATE PERFECTĂ
Şi când i se spuse că to ate cinci vlăstarele fuseseră NUMAI
ucise, a căzut sdrobit.
Din fam ilia imperială a Rusiei n'au rămas în viaţă C U D IN Ţ I S Ă N Ă T O S I
* *
decât fra ţi, surori, nepoţi şi nepoate. Una din tre
aceste nepoate, fiică a răposatului Mare Duce
S ăpunul de din ji G ib b s fiind pe
M i h a i l , fra te le Ţarului, este astăzi de două orî
bază d e săpun, d izo lvă fo aie m a­
vară cu regele G eorge al A ngliei, mai întâi prin
ascendenţă şi apoi prin căsătoria sa, cu cel de ai teriile grase ce se d e p u n pe su«
doilea Marchiz de M i I f o r d H a v e n , care a prafafa di nf i l or, păstrându-vă
murit acum câteva luni. Acesta a fost fratele mai
intactă sănătatea dan tu rii,
mare al Lordului Louis M ountbatten.
Dela Rusia trecem la România. Regina M aria a
întrebuinţaţi reg ulat, dim ineafa şl
României era vară primară cu Regele G eorge V, deci seara săpunul de d infi „ O ib b s " .
Suveranul nostru este văr cu Regele George
Vi al A n g lie i.
La fel în Jugoslavia, Regele P e t r u , în vârstă de
16 ani, este fiu l Reginei M a r i o a r a a Jugoslaviei,
care are acelaş grad de r u d e n i e cu familia
dom nitoare engleză, ca şi Regele nostru.
Totodată, prinţul regent P a u I, unchiul Regelui
Petru este căsătorit cu o soră a D u c e s e i de
K e n t , ceea ce înseamnă o şi mai strânsă legătură
de rudenie, între casele dom nitoare ale celor două
ţări.
Mai departe, Regele G e o r g e al Mareî Bri­
tanii este văr cu regele B o r i s al Bulgariei. Tatăl
acestuia, ex-regele Ferdinand, a fost un Prinţ
de S a x a C o b u r g G o t h a , fîui unui văr primar
de-al Prinţului Consort, care a a fost soţul Reginei iinimwwi—n» n "tniriiiiwitiw njw'ntiy1liMfi'Hi#lliiiii~"

No. 6(8
 CÂND A SOSIT CEL DINTÂI ENGLEZ IN ROMÂNIA
şi când a fost cel dintâi
român in Anglia? ■?

Id ile din tre c u t. — In acest a rtic o l se destâinueşte

cum, în decursul v e ac u rilo r, unele englezoaice din
cea mai în a lta a ris to c ra ţie , r ă p ite de farm ecul
m unţilor şi p la iu rilo r noastre, fe rm e c a te mai ales de
voinici chipeşi, de v iţă domnească, veneau să
locuiască în ţă » rile ro m â n e*ş ti.— C itito ru l va mai a fla
si a lte lu cru ri in teresan te.
erm
E xp o ziţiile de ţe s ă tu ri ro m ân eşti se bucură, o tă t în A n g lia c â t şi în A m e ric a ,
R O N IC A R II pomenesc de l a d y C r a v e n , care a vizitat

C ţă rile româneşti acum vreo sutăcincizeci de ani, pe vremea

lui M avrogheni-Vodă. Fiind p o ftită la curte, m aterhaneaua —
adică muzicanţii turci — au cântat un pestref şi un taxăm , în
dé un succes puţin comun.

de a veni Lady Craven în România. Pe vremea aceea, Ş t e f a n B o g d a n — care de

cinstea ei. A răbdat cât a răbdat nobila şi sensibila doamnă; dar
purtătorul tubelicului (un fe l de tobă mare, îmbrăcată în roşu) în­
cepând să bată cu furie într'ânsa, iar a lţii să sune din cimbale, să
sufle cu putere în trâm biţe şî să ţîue din surle, biata L a d y C r a v e n
a leşinat.
Când veni însă rândul lăutarilor să „zică " şi ei cântece de ale noastre,
se spune că Lady Craven bătând din palme, ar f i exclamat :
— N ’am auzit nici când viers m a i fru m o s ca acesta!“
Unii presupun că L a d y C r a v e n ar fi auzit ta ra fu l lui S t a n B a r b u ,
născut pe la 1750, ta tă l vestitului Barbu lă u t a r u .
Oar ce căta L a d y C r a v e n în România? Cu ce prilej venise pe la
noi şî ce o reţinea aci?
N'aş putea răspunde cu preciziune la această întrebare. Las pe c itito ri
să deslege enigma.
O IDILĂ IN SECOLUL AL XVII-LEA
Voi cita însă pe marele nostru istoric, d. profesor N. IO R G A , care
ne povesteşte, cu multă discreţiune. despre o idilă a A r a b e l e i
S t u a r t , o urmaşă a regelui I a c o b . Nobila şi frumoasa doamnă,
iubitoare de aventuri, avea mare plăcere să se îmbrace în costume
orientale. Îşi adusese un costum naţional până şi din ţă rile româneşti,
într'o zi, zărind pe un tânăr moldovean, Ş t e f a n B o g d a n , mlădită
din Ş t e f a n c e l M a r e , scoborâtor din P e t r u R a r e ş ,
inîma-i fu pe dată furată. Unde şi cu ce p rilej s'au
în tâ ln it tin e rii? Asta se petrecea pe la
începutul secolului al XVII-lea, adică
cu o sută de ani înainte
fa p t era „beizadea", adică prinţ, fiu al fostului Voevod moldovean, l a n c u S a s u l — umbla
să ajungă şi el Domn. In rătăcirile sale, pline de râvnă, ajunsese şi prin Anglia, unde credea
că va găsi sprijin, pentru planurile lui ambiţioase.
La Londra, s'a închegat idila între cei doi tineri, cari pană atunci erau d esp ărţiţi de nouă
ţă ri şi nouă mărî. Şi se pare ca ochii albaştri au vrăjit, atât de mult, pe feciorul de Domn,
încât dânsul nu s'a mai întors la noi.
CEI DINTÂI ENGLEZI IN R O M Â N IA
După cercetările, to t ale d-Iui prof. N î c u l a e l o r g a , cel d intâi englez sosit la noi, ar
fi fost Hareborne, prin secolul al XVI-lea.
In Evul M ediu, nu găsim nici o urmă care să ne arate că ar fi fost vreo atingere între
cele două popoare. Prin secolul al XVI-lea însă, noua politică a reginei E l i s a b e t a ,
îndrumează pe englezi să caute drumuri spre O rientul d epărtat. H a r e b o r n e , c ita t mai sus,
numit agent comercial englez în Turcia, a trecu t prin M oldova lui P e t r u Ş c h i o p u l ,
înainte de a ajunge reprezentant al Suveranei Angliei, în C apitala imperiului otoman. Vasele
engleze, venind să ia grâu din porturile Dunării, ar fi apărut la noi mult mai târziu, abia
prin 1830— 1850.
In anul tre c u t, un grup de c ă lu ş a ri rom âni au fo s t la
Londra, unde au o b ţin u t, cu dor^y[ şj c â n te c e le lo r, un
succes d eo seb it.
 PRIMA TRADUCERE DIN ENGLEZEŞTE pentru această insistenţa de ordin gramatical, deoarece mă Aspru admonestaţi, dar în cele
temeam că c itito ru l nu va da atenţie cuvântului şi că chiar din urmă ie rta ţi pentru escapada
influenţa intelectuală a unuî popor asupra altuia, este de
tip og ra fu l nu-l va culege astfel cum l-a scris P. P. Carp, pe lor, a doua zi, discutau cu
multe ori insezisabilă. Românii, dornici de cultură, au fost
vremuri.
totdeauna p rim itori ia in filtra ţii culturale. Totuşi, scrierile engleze aprindere controversa, dacă fostul
despre România sunt mai vechi decât cele româneşti despre Pe de altă parte, încă din 1856, scriito rii englezi începuseră
actor W i l l i a m S h a k e s p e a r e ,
Anglia. să traducă poezia noastră populară, după A l e x a n d r i ,
descoperind o ţară plină de o riginalitate, o clasă conducătoare sau fostul cancelar al A ngliei,
H a n e ş, în lucrarea sa „Un călător
A stfel d. P e t r e V.
englez despre r o m â n i“, citează pe consulul englez la inteligentă şi o Sume ţărănească de cel mai mare interes. V e r u l a m d e B a c o n, celebru
Constantinopol, Thom as Thornton care, pe la 1807— 1812, filosof, ar fi autorul operelor
a scris un studiu despre Turcia, lucrare unde găsim detalii samnate de Shakespeare.
foarte interesante despre ,, starea geografică, civilă şi
politică a principatelor Moldova şi Valahia“, pe vremea In genere, se crede că Anglia, ţara a tâ t de depărtată de RELAŢIILE ACTUALE
lui T u d o r V l a d i m i r e s c u . noi, n'a exercitat nici o înrâurire asupra românilor. A firm aţia
in revista „C ontem poranul", prin deceniul al optulea al veacului e eronată. A bia după marele războiu, au
trecut, se discuta chestia Shakespeare-Bacon. care pasiona iată încă o întâmplare caracteristică : se împlineşte o jumătate
început să apară studenţii români
şî pe elevii de liceu, depe acea vreme, la:- „C o nvo rbirile de veac de când, prin '888, marela actor român, G r i g o r e
M a n o l e s c u şî partenerea sa suavă, A r î s t î z z a R o m a n e s c u , şi prin universităţile engleze.
Literare", publicau traduceri din literatura engleză,
intre tă lm ăcitori erau : A n g h e l D u m i t r e s c u , care se ocupa însoţiţi de o pleiadă de buni artişi, jucau, la iaşi, pîese de D. p ro f. Pâ r v a n este primul
de M a c a u l a y ; St. V â r g o I î c i, tălmăcia pe B y r o n ; Sh akesp eare , cu un succes delirant, pe care nu ştiu dacă profesor român, care a fost
T i t u M a i o r e s c u , populariza pe H e r b e t Spencer, i-a mai avut, de atunci încoace, vreo trupă. Cu două săptămâni auzit acolo. Ne mândrim dease-
iar la cursul său dela Universitate acorda o deosebită atenţie înaînte de o reprezentaţie anunţata, nu se mai găsiau bilete.
meni că d. Nicolae lor g a
filo s o fici engleze. Pe de altă parte, istoricul A . D. X e n o p o I Studenţii deshămau caii dela trăsură A r i s t i z z e î R o m a n e s c u ,
care interpreta pe Ofelia şî pe Julieta, îar băeţîî de prin a fost proclam at doctor onorific
discuta monumentala operă a lui B u c k i e : „Istoria civilizaţiei
engleze licee cotizau, spre a cumpăra flo ri şî coroane de lauri, pentru al universităţii din O xford.
P. P. C a r p a fost însă cel dintâi, care acum tre i sferturi de a rtiştii cari interpretau pe Shakespeare. M. S. Regelui
Vizita recentă a
veac, a tradus în limbă moldovenească, — de-adreptul din cea internatul profesorului D im P a s t ia , nu era prea departe de Carol al ll-lea şi a Marelui
englezească — pe Shakespeare, E vorba de tragedia Othello, te atru l care se afla pe lângă H otelul Traian. Într'o nocpte, Voevod Mihai, strănepoţi ai
publicată în „C o n vo rb iri L iterare". directorul institutului a avut surpriza de a constata că au
Macbeth, tip ă rit în tr’o broşură, a apărut în 1864, cu următoarea reginei Victoria , la Curtea
dispărut din dorm itor to ţi elevii de cursul superior. Umfiaseră
copertă, în o rto gra fia tim pului : plăpumile, ca să se creadă că doarme cineva acolo şî aşezaseră celui mai puternic îm părat al
căciulile pe perine... Fugiseră cu to ţi pe fereastră, sărind dela Pământului, e menită să dea un
\ M A C B E T H
etaj, pe un fe l de şopron şi de acolo în stradă. Bietul proprietar şi mar® avânt raporturilor in­
Tragoedie in cinci acturi de S h a k e s p e a r e şî director al pensionului — d ealtfel un profesor dîstins şi un telectuale, economice şi finan­
om fo a rte cumsecade — era disperat. Nu ştia ce se'ntâmplase.
tradusê d'in englesèsce de P. P. C a r p ciare d intre cele două ţă ri, cari
işi vedea compromisă reputaţia institutului, in cele din urmă,
Publicaţie o Societatei „J u n im e a “ după lungi şî penibile căutărî, elevii fugari au fost descoperiţi. au fost a p r o p i a t e şi prin
E de rem arcat că genetivul femenin nu este în aţii ,,a so cie tă ţii1*, Erau to ţi, în păr, ia teatru, asistând la reprezentaţia trag ed iei progresele tehnice ale veacului,
cum se scrie azi, ci în atei deci ,,a so cie ta tei". C er ertare llam let. adică m ijloacele moderne de
comunicaţie pe uscat, pe ape
şi prin văzduh. înainte vreme o
călătorie, dela B u c u r e ş t i la
Londra, înseamna un adevărat
act de eroism, iar o scrisoare
sosîa după câteva luni, dela
expedierea eî.
Astăzi, câteva ceasuri numai,
după grandioasele ceremonii din
Londra, ziarele româneşti apăreau
cu fo to g ra fiile solem nităţilor.
Chiar în momentul serbărilor,
U n
microfonul transmitea, p e n t r u
auditorii din România, to t ce
reporterul respectiv vedea, în
s ă p u n acele clîpe, la faţa locului.
Fie ca această apropiere, dintre
de care toate femeile cele două state, unul la răsăritul
iar celălalt la apusul Europei,
sunt
t
încântate! •
f să ducă la garantarea păcîi şî
desvoltarea normală a popoare­
Parfum ul său, pe care-l păstrează lor.
ALEX. F. M IH A IL
^ chiar şi ultimul rest, persistă pe
piele tim p îndelung at.

^ Spuma sa b o g a tă e fină — cruţă

™ pielea şi tenul*

A t â t de spornic — n'ar trebui sa

vă lipsească niciodată,

în 4 parfum uri alese: Baritonul George C oredo va da

Fougère Special • un co n cert, M ie rc u ri 23 Noem brie,
o re le 9 s e a ra , în sala g a lle s . La
L a v a n d e • Eau d e p iano: m aestrul D a g o b e rt Buchholtx.
C o l o g n e • Lilas
 JT% OLUL CLUBURILOR, în via fa obşteasca a A n glie i este în
ge n e re cunoscut. O rigina clubului englezesc este ma'
p u ţin cunoscută. Suntem dispuşi să presupunem
că instituţia asta e de neam nobil. A lta este însă reali-
tatea. Mama clubului englez este c a f e n e a u a .
La Paris, bunăoară, cafeneaua a rămas ce a fost
din capui locului. La Londra însă, mulţumită
exclusivismului şî p articula rită ţilo r englezului,
cafeneaua s'a transform at în club.
La începutul secolului a! XVIII-lea, Londra
număra 2000 de cafenele. Ca pretutindeni |L
în O ccident, fiecare cafenea îşi avea clien-
teia eî deosebită. Fiecare breaslă, fiecare jfc d B k
profesie îşi avea localul ei. C lie nţii, cu J i||ffiP p
aceleaşi interese şi preocupări se întru-
neau, se> întâlnîau la aceeaşi cafenea,
Din cafeneaua „ W ednesday C lub" s'a |J ||
desvoltat, s'a form at, Banca Engleză. » P S P | '• ; »
Renumitul „ L lo y d " britanic a prins cheag fff iK L
în „Lloyd's Cof f e H o u s e“. M È

O s tra d ă p rin tr'u n b a r englez:

b arul a re două uşi şî este în­ A nim aţie pe O x fo rd s tre e t, la Londra
g ă d u it oricui să se slujească
de aceostă tre c e r e , prin mij-
locul b a ru lu i. „

Pe v r e m e a a c e i a , cele n a i importante-
cafer.ele din Londra erau U ' I l i />■' s " MBr
..A rth u r 's " . Amândouă sunt az *m 3W . i
-.luburi renumite. O doamnă cu numele M V ^ J . ■ H H H u
de W hite i-a făcut vad acestei c a f e n e l e . ip P J J \a ÿ ^ Ê h g Ê Ê Ê Ê ^ ^ S Ê Ê ^ k
Localul a aj un» sâ fie la modă, fiindcă ai ci
se v i n d e a u bilete p e n t a O p e v i ş: f i i n d c ă ict
de-aici îşi expedia invitaţiile un e l v e ţ i a n
m a re o r g a n i z a t o r de festivităţi p a r t ic u la '^ .
Cu timpul, proprietarii acestor cafenele au pus
dispoziţia musafirilor permanenţi, săli separate. M ai mult,
au propus clienţilor permanenţi un fel de angajament reciproc : clienţii să se
oblige de a frecventa numai această cafenea, plătind anual o anumită taxă ;
iar p ro prieta rii se obligă a nu mai accepta alt public, amenajând serviciul după
pofta clienţilor, ajunşi membri ai acestei in stitu ţii.
C lie nţii permanenţi au acceptat tre p ta t aceste propuneri şi cafenelele ,, White's",
A r th u r ’s „ B o o d l e ' s " şi altele s'au transform at în cluburi.
Când p ro p rie ta rii acestor cafenele au fost chemaţi în rai, membri clubului au
hotărât să cumpere localurile dela m o ş t'" ‘J'~ ': si să angajeze adm inistratori.

în t r ’un re s ta u ra n t englezesc
TRADIŢIONALUL **en* ru a 240-a o a ră a avut loc Io S T U D E N Ţ I &
E N G L E Z I
v î n / . n r >A î i u i m i i Fredericksb urg, tradiţionalul tărg
T RA V E S T I Ţ I IN
TARG DE CÂINI DIN de
..
câini, ia care to ţi
BOi(ssrii
posesorii MUSSOLINI

FREDERICKSBURG a c es to r anim ale d e filează pe străzile

C H A M B E R L A IN
Şl H I T L E R
(U.S.A.) oraşului.
Cu prilejul unor
serbări din Liver­
Fotografia noastră înfăţişează desvoltarea cons­
trucţiei de locomotive, în Am erica, dela 1850
90 OE ANI DE pool, d a t e î n
folosul spitalelor,
încoace. La stânga, locomotiva aerodinamică EXISTENŢĂ A studenţii dîn oraş
au organizat un
modernă, „C ity o f Los Angeles” ; la dreapta, o
străveche locomotivă a companiei Union Pacific,
LOCOMOTIVEI, cortegiu alegoric,
în care se afla şi
dela 1850. A i ibele maşini au fost film a te şî IN STATELE ur» automobil cu
„Mussolini, Cham­
pe fiecare d irtre ele, vedem cate o fată în
costumul epocii. U N I T E . berlain şî H itle r",

CUM SE PEDEPSESC
D E L I C T E L E
DE C I R C U L A Ţ I E ,
IN G E R M A N I A
După ultim ele dispoziţii de
c irc u la ţie , p o liţiştii germ ani
au d rep tu l să desumfle cau­
ciucurile a c e lo r autom obi­
list! c a re au c ă lc a t regulele.
Prin aceasta, delicven ţii sunt
nevoiţi,■ * cu m ultă osteneală,
să-şi umfle din nou ro ţile şi
prin aceasta să p iard ă multă
vrem e.
PUTERE
MISTERIOASA
M aflat din ziare că se construieşte în franţa
cea mai lungă Pipe-Line din Europa. Se pare
ca taina cea mai mare va înconjura construcţia
acestei canalizări. A tâ ta ştim, că ea va lega St. Nazaire
cu Montargis, iar cât priveşte preţiosul lichid care se va
scurge prin această conductă metalica, el nu va servi la
carburatoarele obicinuite, căci aşa se întâm plă în toate
ţările din lume. C ele mai izbutite lucrări ale omului, nu
sunt destinate la sporirea bunei sale stări. S'a hotărît
construcţia în Franţa a celei mai lungi Pipe-Line, numai
d ato rită cerinţelor unui războiu viitor.
Dealtminterî, acest Pipe-Line, cu cei 450 kilom etri ai săi,
n'ar uimi pe americani : ia dânşii, lungimea totală a
râurilor de petrol, e de cinci orî mai mare decât a reţelii
lor feroviare, adică peste 200.000 kilom etri, care au D is tric tu l p e tro life r din
costat 10 miliarde de dolari, (2 mii de miliarde de lei). Baku (Rusia!»
In Statele Unite s'ar fi construit prima Pipe-Lîne, în
I860, de către generalul Karns. Era lung de 7 kilom etri.
Primul puţ de petrol exploatat, a fost to t în S+atele
Unite, la Titusville, în 1859. In acelaş an, începea să
producă şî România ; au urmat apoi, în ordine cronologică,
Rusia şi Japonia (1863), G aliţia, Indiile, Peru... Zăcămintele
Sonde de p e tro l la Han-
cele mai recentë, puse în exploatare, sunt cele din irak, nov ra.
în 1935.
Dela începuturile acestei industrii, Statele Unite s'au
piasat în frunte, cu o producţie de 60°/o din aceea a
lumii întregi. Urmează Rusia, de mai mulţi ani, urmată
de aproape de către Venezuela, care a şi distanţat-o,
câtva tim p. Vine apoi, România, Iranul, indiile neerlandeze,
M exicul. O dinioară, Mexicul ocupa rangul al doilea ;
producţia sa trecea de 27 milioane tone, în 1921. Se
pare însă că bogăţia zăcămintelor n'a rezistat acestei
exploatări intensive ; dar nu numai în aceasta rezidă poate
cauza scăderii producţiei mexicane. Anum ite consideraţii
oolitic© îndrumă activitate a economică a marilor companii
petrolifere, care au fost instalata altădată în Mexic.
P ădurea de sonde
San ta B a rb a ra f
n 'a ) ocjiindindu-ie în răui
de p e tro l, născut din <t-
voa re le a c e s to r nume-
•oase sonde.
Zăcămintele de p etrol din irak, care, din punct de vedere al producţiei, se
plasează im ediat după acele din Mexic, interesează Franţa, în prîmul rând,
pentrucă ele furnizează acestei ţă ri, aproape jum ătate din petrolul im portat.
Oupâ războiu, capitalul francez a găsit un plasament im portant, în societăţile
care şi-au luat misiunea — dealtm interî fo a rte remuneratoare — de a pune în
valoare zăcămintele irakului. E probabil să se găsească aci ca n tită ţi mari de
petrol, întrucât la prim ele sondagii mai adânci — la 463 metri, sub pământ,
o sondă a produs, în câteva zile, 60.000 tone de lichid şi continuă să dea I2
mii de tone, pe zî.
£ Terenurile de petrol din Irak, care se află
într'un pustiu de 200 kilom etri lăţim e şi 400
lungime, sunt legate cu M edîterana prin două
e-Line-uri. Una din aceste canalizări duce la
Tripolis, în Siria, iar cealaltă la
Haifa, în Palestina,
*
* *
Se ştie că e mare deosebire între
amestecul de hidrocarburi, c a r e
constituie petrolul brut şi d ife rite le
produse de fracţionare, care au
fiecare altă întrebuinţare. Rafînajul,
pentru m otive de mai bună eco­
nomie, în general, nu se face chiar
la locul de extracţie. In mai to ate
ţările producătoare, sondele sunt
îm prăştiate. Pe câtă v r e m e o
industrie de oarecare im portanţă,
trebue să fie concentrată şi aşezată
in apropierea surselor de energie
şi în apropierea căilor de comuni­
caţie. Oin a s e m e n e a motive
Franţa, de pildă, a construit în ţară
la ea, uzine de rafinaj. In apropierea porturilor
de im port, s’au creat centre industriale, menite
să transforme petrolul brut, im p o rta t. Există
I5 rafinorii, care ar putea transforma 7 milîoane de tone p
brut, pe an. înainte de rafinare există deci problema transportului ; iar după ce
produsul brut a fost transform at, aceeaşi problemă îşi păstrează întreaga sa
valoare, pentru distribuţie, la consumator.
Numai societăţi financiare puternice p ot construi Pipe-Lîne-uri. in felul acesta,
asemenea societăţi devin stăpânele industriei p etrolife re . Dealtm interi, vapoarele-
cisterne alcătuiesc o flotă, din care jum ătate e proprietatea m arilor trusturi.
Există mai bine de i 5.000 vapoare, care transportă petrolul pe to ate mările
lumii, adică un to ta l da 50 milioane tone, pe an. M edîterana devine to t mai
mult o mare de petrol, de când exploatarea sondelor din Irak a venit să se
adauge celor din Rusia, din România şi din Egipt. D ealtm interi, Marsilia e al
treilea p o rt p e tro life r francez, după Rouen şi Le H âvre. Litoralul M editeranean
mai numără încă porturile Sete şi Balaruc, al căror tra fic se ridică, în to ta l la
peste 140.000 tone anual.
Insfârşit, o armată întreagă de tancuri fluviale, vagoane şî camioane-cisterne
distribuie produsele rafin ate d etailiştilor, pompa de benzină, folosită de multă
vreme în Am erica, a determ inat dispariţia aproape totală a bidonului. M ai
anul trecut, a apărut în Statele U nite s un raport asupra resurselor p etro life re
din această ţară. Se socoteşte că la I Ianuarie I937, subsolul Statelor Unite
 POMPIERII
cuprindea 1846 milioane tone
de hidrocarburi, dar această ci­
fră nu e d efin itivă şi va trebui
să fie revizuită ; e ceea ce s a
întâm plat cu cifra arătată cu
doi ani în urmă, şi care nu a-
răta decât 1739 milioane de
tone. Raportorii se exprimă în
felul următor :
E probabil că rezervele cunos­
cute constituie numai o mică
parte din resursele care vor
deveni disponibile, în urmă.
Acest lucru este şi pentru ţara
noastră o mângâiere, Unde câ­
ţiva pesimişti au socotit că re­
zervele noastre de petrol, se vor
term ina curând. E probabil că
şi la noi se vor g ă s i— to t în
lanţul C arpa ţilor — rezerve ne­
cunoscute de petrol.
Dealtm interi, se cunosc astăzi,
în mod precis, numeroase suc-,
cedanee — înlocuitoare — even­
tuale de petrol, care se pot
obţine cu preţuri destul de con­
venabile, prin procedee stabi­
lite precis, şi în ca n tită ţi într'a-
devăr inepuizabile. N localitatea elveţiană Loeche les Bains, boii sunt animalele de tracţiune ale pompelor
Fabricaţia benzinei sintetice a
luat, în ultim ii ani, un avânt în­
semnat, această industrie lucrează
încă în condiţii de randament
/ contra incendiului. Distanţele sunt într'adevăr fo a rte mîcî în Loeche, totuşi
întâm pla ca o casă să se prefacă în cenuşă până la sosirea
se poate
pom pierilor, lată în fo ­

fo arte proaste : preţul produc­ to g ra fie pompa trasă de doi boi, Ia Loeche Ies Baîns.
ţie i fo arte rid icat, o m aterie In aceeaşi localitate, pom pierii au un mod fo arte îngenios de a-şî usca furtunurile. Ei
primă relativ scumpă şi proce­
întrebuinţează, în acest scop, un străvechi candelabru al unei biserici, fixa t pe un stâlp,
dee de fa b rica ţie costisitoare.
Dar to tu l e posibil : în zilele In formă de ghilotină. Furtunurile ude se ridică pe stâlp, cu ajutorul unor sfori.
noastre, ştiinţa face paşi uriaşi
şi poate că în curând se va a-
junge să se fa brice mat e ftin .
O rice ar fi, cercetările şi insta­
laţiile industriale se fac, cu
fe b rilita te , în Germania. La 30
M artie, anul acesta, s'a inaugu­
rat acolc o uzină de benzină
sintetică. A fost o adevărată
sărbătoare naţional-socialistă, şi
după term inarea paradei, uzina
a început să lucreze. Ea u tili­
zează 870 lucrători şi va fi încă
m ărită. S'a maî construit o alta
în Silezia superioară, şi o alta
la sud de Koln. Şi poate că în
curând fa bricaţia nu va fi a tât Envelope uriaşe, cu un
de deficitară. D ealtm interi, G e r­ diametru de peste 1.50
mania nu e singura ţară care m. se folosesc la maşi­
s'a avântat pe această cale :
nile agricole americane.
Italia încearcă s'o urmeze, dar
se pare că rezultatele de acolo Acestea urmează să fie
sunt şi mai puţin strălucite. A n­ introduse acum şi în
glia, bogată în cărbune, nu e Anglia. In fo to g ra fie :
ultima din tre ţă ri, care să încu­ un transport de ase­
rajeze studiile pentru procedeele
menea envelope, adus
de fa bricaţie .
In d e fin itiv, n'ar fi mai bine din Statele Unite, se
pentru to ţi, dacă s ar lăsa la o descarcă în portul
parte cataliza şî sinteza şi s'ar Londra.
tră i pur şi simplu din produsele
naturale ?

Dr. ELISABETA MOLNAR

M E D IC S T O M A T O L O G
Fost asistent ia c l i n i c a
u n i v e r s i t a r ă din C luj Insuis W ake se află Ia o depărtare
BOAL E DE G U R Ă şi de circa 1600 kilom etri de Hono­
CHIRURGIE DENTARĂ lulu, în drumul avionului american
Proteză, technică moder­
nă, coroane de porfeian transpacific „Pan American C lip ­
i'o m u ta t p e r". Insula constituie un paradis
Bucureşti - str. Sf. Ionică No. 7
pentru pescarii de to t felul şi
C o n iu lt. 3— 6 Telefon 4.91.31
sportul pescuitului cu suliţa, se
practică acolo, cu mare succes,
Citifi : in fo to g ra fia noastră: un pescar

„MAGAZINUL” depe insula Wake a prins, cu suliţa,

pe sub apă, un peşfe-ariciu.
revista p u b lic u lu i s e le c t
 f

„ŢARUL A M UR IT-TRĂI ASCĂ

DE VORBA CU
fafadă clasică, stii „E m pire", la doi paşi da Palatul

O Catherine! cea M are ; în spatele acestei faţade,

un interio r fo a rte burghez... Astăzi, tu riştii străini,
ţăranii, proletarii, sub conducerea călăuzelor dela „In tu ris t",
cutreeră apartamentele, cercetează micile secrete ale lui „N ic k i",
care a fost ţarul tu tu ro r Ruşilor. Sub o scară, părăsit de peste
douăzeci de ani, zace automobilul cu pedale, al ţareviciului.
In acest palat dîn Tsarskoie-Selo, construit de către bunicul
său, ţarul A l e x a n d r u II, s'a născut în 1876, M arele Duce
W l a d i m i r o v i c i . Fiu al marelui duce Vladimir, — fra te cu
A l e x a n d r u III — marele duce C yril, care a m urit deunăzi
la Psris, era aşa dar vărul nefericitului N i c o l a e II, executat
împreună cu întreaga sa fam ilie la Ecaterinburg, în Iulie 1918.
La început, C yril a fost marinar ; avansat o fiţe r la vârsta de
20 de ani, în 1898, el a avut sarcina să înalţe drapelul mare,
de-asupra Port-Arthurului, pe care trupele ruseşti îl ocupaseră,
după un asediu de tre i luni. La câţiva anî maî târzîu, în tim pul
războiului ruso-japonez, C y r i l se afla pe bordul luî „Petro-
pavlovsk" de sub conducerea amiralului V / a k a r o f f, comandant
şef al flo te i ruse, din Extremul O rie n t. Precum se ştie, fiind
bom bardat de artileria japoneză, cuirasatul s'a scufundat ; deşi
-ănit, C y r i l reuşi să se agaţe de o scândură şî a fost unul
dintre p uţinii supravieţuitori ai acelei catastrofe.
In acelaş an, 1905, marele Duce se însura cu V i c t o r i a
F e o d o r o v n a de Saxa C oburg-G otha. Din dragoste pentru
C y r i l , marea ducesă divorţase de primul ei soţ, marele
duce de H e s s a-D a r m s t a d t . Dar spre a se conforma
regulilor stricte, cari călăuziau pe-atuncî morala dinastică în
Europa, N i c u I a e II a fost nevoit să exileze — vremelnic —
tânăra pereche, care plecă să se stabilească în Franţa.

*
* *

Telegrama cu vestea fatală abia a sosit din Paris: „ Majestatea

Sa îm p ă r a tu l Cyril al Rusiei s'a stins din viaţă astăzi,
la orele 13, în clinica spitalului din Neuilly". Suntem
în 12 O ctom brie. La sediul secţiunii din Roma a partidului
Mladorus, câţiva tineri, în prada unei dureri mute, citesc şi
recitesc petecul de hârtie galbenă, aproape nevoind sa creadă,
a tâ t de neaşteptat şi fulgerător a fost evenimentul.
Dar e rătăcire de-o clipă : sufletul exilaţilor nu se încovoaîe
în faţa nenorocirii. Stindardul Romanoffilor e scos dintr'un colţ
al casei şi arborat, o mână desprinde un p o rtre t dela locui
de onoare din perete şi-l înlocueşt® cu fo to g ra fia unuî tânăr.
„Ţarul a m u r i t ! Trăiască Ţ a r u l!" A stfel, V l a d i m i r
K i r i I o v î c i , astăzi şeful e re dita r a! Casei Romanoff, s’a suit
— în mod ideal — pa tronul străbunilor săi.

In f a ţ a ic o a n e lo r, in a lta ru l
b is e ric ii ruseşti, din Paris.

La Biserica rusească din str. Daru din Paris, in tim p ul

p arastasulu i pentru M a re le Duce C y rill.

Tinerii adunaţi acolo se gândesc la patria îndepărtată... Poate în ochii lor se perindă
imaginea cupolelor aurite din Kremlin, poate aud corul sărbătoresc al clopotelor
catedralei Sfântului Vasile şi murmurul înăbuşit al Moscovei cenuşii... Dar realitatea
e alta şi mult maî vitregă. Ei mulţumesc lui Dumnezeu de-a le fi dat, în persoana
tânărului îm părat, continuitatea simbolului viu al p a trie i şi se întorc la treburi. Deviza
lor este : „încredere în viitorul rusesc".

* * *
Un ziarist american a fost p rim it de maiorul V e r j b i t s k y , reprezentantul partidului Moi
M l a d o r u s în Italia, şi de aghiotantul acestuia, Diukin, în casa „Tinerilor Ruşi", din dini
troi
Roma. Un apartam ent modest, într'un ca rtie r modern al C e tă ţii Eterne. Mediu
vilei
nepretenţios, sim plitate aproape patriarhală, de oameni cari muncesc din greu. Câte fniil
un p o rtre t al m em brilor Casei Imperiale, stindardul Rom anoffilor, documente, hărţi
 geografica, cărţi şî două-trei icoane, lată câteva din

R U L !" im presiile culese de vizitator :

„In te rlo cu to rii mei, doi bărbaţi înalţi şî osoşi, cu chipuri
din cari transpiră o voinţă nestrămutată, încep prin a
se prezintă : amândoi erau cădeţi în armata imperială,
când a izbucnit revoluţia din O ctom brie (9 (7 , Ca
membri ai „A sociaţiunii ruse a tineretului monarhist",
întem eiată în Caucaz, cu un an în urmă, ei n'au şovăit
să-ţi aleagă locul cuvenit în luptă şi au lu p ta t aproape
p retutindeni : în regiunea Donului, a Volgăi, a C arpaţîlor.
Au fost răn iţi de mai multe ori (Verjbitski are 17 răni)
ţi au văzut căzând numeroşi camarazi, cari plătiră
astfel cu viaţa dragostea lor neţărm urită pentru Patrie.
A poî convorbirea alunecă asupra evenim entelor zilei.
Aşa dar Vladim ir Kirîllovîci a urm at ta tă lu i său C y ril
Vladim irovicî Romanoff, ca şef al dinastiei im periale.
Silit să plece din Rusia, el se stabilise la Saint Briac,
în Bretania (Franţa) şi, la câţiva an! maî târziu, prin
actul din 31 August 1924, îşi asuma titlu l da împărat,
redeschizând astfel o chestiune dinastică, tocm ai în
momentul când moartea lui L e n i n deschidea şi ea,
în Rusia, o chestiune succesorală.
M erită să relevăm fa ptul că, în manifestul prin ca re şi
expunea programul, C y r i l lua ca bază fundamentală
a viitorulu i stat monarhic, concepţia statului corporativ.
„La baza structurii economice a Im p eriu lu i
— scrie el — trebuesc aşezate colaborarea
constructivă şi solidaritatea creatore a tuturor
elem entelor cuprinse în ea, din orice ram ură
de industrie. Toţi p articipa nţii la viaţa econo­
m ică a ţării trebue să fie invitaţi spre a o
conduce prin m ijlocirea organelor corporative
şi profesionale. Partea de răspundere a orică­
ruia, prin participarea sa la procesul pro ductiv
general, trebue să fie echilibrată cu partea
corespunzătoare a unei înteresări personale.
Pe lângă aceasta, o legislaţie elaborată cu
îngrijire, va asigura preţul salariului, coridiţi-
uriile şi durata m un cii, apărarea sănătăţii şi
a siguranţei m u n c ito rilo r— în deosebi a fe m eilo r
şi m inorilor — asigurarea şi întreţinerea bă­
trânilor p recum şi a celor neapţi p en tru m uncă".
Acum V e r j b i t s k y vorbeşte despre Partidul „Ţ inerilor
Ruşi",
— După sfârşitul
nenorocit al aşa zisei
„mişcări a l b e " şi
după e v a c u a r e ,
pen tru noi, tinerii
ruşi, a venit o epocă
dintre c e l e m a i
aspre.

De sus în |os şi d ela st.

la d r.: Paul I (17 9 6 -1 80 1 )
A lexand ru (1801 - 1 8 2 5 ) ;
N ic o la e I (1 8 2 5 -1 8 5 5 ) ;
A lexandru II (18 5 5 -1 88 1 );
A lexandru (1 8 8 1 -1 8 9 4 ) ;
M a r e l e Duce V la d im ir
( -f- 1909) ; N ic o la e al II*
lea ( 1 8 9 4 - 1 9 1 7 ) ; C y rill
(1 9 2 1 -1 9 3 8 ) ; V l a d i m i r
( 1 9 3 8 ).
*-
La uşa b i s e r i c i i , o
m ăicu ţă ru soaică vinde
zia re le e m ig ra ţie i.
Rămasă fără patrie şi fără drepturi, lăsată în voia
soartei şî în necontenită luptă pentru existenţa sa,
tânăra generaţie era într'o situaţie tragică.
Dar iată că în 1923, la München, în Bavaria, se întruni
un congres de tineri, însufleţiţi de ide i naţionaliste.
Acest congres demonstră şi confirmă că lupta noastra
îm potriva comunismului nu se sfârşise; congresîştii
proclamară că scopul şederii tineretului rus naţionalist
în străinătate trebuia să fie continuarea luptei, condusă
însă cu mijloace com plet nouî. In urma congresului
dela München, a luat naştere la Paris „A sociaţia
M ladorusă", fondată de A l e x a n d r u K a s e m-B e g.
In jurul acestui grupuleţ de oameni începură sa se
adune to ţi tin e rii naţionalişti ruşî. _ ^
Din pricina enormeî sale creşteri numerice, asociaţia
a fost transform ată, 'în curând, în „P artidul M ladorus",
ai cărui membri reprezintă clasele sociale şi dintre
cari 50 la sută au luat parte la războiul civil. _ naţionale.
In scurtă vreme, Partidul dobândi sprijinul necondiţionat
al marelui duce C y r i l şi adesiunea marelu. duc»
D i m i t r i , care «st© Preşedintele Consiliului General.
M ai sunt membri: principele D i m i t r i A l e x a n d r o v i c i
şi principele V s e v o l o d I o a n o v i c i ; deasemenea
colaborează marea ducesă M a r i a a Rusiei. Şeful
suprem al organizaţiei, care numără peste 150 de
secţiuni, în toate statele din lume, unde trăesc ruşi,
este A l e x a n d r u K a s e m - B e g .
M em brii partidului trebue să jure credinţă împăratului
şî să accepte p rincipiile călăuzitoare ale organizaţiei
cari su nt: Monarhia socială, Im p eriu l federal şi
Corporatismul.
Scopul fundam ental care însufleţeşte pe Mladoruşi
este acela de a pun e m âna pe putere şi a trece
în fru n te a unei viitoare revoluţii naţionale a
v ie ţii ruseşti. Daaceea sforţările lor tind spre crearea
unui „la b o ra to r al cugetării naţionale" care să fie
conform aţia ideologiei, a ta cticei şi a propagande»
id a ii naţionale în Rusia şi în străinătate.
Ideologia M ladoruşilor e realistă. La baza ei stăruie
concepţia sănătoasă a re a lită ţii; eî opun creaţia dis­
trugerii. A dm iterea superiorităţii s p i r i t u l u i asupra
materialismului, duce la concepţia de Naţiune, ca
organism spiritual, a cărei viaţă a determ inată, în
primul rând, de ideea naţională, ce se transmite din
generaţie în generaţie. C oncepţia doctrinei Mladoruse
are tre i idei fundamentale.
Sub naţionalism, Mladoruşiî înţeleg o dragoste con­
ştientă şi neprecupeţită în slujba naţiunii.
Formula mladorusă a organizării societăţii umane este
urm ătoarea: colaborare socială, în marginea organismului
naţional, prin m ijlocirea căreia e exclusă orice luptă
în tre clase.
Sub concepţia monarhiei, Mladoruşiî înţeleg pe acea
ereditară, acea care pune pe monarh deasupra tuturor I
claselor şî tendinţelor politice, ca simbol al u nităţii
M em brii partidului Mladorus sunt u niţi între ei, p rin tr'o
(Continuare în pag. 15-a)
 imperială se r e f u g i a într'un palat dela
y / i U l m u l 'm p à r a f periferia Peking-ului, Din clipa aceea viaţa
lui Pu Yi va fi în continuă prim ejdie. Pe
capul lui se înstituiseră prem ii însemnate.
Se văzu astfel silit sa fugă din Peking.
Găsi adăpost în tr’un spital german şi apoi
ia ambasada japoneză. Cu un b ile t de
clasa treia, a expresului de sud, putu
ajunge, însfârşit, în concesiunea franceză,
din Tien-Tsin, C ulii şi soldaţi rebeli se
năpustiră în tren, dar niciunul nu recunoscu
M O f f l w r pe îm părat, în tânărui zdrenţeros, ce strigă
din răsputeri; „Moarte trădătorului

SE VA ÎNTOARCE LA PEKING ?
Pu Yi".
După şapte ani de tra i, în Tien-Tsin, Pu Yi
căpătă deprinderi occidentale : luă cuno­
ştinţă de bucătăria americană, de literatura
engleză, de bunele maniere franceze şi de
întreaga civilizaţie a lumei albe. Credinciosul
M UL care ocupă astăzi „ tronul său tutore, C h e n g K s i a o , izbuti să-i

O orhideelor" din Manciuria şi

care va ocupa poate
„tronul dragonilor " din Peking, este, în
mâine
aducă, prin contrabandă, 250 mii dolari,
în monedă şi giuvaeruri, astfel încât „Fiul
Cerului" să poată tră i p o trîv ît rangului
mod oficial, ultimul îm părat al Chinei. său, alături de soţia sa, care l-a urmat
Avea douăzeci şi tre i de lunî, când a fost în exil.
încoronat pentru prima oară. Pu Yi duce de aci înainte o viaţă uşoară,
Aceasta s’a întâm plat în tr'o zi de Noembrie dedicându-se sporturilor : joacă tennis, polo,
a anului 1908. împăratul K u n g H s u ş î face călărie ; se ocupă cu horticultura,
bătrâna împărăteasă T su H s i încetează scrie versuri, publicate în revistele chineze.
din viaţă. Dacă îm păratul ar fi murit mai Pare un tânăr monden a tâ t de independent,
întâi, văduvei iar fi revenit privilegiul de încât intră în legături cu o societate de
a desemna numele succesorului. asigurări, pentru a lucra în Asia şi America,
Printr'o supremă sforţare împărăteasa mai in ca lita te de preşedinte al consiliului de
tră i ince puţine ore. Ascultându-i poruncile, adm inistraţie. Când criza americană se
medicii turnară otravă, în siropul pe cars deslănţui şi la Tien-Tsîn, noua companie
trebuia să-l bea. trebui să-şî suspende a ctivitate a şi Pu Yi
Aproape fără cunoştinţă ea află despre îşi pierdu întregul avut, in afara unor
d e c e s u l îm păratului. Cu ochîi sticloşi, titlu ri im periale fără p re ţ în comerţ.
adunându»şî ultim ile puteri şopti numele Işi cumpără o casă modestă, şi intenta
fiului mai vârstnic, al prinţului C h u n. proces G aleriei de A rtă a Republice!
Violă astfel legea dinastică, trecând peste chineze, somând-o să-i restitue portretele
doi succesori legitim i. Această violare i-a strămoşilor săi, p ortrete în valoare de două
fost inspirată de pasiunea eroică ce a milioane de dolari ; nutrea visuri fantastice
însufleţit-o întreaga viaţă. Feciorul mai vrând, în cele din urmă, să îmbrăţişeze
mare al prinţului Chun era unicul moştenitor cariera de cântăreţ de operă.
de linie bărbătească, al nobilului K u n Lu, Nimeni nu-şi putea însă închipui, că in
pe care împărăteasa îl iubise în tin ereţe . căsuţa din Tien Tsin se ţeseau planuri
Prima domnie a lui Pu Y i dura abia tre i tainice.
ani, iar a doua, tre i săptămâni. In 1911
izbucni revoluţia şi la începutul lui februarie Chang - Kai - Shell,
a c tu a lu l conducă­
1912 prinţul C h u n treb ui să semneze to r ai a rm a te lo r
actul de abdicare al micului îm părat.
P otrivit datinilor chineze, dinastiei îi fu
îngăduit să salveze aparenţele, continuând
să locuiască în palatele şi parcurile imperiale,
iar micului îm părat î se atribui o pensie
de patru milioane de dolari. M ai târziu
când nu mai putură fi achitate rentele
făgăduite, Pu Yi copil, făcu trista experienţă
a mizeriei aurite, în palatele de marmură,
în care lipsia bucata de pâine,
in 1917, generalul monarhic C i a n g H s u n
luă comanda revoltei contra revoluţionare
şi Peking omagia din nou pe îm păratul de
I I ani. Dar numai după două săptămâni, capitala fu ocupată de către soldaţii G eneralu l F e n g -ru -H » i.
lui F en g „mareşalul creştin", iar copilul îm părat se văzu închis in aparta- El e numit ..g e n e ra u !
mentele sale. începu o nouă perioadă de crunte suferinţe. La to ate intrările crestin’* ţi duce o vîaţo
palatului străjuiau soldaţii generalului F e n g. Pe de altă parte, prinţesa C h u n , de a*cet.
mama lui Pu Y i opunea revoluţiei o rezistenţă înverşunată fanatică, a cărei
victim ă nevinovată a fost micul ex-împărat. C opilul im perial nu avea vos sa
poarte ochelari, deşi avea vederea slabă, întrucât unui îm părat nu-i este
îngăduită atare defecţiune fizică. La 14 ani, fu silit să se căsătorească cu o
tânără fată nobilă, li fu aleasă în acest scop, prinţesa S h u F i, fiica
prinţului T u a n.
Căsătoria se dovedi nefericită, dar după datinile chineze ii era îngăduită şi
convieţuirea cu altă fem eie. In toamna anului 1922, la vârsta oe 16 ani Pu Yi,
organiza un concurs fo to g ra fic, pentru a-şi alege o. nouă soţie. Printre sutele de
fe te ambiţioase, care şi-au trimis fo to g ra fiile , Pu Y i o alese pe K u s C h i n S i,
fiica unuî negustor bogat. Fata fu adusa la palat ; dar nu se sfii sa declare
dela început că de copil a fost crescută în spirit de monogamie şi că niciodată
n'ar considera valabilă o căsătorie contrară ritu rilo r creştine.
Căsătoria s'a celebrat la 20 Noem brie 1922. Şi de astă dată căsnicia fu fe ricită .
K u s C h i n Si luă numele de Y u h e H u a ; era plăpândă şi purta părul lung
şi negru în două coade grele. In ciuda sănătăţeî sale şubrede, ea dovedi mare
energie. Liniştea conjugală nu dura decât tre i luni. Intr o dim ineaţă, pe cand
perechea imperială se pregătia să dejuneze, guvernatorul m ilitar din Peking
năvăli cu soldaţii săi în sufrageria palatului. In numele mareşalului F e n g şi fără
altă explicaţie, dădu pereche! îm părăteşti un răgaz de patru ore, pentru a
părăsi palatul : „Am un ceas de precizie, elveţian declară el, şi la ora
indicată oam enii m ei vor nim ici tot ce le va ieşi in cale, dacă
cineva li se va îm p o triv i!" _
Acei, cari nu se învoiră să se retragă le tim p, pieriră masacraţi. Familia

Pag. 14 * IN .. 6 1.
 Pe atunci, trupele tui C h a rt-K a î-C h e k, luaseră
comanda trupelor revoluţionare. Tânărul îm părat
surghiunit constituia unica prim ejdie ce ameninţa
Unitatea Republice!. Deaceea, generalul trimise
emisari Iui Pu Yi, declarându-i că trecutul trebuia
dat u itării şi că republica era gata să-i verse
cele patru milioane de dolari ’ anual, dacă el
renunţa la orice acţiune p olitică. De două ori
Pu Yi i-a p rim it pe d eleg aţii din Nanking şi de
doua ori le răspunse ca aceleaşi cuvinte:
„S p u n eţi m areşalului Chang-Kai-Chek să
îm partă banii ce prisosesc republicii,
victimelor inundaţiilor".
Japonezii începură şi ei negocieri secrete, cu
tânărul îm părat. La Tokio se pregătia cutropirea
Mancîurîei şi se gândiră să întroneze, în noul
stat, stăpânitorul legitim al C hinei. Prînţî, miniştri
şî diplom aţi, fură trim işi în modesta locuinţă dîn
Tien-Tsin. In ziare, începură să apară veşti ciudate*
până 'n ziua când Pu Y i declară cu tă rie : „Sub
niciun m otiv nu m ă voi urca pe un tron,
cucerit cu arm e străine". O rgoliul şi încăpă­
ţânarea sa nu păreau să poată f i înfrânte.
Într'o zi, fu trim is îm păratului un mare buchet
de flo ri. La verificarea p o liţie i secrete japoneze,
se găsi montată în tre flo ri o bombă. Se presupune
că atentatul fusese pus la cale chiar de japonezi,
pentru ca Pu Yi să se lase înduplecat să le
accepte p ro tectoratul. M inistrul de interne îi
aduse personal ia cunoştinţă că nu-şi maî lua
răspunderea securităţii sale, dacă mai rămânea
pe te rito ru l japonez. Pu Y i fu astfel transportat
pe un crucişător, care-l lăsă în taină la Dairen.
Protecţia p o liţie i japoneze n‘a fost însă în stare
să împiedec® încercarea de noui atentate, la
viaţa sa.
La începutul anului 1934, au fo st arestaţi patru­
zeci de ruşi şi chinezi, care minaseră un pod. pe
râul Sungari, pe care trebuia să treacă trenul
împăratului. La 4 Sept. al aceluîaş an, luă foc,
ia Hsing-King, hotelul în care fusese găzduit.
La 27 Nov., cinci chinezi aşteptau să-l asasineze,
când a vizitat, la Mukden, mausoleul strămoşilor
săi. La sfârşitul Sui Decembrie, un grup de con­
spiratori încercară să-l infecteze cu baccili tific i.
Ultimul a ten ta t a avut loc anul trecu t : Un fanatic
D E V O R B Ă
cu c re d in c io ş ii
a
chinez l-a Înjunghiat. M edicii nu-i dădură niciun
ajutor eficace. Starea i se îm bunătăţi doar
mulţumită unui tăm ăduitor chinez, adus de îm­
părăteasă, îm potriva voinţei consilierilor japonezi.
C ele mai multe dintre atentate nici n'au fost
dat p u b lic ită ţii. Când ajunsese Ia Daîren, împăratul
făcuse tentative serioase să se scuture de jugul
nipon. Dar se pomeni internat în azilul de nebuni,
dîn P ort-A rthur şî ziarele publicară deodată ştirea
că Pu Y i suferise a gravă comoţie nervoasă şi
că nu se putea prevede data însănătoşire! sale.
El a fost ţin u t sechestrat nouă zile şi nouă nopţi.
Işi petrecea tim pul în tainice consfătuiri cu ai
săi, tratând şî cu generalul D o i h a r a, şeful
statului major al arm atei din Kwan-Tung, care
organizase întreaga campanie din M anciuria.
Acordul se întemeia pe fa pte reale : dacă P u
Y i refuza să accepte coroana, din mâini străine,
el putea deveni şeful executiv al guvernului de
stat, după modelul constituţiei americane. Pu Yi
părăsi spitalul de nebuni şî într'un tren blindat
se înapoîă în străvechea lui capitală. Manciuria
fu proclam ată independentă. Se crease un nou
stat.
Pu Yi îşi luă reşedinţa în tr'o casă fo arte simplă,
clădită după placul său şi înconjurată de o
modestă grădină înflorită. Acolo rânduîa treb urils
Statului.
Dispuse construirea de scoale şi şosele, organiză
armata şi poliţia, înfiinţând chiar o mică flo tă .
Prim-ministru fu rţiim it vechiul şi credinciosul său
prieten C h s n g H s i a o H s u. In prim ele tim puri,
adevărata putere se afla însă în mâinile unui
consiliu japonez. O rice dispoziţie a guvernului
trebuia sancţionată de Ambasadorul japonez.
Curând apoi, japonezii siliră pe Pu Y i să schimbe
guvernul şî şeful executiv se văzu nevoit să se specialitatea
despartă de bunul său prieten, întroducându-se
în felul acesta o adm inistraţie exclusiv japoneză.
De atunci Pu Y i a rămas cu to tu l izolat.
noastră
Pu Y i ştie astăzi că înapoerea sa la Peking
este fo a rte apropiată şî că revoluţionarii v o r fi
înfrânţi, după 25 de ani* dîn vremea îndepărtată
Calităti numai
%
a copilăriei sale. actualmente el este in plină
m aturitate : are 32 de ani.
LYNX
superioare
$i garantate
cu preturi

Casei Romanoff de fabrică

(Urmare din pag. 13-a)

disciplină severă dar voluntară,

î n t ă r i t ă de camaraderia şi
împrospătată de prietenie, cari
asigură solidaritatea Mladoru-
şilor, în lumea întreagă. La
temelia partidului, în calitatea
sa de ordine m ilitantă, stă
sacrificiul întru susţinerea, răspân­
celmaimare depozit:
direa şi realizarea năzuinţelor;
unitatea în gândire şi putere,
pentru realizarea aspiraţiunilor
comune: absoluta supunere a
Ierarhiilor O r d i n a i , faţă de
voinţa Şefului, pentru atingerea
scopurilor propuse".
*
* *
Precum se vede M arele Duce
C y r i l a transmis supuşilor săî
toate ideile socia e, carî l-au
însufleţit în viaţă.
Astăzi, el, strănepotul marelui
duşman al lui N a p o l e o n —
A l e x a n d r u I — mort in exil,
ThezforAtau(iui(?(i
doarme somn de veci, la Coburg, STR.8AZACA! A STR.CAROL 7B 78 BQ-82 WHIfliE
lângă marea ducesă V i c t o r i a
F e o d o r o v n a decedată în 1936.
In afară de V I a d m î r, care A APĂRUT
devine pretendent la t r o n u l
Romanoffilor, Marele Duce C yril
LORDUL NUFFIELD DCSCHIDE EXPOZIŢIA LONDONEZĂ
avea două fe te : una, Maria, e
DE Bl-Şl M O T O -C iC L E T E .
căsătorită cu prîţul de L e n î n -
g e n ; cealaltă, K y r a, cu Ludo­ V icontele N u ffie ld , re g e le englez ol auto m o b ile lo r, core ţi-o început
vic - F e r d i n a n d de P r u s i a , g ig a n tic a sa c a rie ră , ca m ecanic de b ic ic le te , a deschis săptăm âna
tre c u tă , în sala O ly m p ia din Londra, e x p o ziţia de b ic ic le te şi mo­
nepotul lui W i l l h e l m II. to c ic le te . In fo to g r a fie , lordu l N u ffie ld salută, in sala expoxifieî,
°e Juna N oem brie 160 p a n in i 2 $ iei,
S. R. pe un c ic lis t din anul 1868.
 Fotografia noastră în fa fi­
şează pe M i s s T a n i a
S h a r ma n , cu două pă­
lării de ultima modă, pe
caro le va prezenta pub­
licului, la postul de tele­
viziune englez. S U G E S T I I
P 1E *4 T 1n u
w

Mi O !D A
3. M antou de c ro ia la simplă, în ca re vă v e ţi
sim ţi tin e re şi s p rin ţa re ca o ş c o lă riţă .

4. Decolteu p ă tr a t prins uşor în strasuri de o

p a rte şi de a lta — to a le ta ac ea s ta simplă
d a r g ra ţio a s ă , vă asigură buna dispoziţie.

î . R ochiţă simplă ce se re m a rc ă
însă prin tă ie tu r a o rig in a lă a
p lă tc ii. F u s t a , puţin cloche,
prezintă a v a n ta ju l că m aschează
un şold prea d e s v o lta t şi fa c e
ca ta lia să p a ră mai subţire.

2. C u te m ici în e v a n ta i ies din

cusătura a c es te i rochii, fiin d
cum pănite, de tă ie tu r a în „V**
a corsajului.

16 Ne. <•
( }
 ZI UA
A R M IS T IŢ IU L U I,
LA L O N 0 RA

In ziua de 11
N o e m b r ie e rt.
s'au s ă rb ă to rit,
eu m are fa s t, la
Londra, 20 ani
dela înch eerea
a r mi s t! ţ i u l u i .
F o to g ra fia n oa­
s tră în fă ţiş e a z ă :
M u l ţ i m e a
im ensă,în tim pul
c e r e m o n ie i în.
fa ţa C e n o tafu lu i
din W h ite h a ll.

M. A ttle e , şeful
opoziţiei din
C am era Engleză.

al V - l e a , dar nu se ştie dacă a c e a s tă re v « .

nire a fost dorită de rege, sau de către
sfetnicii săi, cari deţinuseră cele maî înalte
dem nităţi, sub G e o r g e a l V -le a şî le
pierduseră sub E d u a r d al V i i l-l e a . Mai
to a te schimbările aduse de Eduard au fost
anulate. Regina mamă este Iarăşi o figură
centrală, ia curte. încoronarea s'a făcut cu
mare pompă, cu co rte gii strălucitoare, observân-
du-secu strîcteţă tra d iţia , îar în m ijlocul acesta
ceremonial, aproape medieval, se ridica impu­

M T R E B U nătoare, tânăra pereche regală.

Regele, care este o fire
c roit pentru o viaţă
simplă şi
de fam iiie tihnită,
jucat rolul într'un chip desăvârşit îar regina,
modestă,
şî-a

TRĂIASCĂ UN REGE? deşi nu este de obârşie dom nitoare, i-a secon­

dat cu deplin succes.
A poi Casa Comunelor a desbătut chestiunea
Listei C ivile . Parlamentul votează anual cam

CE AŞTEAPTĂ POPORUL DELA EL? 410.000 lire sterline pentru rege şi ceilalţi
membri aî fam iliei regale. Suma nu e însă
niciodată pusă în discuţie, ceea ce se desbate,
cu această ocazie, sunt simple chestiuni de
UM trebue să trăiască un rege?
principiu.
Spunând aceasta, ne gândim la
regele A ngliei. Socialiştii şi-au exprim at în anul trecu t prin
M u lţi vor răspunde la aceasta: „Cum li şeful lor M aiorul A t l e e , părerea că medie­
în d eam nă inim a. D'aia este rege, valul ceremonial al curţei este o prim ejdie
căci dacă există un om care poate pentru monarhie, deoarece îl poate îndepărta
face ce pofteşte apoi acela trebue să
pe rege de poporul său. In sprijinul acestui
fie capul u n u i im periu, cum e Marea
B rita nie“. argument el aduse fa p tu l că regele G e o r g e
Dar cei cari vorbesc astfel sunt oameni al Vl - l e a a fost nevoit sa abandoneze activa-i
naivi şi superficiali, cari n'au învăţat nimic
din evenimentele trecute.
ANIVERSAREA IN T R Ă R II A N G L IE I IN RĂZBOIUL
Dramaticul sfârşit al domniei Regelui
MONDIAL
E d u a r d al VI I l - l e a a arătat, în mod
in a m in tire a c e lo r căzuţi în războiul mondial
limpede, că regele nu mai poate face ce p u r tă to r ii d ra p e le lo r din ziua celei de a 24-c
vrea. Dim potrivă, tocm ai această Anglie — a n iv e rs ă ri, p o a rtă coroane de la u ri pe s tin d a rd e ,
ţară a lib e rtă ţii, în cuprinsul căreia, fiecare la schim barea g ărz ii din c u rte a p a l a t u l u i
londonez, St. James.
individ are dreptul de a întreprinde orice,
cu condiţia, bineînţeles, ca acţiunile sale
Regele A n gliei deschide p arla m e n tu l englez.
sa nu. depăşească lim itele legiiî — refuză
regelui său lucruri, pe care le îngăduie celui mai umil d intre fiii săi.
A b s tra c ts făcând de căsătoria D u c e l u i de W i n d s o r , criza era mai mult sau
mai puţin inevitabilă. Acesta este un fa p t recunoscut astăzi în mod deschis de
către toată lumea. Femeea pe care regele Eduard şî-o alesese de soţie, nu era
singurul m otiv de neînţelegere. Nu numai în cercurile conservatoare şi ale curţii, dar
chiar în masele muncitoare, au fost fo a rte mulţi aceia cari dezaprobau exagerata
atitudine dem ocratică a regelui. A tâ ta vreme cât E d u a r d s'a aflat pe tronul
Angliei, critic ile au fost mai mult gândite, decât exprim ate. Dar astăzi se recunoaşte,
în mod mai mult sau mai puţin deschis, că răsvrătirea lui Eduard îm potriva cere­
moniilor, a pompei şî a tra d iţiilo r, a cauzat nelinişti şi dezamăgiri.
Coroana joacă astăzi un rol pur simbolic, dar de acest simbol depinde coheziunea
întregului im periu. Istoria A n glie i ne arată că în trecut, reg ii puteau face orice.
Dar pe măsură ce poporul câştigă în lib e rta te şl indepedenţă, monarhul pierdu.
Iar astăzi, cu to a te că se menţine pe înalta-i pozîţîe, prin devotam entul şî res­
pectul poporului său, el este mai mult sau mai puţin, sclavul lui.
„Cum trebue
Chestiunea pe care ne-am pus-o la începutul acestui articol este:
să trăiască un rege? Şi ce aşteaptă po porul .său dela el “ ?
Se ştie că urcarea regelui G e o r g e al Vl-lea pe tronul A nglie i a însemnat o
întoarcere la multe d in tre tra d iţiile şi obiceiurile de pe vremea Regelui G e o r g e
participare la mişcarea tineretului, care-l interesa a tâ t de mult.
Declarându-se to t atât de devo tafi monarhiei, ca şi orcare alt
partid, ei îşi exprimară dorinţa de-a vedea viafa dela curte
sim plificată.
M r. G a l l a g h e r , unicul comunist al Camerei, care şi-a asumat
rolul de comic al adunărilor legiuitoare, s'a întrecut de data
aceasta, propunând să se servească regelui o leafă de deputat
şi să i se dea o mică vilă, unde să poată fi vizitat de oricine.
Camera a râs cu poftă de această ultimă năzdrăvănie a d-lui
Gallagher,
Opinia socialistă a dat insă de gândit, căci Anglia tin s ca
monarhia să se adapteze, într'o cât mai larga măsură c e rinţe ­
lor v ie ţii moderne,
Problema nu se poate rezolva însă p rintr'o sim plificare propriu
zisă. Poporului îi place pompa, uniformele strălucitoare, robele
medievale ale înalţilor dem nitari dela curte şl
coifurile aurite, aie L i f e-G u a r z i i o i
El ar fi desamăgit, dacă

Regele G e o rg e VI şi Regina Elisabeth eşind d e la serviciu l re lig io s al

O rdinului J a r e tie r e i. A c e as tă cerem onie a a vu t loc pen tru p rim a d ată.
în 1937, după un ră s tim p de 23 de ani.

M in u n a ţii c ai ai g ra jd u rilo r p a la tu lu i reg of sunt p lim b a ţi, tn fiecare

X d im in e a ţă pe s tră z ile Londrei.

şi democrat, alături de despoţii încărcaţi de diam ante aî Răsăritului, sau de

Miaharadjahii fantastic de b ogaţi ai Indiei. Dominioanele duc şî ele adesea
o politică extrem de dem ocrată, dar n'ar putea suferi un rege democrat.
Strălucirea coroanei britanice trebue să fie atât de puternică, încât iradiaţiile
e să ajungă până în celălalt capăt al lumii.
Nimic nu se poate face însă prin măsuri legislative. Singur regele este in
stare să ţină un echilibru fe ric it, între d ife rite le -i în da to riri, numai el îşi poate
da seama ce are de făcut, pentru rezolvarea problem elor ce î se pun. De

Regele G e o rg e VI a asistat,
de curând, la prim ul m atch
de box. El o fe ră în v in g ă to ­
rului cupa c â ş tig ă to a re .

Perechea re g a la e n g l e z a
v iz ite a z ă c a r tie ru l s ă ra c ilo r
din Londra, la tă -iîn fo to g r a fic
n o astră în treţin ăn d u -se cu o
pereche de oam eni nevoiaşi
din acel c a rtie r.

altfel, s'a observat eâ şi regele se şi află pe calea de-a

Regeie G e o r g e VI în tr'o
ta b ă ră de v a c a n ţă . El c â n tă împăca nsvoile moderne, care reclamă un rege simplu, uman
un c â n te c s t r ă j e r e s c , cu acelea ale tra d iţie i, care cere o figură măreaţă, in mijloeu|
îm p reu nă cu p a r tic ip a n ţii.
In d re a p ta : m inistrul de unor ceremonii pompoase.
in te rn e , S ir Sam uel H o are . El se achită de dato riile-i oficiale, cu dem nitatea cuvenită, iar
i s'ar refuza frumosul in viaţa particulară, este un simplu tată ds fam ilie, a ta t de
spectacol procesiunilor modest şl de iub itor, încât nu se poate să nu trezească
şi ceremoniîlor publice, dan simpatii.
bineînţeles, nu trebue să Tronul A ngliei are nevoie de strălucire. Poporul îl vrea astfel,
se facă abuz de to ate dar mai vrea pe de altă parte, ca acela care-l ocupă să fie

acestea. un om bun si simplu.

f t , R.
Pe urmă, mai sunt şi alte
considerente, George
A APÀRUT
al V l-l e a nu este numai regele
A ngliei, ci al Dominioanelor ş
posesiunilor de peste ocean.
M A G A Z I N U L
Cum ar apărea un rege simplu Pe Juna N oem b rie — 160 pagini 25 lei.

No. 618
ÎN T R E G U L POPOR TURC IN D O L IU D U P Ă P R E Ş E D IN T E L E A T A T U R K

Ţ E N U L este un reflex al
tinereţii şi sănătăfiiDv.
Prin ei p ă s t r a ţ i
F R Ă G E Z I M E A
PRIMEI TINERETI.

Numai pudra COTY

poate conserva prospe­
ţimea naturală a pielei.
Moartea preşedintelui Kemal A taturk a adus doliul în toată Turcia. Zeci de mîi de oameni
au venit să vadă, pentru ultima oară şi să plângă pe acela pe care l-au numit „p ă rin te le
Turciei*'. In fo to g ra fia noastră, studenţii universităţii din Stambul, întruniţi în tr'o adunare de
doliu, varsă lacrim i pentru preşedintele decedat.

R A T IF IC A R E A A C O R D U L U I A N G L O -IT A L IA N

CUTIAMARELE! 120
» y2 „ 7o

Nu uitaţi deasemenea,
că P U D R A C O T Y
se î n t r e b u i n ţ e a z ă
împreună cu
CREM A C O T Y (de zi,
de noapte şi demachiage);
t u b u l m a r e Lei 72.
P R O D U S E O R I G I N A L E

In săptămâna trecută, Lordul Perth, ambasadorul britanic la Roma, a înmânat C ontelui Cîano,
la Palatul C higî, noile sale scrisori de acreditare, adresate Regelui Victor Emanuel, ca rege
al Italiei şi îm părat al A bisiniei. In aceeaşi zi, ambasadorul englez a vizitat din nou palatul DI NŢII POT DEVENI
Chigî, spre a semna împreună cu C ontele Ciano o declaraţie unică, în care agrementul dela
STRĂLUCITORI CA BIJUTERIILE
16 A p rilie se proclamă in tra t în vigoare.
Această recunoaştere a im periului care a fost dată prin noile scrisori de acreditare, e deosebită
K o ly n o s în d e p ă r t e a z ă r a p id
de ceremonia ra tific ă rii, întrucât se crede că guvernul italian acordă oarecare im portanţă u râ te le p e t e g a l b e n e , d i s ­
acestui pact. In fo to g ra fia noastră : Lordul Perth semnează acordul, în prezenţa C ontelui tr u g e m ic r o b ii b u c a li c a ri
Ciano (în dreapta), la Palatul Chîgi. p r o d u c c a r ia , d in ţii d e v e ­
nin d a lb i şi fru m o şi. în c e r ­
c a ţ i K o ly n o s c re m a d e d in ţi
a n t is e p t ic ă .

S p o r iţ i s tr ă lu c i­ E c o n o -r
re a z â m b e tu lu i
c u m p ă r and
D v. p rin
KOL YNOS tu b u l m a re ,;
R O L U L F E M E
LA CURT E A
B RIT A N i C A
RECEPŢIE recentă mi-a dat prilejul să stau de vorbă
cu mai mulţi parlam entari englezi şi cu ministrul
unui p rinţ indian, om de mare cultură şi foarte
bine inform at. Subiectul conversaţiilor fu v iito ru l Imperiului
Britanic. S'au emis, în seara aceea, d ife rite p ro fe ţii, inspirate
de d ife rite puncte de vedere, dar in tr'o singură privinţă
părerile se grupară identice. Toţi aceşti bărbaţi de stat
împărtăşiau convingerea că. Imperiul Britanic va continua să
fie, pentru întreaga lume, un îndreptar, influenţele sale deveni
din ce în ce mai puternice,

M em brii oi fa m ilie i re g a le engleze : d ela d r. la st. : Regino-

mamâ M a ry , Regina E lisabeth, P rin cip esa lu is a , Ducesa de Kent

Toţi îşi exprimară părerea că im periul va suferi câteva

m odificări constituţionale, profetizând un guvern şi un
parlam ent im perial. Dar o clipă nu se indoiră de viitorul
imperiului, sau de fa ptul că destinele acestuia vor
continua a fi conduse de către Familia Regală,
,, D im p o trivă , zise unul din tre ei, „ devotam entul
fa ţă de tron nu va face decât să sporească ,
în ziua când o regină va ţine iarăşi în m âini,
frânele guvernării. Vom face totul pentruca
dom nia ei să fie pacinică şi prosperă
A titud in e a aceasta este edificatoare. In perioada
\ când se răspândise svonul — între tim p desm inţit —
\ că Familia Regală se află în aşteptarea unui
fe ric it eveniment, publicul a început a se întreba
ce s'ar întâmpla, dacă tronul M arei Britanii ar
avea iarăşi un urmaş de parte bărbătească.
'% Anglia, ideea aceasta nu este atât de
VO«^ ° \ c d e ^ c \ \ * 0,° C populară, pe cât s'ar crede. Unii moştenitori
■0 ' c ? 0cV?eSCţju C eS<> \o c* e Par*e bărbătească au fost o decepţie, pe
• » i oV'tkfc când fem eile, care au ocupat tronul acestei ţări,
au făcut adevărate minuni. E l i z a b e t h a, A n n a şî
V i c t o r i a sunt jaloane, pe drumul către supremaţie al M arei
s . Britanii, si întregul popor speră că talentata prinţesă E l i s a b e t h va
urma exemplul predecesoarelor sale.
Până atunci va mai trece încă muită vreme,
ş' Se poate observa însă, de pe acum, că fem eile fa m iliei regale participă la viaţa publică,
in tr'o mai mare măsură decât în trecut. Nici pe tim pul lui E d u a r d al V I l - l e a şi nici în

Du sa de G lo u c es te r in la b o ra
to ru l usui spitol pe c a re l-o deschis
la Londra.
cursul domniei lui G e o r g e a l V ■ I e a, n au avut parte sa
joace un rol atâf de im portant ca acum, de când cu urcarea
pe tron a regelui G e o r g e al VI - l e a. -
In cursul scurtei domnii a lui E d u a r d ai V i l 1- 1e a,
doamnele fam iliei regale au fost trecute în umbră. Nu încape wfabricatcu u leid 'oUve
îndoială că Regina M a r y poartă o neţărm urită dragoste
celui mai mare dîntre fiii săi şi iarăşi nu încape îndoială că
acesta îşi iubeşte mama, dar in afară de aceste sentimente
naturale şi-personale, nu se poate tăgădui că între văduva TINEREŢEA M E A ,
monarhului puritan şi modernul E d u a r d exista o prăpastie, D U P A 15 A N I
FARM ECUL
peste care nu era chip să se arunce vreun pod. In cele 1 I DE C Ă S N IC IE ,
luni de domnie ale lui E d u a r d , regina M a r y n a prea OBRAZULUI
apărut în lume, din cauza doliului pe care-l purta după soţul IONEL TOT î t t l
M E U îl P L A C
său, dar situaţia ar fi rămas aceeaşi, şî mai târziu. MAI ADUCE
Mama şi fiul aveau idei atât de d ife rite , în privinţa m oralităţii, ATÂT DE M U L T •
prestigiului tronului şi vieţei în genere, încât bătrânei regine, FLORI !
nu-i mai rămânea’ de cât să-şi manifeste desaprobarea impunârdu-şî
o existenţă de to ta lă sihăstrie.
Dar după abdicare, to tu l se schimbă şi im ediat. D u c e l e
şi D u c e s a de Y o r k deveniră rege şî regină peste noapte.
Prestigiul fam iliei regale fusese grav atins, prin discuţiile iscate
în jurul romanului de dragoste al fostului rege... Viaţa cTe curte im t veacuri de când uleiul
trebuia complet reorganizată. Era nevoie de o personalitate
energică, pentrucă fam ilia regală să treacă onorabil prin peni­
S d olive este considerat, pe
bună dreptate, cel mai bun mij-
bila perioadă. Iar această personalitate era regina M a r y .
Fără să puie în umbră tânăra pereche regală, ea deyenî figura oc de înfrum useţare. N atura n a
c/ac 2 0 creat nim ic m ai eficace pen-
centrală a curţii. Cu dem nitate şi cu o uim itoare energie, BUCATA
această femee, în vârstă de 70 de ani, îşî asumă d ificila tru a face pielea fină ( uleiul
operă de refacere a reputaţiei şi p op ularită ţii fam iliei regale. are a c e a s tă proprietate)
Ea este azi sfetnicul regelui G e o r g e şi aî Reginei E I î- p entru a o tonifica ( uleiul
sabetha. Duce o intensă a ctivita te publică, vkitează
p ătru n d e) şi a o face frum oasă
cartierile sărace, înfiinţând in s titu ţii de binefacere dar îşî
găseşte totdeauna tim p pentru a însoţi pretutindeni tanăra (u leiu l face pielea su p lă ). în cer­
pereche regală. Infăţişarea-i demnă dă o notă de solemnitate caţi, aşadar, Palm olive. După 1 r>
tuturor ceremoniilor. Ea este o încarnare a M ajestăţiî. zile vă veţi m inuna de rezultate.
Dar această nouă poliHcă a adus şî celorlalte membre ale
C urţii, o seamă da îndatoriri. Fiecare dintre aceste fem ei are
de jucat un rol, pentru a umple golul rămas în urma lui
E d u a r d , care s'a bucurat de o mare popularitate, mai întâi
ca p rinţ de Wales şi apoi ca rege. A lături de Regina El i s a - NIMIC NU A EGALAT NEÎNTRECUTUL PALMOLIVE - SĂPUNUL OLIVE, CU ULEI U’ULIVE
b e t h a şi de bătrâna regină M a r y colaborează Du-eesele
de K e n t şi G l o u c e s t e r şi chiar tim ida Prinţesă Regală.
Cea mai p o trivită pentru această campanie este fosta prinţesă
greacă M a r i n a , actualmente D u c e s ă d e K e n t . Sin­
gură ea este de obârşie regală, în această casă. şi-i plac
ceremoniile publice, unde apare naturală, graţioasă şi de o
nespusă eleganţă. Marina se bucură de o mare popularitate.
Ducesa de Gloucester o precedă pe Marina în rang, dar ia
început această naturală şi simplă fiică a Scoţiei, s’a sim ţit
străină în societatea londoneză. Când se vorbeşte despre
ducesa de Kent i se spune adesea pe numele de botez, pe
când Ducesa de Gloucester este întotdeauna Ducesa de G lou­
cester, Dar a început şi ea să câştige teren. Este din ce în
ce mai sigură de sine, deprinzându-se repede cu viaţa de oraş
şi dacă nu poate rivaliza încă cu cumnata sa, adaptarea eî
este urmărită cu bucurie, la Buckingam Palace.
In fond, ea are o fire asemănătoare cu acea a Prinţesei Regale
unică fiică a Regelui G e o r g e al V-lea şi a Reginei M a r y ,
actualmente în vârstă de 40 de ani, şi soţie a contelui de
H a r e w o o d . Prinţesa Regală a dus până acum o viaţă
patriarhală, având ca preocupara de căpetenie creşterea celor încredinţaţi buzelor
doi fii ai săi, cari actualmente se află la Eton. Călărîa, gos­ Dv. incomparabilului
podăria şi grădinăritul îi umpleau zilele.
Nu-i plăcea să apară în public şi nici acum nu-i place. Acum
însă, trebuie să ia parte la toate rece pţiile şi ceremoniile,
datorie de care se achită cu caracteristica-i modestie, dar şi
cu mare distincţie.
Şi „Last but not least11, sunt cele două mici prinţese. E l i s a ­
b e t h şi M a r g a r e t h R o s e , care contrîbuesc, într'o largă
in d is p o z iţiile d e s to m a c şi le veţi m enţine tinere
pentru totdeauna.
★ In ca zu l c â n d peste zi u m e ­
măsură la popularitatea fam iliei regale. Am bele sunt adorate
în întregul Imperiu Britanic peste care, una dintre ele va
vă încătuşează ziţi in v o lu n ta r buzele cu lim ­
b a, a tu n c i tre buie să fiţi cu
luaţi o ju m ătate lin g u riţă de m u h ă lu are a m in te ! Este o d o ­
domni în tr'o zi. g lijate, ele devin repede cronice
M agnesia B isurata. T rei m inute v a d ă că rouge-ul de buze, ce-l
şi conduc, cele mai dese ori, la
după aceasta veţi fi uşurat. în tre b u in ţa ţi, vă u su că buzele,
dispepsie, la g astralgie şi chiar la
făcându-le să capete rid u ri şi
Nouă din zece indigestiuni g re­ ulceraţie.
dându-le o a p a re n ţă de b ă t r â ­
le şi indispoziţii stom acale ce le M agnesia B isurata prescrisă de
neţe. Buzele D v. p o t fi tinere,
m t o iM provoacă, sunt dato rite unui ex­
ces de aciditate. A ceastă iperaci-
c ătre Corpul Medical din lumea
în treag ă, nu numai că neutrali­ fragede şi a tră g ă to a re , în tot
zează aciditatea, d ar linişteşte şi tim p u l v ie ţii D v . - d a c ă în tr e ­
d itate irită şi ch iar ard e pereţii
b u in ţa ţi un rouge de buze,

UMCfWo delicaţi ai stomacului, fiind a st­

fel cauza acelor dureri ad esea in­
tolerabile, după mese.
Aceste suferinţe, chiar trecăto a­
re, sunt o indicaţiune absolută a
unei stări periculoase a ap a ra tu ­
lui digestiv.
c u m f l t e , D acă aceste sim ptom e su n t ne­
p ro tejează m ucoasa şi aceasta a-
p ro ape instantaneu. P entru a re­
căp ă ta o digestie norm ală, pen­
tru a vedea că soseşte ora mesei
cu bucurie, în loc ca ea ,să fie ob­
sesie, luaţi puţină M agnesia
B isu rata după mese şi veţi fi
repede scăp at de dureri digestive.
care vă a p ă ră , şi a n u m e ro u ­
ge-ul de buze M IC H E L . Baza
acestui rouge de buze b in e c u ­
no scu t, a fost p e rfe c ţio n a tă, a-
v â n d ca u n ic scop de a m e n ­
ţine tine re buzele D v . Pe lâ n ­
g ă toate acestea, M IC H E L este
a b s o lu t cu ra t în c o m p o ziţia sa,
ceea ce este în acelaş tim p un

DIGESTIE ASIGURATĂ m o tiv p e n tr u p u te re a sa de a-

c u m p te tracţie. P a r fu m u l său este dis­

cret, d e licat, îm b ie to r.

MAGNESIA 7 T O N U R I ÎN C Â N T Ă T O A R E :
B londe, B ru n e tte , C herry,
V ivid, C a p u c in e.
R asp b erry , S carlet.

BISURATA
M ă rim i: de lux, m a re ,
popular.
•
întrebuinţaţi pentru desă­
vârşirea machiajului Dv.
fardul MICHEL, rouge-ul
durabil, iar pentru ochii Dv.
Oe v ân zare la lo a le farm aciile ţ i d ro g u e riile
cosmeticul MICHEL, care
U i 75 flaconul mic, sau în fo rm a l m a re economic Lei 11$» nu ustură şi rezistă la apă
şi umezeală.
 0 . Vasile G rig o rc e a
cu m em brii corpului
d ip lo m a tic : dela
stânga Io d re a p ta :
d-nii Ion V a rd o la ,
a l tr e ile a s e c re ta r
de le g a ţie ; c ă p ita n
G e o rg e I I i e s c u,
a ta ş a t m ilitar
asistent; A lexandru
Bianu, a t a ş a t
c o m e rc ia l; M . V.
S tâ rc e a , al d oilea
s e c re ta r; G h y k a,
a ta ş a t special al
m in isterulu i; R. Fio-
rescu, c o n s ilie r şi
D. D i m â n c e s c u ,
con silier de pr.sssâ.

0. Griçorc ea e
m are a m a to r de
lu c ru ri de a r tă , in
s p e c i a l c o le c ţio ­
nează o b ie c te de
a rtă r e l i g i o a s ă
rusă din secolul al
16>lea.
Casa legaţiei noastre se află im ediat La intrare in hollul nouei legaţii,
după colţul din Belgrave Square şi e atârnă un portret recent al M. Sale
o casă a ducelui şi ducesei de Kent. Regelui Carol. Doam na G ra z ie lla
G rig o rc e a e o p ia ­
nistă de m are ta le n t
şi are o voce de
mezzo-soprană,
N vederea vizitei pe care Suveranul nostru a făcut-o la Londra, şi întrucât

/ program ul prevedea o recepţie, şi o masă oferită de M. Sa Regele Carol,

fam iliei regale engleze şi personalităţilor din lumea britanică, legaţia noastră
fo a r te p l ă c u t ă .
D om nişoara Ana
M ia G r i g o r c e a
singurul copil
s o ţilo r
al
G rig o rc e a
s'a văzut nevoită să se strămute din localul pe care-l ocupa în Cromwell Place în num ără şasespre-
zece p rim ă v e ri şi
palatul elegant dîn Belgrave Square, unde s'a instalat acum. e ' deasem enea o
Ministrul nostru Ia Londra, d. Vasile Grigorcea, ajutat de personalul legaţiei şi de muziciană de ta le n t

d-na G rigorcea, au făcut tot

ce era necesar pentr-u ca

banchetul şi recepţia oferită

de M. Sa Regele în Casa

României din Londra să fie

corespunzător somptuoaselor

fe s tiv ită ţi ce-au avut loc la

Londra, în onoarea Suveranului

nostru.
î n f ă ţ i ş ă m , pentru cititorii

„R e a lită ţii Ilustrate" câteva

fo to g ra fii din noua casă a

României, la Londra.

P a g.22
 Bucătarul şef al le g a ţie i, signor A lfre d o Lore, e ita lia n de origine
şi a fo s t adus la Londra din Bucureşti. Doamnei G rig o rc e a ii place
sâ supravegheze p r e g ă tire a b u c a te lo r.

Prima impresie,
a feţei Dvs. v’o dau dinţii. Dar în privinţa
aceasta nu trebue să fiţi îngrijaţi, Curâţîţi-vă
bine dinţii dimineaţa şi seara cu pasta de
dinţi Chlorodont şi prin aceasta le veţi
reda strălucirea lor albă ca zăpada. Pasta
de dinţi Chlorodont curăţă perfect fără
să atace dinţii. Chlorodont-ul nu conţine
* A
nici o substanţă dăunătoare. întrebuinţaţi
pasta de dinţi Chlorodont şi chiar după o
săptămână veţi fi surprinşi de rezultatul obţinut.

Chlorodont
it u t a c U ; d u ^ tô

A R C A Ş II IN V IZ IT Ă LA IM PR IM ER IILE „ADEVERUL"
Arcaşii din C om una Liuzii-H om orului, ju d . Suceava, de sub com anda d-lui
Onofrei Cojocarii, vizităndu-ne şi-au m anifestat întreaga lor adm iraţie f aţ ă de
extraordinarele instalaţii ale im p rim eriilo r noastre.

\u d n u m e le
m e u . . .
CÂRŢI NOUI Chirurgie _____
D. Tudor Teodorescu-Branişte a e s te tic a
term inat un nou roman, care va în d e p ă r ta r e a ope- , j eptului
aparechiarîn cursul acestei ierni. rativa a r i d u r i l o r ------------------ — •
Titlul probabil va fi „S C A N D A L D r. RUDOLF H O FF M A N
IN LUM EA B U N A ". Acţiunea fost asistent la clinica univ. din Berlin
8ul. Domniţei 32. Tel. 41950
se petrece între anii 1928-1930,
în lumea politică, te atra lă şi
gazetărească.

PĂRUL DE PE FÂTĂ Şl CORP

C it iţi în fie c a r e s ăp tăm ân ă d istru ge d e fin itiv ţi fă r ă c ic a tric e
D-na Dr. M. RA Bl NOVICI
„Medicul nostru" S p e c ia liz a tă
C O S M E T I C A
la Paris, boli de piele

i cutii Cea mai bună ţi mai frumos ilus­ îngrijirea tenului

t r a t ă re v is tă de s p e c ia lita te Sulev. C a ro l 57. Telefon 3 .52.73.
tuburi Nu e de m ira t; d o am n e lo r le place Consult. 8 — 12 şi 3 — 7,

să vorbească de m ine tocmai la acest

timp. Dânsele mă reco m and ă ca ce^ CITIŢI
O lectură pasionantă :
mai bună protecţie contra pielei Adeverui Literar
aspre şi crăpate. Num ai N IVEA con­ şi Artistic „Rom anele C a p tiv a n te "
fine Eucerită, tonicul ideal al pielei. Cea mai răspândită revistă lite ra r In fiecare săptămână un nou roman

DIRECTOR
TUDOR TEODORESCU B R A N IŞ T E Editura „Z ia ru l" S. A . R., Bucureşti. Redacţia şî adm inistraţia
„REALITATEA ILU STR A TĂ ", revistă de a ctu a lită ţi şi cultură ge ­
str. Const. M ille 5 — 7 — 9. Telefon 3-84-30. Cec. postai: 4083
nerală. Apare săptămânal, în 24 pagini mari, tip ă rite la heliogravură, în sc ris ă sub N r. 239. R egist. P u b iie a ţiu n ilo r Periodice
ia T rib. Ilfov S. I. Corn. Preţul abonamentelor : în ţară : pe un an 400 le i; şase luni : 200
ţi un supliment: „De to a te pentru t o ţ i'', în 24 pagini tip a r obicin u it,
luni 150 lei. In toate celelalte ţă ri din Europa, pe un an 550 lei; pe 6 luni 280 lei;
lei; trei lu n i: i 00 lei. In Albania, A nglia, Danemarca, Finlanda, Italia Norvegia, Suedia, precum j lei: pe 3
Nord şi Sud, Asia, A frica , Oceania, pe un an lei 700; pe 6 luni 350 | pe 3 luni 150. Tariful de p u b licita te : Lei 15 linia c. 5 ; pagina Lei 12.000 ; */2 pagină, Lei
ţi în statele d Am erica d
Lei 3000. Anunciurile se primesc la ad-ţia revistei. — Plata taxelor postale îr numerar conform a p robării D irecţiei Generale P. T. T. No. 81932/929.
00 ; 1/ 4 pagină

IMPRIMERIILE AdeVÉPUl S. A., BUCUREŞTI

M. S. Regel e G eorge VI ai A n g lie i, M . S. Regel»
C e ro l II ol României şi M. S. Voevodul Mihai,
eşind din G a ra V ic to r ia .

In o tre io zi a v izite i S a le Io Londra, M . S. Regele

C a ro l II, îm preuna cu M . S. Voevoduî M ihai, ou
fo s t conduşi în uzinele de a rm a m e n t engleze şi
pe câm pul de a v ia fie a l a rm a te i.

Oe curând o ie ş it din uzinele engleze „Imperial

A irw a y s ", c a re o fu z io n a t cu c e a la ltă uzină more
engleză „B ritish A irw a y s " , un a v io n u riaş, tare
costă 40.000 lire s te rlin e {3 0 .0 0 0 .0 0 0 le i) şi ore
o v iteza de 380 km. pe o ră . A c e s t a v io n va fi
pus în c irc u la ţie , spre o fa c e le g ă tu r a eu conti­
nentul. El p o a te s tră b a te d ' S t o n ţ o Londro-Sucu- ;
re ş ti, în 6 ceasuri.
Suveranul nostru, îm p reu nă cu M . S. Voevodsl
M ih a i, au c e rc e ta t, cu m ultă a te n ţie a c e s t avion
g ig a n tic